Intel® Teach Program

Essentials Course

Şablonul planului unităţii de învăţare

Autorul unităţii de învăţare

Prenume şi nume Coşniţă Emilia-Felicia

Judet Iaşi

Denumire şcoală Colegiul Tehnic de Căi Ferate “Unirea”

Localitate Paşcani

Prezentare generală a unităţii de învăţare

Titlul planului unităţii de învăţare

Metoda Backtracking

Rezumatul unitatăţii de învăţare

• Prezentare generală
• Implementarea iterativă a algoritmilor
o Generarea permutărilor,
o Generarea combinărilor,
o Generarea aranjamentelor,
o Generarea submulţimilor unei mulţimi
o Generarea produsului cartezian,
o Problema damelor
o Partiţiile unui număr
o Plata unei sume utilizând n tipuri de monezi
o Problema numerelor
o Problema colorării hărţilor
• Implementare recursivă a metodei

Aria tematică
Informatică

Clasa

Clasa a XI-a (specializarea matematică-informatică)

Timp aproximativ necesar

Exemplu: 20 lecţii a câte 50 de minute, 5 săptămâni.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 1 of 9

 Intel® Teach Program
Essentials Course

Reperele unităţii de învăţare

Standarde de performanţă - obiective de referinţă/ competenţe specifice

- Analiza problemei în scopul identificării metodei de programare adecvate pentru

rezolvarea problemei

- Construirea unor soluţii pentru probleme simple care se rezolvă cu ajutorul metodei
backtracking

- Aplicarea creativă a metodelor de programare pentru rezolvarea unor probleme

intradisciplinare sau interdisciplinare, sau a unor probleme cu aplicabilitate practică

Obiective operaţíonale/rezultate aşteptate

Pe parcursul un ităţ ii de învăţare elev ii trebu ie :

- să explice mecanismul de „căutare cu revenire” specific metodei;
- să recunoască situaţiile care impun folosirea metodei;
- să implementeze corect algoritmi construiţi pe baza metodei Backtraking;
- să identifice şi să parcurga etapele de rezolvare a problemelor prin Backtraking;
- să analizeze soluţiile problemelor;
- să analizeze complexitatea problemelor realizate prin această metodă.

Intrebări-cheie ale curriculumului

Întrebare ­ Dacă vă confruntați cu o problemă cu mai multe soluții cum puteți să fiți siguri
esenţială că ați generat toate soluțiile valide?
Întrebările - Care este strategia de construcţie a soluţiilor rezultate prin metoda
unitatăţii de Backtraking (modul de funcţionare)?
învăţare - Ce proprietăţi trebuie să aibă problemele rezolvate prin Backtraking
(structura şi lungimea soluţiei, mulţimea valorilor posibile, condiţii interne,
condiţii de continuare)?

Întrebări de - Ce avantaje/dezavantaje prezintă utilizarea metodei Backtraking?

conţinut - Enunţaţi (formulaţi) probleme care necesită o rezolvare prin Backtraking.
- De ce vectorul solutie are numar variabil de componente?
- Care este conditia de continuitate?
- Cand am gasit solutia finala?

Plan de evaluare

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 2 of 9

 Intel® Teach Program
Essentials Course

Graficul de timp pentru evaluare

Evaluare iniţială Evaluare formativă Evaluare finală

• Test de • Brainstorming • Diagrama • Chestionarea • Test de evaluare • Chestionarea

evaluare • Chestionarea KWL • Rezolvare de sumativă • Prezentarea
iniţială • Fise de probleme • Portofoliul
• discutii libere • discutii libere
(diagrama lucru • Brainstormin • Fisa de • dezbaterea
KWL)
• Instrument g interevaluare
• Planul de • Fisa de
• dezbaterea
proiectului chestionar autoevaluare a
• prezentarea
• fişă de e grup muncii in echipa
evaluare a • Ciorchinele • Descriptori
• Jurnalul de
propriilor reflecţie prezentare
abilităţi multimedia
• Fişe cu
• prezentare probleme • Listă verificare
ppt. a rezolvate prezentare
profesorului • Lista de verificare
• Grilă scorare a portofoliului
prezentare şi • Listă verificare
investigaţie wiki
• Blog-ul

Evaluare – sumar

Evaluarea iniţială - Constă în aplicarea unei diagrame KWL. Elevii vor trebui să ştie sa utilizeze
subprograme, să facă diferenţe între acestea, să le apeleze, să utilizeze recursivitatea. Ei trebuie să
identifice cât mai mulţe situaţii în care să se aplice metoda backtracking. Sunt verificate soluţiile date de
elevi. Elevii vor trebui să completeze şi o fişă de evaluare a propriilor abilităţi. Este un test de autoevaluare
a capacităţilor de a lucra în echipă pe care elevul le-a identificat despre sine până la acest moment.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 3 of 9

 Intel® Teach Program
Essentials Course

K - W – L (Ştiu/ Vreau să ştiu/Am învăţat) - Situaţia de plecare (Stiu) este evidenţiată clar. În această
etapă sunt scoase în la suprafaţă cunoştinţele şi deprinderile dobândite anterior şi care vor permite ca noile
conţinuturi să fie relaţionate pe fundamentul celor cunoscute de elevi. Prima etapă, centrată pe întrebarea
Ce ştiu despre subiect?, se suprapune momentului relativ formal de actualizare a cunoştinţelor anterioare
(“idei-ancoră”).

În etapa a doua, centrată pe aspectul Ce vreau să ştiu?, elevii formulează întrebări referitoare la ceea ce ar
dori să ştie despre subiectul abordat, listarea acestora făcându-se prin diferite proceduri.
Brainstormingul - Pentru a stimula interesul elevilor pentru subiect şi pentru a orienta atenţia spre
conţinut este nevoie necesară motivarea elevilor prin aplicarea unor întrebări într-un mod incitant. Pentru
aceasta pot fi folosite întrebări deschise la care elevii nu găsesc răspunsul, însă îl pot deduce.
Planul proiectului - Realizat odată cu proiectarea unităţii de învăţare, planul proiectului ajută profesorului
să-şi managerieze activităţile. Există şi o planificare a proiectului realizată de elevi înainte de a începe lucrul
propriu-zis la proiect fiind recomnadată ca metodă deoarece formează şi dezvoltă responsabilitatea, auto-
formarea, gândirea critică şi sistemică, capacitatea de adaptare. Se realizează la începutul unităţii de
învăţare şi se poate revizui şi modifica pe parcursul unităţii de către elev/grupă pentru a se adapta
permanent la modificările ce apar. Elevii analizeza propriile planificări şi pot crea o planificare a grupei
pentru a finaliza în condiţii optime proiectul şi produsul final al acestuia.

Ciorchinele – este o tehnică care posedă valenţe ce favorizează dezvoltarea capacităţilor de a structura,
a sintetiza, a clasifica, a forma viziuni de ansamblu şi abilităţi de trecere de la general spre particular şi
viceversa. Aceste capacităţi, încorelaţie cu altele, permit stabilirea unei conexiuni originale, precum şi
extrapolări inedite, determinând în mare măsură formarea cu succes a personalităţii.

Cinquain – este o tehnică de dezvoltare a gândirii critice, constând dintr-o poezie de formă fixă care
reclamă utilizată când se intenţionează a formula concis, dar plastic, esenţa unui fenomen, concept,
definitii, reguli, etc. Astfel elevii sunt ajutaţi să înveţe cum să folosească reflecţia, sinteza şi rezumarea
conceptelor şi informaţiilor individual şi în cooperare.

Chestionarea - Pe parcursul intregii unităţi se poate aplica chestionarea. Chestionarea este folosită pe
parcursul întregii unităţi având rolul de a-i ajuta pe elevi să-şi dezvolte deprinderi cognitive de ordin
superior şi pentru a-şi monitoriza permanent învăţarea. Pentru monitorizarea progresului, în cadrul
grupului, profesorul va folosi un instrument de chestionare.

Observarea sistemică a elevilor - Constituie o formă de evaluare permanentă şi constă în monitorizarea

progresului elevilor.
În fiecare oră va fi monitorizat progresul elevilor pentru aceasta, se va apela la un instrument esenţial
jurnalul de reflecţie completat de fiecare elev. Elevii vor folosi listele de verificare pentru o prezentare/
publicaţie/ site wiki şi grilă de scorare în scopul autoevaluării, legate de cele trei produse pe care vor trebui
să le furnizeze, pe parcurs, în legătură cu una din întrebările unităţii. Evaluarea sumativă se realizează pe
baza unui test, precum şi prin susţinerea produsului final: o prezentare a unuia dintre produsele realizate în
cadrul proiectului. Elevii vor folosi grila de evaluare a proiectului pentru a se autoevalua. Aceeaşi grilă va fi
folosită de profesor în evaluarea sumativă a proiectului fiecărui elev. Interevaluarea se realizează pe baza
grilei de scorare a investigaţiei şi prezentării, care se aplică, individual tuturor produselor prezentate.

Evaluarea poate avea loc zilnic pe baza. Se vor realiza, oră de oră conferenţieri .Aceeaşi grilă va fi folosită
de profesor în evaluarea sumativă a proiectului fiecărui elev. Interevaluarea se realizează pe baza grilei de
scorare a investigaţiei şi prezentării, care se aplică, individual tuturor produselor prezentate.

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 4 of 9

 Intel® Teach Program
Essentials Course

Detalii ale unităţii de învăţare

Aptitudini şi capacităţi obligatorii

Noţiuni de bază IT, abilităţi de lucru pe PC, cunoştinţe de lucru cu SO, respectiv editarea de texte, grafică,
abilităţi de navigare pe Internet, competenţe de comunicare, competenţe de a învăţa pe tot parcursul vieţii.

Procedee de instruire

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 5 of 9

 Intel® Teach Program
Essentials Course

Pregătirea pentru unitatea de învăţare

Se pune elevilor întrebarea esenţială: Dacă vă confruntați cu o problemă cu mai multe soluții cum puteți să
fiți siguri că ați generat toate soluțiile valide? În urma discuţiilor, profesorul va afla ce cunoştinţe şi ce
experienţă au elevii despre felul cum se rezolvă problemele care nu au o singură soluţie, iar fiecare soluţie
nu are o singură componentă şi aşteaptă să primească rezultate. Profesorul trebuie să se convingă că
elevii au înţeles conceptele proiectului şi acest lucru va influenţa structurarea rolurilor primite de fiecare
participant la proiect. De-a lungul discuţiilor profesorul işi notează conceptele necunoscute elevilor, precum
şi neînţelegerile sau greşelile acestora. Elevii sunt apoi grupaţi în grupuri de câte 4-5 elevi.
Apoi voi pune întrebările unităţii de învăţare: De ce trebuie să cunoaştem metoda backtracking?
Cum ne ajută folosirea acestei metode în rezolvarea problemelor? Profesorul le va spune elevilor că în
cadrul acestei unităţi de învăţare vor studia tehnica backtracking.
Metoda Backtracking se aplică problemelor în care soluţia poate fi reprezentată sub forma unui vector – x
= (x1, x2, x3, …xk,… xn) € S, unde S este mulţimea soluţiilor problemei şi S = S1 x S2 x… x Sn, şi Si sunt
mulţimi finite având s elemente si xi € si , (¥)i = 1..n.
Pentru fiecare problemă se dau relaţii între componentele vectorului x, care sunt numite condiţii interne;
soluţiile posibile care satisfac condiţiile interne se numesc soluţii rezultat. Metoda de generare a tuturor soluţiilor
posibile si apoi de determinare a soluţiilor rezultat prin verificarea îndeplinirii condiţiilor interne necesită foarte
mult timp.
Metoda backtracking evită această generare şi este mai eficientă. Elementele vectorului x, primesc pe
rând valori în ordinea crescătoare a indicilor, x[k] va primi o valoare numai daca au fost atribuite valori
elementelor x1.. x[k-1]. La atribuirea valorii lui x[k] se verifica îndeplinirea unor condiţii de continuare
referitoare la x1…x[k-1]. Daca aceste condiţii nu sunt îndeplinite, la pasul k, acest lucru înseamnă ca orice valori
i-am atribui lui x[k+1], x[k+1], .. x[n] nu se va ajunge la o soluţie rezultat.
Metoda backtracking construieşte un vector soluţie în mod progresiv începând cu prima componentă a
vectorului şi mergând spre ultima cu eventuale reveniri asupra atribuirilor anterioare.
Metoda se aplica astfel :
1) se alege prima valoare sin S1 si I se atribuie lui x1 ;
2) se presupun generate elementele x1…x[k-1], cu valori din S1..S[k-1]; pentru generarea lui x[k] se alege
primul element din S[k] disponibil si pentru valoarea aleasa se testează îndeplinirea condiţiilor de
continuare.
Pot apărea următoarele situaţii :
a) x[k] îndeplineşte condiţiile de continuare. Daca s-a ajuns la soluţia finală (k = n) atunci se
afişează soluţia obţinută. Daca nu s-a ajuns la soluţia finală se trece la generarea elementului
următor – x [k-1];
b) x[k] nu îndeplineşte condiţiile de continuare. Se încearcă următoarea valoare disponibila din
S[k]. Daca nu se găseşte nici o valoare în S[k] care să îndeplinească condiţiile de continuare,
se revine la elementul x[k-1] şi se reia algoritmul pentru o nouă valoare a acestuia. Algoritmul
se încheie când au fost luate in considerare toate elementele lui S1.
Este o tehnica de programare aplicabila algoritmilor care oferă mai multe soluţii şi are ca rezultat obţinerea
tuturor soluţiilor problemei. Fiecare soluţie se memorează într-o structura de date de tip stivă implementată cu
ajutorul unui vector. Deci fiecare soluţie poate fi pusă sub forma unui vector.
Într-un algoritm backtracking ne interesează toate soluţiile posibile. Pentru a obţine fiecare soluţie finală se
completează stiva nivel cu nivel trecând astfel prin nişte soluţii parţiale. Astfel soluţiile finale cât şi cele parţiale
pentru a fi luate în considerare trebuie să îndeplinească anumite condiţii numite condiţii de validare. O soluţie
care îndeplineşte o astfel de condiţie se numeşte soluţie validă.
Toate configuraţiile stivei ce reprezintă soluţii finale sunt alcătuite din elementele aceleiaşi mulţimi bine
definite pe care o numim mulţimea soluţiilor. Fiecare nouă soluţie parţială se obţine prin completarea soluţiei
parţiale precedente cu încă un nivel pe stivă.
© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 6 of 9
 Intel® Teach Program
Essentials Course

La fiecare nivel se pun valori din mulţimea soluţiilor care nu au fost încercate până când se obţine o
soluţie validă. În acest moment se trece la nivelul următor în stivă pentru a completa mai departe soluţia reluând
încercările pe noul nivel.
La un moment dat pe un anumit nivel nu mai există nici o valoare neîncercată din mulţimea valorilor
problemei. În acest caz se face un pas înapoi în stivă la nivelul anterior şi se reia căutarea cu valorile rămase
neîncercate pe acest nivel anterior.
Respectivul nivel a mai fost vizitat dar l-am abandonat după ce am pus o valoare care a generat o soluţie
validă. Deci este posibil să fi rămas aici valori neîncercate. Dacă nici pe acest nivel nu mai avem valori
neîncercate mai facem un pas înapoi în stivă. Mecanismul revenirilor a determinat denumirea de metoda
backtracking.
Plecând de la nivelul 1 şi repetând algoritmul până când pe toate nivelele au fost încercate toate valorile
din mulţimea valorilor se obţin soluţii finale care se tipăresc.
Vom implementa metoda backtracking iterativ folosind o rutină unică aplicabilă oricărei probleme.
Rutina va apela proceduri şi funcţii care au întotdeauna acelaşi nume şi parametri şi care din punct de vedere al
metodei realizează acelaşi lucru.
Sarcina rezolvatorului este să scrie explicit - pentru fiecare problemă - procedurile şi funcţiile aplicate pe
rutină. Astfel găsirea următorului element netestat de pe un nivel k al stivei St se face cu procedura succesor
(as,St,k)
Odată ales un element testarea condiţiilor de validare se face cu procedura valid (ev,St,k).
Testul dacă s-a ajuns sau nu la o soluţie finală se face cu funcţia soluţie (k)
Soluţia se tipăreşte cu procedura tipar.
De asemenea fiecare nivel al stivei trebuie iniţializat cu o valoare aflată înaintea tuturor valorilor posibile
din mulţimea soluţiilor. Această afişare se face cu procedura init (k,St).

Rutina Backtracking
K:=1; init (1,St);
while k>0 do
begin
repeat
succesor (as,St,k);
if as then valid (ev,St,k);
until (not as) or (as and ev);
if as then
if solutie (k) then tipar
else begin
k:=k+1;
init(k,St);
end;
else k:=k-1;
end;
end;
Odată ce elevii au înţeles noţiunile discutate, vor fi propuse spre rezolvare câteva probleme ce
necesită folosirea metodei backtracking.
Elevii îşi notează noţiunile şi le vor folosi în prezentarea lor.
Se vor distribui fiecărui elev criteriile după care se va face evaluarea.
Reluăm cu elevii întrebarea esenţială : Dacă vă confruntați cu o problemă cu mai multe soluții cum
puteți să fiți siguri că ați generat toate soluțiile valide? Aceştia îşi completează notiţele şi completează un
flip-chart cu observaţii şi comentarii.
© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 7 of 9
 Intel® Teach Program
Essentials Course

Construirea unui argument

Voi organiza cu elevii un mic scenariu: le voi cere, pe rand elevilor, să se pună în rolul programului
principal (managerul) şi să apeleze funcţiile utilizate în rutina backtracking care să conducă la bţinerea
soluţiilor problemei La sfârşit se va discuta în grup despre întrebarea unităţii De ce trebuie să cunoaştem
metoda backtracking? şi despre faptul că elevii trebuie să respecte legislaţia referitoare la copyright.
Se va distribui elevilor un formular în format electronic pe care trebuie să-l completeze cu impresiile lor
despre importanţa folosirii metodei backtracking în realizarea programelor. După ce elevii au terminat,
acestea se vor publica pe un wiki astfel încât fişierele să fie uşor accesibile de către toţi, atât în timpul
prezentării cît şi după curs. Având fişierele online, elevii vor putea împărtăşi mai uşor impresiile între ei.
La sfârşitul unităţii de învăţare se va relua întrebarea esenţială, Dacă vă confruntați cu o problemă cu
mai multe soluții cum puteți să fiți siguri că ați generat toate soluțiile valide? Se va indica elevilor să
mediteze asupra prezentări celorlalţi.

Adaptare pentru diferenţierea instruirii

­ dau sarcini de muncă adaptate posibilităţilor de muncă

Elevul cu ­ încurajez lucrul în echipă
dificultăţi ­ evaluez diferenţiat
de
­ dau instrucţiuni speciale şi precise
învăţare
­ aloc timp pentru studiu, specific obiective diferenţiate, pe
nivele de pregatire
Elevul vorbitor
Se recomandă folosirea dicţionarelor, site-uri pentru traducerea în
de limbă
limba română (www.hallo.ro), planşe reprezentative, gruparea
română ca
elevilor non-vorbitori de limba română în grupe cu elevi români
limbă străină

­ Incurajarea muncii intr-o prezentare PowerPoint care să

includă hyperlink-uri şi grafică
­ Provocarea unui elev sa joace rolul de profesor şi să prezinte o
Elevul
problemă sau să explice o activitate colegilor
supradotat
­ Prezentarea de probleme date la olimpiadele şcolare, probleme
propuse în Gazeta de Informatică, problemele propuse pe site-
uri specializate în concursuri on-line

Materiale şi resurse necesare pentru unitatea de învăţare

Tehnologie—Hardware (indicaţi, prin marcare, toate echipamentele necesare)

o Aparat foto o Disc laser o Video

ü Computer(e) o Aparat foto digital o Video Camera
ü Imprimantă o DVD Player o Echipament pt. Video
o Conferinţă o Scanner o Altele
ü Sistem de proiecţie o Televizor
ü Conexiune Internet

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 8 of 9

Intel® Teach Program
Essentials Course

Tehnologie— Software (indicaţi, prin marcare, toate echipamentele necesare)

o Bază de date/Calcul tabelar o Procesare imagine o Creare pagină web
ü Tehnoredactare o Browser de Internet o Procesare documente
ü Multimedia o Software de e-mail o Altele
ü Enciclopedie pe CD-ROM

Manuale, culegeri de probleme, gazeta de informatica, fişe de lucru,

Materiale tipărite chestionare, teste grilă, fişe de observaţii.

Internet, calculator ,flip-chart, tablă « inteligentă », videoproiector

Resurse
suplimentare

http://ro.wikipedia.org
http://www.didactic.ro
Resurse Internet
http://www.subiecte2010.edu.ro/bacalaureat/index.htmlhttp://ro.wiki
pedia.org
http://www.didactic.ro
mentori, alţi elevi de la clase mai mari, colocvii cu părinţii
Alte resurse

© 2000-2007 Intel Corporation. All Rights Reserved. Page 9 of 9