| “xk | =apRA JOAN IACOBUTA 7 TOPRAGA| URED CIOPR, Coordonatorul serie | BORE: Conf. univ. dr. Tudorel TOADER I yo | CRIMINALISTICA \ 231 35% | i 4 | | oy (MU, = ate drepturile asupra acestei editii sunt rezervate Editurii JUNIMEA — Editura JUNIMEA oe Iasi 2001TET 98 (OH ET Coperta de serie: MIHAT BUJDEL Qh ws welcthiea Qua worl Seria JUS Sooo ISBN 973-37-0589-6 Cuvant inainte Cursul de Criminalistica, publicat in anul 1997, la a edi elaborare am ontribuit.alituri de reeretatul i iubitul meu coleg si prieten - distinsul Profesor universitar de. Aurel Ciopraga - nu s-a ridicat la nivelul dorinfslor st {pretentiilor acestuia, de a se apropia cat mai mult de cerinfele actuale ale jpereetisiimpifice. De aceea, chiar de ls aparitia"QuFului, a notat cu exigenta Foate erorile de redactare, precum si ‘unele imperf@ptiuni de continut, » epandu-se, astfel, elaborarea unei noi lucrari ‘Suferinfele pricinuite de accidental grav, care I-a imobilizat la pat timp + peste un an, pind in cea din urma clipa a vie, nu i-au micgorat dovinta 3! ipacitatea de a serie un nou curs de Criminalisticd, imbunstayir sub rome -spectele. in timpul repetatelor noastre intalniri, din acele zile de’ suferinta, imi vorbea eu mult optimism despre proiectele viitoarei crari, recomancndu-mt i completez partea teoretic& cu cele mai relevante cazuri din practica de & iivmatire penala, sugestie de care am finut cont in buna parte Dupt ce a plecat dintre noi am revaizut intregul manuscris, corectind unele impreciziuni sau completind unde a fost cazul cu noutati legislative, ‘gum sunt cele din domeniul expertizelor coniabile, criminalistice, medico- legale sau tehnice judiciare. i jmi indeplinesc 0 datorie de onoare publicdnd aceasta noué lucrare si aduc, totodata, un omagiu celui care a fost un remarcabil dascal st om de cultura, de la a clrui trecere in nefiinfa se implineste un an, ta data de 21 aprilie 2001. Iasi, 20 martie 2001 Joan IACOBUTA| | CAPITOLUL | NOTIUNI GENERALE Sectiunea | - Notiunea, obiectul si metodele criminalistici Structura cursului §1. Nofiunea Nojiunea de criminalisticd poate fi cercetati sub trei aspecte, total diferite. Astfely"putem spune c& existi 0 dimensiune artisticd a acestei nofiuni, in care predomina misterul sau senzafionalul, o dimensiune teoretici, in care accentul este pus pe lature informativa si formativé a studentilor ce se specislizeazd int-un Jomeniu juridic, $i 0 alté dimensiune practicd, aplicativa, care priveste modul cum organele judiciare si expertii folosesc cunostinfele dobiindite in anii de studiu, Yederea aflarii adevarului si a aplicdrii corecte a legii, in fiecare cauza. ‘Dimensiunea artisticd a criminalisticii 0 regasim in romanele politiste si in filmele de facturi polifistf, in care anchetatorul este eroul pozitiv, care se lupt eu cei nai inrditi criminali, hot, traficangi de stupefiante si, de fiecare dati, cele mai dificile fi complicate cazuri isi gisesc rezolvarea, Din nefericire, in practica de aplicare « Sunostinfelor de criminalistied la cazurile concrete, tucrurile nu stau intotdeauna asa ‘Dimensiunea teoreticd a criminalisticii are in vedere cunostinjele pe care trebuie si le dobindeasca studentii, pentru a deveni buni practi vor activa dupi terminarea ctrsurilor facultiji. Viitorii politist, procurorii judecatorii, avocafii ete. trebuie si cunoasci mijloacele tehnice de care dispun ‘rganele judiciae si experi pentracercetarea si judecarea faptelor penale, procedecle tustice de ascultare @ persoanelor participante 1a procesul penal (invinuifi sau inculpati, persoane vitimate, mertori), de efectuare a percheritiei, reconstituiri, prezentiriipentru recunoastere etc, De asemenea, organele judiciare trebuie. si Conoasei mijloacele tehnice de care dispun expertii pentru aflarea adevarului si si {nteleagi Timbajal acestora, pentra a nu se limita doar la citirea concluziilor rapoarte- lor de expertizg, ci si analizeze, cx competent, $i coutinutul (cuprinaul) acestors Dimensiimea practicd a criminalisticii cuprinde si o laturd conspirativa, secrets Cunostinfele dobindite de studenji la cursuri sunt aprofundate de eei care Iucres7i ‘feetiv. in acest domeniu. Avem fn vedere cursurile de specializare pentru Gescoperirea gi cercetarea urmelor, pentru cercetarca falsului in acte, combaterea rime! organiaate, a traficului de stupefiante, armament si munifi ete. Dotlrile tehnice de ultima or’, mijloacele de supraveghere a infractorilor periculosi, de detectare “piectelor ascunse in ziduri, in metale ete. sunt cunoscute mural de cei specializati In aceste domenii ‘Aetivitatea de aplicare a mijloacelor telmice in cercetarea infractiunitor a fost 7 ni in orice domeniu ~a e : ‘C.U. IM. EMINESCU" IAS 7 | as “de cercete,a urmnelor mfractiunil mele A re Sse nrumentslr de spares, ur le transport, urmele ins rminalistica elaborea ome ‘s identifica obiectele creatoare de urme $i urmele mijloacelor dk terest mult timp sub denumirea de ypolitc tehnica” sau »Politic stiinfifie’) deacnul de criminalistic’ fiind de datd relativ tecentl, Perth Prima oara aceas Je main’ denumire a fost folositi de un cunoscut Judecitor de instructie si profesor de dre ‘pusediturii ete,, cu seopul de E cedéele. de Penal, austriacul {Hans Gross, in Iucrarea. sa Handbuch fiir Untersuclungrichae are 1e-au folosit’ Jaboreuza Ted eee 9h procedéele. de (Manualul judecttorului de instructie), apiruta la Munchen, in anul 4893. 0 data of De asemenea, criminalistica ies auc faptelor penale. Pentra ca studiazt jor pe care le elaboreazs, criminalisticn studi ire penals. Fevenirea infracfiunilor yetode $i Selene je) si unor categorit de mniti, falsificatori de dezvoltarea stiintei $i tebnicii, nofiunen de criminalistica a dobandit un continut tol ~, fang a _persoanclor implicate tna lang, deoarece si domeniile in care s-a gist aplion ¢ aut extins neconteni psc pe inaloeela eee a ie ea ieee sega is craraateates generalizeazi experientainaintatl a organetor rralnalstct a preocupatcerettoi din dteite amurt oe wig Intemeietorul ei," 8°" ita divectie in care actioneazi za, pe baza unof Ti Hans Gross, a numit-o 0 sind a stitilor de fapt din procesul penal” ‘Aceasti activitate este dus in mod organi accidente de circula Pecialitate, nofiunen de criminalisticd are, uncori, un Continut es nor erupe de infractiuni (Fart, meat, armarsent. gi 10 inologie, far alteori, are un, sens foarte larg.) ersoane (recidivisti, traficanti de droguri, srandinjele de restringere nu de] rene extindere « conjinu bile, nefundamentate stiiitie,|M™" Carta {Linttdtes acesteinofun, este de neconterta en aceasta discipling aera d nl sutonoms, ayind stnselegitu eu alleseee ci Park unit ceretifori fi contest autonomia #10 cancion di ipliné sau curs Criminatistca floseyte ait metode specific, <8 criminaligiee elt Petal ali o reduc numai la partes se wage asemenea, Z Se EE ie dpi te ie aga EM demu arte mca invest eos EEN | mons motile de beanie Senne eter od eile este ara purtiii unit neauerupt rizboi, dus de organcie | entiticarea. Perm area folgului in acte ote a ecotli, civmelopabe Amal mpotrivacclor care ical legen Un omer joe omnia, 2A Tai, ee a ete. acopulilropus, priest: Parra ittzbenicle, tire popoere sunt techie ne Singur rizboi rimane | preluerate si adapt Permanent, rizboiul contra crime; in ii fovingtoare in acest ribo, organcle juiciare ttebuie si posede $4. Structura curs proeenie Rmeince do criminalites, si stndiere mao tehnice, metodele gi donee lost fn prosesul penal pent aflaen adc aniee fe conditile aplic porte ji gene! §3. Metodele crimin: si metode ale altor stiinte. interpretarea urmelor $i fectuarea experimentelor, | Din prima categorice f | holografia, anatomia comparati etc ou toate acestea, din sr autonom si unitar. Cut a, di nai cu car oo oe as ape unanim, o structura tripartita a mi corecte a legii, a ° $i : ; ‘ i, iparare si a demoititii omului, o data cu | c, este admis, apro: ctiuni. i ; 7 i ordin didactic, este srupe de infraefiuni . de esi raiuni de ising de ceectare aur gupede initio nica, tactica si: motadalogi; eazii mijlogcsle tehnige folosite de i ind conjinutul noviunii de criminalistica, | te aes iedia etaboreaz mnilagssi sei fost vain i cure, claboreazd si foloseste mijloacele toe al ; a eel ede proba. De asemenea, sur 7 tehnice, metodele si procedcel recan, sare descoperiri si cercetiriiinffaciuniloy | urmArite per a ioe 2 milageeloc matsile flenrob ie ae $1.8 Persoanelor care le-au sivarsit, prec $18 prevenirii faptelor antisociale. | in aa pars « mules alti : : or de ire penala, §2. Obiectul criminatistic organelor de urmirire p. 995, p. 10; Aurel a i, Bucuresti, 1995, p Ca stint autonoma, de sine stata riminalistica are un obiect as ee sot : are, © ceananalstca are un obiest propriu de, an jancu, Criminalisticd, vol. 1 can Boy, 199 pani $1 metode specific de cercetare. O erwin Suerartiors & deinitet ne. "1 Bella oe non fone cme : Cuma Suete, jidactica gi Peda “riminalistica, Editura 1 igo Bui, 1972 Bt » Cami Sueiu, Cri i Faas {Aurel Clopraga, Cee ai Ean Lumina tex" Base 1980-4 Criminals, ators Constantin Turai, jlemente de criminalisticd si thnies erlminalis-Potine gin fica, vol Bucuresti, 1947, p53 eahee q 8ftacnca erimmatisticd este consacrat’ studiului_metodelor factice folosite Ia] ascultaren persoancior paticipante le proces penal (ivinit sau incupat, pescoand| vitimati, martor) si al procedeelor de efectuare a unor activititi specifice ‘organelor| de wnarire penal: elaborare si veriicarea versivnior,cereetaren la iate Kesh Teconstituirea, perchezitia, prezentarea pentru Tecunoastere etc. \_Metodologia criminatistici{ studiaeaf mijtoacele tehnice si mtodele tactice folosite la cercetarea unor gripede-ifractiuni ce previntt un grad mol ridhet ie Pericol social, sau care soliitt o apecializare'a organelar judiciae. Inve acestes | menfionim infacfunile impottiva.persoanei, sustrageril din avutil public ¢ «Particular, accidentele de etculaie, daea si area de mit, traficul de stuperann ee Sectlunea a Il-a — Legatura criminalisticii cu alte stiinte Desi este o sting nutonoma, eriminalistica a si in primul rind, cu stinfele juridice. Dreptul penal studiazd fapte. abstecte, considerate infractiuni dae sunt {ntrunite conditile prevazute de Codul penal si legile speciale. Criminulistig one Probe cu ajutoul cirora se poate dovedi ca faptele concrete, cereetate de oagencia shdiciare,itranese conde previzute de lege pentru afi califeateinttactiont Dreptul procesual penal stabileste cadral legal in care trebuie si se desfasoare 4 Aetivtatea de tragere la rispundere penala a celor care nu sim conformat enchats imperativelor normelorjuridice penale. Criminalistcn elaboreazi metodele tehnico-stimitice si tctice, precum si mijloacele necesare apliciri lor, pentru indeplniresactvitifilorprevieute de Ieace Procesual-penal, avind ca scop prevenitea si descoperiea infotiunilon Intense actvitate 4 organelor judiciare, constind in aplicarea mijloacelor. si meet Specifice criminaistici, se desfigoard cu respectarea nomelor previzute tn lewoa procesual-penala : Criminalistica si criminofogia contribuic, prin mijlonce si metode propri, Ia prevenirea infractiunilor. Metodele si mijloacele tehnice folosite de eriminalveed care aplicate imediat dupa sivarsirea Taptelor penale, sau cit mi aproape de dnte coastatiii lor, in timp ce eriminologia cerceteazt accleasifapte, dup ve wa denen existenta lor eu ajutoral probelor oferite de eriminalsticd, penttu a stabil enovsle care esau determinat si condiile care le-au favorizat sau inlewet {ntre criminalisticn si medicina legali existt o legatur’ atat de steinsd, incdt unele fapte, cum sunt cele sivirsite impotriva vieti sau integrtifit corporale 9 a Snititi, nu pot fi cercetate fri aportul medicului legist. De altfel, poternitaten criminalistcii este revendicat® de medicii legis cate studiazs acelagt fenomen ire legaturi stranse cu alte stiinte, “on Mircea, op. cit, p. 5; Aurel Clopraga, Loan lacobuti, op cit, p. 9 10 cercetarea_urmelor infractionalitatea, dar din unghuri diferite. De asemenea, a se terioare se biologice, identificarea persoanelor si a cadavrelor dupa semnalmentele ex iil specail din doneniul medicine! Legale te ia cole dot pine exist raportur specnle,daorte contibuielavute de tre care fratii Nicolae, Stefan si Mina medicii legisti la dezvoltarea criminalisticii f — Criminaisticn ~ in specia.tactica criminalistck - are sre It psihologie general si psihologie judiciar8. Polifistul, Procuronul judecttoral ale % fact are pot influenja comportamentul celor sev fine destmenra pei tpeane. °° PT fizicd, in dot ji cum sunt: fotografia judiciara, folosirea laserel lor, act gamma si beta, fotocolorimetria ie nies oe necesare pentru descoperirea, relevarea, fixarea si er fate . in ary criminalistica foloseste metode de cere« ae dn ee sau urme de natura vegetal criminalistic’ nu ar fi posibila fara 4, Edituea Sansa” - SRL ©, Mitrofan, V. Zdrenghea, 'T. Butol, Poiologia judiciara, Titura : ai, lon Mircea, ater Senco cit p20; Avrel Clopraga, loan lcabuf pit, p10; on op. cit, p.6. p. cit. P~— scbire inte cbse ee treba i Sore IHea | Sub acest aspect se face deosebire Cae ate trebuie identificate si si obiectele se identifica ctele prin mijlocirea cdrora se ident 1. A joe eate, pe de alt parte : IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA | slate coe vere ne pve scope entice j rimul eriteriu de el : : : { se infractorulu Sectiunea | — Considerat i terminologice | eae nit zScoriipoate fi: persaann in ee | CREA aden, leit foBice cao alt obiggt care a lsat ou $1. Nofiune | instrumentele foTosite Ta comiterea inffsefiunit sat fee in timpul sAvirsirii infractiunii, in timpul savirgirii int ate fe Josit_ pentru egninafites opercazi eu nofiuaijatnite in diverse ramuri ale singel ication] denumit sifabisee mijlody este obicctul_folosit_pen Daturi,tehnieii sau stiinelor sociale, dar le adapteazi la propriul object deco cota {blegaal idenitcetorg : Se ae yds a fel stau Iucrurile si cu nofiunile de identitate si de identifiearc igengticares GBICCTIIGT SOF rimsite de urzaale de Je looul rea apa Identifigarey in criminalisticd inseam’. cerectarea obicetelor, fiinfelor sau Sbiectele mijloc Sunt yuse a le fi creat ‘oblinute experimental cu objeetele_presup ‘ea stabilirii identity a siunile. tile gi au Fegatu cu actul de just tora, in-msura in eare sun imp. in poligon Jviegirii apt. i cele trase experimental in poligs = Se a Mell ate semenea, urmele de dd Mentificartil poate fi definiti ca find activitatea prin,gare se cauti stabilires) Astfel, nroiggllele gst elo ul ens ae 7 sunt obiecte mijldé, iar arm: nsusidlar commune ctelog flingclor/sau fenomenclor,)precum yi ee ee care le deosgbesc unele de altele, pentru ordonarea lor in tipurty grupe siguberupe, in) taiere’ gisite 1a loca sit la inlturarea unui o sterss deosebirifeciteia in parte de toate ceelulte,cu cate ae shite aie | tis {entitatsa. cuprinde acele insusiri ori proprietiqi ale obie ului, fenomenului, toporul corp delict este obiect scop. u flintei care il fac si fie el insu intre identificare si identitate exist o ‘strinsi) legatura, deoarece Scopulidentificiini il constituie stabilirea identitati | (Activitatea de identificare in eiminalisticd este atit de importaita, incit a fost Soasiderail problema eentrala @ investigatilor eximinalistice. Desi in: Wnerhehe ac specialitate se corsacr un spatiu foarte redus ident ste dezvoltat in toate Sacaite ,iPtole importante ale criminalisicii: cercetaron urmelon, merce Falsului,identiticareapersoanei dup trsiturle exterioure, bulistca judiciary vg Pe de alté parte, aceasti primi temi este consacrata infelegerii corecte a nofiunilor cu care se opereazi in procesul identificdrii; in celelalte capitole ale | broblemele privitoare ta identiicare sunt expuse in detalii functic Dupi contributia fe are categorie de urme cercetate identfiearen poate fi de tee fla, em §2. Obiectele identificarii oe stearic A a een tia turmele lasate Ia locu! : sale pro in laborator cu toporul insuyirilor Zele-proUUse experimental in labor bstacol din lemn sunt obiecte mijloc, iar la locul turmele gasite iu care au f ‘elk ctutate}sunt ghetele sau pantofi aceste urme. i, ea wupuse a fi creat vetele verificate sunt ghetele sau pantofii pres! Sectiunea a Il-a - Felurile identificarii sd ificarea, Histica opereazi cu termeni consacraji pentru a denumi abiectele i/memorie / ‘ificaren dupa y unetc de rolul pe care il au in activitatea de identffcare i de legatura §1. Identificarea dup: cauzali cu fapta ici af edus pentru aflarea adevarului in ons Ph int pe tii de identificare. Este modalitatea ou spiiug de alte posi ——_______ sitd ohndditrse dispimg de alte Lucian Tonescu, Dumitru Sandu, /dentificarea criminalisticé, Editura ,Stiingifica”, procesul penal. Este fotositl ie Bucuresti, 1990, p. 5; 1on Mircea, Criminalistica, Editura Fundatiei ,Chemarea” lasi, 1992, p. Vd " Copeman Stancu, Crininaisice vol, Edun ,Actami', Buciregtr 198, fay ey listca, Editura ,Didi Sepa, Hoan Iwcabuts. op. cit, p. 13; Nicolae Dan, colecve ty Trost penny ama Se ‘riminalistied, vol. I, LG.M., Bucuresti 1978, p10 oinga Lev’, Buuest, 1998, p.12-B. rr? wid ign Bae 92.02 1, p. 141g; Jon: MBreeia, Criminalistica, 3- suse anon persoane care reproduc date sau imprejuri pe care si le amintese dupa trecerea une! Periogdespai seurte sau mai fndelangate de punk, cea ce face ca riscul producerti unor frori'st nu fie exclus. De mec, este Frente seit rezerve iar datele objinute trebuie coroborate ct celelulte annus ficute in cursul eercetarilor. $2. Identificarea dupiifleserferea trisaturilor esentiale he obiectetor sau fiingetor , Este folosita in cazul furtului, pierderii sau disparitiei unor obiecte « Descrierea emand dela persoana care reclamd pictletea, furtul ccs isparitia obiectului or fiinei (oameni, aniinale, pasiri), iar organele judiciare consemneazi cit mai multe detalii utile identificarii, in practica organetor dudiciare se reclama, in mod fecvent,furtul unor obiecte de valoare (haine, obiecte de att sau de cal sis in ultimil anh, foarte multe autoturisme), animale de tractiune (boi, ei), of, pasar de racy sau de ornament cle Descige fet de cei interes tebue pot suecurGan, pot sepa dea ee & objine dsp! mat mad crganelorjuiciare au fiinte, Plecata cu jubitul ei la munci agricole cit.intentionates penta ali In prctcn schimb, sau cazuri de vite furate, ptezenta scrisori expediate, redactate chiar de reclamant, birbatul o omorase pe sotia apropierea casei* ingropase in $8. Teninearen dupe sae ta en pti ieabict sau Hinge Este modalitatea cea mai fre wasile Ix loctl Tapte constit su denaturate vent fotositi si gea mai ic probe obicetive i preferas, deourcce wnele , care, in principiu, nu pot fi modificate De accea, sunt preferate rapoartele de constatare telnico-stiinyifics, rapoartele dcexpertizi din cele’ mai diferite domenit (expertiza criminalistic: modi legal, telinicd ete.). ces “Toan Iacobuti, Radiourafia crimei, Editura ,Graphin” 14 Iasi, 1995, p, 34-35, Sectiunea a Ill-a ~Etapele identificarii* i vi lexi, al i stabilirea ivitaic complexi, al cArei: scop il reprezinta st Identificarea este o activitale complexi, ! : - lentitatii unui obiect sau a unei persoane. Acest proces parcurge mai multe etape, plecind de la general, la particular stabilirea tipului, a grupei si a subgeupei §1. Stabilirea tipului, * aceasta etapa identifi stabilite tisdturile generale ale obiectului {in aceasta etapa a identificarii sunt : sau ale fiinfei. Astfel, referitor la urmele mijloacelor de-transport lasate-de vehic oo ees ate aed ‘ Arisit locul faptei, trebuie s& se stabileased dac& urma pneului ‘Mola bani ghiculen tectivne animals eae foloseste pneu urate de la twee -De sone, um enue anes pt ow Seine rear ean aT ee Fioea poet alles ov hie u glo wind amide vane asl desinfen ore Tot astfel, in azul persoanei cate a ivy accident de cisuaie pst Jocul faptei, se stabileste in cursul primelor cercetari daca per maseutin(i de sex ferninin. §2. Stabiliren grupel’ f caracteristici ale obiectelor sau Jn aceasta etapa reusim si determin al clr ' ee ae eee a “spin dane et an atotocsan noel deal dao doo aril, ir ta olde treilea, de un barbat imbracat in uniforma, fir alte detail De aceasti dati, in activitatea de identificare s-au obtinut noi probe, su sist cara s-areuit i se tabileasd in primal cz, ef era un eutoturism Dacia fac de-al doilea caz, a fost folosit un pistol militar tip Parabellum, 31 Gi, fagit de la locul faptei, era imbricata in uniforma de postas. Testing ai jctlar indus ati dem cere bicctelor nor Ne, nuarea cercetarilor va fi malt usurati, deoarece se poate stabil ce ps - poediautoturom Dacia, cine aren dtare pistol ip Parbellam cli porta ar putut trece prin acel loc la ora cand s-a sivarsit fapta al_persoanelor binuite,‘Sectiunea a IV-a - Metodologi lentificarii Tehnicianul sau exper sau expert erimnalist poate sgn iain Fst poate fosé mijloace yi metode : ip: aan biectzlor cercetate gi a dotiirii tehnice de é: hi * eee supuse Wentici parcurge dou compara §1. Examinarea separata fn accastetap sun turme, precum si umiele ridieate ‘apache in faborator, pe de alta parte. Se are in vedere imy a perso Poste si serie cu totul diferit, in functie de starea ener er ae suport sau de pozifia in care sta in timy De acten, nu po et ose nse desta dat de oer onsumat 0 canttte apreciabils de bait alcolie fi da ext, Sd se mata sea ae De eon acelasi sofer pe formularel urmirire peralt a sce! pte pe Tomularsleoxganclr de unite penal my so mat aan fourte restrans de pe o foaie de restituire CEC. “mses bficcare dintre gbiectele pustitoa ali, d pul scricrii. De aceea, nu poate exis §2. Examinarea comparativa in practica tehnicienilor de ue: rocedul sens, proceduljustarunerd ye mnoscute tre ce i i procedee tapunerii si procedeul suprapuner a. Procedeul confruntarii “te foarte rispandit si eficient. Confruntarea fatrBurmele say obiectele gasite ele sa gis produse experimental sau a compuratic poate fi flcull 31 prin exomimaes a incriminat i Taboratoarele de criminalisticS se marese fotografie velor dows ca de urme ail doua categorii de tu me $i Se compari la_micmscop. fh sx compset msnssoy, a prevent, osteo capers wt sae tare preizo, ir imiginea blecelor san s oslo comparate ce apare pe un ectan poate th Soren poate faults, miesorati, examinati in intreg b. Procedeu! juctapunerit (al continuitdié liniare) Este fost ta eree cereatreaurmelor ist sion Ee + nstrumentelor de spargere, al eset ores Ancriminat. (banuit) si Tees eee or repre fn aoe 12iig,.cap la cap”,’se poate constata, astfel, o aeons fiilur) din cele dou fotografi LL 16 lu! tehnice de care span, Studilobizctety . $i anume: examinarea separati gi examinarea| ELGG fais, pe de 0 pete shee acceasi care a condus autovehiculul dupa ce a a scrisi in cursul "a, semnatura dati de $< |e. Procedeul! suprapunerti | | Bate simply, deci usor de praticat gi efiien, si const fo syprapunerss magi wapspanese# wns tre obit peste imaginea.celuilalt obiect. Sectiunea a V-a — Formularea concluziilor de identificare, expertul poate formula coneluzii La incheierea activiti categorice, probabile si de imposibilitate. | a. Concluziile Categorice (certe) pot f.eert pozitive sau cert nega\ive. Sunt coneluct cer pggiiygfatunci cand expert constté cf: trina de doeet itd la locul faptei a a yet ardttor dela mina dreapt alli XY” Sunt conclusit cert {negative ptunci cind se foloseste urmatoarea formulare glonjul scos din corpul vietimei nu a fost tras cu arma seria Z-B., 1781, prezentati pentru expertiza”. b Conctuzif de ‘probabilitate |, obiectele sau_urmele_prezentate_pentr a jcare, Concluziile de Se formuleazt in cazul in care sunt intélnite in rapoartele de expertiz8 traseologick, ui, clestelui cu care s-a aefionat asupra unui obstacol Ja locul faptei a fost produsa, yutea fi produsa gi cu un alt pe deplin, Asifel de conclu privitoare la identificarea toporal sau sistem de inchidere; spre exemplu, ,,Urma_gasiti il, cu toporul prezentat.pentru examinare, dar p id aceleasi caracteristici” | aon } | ¢. Concluziffde imposibilitate | Sunt formulate asemenea concluzii in cazul insuficientei caracteristicilor de indivigualizare sou a lipsei unor.mijloace sau metode adecvate de cercetare, Astfeh, © Sempaturd formata din cfteva linii frante nu poate oferi elemente de individualizare,~ ddeoarece ar putea fi realizati de un numa infinit de persoanc’. “Asemenca concluzii sunt totusi utile, pentru c& gblig’ orga { penalé si emit alte versiuni de cercetare wnele de urmirire S Nicolae Dan, Identificaren eviminalisticd, colectiv, 1.GM., Bucuresti, 1976, p. 11-18. ‘Tratat practic de eriminatisticd, vol. I. 7VAPITULUL al li-iea FOTOGRAFIA JUDICIARA Secfiunea I — Consideratii generale §1. Notiune si importanga ; soar errin © reproducere a imaginilor luminoase proprictiti | bi nin de a descompune sirurile de argint Adaptarca fologrevel judiciare a fost impusi de nevoia de fixare a rezultatelor si a modului de desfisurare a unor activitéti de urmarire, precum si de metodeld corespunzitoare cercetirii de labotator a mijloacelor materiale de proba, Mijloacele de reproducere a imaginilor luminoase a obieciclor au evoluat continu, intr-o perioadi relativ scurti, de aproximativ 150 de ani, eafi au trecut de la inceputurile fotografiei judiciare. De la aparatul fix si greoi s-a trecut la aparatul foto} portabil, ajungandu-se astazi la camerele video. Totusi, aparatul foto este de neinlocuit in activitatea organelor judiciare, chiar dack crese mereu numarul situatilor in care se foloseste aparatul de filiat si camera video. De aceea, organele de urmarire Penal, care folosesc in mod curent in activitatea lor aparatul foto, trebuie si cunoased notiuni clementare despre fotografia judiciar’, Aceasti obligatie revine gi jdectorlor sau avocatlor, pentru a putea aprecia valoarea probatorie a fotografiei ca | mijloc obiectiv de fixare a urmelor infract aflarea ade ului in cauzele penale si civil. §2. Nofiuni de tehnicd fotografied Pentru fotografiere sunt necesare aparatul foto, substanfele fe aratul foto, substanfele fotosensibile gi un liborator foto, dotat cu camera obscura si mijloace tehinice adecvate. a. Aparatul foto Elementele de constructie principale ale orickrui aparat foto sunt camera obscura si obicetivul ee La camera obscuri sunt atasate mai multe accesori, al céror scop este de a | asigura misurarea distant, timpul de expunere, sularea si dexulazea filemetei ete Qbicetival se ingurubeaza im partea din fala a eamerei obscure si poste fi schimbat dupa dorint in raport de distanfa la care se afld obiectul de fotografiat sau lc dimensiunite acestuia. Obiectivul este un tub cilindric, in eare se affd mai multe lentile, a cdror convexitate gi diametru se stabilesc-dupa dist a tn se stabilese dpi distanga la care se poat fotografia’ : ; aes \ 'M, Novae, Fotografia de la A la Z, Pditura ,Tehnici”, Bucuresti, 1973, p. 316 si urm. 18 ot prit{ tiumii si contributia pe care o poate avea la b, Substantele fotosensibile Sunt diferite siguri_de_argiot (cloruri, bromuri, ioduri) sub forma de pasta, depust pe film transparent, hértié seu sticli, intr-un strat uniform, tare subtire fn contact gu lumina, aceste séruri se descompun, iar argintul se coloreazit in negru, in diferiic huanfe, oblindndu-se imaginea alb-negru, Pentru fotografia i se folosesc niste substanfe realizate dupa refete mult mai complexe. De as existd materiale fotosensibile cu destinafie special, cum sunt cele sensibile I {nftarosii, denumite infracromatice, folosite la fotografierea in intuneric” ©. Procesul developarii si fixarit materialelor fotosensibile in laborator, fra lumina, in Afara de un bec de putere mica si cu lamin’ rosie, numai in cursul procesului de copiere, au loc operatiile de developare, fixate, copiere, scare a filmului si hartie foto. Se folosesc solutii diferite pentru film si pentru hirtie, prin parcurgerea a trei etape obligatorit: developare, spiilare, fixare, durata acestora fiind calculati in minute si in secunde, cu ajutorul unui ceas cronometru pentru laborator. Dupa ce imaginea de pe filrrul prelucrat a fost copiatit pe hartia foto, hirtia va fiuscata pe un utiaj special Tehnicile moderne de fotografiat si aparatele de tip KODAK, 5i alte ascmenea, ‘nu mai folosese laboratorul foto, pentru c& in aparat se introduce doar hirtia si, dup’ ‘expirarea timpului de expunere gi prelucrare cunoscut, se obfine fotografia dorits Dupa aceleasi principii, dar cu tebnici mult evoluate, este prelucrat filma in camera video, obtinéndu-se imaginea in culori a cadrului, obiectivelor si persoanetor dorite. Sectiunea a Il-a — Fotografia judiciaraoperativa Rste fotografia efectuati. de organcle de urmirice penal in timpul cercetarilor Ja fata looului sau pentru fixarea rezultatului altor activititi: perchezitie ‘etc. Dup& scopul urmirit si momentul in care este efectuati, fotografia jj operativa se clasificd in: fotografia la fata locului, fotografia de fixare a unor activitati | de urmirire penal si fotografia semnalmentelor’ = a 21: Died, E. Tofis, Tehnica si arta fotograficd, Editura ,.Tehnici”, Bucuresti, 1961, p. 79, 2 Emilian Stancu, Criminalistica, vel. I, Editura ,Actami", Bucuresti, 1995, p. 103; Auret Ciopraga, loan Iacobu(d, Criminalistica, Editura Fundatiei ,Chemarea” lagi, 1997, p. 1035 Ion Mircea, Criminalistica, Editura ,,Lumina Lex”, Bucuresti, 1998, pag. 29 19§1. Procedee de fotografiere la fata locului . |b, Fotografia sehita Fixarea imaginilor in timpul cercetirilor efectuate 1a fafa locului se fac} incepand de la general la particular. Respectind acest criteriu, distingem fotografii Se foloseste pentru a cuprinde unea orientare, fotografii schif’, fotografi ale obiectelor principale si fotografi alpfectucazii cercetiirile (Incdiperi sau_cimp.deschis detaliilor. : Asemenca fotografi se efectueazi in inggperile i [inde a fost ingropat cadayml sau obiectele sustrase ei. : a. Fotografie de orientare | Dupi natura logului_cercetat, a scopulut urmatit, precum si a mijloa oe ute la dispozitie, fotografia schifé se clasified in: fotografia unit Fotografieres locului unde se efectueaza cercetrile incepe cu fixarea cadrulijorografia pe sectoare, fotografia de pe pozitii contrare si fotografia de pe poztit general, pentru sifprindefea reperelor principale din teren. Dupii fotografia orientare poate fi recunoscut cu usurinfa locul unde s-au efectuat cercetirile, in cazal in care ar fi necesari'o nowt deplasare pentra reluarea acest actvitifi sau a alt Forografia schiqaGontaraye efectueazi cAnd locul cercetat poate fi redat print activitayi de urmirire penal, cums ar fi s2eonstituirea sau perchezitia |b singura imagine. Tehnica folosité pentru fotografiere djfera in functie de natura Jocului-cercety Cinchis sau deschis,intinderea acestuia g(ehiica de care dispuiTorgancle de urmiri, py isgrayta sohiy Ge SecToareDe Foloseste, ao sear mai reduss, in aceleasi enala. Locul cereetat poate fi surprins pepelicula intr-o singuri imagine fotografickiaij ca la fotografia panoramich. Age se procedeazi in cazul unet inciiperi de Acest procedeu este folosit atunci cand suprafaja cercetala este relativ redusd, ia oii mai mari, c”nd nu poate fi cuprins intr-o singuri imagine intregul spajiu. operatorul se afla pe un punct ridicat din teren si dispune de un obiectiv cu deschider foarte mare. Indiferent de natura locului cercetat (incipere sau cimp deschis), i edeul este folosit in cazul : ‘ Fotografia de pelfozift contrar) Procedeul este folos fnfie-de detalile ce trebuie reproduse pe pelicul se impune Ivarea mal MUI ge caacteristici ale Jocual sat ale obiectulu, ale spatul,privite de pe pot imaging De net da efector fours panama siinsanaatgoPC. ANA Se procedeazA cu auiovebiculul Sarat in timpul aesidenulas sau ex configuratia terenului cercetat (gosea, lan cu griu sau piduri incendiate See aet cme aieue valeall pe ae bele bis pul pe care s-au rispandit rimisitele unuj avion etc.) se impun procedee diferjtee#48¥™l asezat cu faya in sus, Coe a efectudindu-se orfotografie panoramicd liniars Sauaina panoramic ¢ireularg | : Gozitit incrucigaidreprezinti 0 continuare a fotografiei de pe {jn caal aecidentelor de tate pe ile rere au'pe ATER care su Fotografia He pe Gaal rc oot cate fotogratiat diy ele implicate dou’ siti mai Wiulte mijtodce atito SHu vagoanc de tren, se alege un loc iPOitii contrare. De aceasté dati, locul sau obicc : — apropiere de drum sau de calea ferata si, folosind reperele din teren (pomi din zona dPatru laturi._ protect, stilpi de susfinere a liniei telefunice sau electrice) ori tablifele numerotat fotografi se deplasena paalel ex drum public sau caleaferatl i executdfocogra] pe sectoare, pind cuprinde intreaga suprafata cereetata, at Ee E as ue fixeres Cind fotografia se exeeuth pe un tern desis, fotografi se astzh.tnsilhy | Dupi foosiea primelor days proce, este nossa = eee aia infractionale. In Prezent, se procedeaza, in tot mai multe cazuri, la filmargocazia reconstituirii unor momente de \por Principalelor momente ale reconstituirii", ori se folosesc camerele video. |infractionale'. Josite in timpul reconstituirii (aparat de Cu mijloacele tehnice moderne fol b, Fotografile efectuate in@pul perchezifiel) | mat, eamerd video), acest inconvenient sunt flaturate ci pot fi clsifiate, dupa modalitjijpenta fievare dine ele, se va nota semni Fotografiile vor fi aplicate pe o plansa, in ordinea in care au fost efectu activitat$ de tactic criminalistica, icatia mot lui fotografiat. ee ors sais roan tw a uct pea Ds weeny te itt 1 oe s ease ca pivre la care exist date corte cA posgtesesivarst ee se piri de personne, tafie de stupefiante, infractiuni Fotografiile efectuate in timpul perche: sifimp gin care se desfagoar’ aceas Slasificare a acestor tipuri de fotografii poate fi ficuti. in functie de THOMER Principale ale perchezitici. Astfel, la perchezitia efectuatd asupra persoanclor se executa una sau mai multe fotografi ale persoanei respective (in picioare sau hum tip fotografie de identitate), fotografii ale Jocului unde s-au gasit obiectele ascun (Captuyeala hainei, cdciula, lénjerie de corp ete); de asemenea, se stie CA pentnj unor fapte penale grave: ein ae obiectele Inghiite se poate face o fotografie cu raze Roentgen. Ultimele fotografi vot impotriva sigurantei nationale zt oe. i acestei activitati. Aparatele foto fi ficute asupra obiectelor gisite la perchezitie, grupate, iar dacd sunt pene Tehniea feos exe adapt specific ate atv, Apantele, Fo valoare (bijuterii Sau alte obiecte de pre, ori bancnote romanesti sau strine) "sg folosite au diverse forme, din ce in ce. ain : ele executi cate o fotografie de detaliu pentru fiecare din avestea peroancor umd: sour, umbrel, ober DeAete eA La fel se procedeaza si in cazul perchezitiei efectuate in cémp deschis saw is De asemene, po foosteaparate foto obigmit, dar cu releobieetiv penta inclperi. Se executd una sau mai multe imagini ale locului unde se face perchezifi ¢ putea fotografia de la distantiy/ara ca persoat wdrul general), imagini ale ascunzétorii sau ascunzétorilor, si, in cele din urma} fotografiatl a a se , mai intdide grup, apoi separate, ale obiectelor (sau fiinfelor) ascunse pentru cazuri de interes deoscbit se poate conte Pentru fotografierea ascunzatorilor si a obiectelor de dimensiuni mici dar dd armatei, care dispun de amplificatoare electronooptice de m valoare mare se folosesc filme eu sensbilitate crescuta i surse de iluminat adeevare Gxt precnitr penta recunoustere > In scopul retinesii unor detalii necesareidentificirt obiectelor de’ valoare, 4. Fotografile efectuatc%Gu timpul presentiri p recomandi efectuarea de fotografi color. In timpul reconstituiti se efectueaz’ fotografi cadrului_general al locului' unde se efectueaza waginii persoanelor care se sustrag de la lor speciale ale sau. obiecte constitute 0 Prezentarea pentru recunoastere a unor persoane sau obiecte com , ont practical de orgnele de wemiire penal. cae ETiuni ropecind obec de stay al slr captle ale oui etape distinct: fxare tituirea si fixaren eelor Thsemnate momenie ale aetivithi Infractionale.. Latura tactica a chestiunit reprezint Saree ~{] Fotografiile cadrutui general al locului infracfiunitrebuie si corespunda] criminalisticii. Tehnica de executare a fotograghilos in timp eee eae Principalelor repere din teren, inregistrate pe pelicula la primele cercetir rectinoastere are importanfé practica si ie aaron unor fotografi de calitate Deci, vor fi efectuate una sau mai multe fotografi schii ale locului, in functie} respeotate normele tehnice, care sigur efect de caracteristicile acestuia: inedpere, spatiu deschis, teren accidentat ete ‘corespunzitoare. <2) In cea de-a doua etapa sunt luate imagini ale celor mai importante momente ale \ ‘Me il Sueiu, op. cit., p. 81. x awregti, i “1. Anghetescu, A. Barciue, Filmuljudiciar, LGM, Bucuresti 1974, p. 8 Ho. 7 24La prezentarea in grip a persoanelor sau obiectelor, impreund cu persoa obiectul ce utmeaza a fi recunoscute, se poate stabili cu ajutorul fotografiei dacd toate acestea (persoane sat! obiecte) aveau trisaturi comune (inilyime, culoare, dimensiuni etc,), De asemenea,trebuic fixate in imagini foto momentele principale ale prezentiril pentru recunoastere, Cunt ar fi momentul cand persoana cafe Face recunoasterea indica pbiectul sau persoana recunoscuta™ Dac persoana satt obiectul sunt prezentate pentru recunoastere mai multor petsoane, pentru fiecare dintre aceste activititi de prezentare pentru recunoastere se vor efectua fotografi diferite. Mijloacele tehnice folosite sunt cele cunoscute pentru fotografierea obignuita Se vor folosi filme sensibilizate corespunzitoare cadrului in care se desfiigoari aceasté activitate (inciperi sau loc deschis), iar sursele de lumina vor fi alese dupa aceleagi criterii, Pentru integistrarea pe pelicula a unor detalii de interes deosebit pentru urmirirea penal se recomanda efectuarea de fotografi color. Fgtografile se apliedype ovplansd si, pentru fi ioneaz semnificatia momentului tactic inregistrat. Sectiunea a Ill-a — Fotografia judiciara de examinare Clasificarea fotografiei judiciare in doud mari categorii - operativ si de examinare - are in vedere atat domeniul de aplicare, eft $i mijloacele tehnice folosite. “Ta prima categorie sunt incluxe prosed penali in impul Sercetdritor la fafa locului, i nal (perche7iti stituire, prezeniare pentrucrecunoastere). in cea de-a déua categorie sunt incluse procedeele tehnice folosite in laborator de persoanele avéind calificare superioara si dotate corespunzitoare. Chiar dae unele procedee ale fotografici de examinare (fotografia de umbre, de reflexe sau de contrast, precum si a fotogratici la radiatiiultraviolete sau infrarosii) se folosesc 5i in cursul cercetatilor la faa loculdi, acestea constituie atributul specialistilor de inalta profesionalitate, invita 4 part ine la corcetri in functie de scopul urmarit, de mijloacele tchnice si de metodele aplicate, fotografia de examinare cunosste dowd subdiviziunk fotografia de examinare in radiafii vizibile gi fotografia de examinare in radiaii invizibile™. © Bmilian Staneu, Criminalistica, vol. f, Féitura .Actami”, Bucuresti, 1995, p.116; Aurel Clopraga, foan lacobuti, op. cit, p. 34 "Ton Mircea, Criminatistica, Editura Fundatiei .Chemarea”, Iasi, 1992, p. 62; Emilian Stancu, Criminalistica, vol. 1, Editura ,Actami", Bucuresti, 1995, p. 118; Aurel Ciopraga, oan Tacobuti, op. cit, p. 4 26 §1. Fotografia de examinare in radiati Dupa natura sursei de lumina, tehnica folosita si scopul urmarit, fotografia de Jexaminare in radiatitvizibile se clasifici in fotografia: de ilustrare, de eomparare, de lumbre, de contrast, separatoare de culori si mhicrofotogratia, A. Fotografia de(lustrare) ___Procedeul este folosit in bhoratoarcle de experties pentru ixazea_imagin bicctululfce urmeazs a fi supus examinisiiSedpab)imarit prin efecturen acest gon donfotografii este acela de-a-s¢ ilustia dimensiunile, forma si caracteristcile stior pate penn experi, aa ear ena Jean ciactele presupuse afi fost falsificat,obiectele comp-dlit Se aae uence © spree pan oda coil a malo dei iachniv a dimensinor lini gradate. Tehnica cil eave dispune de ce vor vietimei etc.). Pentru refinerea a cf obiectului cercetat, se recomand’ agezarea lang’ acesta a uni folosita este cea obisnuiti. Obicctele. se asaza.pe.o-masi. sp surse de iluminare Jaterale. 0. FowrapedeGeparans) Poate fi realizati in mai multe variante, in raport de procedeele folosite. a, Fotografia de comparare prin confruntare Este folositi in examinirile de laborator, cand expertul dispune de fotografia ‘urmei gisite la fafa locului side fotografia urmei reproduse experimental in laborator Asfel se procedeaci penta comparares fotografi umel de degst ev fowalia ii a pe anita. enea, se poate confrunta impresiunii digitale Iuate-de 14 persoana binuiti. De avei Se pe h fotografia mulajului_unei_urme.de-adancime. cu fotografia mulajuluiexecutat experimental in labora pus af creat urma gsi la locul faptei . Fotografia de comparare prin suprapunere Este folositt atunci cind cel putin una din fotografia fost realizati pe suport intalnit in pract ‘sau tehnicienilor ansparent, Procedeul este frecvent intalnit in practica expertilor sau tehnic gi. Agezindu-se imaginea transparent’ peste SH tr dagsniltsselegee : | 7 fi examinate detaliile unei semnaturi, ale fotografia cu. care se compari, pot m \rpcsunilor de sami le documentlor flit ee. Dac cele dows iain se uprapun perfect si existi'o coincidenti a detaliilor sub toate aspectele, se pot formula : ‘iturii de pe documentul fal, oncluzii cert pozitive privind identitatea autorului semmiturii de pi ss ‘a creat urma deadincime ridicata prin mulajul examinat ete, 27F. FotografiaGeparatoare de culort) Este un procedeu folosit freevent in domeniul balisticiijudiciare, a cercetirbxtrem de mici dintre_nuantele aceleiay instrumentelor_de_ 2 caret dagioscoice ete. “Compararca pripmului, Pentru separarea culorilor se folosese we au capacitatea dea refine tian din ag ee net eetiun di Tooarafa ce contne detalile urmefutoarea complementar3, Acest procee este olosit pentru descoperireaadiuilor ec} i esiunii. In caz de identitate, va exista o coincidentfcute in acte cu Cerneliri sau creioane, in aparenfa de aceeayi nuan{a de culoare eu Perfecti_a liniilor {uate ca_reperin-cole-doui-imagini. Astfel se procedeazi cherisul de baz’ al actului cercetat fotografiile proicctitelor gisite in corpul victimei, care se compara cu fotografil ©. Fotografia de comparare prin juxtapunere - continuitate liniard - proiectilelor provenite de la tragerile experimental, fiicute Fe inare fi : : rimentale, ficute cu arma presupusd a fi fos 22, Fotografia de examinare in radiatii invizibile Pues. sat se compart fotogafile urmelor de topor gAsite Ia locul féptci — Srograille urmelor produse experimental in laborator cu toporul presupus a fi fost jg functie de mijloaccle tehnice folosite sunt cunoscule mai multe modalitiji fost la producerea lor. : : ble fotografie! de examinare in radigiinvzibile: fotogstia de examinare ev raze C. Fotografia cGembre) Itraviolete, fotografia de examinare in radiafii infrarosii, fotografia de examinare in ps ocnign, gama, beta i neutonice Procedeul valorificd poy ee ig Je_a scoate in evident i lict ale suprafetei cercetate. Este folosit la citirea textelor scrise cul reionul apoi sterse prin radiere, Ia cereetarea urmelor de adinc \ . rmelor de adancime produse de main - 5 A iar sau de pcioue ov a urmelor instmentcor de spargers sua rele se a se eee pee le A, Fotografia de examinare in radiatii ultraviolete produse in lemn de topor. bnicienii cu o pregitire specialé o aplicd si in impul cencetit la faa loci Jn timpul fotografierii, lumina trebuie . ana ygkedlizarca acestui gen de fotografii pot fi aplicate dou metoce: metoda fluorescentei , rebuie proiectatd sun un unghi de 30° pana Ia ahi de 30° panda aetoda razelor reflecanle, utlizindu-se mijloace tchnice adeevate. Sunt nevesare 70°. ject surse de radialii corespunzatoare: Wmpi_cu_cuast sau pentru Jaborator, si tuburi luminiscente, pentru cele efectuate in D Forgan td hese) este sean e sercetirile la faja locului, | Se foloseste pentru evidentierea ¢ ici de netez rafotelor plane) DE asemenca, Sunt’ necesare filtre de sclectare. lor si 7 datoriti_proprictitii_luminii_de_a fi_reflectati sub unghiuri diferite Astfel sclfotosensibile, objinute sau destinate special acestui gen de fotografie. La aparatul foto proctdchal Pentnt punerea in evident a urmei de deget existentt pe o suprafaya Pe aPlick obicetive cu lentile din sic opted special nee lucioasi si care este grcu sau chiar imposibil de observat cu ochiul liber, ori a Fotografia de examinare cu radiatii ultraviolete are o larga aplicare practici Touiticiilor aduse unui inseris prin inliturare de text cu ajutorul unor substan faseotogie (cercetarea urmelor de mini, a urmelor biolegice etc.), in balistica mse judiciari, cercetarea inscrisurilor false sau cercetarea infractiunilor de miti, furt ete E. Fotografia AGontrasi’) B. Fotografia de examinare in radiatitinfrarosii — fotolia Contraste se realizeaza prin folosirea materialelor fotosensibile cu| __-Executarea acestui gen de fotografii se bazeaz pe aplicarea proprietifilor So ae Saultast, prin diaftagmare si prelucrare in revelatori contrastan{i", fazelor infrarosii de a stribate anumite corpuri side a fi rejinute de altele. De accea, Este~folosita pentru examinares lost ‘pentru examinarea scrisului sters' prin radiere, descoperirea urmelor ¥e pot face fotografi sin condi ees invizibite ete, ' Matei Basarab, Criminalis : *Camil Suciu, op. cit, p. 109; Emilian Staneu, Criminatistica, vol. 1, Kadtura Acta atel Basarab, Criminalistica, Universitatea "Babes-Bolyai, Cluj, 1969, p. 73 fe 1085 pe 124-105 i . an ARETE cree?Pentru efectuarea fotografiei se foloseste un filtru ce permite trecerea razelay infrarosii_si le refine pe cele vizibile. Filtrul poate fi asezat in fafa obiectivulul aparatului foto sau in fafa sursei de radiafii, Materialele fotosensibile trebuie si fie de tip special, hipersensibilizate cromatic. Fotografia de examinare in radiafiiinfrarosii are o larga aplicare in laboratoare Este folositi pentru cercetarea_falsurilor prin inliturare sau acoperire de_text| false, cetcetarea urmelor suplimentare tereit fotografia poate fi folosita pent cercetarea locului unde se ascund obiecte sau supravegherea in conditii de fa persoane etc”. C. Fotografia de examinare in radiatii Roentgen, gamma, beta si neutronice Fotografierea prin aceste procedec tehnice se bazeazii pe proprictatea radiatiilor X, gamma, beta si neutronice de a penetra corpurile in mod diferit, in functie, de sgrosimea si intensitatea lor, : a. Fotografia de examinare in radiasii Roentgen isi giseste aplicarea in multiple domenii, cum ar fi: perehezitia. corporal a persoanelor care au_inghitit obiecte de_volum mic sivaloare_mare (bijuterii, microfilme te.), examinarea obiectelor aflate in bagaje in timpui controtului la punctele de trecere a frontiesei, cercetarea urmelor suplimentare ale impugesturi, a urmelor de main aflate pe pielea conpului ete Rezultatele examinitii in radiatii X pot fi vizualizate direct, pe un ecran fluorescent, b. Fotografierea in radiatii gamma Asemenea fotografii sunt executate numai de specialist in fizica nucleard, dar trebuie cunoscute si de organele judiciare, pentru c& au aplicare si in criminalistica Cu ajutorul acestor tehnici se poate cerceta interiorul unci-arme, lacitele-sau incuietorile metalice, precum si locul de ascundere a armei, pistolului etc., in ziduri sau. dulapuri.metalice-Tehnica de fotogratiere se bazea7 pe proprietatea razelor | gamma de a trece prin otice obiect, dar capacitatea de patrundere difera dupa | ¢. Fotografit in radiagit beta in criminalistica ta Tehnica este in curs de cercetare, insi poate fi folosi | lor. in traseologie, examinarea densitigi si grosimii hirtiei, gan a compozitiei cernel poate fi utilizaté pentru depistarea microurmelor. d. Fotografia (radiografia) cu neutroni Este un procedeu pus la punet de specialistii canadieni, din anul 1983, si aflat in curs de experimentare. in criminalisticd, procedeul se foloseste la descoperirea stupefiantelor ascunse in orice fel de ambalaj, precum si Ia depistarea substangelos explozive. Spre deosebire de fotografile ficute eu raze vizibile, ultraviolete 5 infraros in cazul fotografierii sub raze X, gamma si beta, obiectul cercetat se pune intre izvorul. il. in acest fel, cliseul este impresionat numai dupa ce sazelor si materialul fo a radiafile tec prin obiectul respectiv! densitatea corpului strabatut™. Emilian Staneu, Criminalistica, vol. 1, Flturn ,Actami, Bucuresti, 1995, p. 127-129. ™ Ibidem, p. AS. 30 (oe O° Ton Mircea, Criminalistica, Ediura ,Lumina Lex”, Bucuresti, 1998, p. $3 yePLANSA FOTOGRAFICA Foto 1 - Vedere de ansamblu a locului accidentului, Se observa indicatoarele de = Indicd pozitia autocamionului dupa producerea impactulul. Linile albe indica sirculafie “Limitare de viteza" gi ‘Drum in lucru® Hecke ee urmele de derapare a pneurilor autocamionului ie Foto 2 Indics ioctl produceri accidentull, Sagoo | identulul, Sdgoata indi locu de impact al celor : dou autovehicule act al celor | o¥9 4 Indica poziia autoturismulu dupa impact, precum si principalele avari | "“Ségette inci locule unde autoturismu aintat in impact cu autocamionul 32 caFoto 5 - Fotografie schita de pe pozitl contraril Foto 6 - Fotografia serinalmentelorCAPITOLUL al IV-lea STUDIUL URMELOR Sectiunea | — Notiunea de urma in criminalistica ma_de_cercetare i oo etiminalisted, Unjceeettor in acest domeni admit ef ar gxsts chiar © rng autonomiieseologia care ae ea obiet de studi ienga activate de desooer fixare, ridieare gi valorificare a urmetor' criminalisticii, Intalnim nofiunea de urmé inarheologie, in acceptia de dovezi al in criminalistica, notiunea de urma are un sens mai larg si un sens mai — é e regultatul_modifigirilor_intervenite—in mediul > Gs ag urmele constiuie regultaul_ modi iconjurdtor prin actiunea (interyentia) omului, iar in us Fesany, urmele sunt numat en impul_siviusirii_unor fapte leele modifiediri produse in mediul inconjurdtor, in_t aveste modifiviri trebuie cercetate atit pe “iste important de refinut faptul icctele supra clrora s-a exeretat acfiunea omului, eit yi pe corpul sau nibisinantes persounelr implicate in siVRTSTES anor Taptepenale. De semenca, se moditicdrile produse in mediul inconjuritor, trebuie s defarmi fuprinde junea omuli tie of, inte xiste-o Legaturi cauzald. e Dinrcele' Te Tai sus rezulti ci, in-eriminalisticd, noun nteres pentru stubilirea existenfei unei{apte previzute de legea penaki, amilloaslor, = | eee au loc in lumea material prin actiunet omwlui sieare prezintt existentei unor civilizatii disparate, dupa cum o intilnim in accepfia de existent unor urme de via pe alte planet. acd restringem infelesul nofiunii de urmé numai la domeniul criminalistici observam cA aceasta cuprinde o sfer’ mult mai largi decat aceea de urma infractiuni, Int-un sens restrins, urmele infraciunitsunt urmele produse de om i ‘impul Sivarsiriiunor fupte previzute de legea pei oo Dar ccategorii de urme produse si de alte fiinfe - animale sau pasiri, oti urme produsé dl fenomene ale naturi, ‘cum sunt incendiile, sau urmeléproduse in cursul_ anol descititri Clecirice, ca fenomene naturale, fird nici o legiturd cu intervenjia omalui Criminalistica studiaz’ yi urmele produse de animale, dgourece acestea po prezenta interes Ia cercetarea unor categorii de infractiuni, Astlel, la cercetare infiactiunilor la regimul citculatiei_pe drumurilepublice, trebuie si cunoaste dotaliile i caractersticile urmelor produse de vitele de tracfiune (cai, boi), care v ajuta la stablirea directiei de mers sau la identificarea mijlocului de transport, du anumite detalii ale urmelor produse de copitele potcovite sau nepotcovite ale vitelo de. tractiune, De asemenea, pentru ascunderea urmelor de picioare se folosest incaltmintg special confectionata, pentru a simula urmele animalelor. Cunoscandu-s inalistica nu studiazi numai urmele produse de om, ci $i uncl 4 produs,_ precumi_si_ pentru sivaryirea el, a imprejurixilor in_care Jontificarea Fiptuitorulul falosity ta Sectiunea a lI-a — Clasificarea urmelor Diyersitatea_modificisiJor care_au_loc_in_iumea_materiali, ea revultat al interventiei omului, face ca s/ugpele sf eapete forme siaspecte din cele mai diferite, ificarea lor si devin foarte anevoioas’. De aceea, din motive de ordin rea urmelor se face dupa multiple criteri? iar clasifican didactic, clasiti §1. Dupa modal de formare Pottivit acestuieriteriu, urmele se impart in tei cutegerii, 91 anume J -urmele deeproducere; 3 -urmele formate din obiecte sau felurite substanjes modal de formare a urmelor de picioare produse de om gi cele specifice animalelor, s¢ pot deseoperi acest de simulare Traseologia studiazd numai o categorie de urme, acelea care se produe, pri imprimarea conturului sau detalilor unor obiecte mai dure, pe suprafafa sau substan lunor obieste de o coasistengi mai slaba: urme ale instrumentelor de spargere, urme al ‘Impuscaturii, urme éle mijloacelor de transport etc. Pentru a cunoagte ntelesul corect al notiunii de yrma’trebuie s& pornim de la general la pastic Jarg¥ @ nofiunii la sfera cea mai restréas8; Tolosita in sensul de urmi a infractiunil ‘Ton Mircea, Valoarea criminalisticd « unor ume ls laculfapteh, Editar Vasile Golds Arad, 1996, p. 12. ar de Ia sfera cea Mal Staney, Criminalistica, vol. 1, Editura ,Actami", Bucuresti, 1995, p. 1355, 2 -urmole produse prin incendi sau gxnloz =) Toate aceste categorii sunt examinate in cele ce urmeazd, in capitole distincte. In ceea ce priveste categoria urmelor de reproducere, acestea se formeazi prin n contact semijfocit a dows obiecte: primul, purtind denumitea de object ditara Fundatiei Chemarea” lagi, 1992, p. 74; Emuillan Golunski * Ton Mircea, Criminalistica, : : sr " 2 (Gedacto), Criminalistiea, Eira, Stine, Bucuresti 1961, 9.8 Camit Suetu, Crimindlistica, Eaiturn ,Didactic si Pedagogica” Bucuresti, 1972, p, 200 st ‘unns Aurel Ciopraga, foan lacobut, opeily p. 42; Emilian Stanen, Criminatisticw, voll Editura ,Actami", Bucures, 1995, p. 137. 37 36 “a E t Fcreator de urma, last pe suprafata ori substana celui de-al doilea, numit objecth se igtampla cd : {gaa ‘ 4 se intimpla cfnd prafil, vopseaua si alte asemenea substante se detageaza de pe EsrThitfor le urmé, o parte din caracteristicile sale de contact’ eee ee : : . smite eriterii, si anume: ©. modul de actiune @ unui object asupra celuilalt: in urme statice si urme| dinamice; sf ~ natura obiectului primitor: urme de adincime si urme de suprafaya, = naturg.obiectului creator a . = a, Dupifiodul de actiund a se clasifica in: urme statice si urme dinamice. Urmele_statice se formeaz’ printr-un_singur cgntact intre, obiectul creator de uurma si obiectul primitor de unm, Astfel, la contactul degetului eu o suprafaya plana fucioasi, se imprima detaliile desenului papilar. De asemenea, Ia trecerea unvifmateriats. in criminalisti autovehicul pe asfaltul curat al soselei antiderapant al pacutilor. Fimin imprimate urmele desenului Urmele digamice. se formenza prin alyngearca obiectului.creator pe suprafata obicetului primitor. Aga se formeaza urmele lasate de pneurile unui autovehicul pe asfalt in timpul frdndrii bruste, sau urmele instrumentelor de spargere, in timpull fortirii sistemului de inchidere a unci us. b. Dupafconststenjarsau gradul de plasticitate @ obiectului primitor, urmele de] reproducere se élasifica in: rme de addncime si urme de suprafafé.. «+ Urmele de-adancime se formeaza atunci cénd obiectu primitor de urme are ut rad de_plastcitale mai mare decit obiectul ereator de urme, Astfel se formenzi tunméle pneurilor cénd autovehiculul circufi pe un drum desfundat, sau cénd persoani calca pe nisipul umed de pe plajt ori pe asfaltul incins al trotuarului puternie incilzit de ravele solare. = Urmele de suprafaté se formenzi atunci cind obiectul creator de urme si cel primitor de urme au un grad de plastcitate aproape aseminator, ar obiectul creator de ‘urme isi imprimit conturul 1 detaliile pe suprafaja obiectului primitor. Aceste urme se ‘impart, [a randul lor, in urme de stratificare si urme de destratificare. 4Urmele de stratificare se formenzii prin desprinderea de pe suprafata obiectului creator si depunerea pe suprafafa obiectului primitor a unui strat subtire de substants © ALL Vinberg, SM. Mitricev, Criminalistica, vol 1, Bucuresti, 1953, p. 105. 38, dul for, urmele de reproducere se clasified si se subclasificd dupa i obiect asupra celuilal] urmele de teproducere sprafata degetului care atinge suprafata curati, lucioasd a unui geam, a unei oglinzi wu a unei mese netede. in acelasi mod se imprimé urmele pneurilor pline de praf sau Jenoroi, care ating suprafaa asfaltului curat de pe sosea G.urmele de destratificare se formeaza prin desprinderea unui strat superficial de stant de re RFA obiectului primitor de urme si depuneren acestcia pe prafa(zrobicetuti creator dle ure. In acest mod se formeazi urmele de deget cin getul curat atinge suprafafa prifuiti a unei mese, ori cdnd pneurile umede ale tovehiculului circul’ pe asfaltul acoperit de praf. Dupre obit creator J \ Potrivit acestui criteriu, putem intilni atétea urme efile gbigcte exista.in.umea Sunt studiate numai cele care prezint& interes pentru sflirea adeviruldi'in procesul_peral: urmele de mini, urmele de picioare, urmele de inti etc, si care Vor fi examinate fn capitolele urmatoare. ae Tot dupa modul de formare, urmele pot fi clasificate in urme locale gi urme de ur §2. Dupi natura factorilor care particips la procesul de formare a urmelor “in procesul de formare a urmelor sunt antrenate dou categorii de factosi: factorii_oreatori de_urme_si faclorii_primitori.de_urme. In ambele categorii sunt caprinse urmele ereate de om, de animale, de vegetal si de obiecte sau fenomene. a. Onul poate erea urme en maine, picioarele, fata ori alte pari ale computa care vin in contact cu locul unde s-a produs infractiunea, dupa cum obiectele de ta Tooul savarsiitfaptei pot lisa urme pe corpul onsulu. In aceasta categorie se includ si /produsele biologice de natura umana: singe, urind secretii glandulare. b. dnimatele pot crea urme cu diferte parti ale corpului: gheare, copi ie, De asemenea, prezinti interes in criminalisticd firele de pir, produsele biologice, precum si mirosul specific al aniralelor, deoatece pot folosi la identificaren acestora, . Plantele pot crea urme sub formi de zgirieturi, urticarie ete., care indicd Jocul pe unde au trecut persoanele implicate intr-un conflict: vegetatie specifies zonei ‘mligtinoase, zonci montane ete. De asemenca, incendiile produse de descarcarile electrice naturale crecazi ure caracteristice pe corpul, imbricdmintea sau obiectele aflate asupra omului 39CAPITOLUL al V-lea | §3. Dupa dimensiuni CURMELE DE MAINI Unmele pot fi clasficate si dupa alte crteri, care prezinté un interes mai red Astfel, dupa dimeasiuni, urmele se clasificd in macrourme gi microurme. Sectiunea | - Consideratii preliminare { ‘a Macrowrmele po prusput si examinate nemijlocit cu organee de sim gmului, In aceasti citegorie sunt cuprinse majoritatea urmelor constatate th Gu cercetiilor efectuate la fafa locului: urmele de picioare, urmele mijloacelor transport, urmele instrumentelor de spargere ete §1. Preciziiri de ordin terminologic ini presupuse 0 activitate complex’, ai de pe fata palmari a mainii in care sunt implicate exami fa feamiarer poor § crestor pape) Fsre in acexe act posts [denumiri proprii, consacrate in literatura de specialitate: dactiloscopie, poroscopic, sstoscopic." : as Besse in sens restrdns, are ca object cercetarea urmelor produse de 1" (dactilos = dogete). Criminalistica in detaliilé Gesenului_papilar al degetelor (dact a te sensul mai larg al acestui termen, in care sunt incluse toate cercetirile b. Microwaele Sunt de dimensiuni foarte reduse, ee nu pol fi percepute orgmnele de sim ale omului gi pentru a fi descoperit, sunt necesare mijloage tehni speciale. In aceasti catcgorie se includ particilele de vopsea sau pulberile de stic Fezultate din spargerea parbrizului, oglinzii ete., la impactul autovehiculului cu obstacol beste foci. se-fonme ae fafa palmar a mainii) si bicctul primitor, ednd are toc © modi supeafejei sau volumului_objectulf criminalistice privitoare Ia amprentele digitale, palmate (Tap primitor, cum se intimplé cu urma sat de pfeior in pimant timed, san ew urm lasatii de deget pe o bucati de plastilins antar (ala pcirull aan yea stninck caractersslepoilr, dsehider ale glandelor suloripae specs pe eestele papilate sub forma unui grag de migele, si care pot foes I identiarenpersoanel ‘ cin special ale marginilor Crestoscopia_studiaza detaliile crestelor papilare, in spe aceslor Sind winade deget nu este compet, i euprinde numai anumite Fragmente ale crestelor. b. Urmele_de_cantw» (perifetice) se formeaz’ prin actiunea unor_fonomen Sxterloaneeclor doud obiccte: creator de urmi si primitor de urmé. Aga se intimpla tun obiect lsat in loc deschis, cind asupra intregului spatiu (inclusiv a obiectulu actioneaza ploaia, zipads,focul, praful ete. si, dacd acest obiect este ridicat, supra ccupati de el rimane ncatinsi de factorii mentionafi, putindu-se observa limitele conturul acestuia’, Valoarea de identificare a acestei categorii de urme a fo confirmati de numeroase cazuri intitnite in activitatea de urmarire penal omentate de specislistii din acest domeniu al criminalistici Dar cea mai impresionanté urmi de contur, care ne aminteste de explozil bombelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki (6 si 9 august 1945), o reprezin ‘maginea corpului unor persoane aflate in apropiere de peretele casei tamase neatins timp ce finjele wit.au fost dozintegrate si topite de flacara exploziciatomice. In cele ce urmeazi ne oprim asupraprincipalelor categori de urme, isan de natura obiectului creator, care prezinta cel mai mare interes practic in investigatil criminalistice: urmele formate de diferite parti ale corpului (maini picioare, ete, uurmele biologice, urmele instrumentelor de spargere, urmnele mijloacelor de transpor ete (Gp epee arent ppt tanta desenului papilar pentru identificarea persoanei decurge din inallerabilitatea si longevitatea, Unii auiori admit numai existenta primelor dou Garaclerstic, aii 1 pe @ Wela, iar alfi $i pe cea de-a patra.” Consider ci toate aceste propricti (trisituri) au importanta lor la cercotarca desenului papilar si 0 contribugie proprie la identificarea persoanci. “Fan Steen, Crain, vl: fla Asn Be 195, BAe Chopra oon cout ot po NM, ars na om fatocal pts, Edt ae Gold, Aa, 1996p i "ln Mitee,-Crnivtnicn, Edita Dac Pedagoil”, Bucy 1978, p. 5% tater Basarab, Cimmatoice, Universiaca *Babcy-Ralyst,Chj, 190, p 925: Eman Staneu, Investigarea stiimificd a infractiunilor, Universitatea Bucuresti, 1986, p. 27. fe ace Antreh Contributi la studul urmelor de contr in eriminalistcd, in RR.D. nt. 2/1974, p 80-84, melor de contur, in at justia” ne-1/1997, j-Napoca,noi, ca in oricare alte tesuturi ale corpului. De aceea, ranile superficiale se vindecd 4. Longevitatea a, Unicitatea (individwalitatea) desenului papitar posibil Cercetitorii in materie de dactiloscopie admit, tcoreti tes Este o trasitura proprie, care nu poate fi confundati cu fixitatea, nici inclusi_ existenfei a dow desene.papilare identices esi pind in prezent nu €a semnalat uf in aceasta. Trebuie si subliniem ef desenul papilor are.o duralé mai lung decdt vials asemenea caz, Probabilifatea intalnirii a doud desene papilare identice, aparfini Resour etal sale apar inca a viet ea FituluiGDs uunor persoane diferite, este foarte redusd. Se admite ci, pentru a identifica dou desene papilare cu aceleasi punete coincidente, ar trebui cercetate 64 milioane de impresiuni. apoi, raportind aceasti probabilitate la factorul timp, pentru aparitia 4 ddoua persoane cu impresiuni identice, ar trebui sa treaci 400 mi dareaza mul ‘dup moarie, in raport de mediul in care se afl cadavrul, pana la putreFactia ‘oath Sectiunea a Il-a- Cercetarea urmelor de maini b. Fixitatea (stabilitatea) desenului papilar §1. Cl ificarea urmelor de mai De la nastere si pind la moarte, piclea_suferi importante modifica privitoare la culoare, elasticitate, grosime etc. La copii, piclea este moale, elasti predominénd culoarea roz. Cu timpul, pielea pierde din elasticitate si culoare, apa ridurie, pielea este mai useatS ete., day(au)intervin modificéri in dealile desenulu papilar.” De aceea, impresiunea digital Taregistrati in perioada co folosita pentru identificare gi la batranefe. a Unmele de maini se clasificd dup mai multe criteri 2. DupifedgLdefaamalhtstingem ume dinamice si ume satice Valoarea de identticare a urmelorfiinamicejeste redusa, ele conttibuind ‘ult Ja stabilirea apartenentei de gen (denumirea coreeti, te generic Urmele [staticg prezinté o important deosebitd si, de accea, se cerceteari toate detaliile lor, care pot servi la identificare. in functie de plasticitatea obiectului Primitor, se pot Torma urme de adancime si urme de suprafata, acestea din urma putind fi de stratificare sau de destratificare. ». Dunk [ealaiea Te Went] sum cunoseute ume viiile si ume invizibile sau ltente. Urmelevicibile} canttar denumirii ce Ti se atribuie, au_o.valoare_de identificare a Urmelelgtentefinvizible) prezints cel mai mare interes pentru identifica pentru ci se formeaza prin depunerea unui strat foarte subjire de substant apt redes cu fidelitate detalile caractristice ale desenuiui papilar. De ecle mai multe ori |, fri urme, pentru ci dermul se reface o dati cu trecerea timpului, iar cele} ¥mele latente se formeazi prin depunerea transpiratici si a grisimii umane de pe total Pe a picle pe obiectele cu suprafat lucioasd (pahare, piese de mobilicr ori profimnde rimn pentru totdeauna sub forma de cicatrice. Persoanele care au incereat, eu ajutorul unor agenti chimici sau fizii, si SPertle unor c&ri), cu care mi contact distrugi detaliile desenului papilar au constatat 8, dacd distrugerile au fost superficiale, pielea s-a refticut complet in edteva zie, iar leziunile profunde au ramas sub formi de cicatrice, a ciror prezenfa a atras atengia organelor de urmiarire penal, fiind incluse printre cele banuite de savarsirea faptei ©. Inalterabilitatea desenului papilar Este proprieatea desenului papilar de a(qupulea fi modificat cu nici unul din mijloacele cunoscute de stiinti si tehnicd pind in prezent. Toate incercérile ficute in acest scop nu au dat rezultatul dort Accasti trisiturd a desenului papilar igi are explicatia in proprietatea pielii de a fi un Lesut_viu, in continu transformare. Avem in vedere denmul, deci pielea propriu-zisi care este un (esut fibros, conjunctiv, viu.* Spre deosebire de epiderm (partea exterioari a pielii), care este format din cehule moarte, dermal este format din ule vii, care au o anumitd durata de viafi, Pe masurd ce acestea mor, apar altele 9. area gi descoperirea urmelor de maini Cercetarea criminalistic’ elor de maini cuprinde doua etape importante: tapa se desfaisoard la fata “ocului, cea de-a doua, in laborator. In prima etapa deosebim cAteva momente importante, care, in ordinea esfisuririi lor, privese: efutarea si descoperirea, relevarea, fixarea si ridicarea umelor papitare. = Mina Minoviei, Tratat complet de medicind legald, vol. H, Bucuresti, 1930, p. 1039-1041 4 Jtirgen Thorwald, Un seco! de lupta cu delineventa, vo. 1, Editura ,Moldova”, lagi, 1997, p. 178 si urm, a aCiutarea si descoperirea reprezinti_momentul cel mai important, pentru (Petras) ons jin folosirea unor_substanje_care.se_aplicd pe suprafata cele mai prefioase urme pentra identificarea persoanci sunt urmcle. latetfetsdren attra ponslel sat unor pulveizataare speciale Guvizibile) In aceasta activitate sunt implicai ofiteri de polifie specializati, preci -Aceste substaife trebuie si indeplincascd douicGonditiifmportante, si amume $i experti criminalisti. Este latura cea mai dificil a cercetarii urmelor de maifasigure gontrastul cu culoarea suprafefei cercetate si sit aib2 aderentii ta. aceasta, Pniru cf, dacd au fost deseoperite, relevareafixatea si.ridigarea lor sunt mai lesf{ maj freevent folosite in practicé sunt: ¢szwza, negrl de fam, rosul de Sudan Tl, de efectuat, dul de cupeu ete. : . Pe léng& utilizarea mijloacelor_tehnice_din dotare, cautarea urmelj Pentru suprafetele multicolore se folosesc substanfe fluorescent. presupune $i cunousterea metadelor tactice, adecvate specificului locului cercetat. Ctimarsah const’ in objinerea funinginii prin arderea unor eantit aceea, organul de urmarire penal va trebui si_reconstituie mintal drumul_parcurs 4 polistiren, sau-chiar prin-arderca unei luméndri_fabricata. pe_buzade_pn inftuctor si fiecare fazi a desfisurdri infractiunii, Chiar daci se ajunge la concluzfrojifere. Obiectul este trecut cu porfiunea pe care se presupune of se afla urmele ilare prin fumul rezultat din ardere si, astfel, funinginea adera pe Tocul atins de stele papilare. Indepartind surplusul de funingine eu ajutorul pensulet, apare urina joratd in negru, Metoda se foloseste pentru cercetarea glor-cromats. sau c@ infractorul a folosit manusi, activitatea de ciiutare trebuie continuati, deoa intervin momente in care acesta este nevoit s& se minusile, iar acestea, uneori, mai acoperi intreaga suprafu(, sau se rup si permit si se imprime un fragment ‘urma papilara. ‘ Unmele sunt cautate pe suprafete netede gi lucioase, apte sa pstreze detalif desenului papilar (sticld, porfelan, lemn lustruit, ebonité ete.) dar si pe alte obiect ambalaje din cclofan, perete proaspat vopsit, cartoane, hartie velind ete.* Specialistul trebuie si lucreze cu atentie deasebitii, penteu a _nu-distrug iia sas Sahin in aneatle Gone eee eae eas ae observa mai ujor, ttebuie si privessed suprafata cercetata sub un unghi de 45°, ori foloseascé o sursi de lumind naturala sau artificial Tntre metodele de relevare mention retevarea urmelor latente de pe un ort textil prin marearea cu jzotopi radioactivi a protcinelor din sudoare. Sunt cunoscute foarte multe tehnici de relevare chimies, folosite mai putin Ja 2 locului i mai frecvent in Jaborator, datorité complexitatiiuilizarii acestora Cele mai simple tehnici constau in aburitea_cnvapori_de_jod, de_acicl jorhidric sau cinoacrilat. Alegerea uneia sau a altcia dintre aceste tehnici depinde suprafata cercetati yi de vechimea urmei. ‘Alte metode, mai complexe, constau in folosirea unor reactivi chimici, ca. tul_ de _argint, ninhidrina ete. O tehnicd special se foloseste pentru relevarca lor formate prin@lepuneri de snge, Substanfa folosita, numiti Negru amido, are rietatea de a colora in albasiry inchis proteinele din singe. Pentru amprentele cu ge recente se foloseste laserul.” Specialistii romani au obtinut rezultate gi in relevarea Gamelor digito-palmare 3 piclea umani® si de pe textle.cu ajutorul unui strat de slicakel de granula ite fini, depus pe o folic de aldminiu. Folia se aplicé cv suprafata tratati cu icagel pe acea parte a corpului vietimei unde se presupune c& existi urme ale ictorului. Suprafaja tratata a foliet va fi pulverizati cu vapori de iod, sau cu 0 lujie de acid sulfuric cu apd. Urmele astfel relevate vor fi fixate prin fotografiere, §3. Relevarea urmelor papilare Relevarea urmelor constituie momentul imediat urmitor si este strns le de activitatea de cdutare. Aceasti activitate se desfigoara atat la locul faptei, cat si laborator, pentru obiectele comod transportabile gi care au fost ridicate in avest sco} In functie de natura obiectului primitor se folosese tratamente fii (mecanice), chimice sau optice. A Retr rin fits lee eco) Este metodi cea mai simplti gi mai putin costisitoare, aflatd la tmdemé organelor de urmarire penala, si consti in pudrarea (prafuirea) sau afumar suprafetei cereetate®* = ? Camil Suciu, Criminalistica, Bditura ,Didactick $i Pedagogies”, Bucuresti, 1972, p. 2 lon Mircea, Valoaree criminalistied a unor urme de la locul faptl, Edit smilian Staneu, Criminalistica, vol. 1, Editura ,Actami”, Bucuresti, 1995, p. 1575 I a Vasile Goldifhirces, Valoarea criminalisticd a unor wme de la locul faptei, Fitura Vasile Goldi Arad, 1996, p. 69, , 4 i “cs rad, 1996, p, 75; Aurel Ciopraga, loan Tacobut’, op. cit, p. Cami Sulu, op. ot, p. 221; Emllan Stanciy Crininalistica, vol. 1, Bitura -Actamif, Asanache, E¥pertiza urmelor lsate de mini pe corpul omeresc: 1. R. Constant Cronin, Bae gs Autel Ciapragay foun tacobuta, op. cit, p. 015 ton Mireeh Bétteanu, Expertiza urmelorlaxate de mdint pe obiecte, colectv, in Tatas practic de Criminalistica, Editura ,Lumina Lex”, Bucuresti, 1998, p. 68-69, atvaltig, vel. 1, LOM, Bucoeyi, 1972, p25, 36.C[Tratamentat optic J imple, dar care impun respectarea cu strictee a regulilor recomandate de practica jinalistic®. Urma trebuie sf fie mai intdi relevata cu o pudia colorati, apoi se Pentru relevarea urmei sunt utilizate de_jumini alba, dirijata 3 ste pelicula de_culoare contrara prafului intrebuintat la relevare: neagr’, atunci diferite unghiuri de incidenta; pot fi folosite lanterne, reflecipare Sau oglinzi, pentgpind s-au folosit prafuri albe, gi alba, atunci cfnd s-au folosit prafuri negre sau rosii reflectarea razelor solare care vor inlesni ¢: are jie desprinde de pe peliculi celuloidul de protectie, apoi se aplic’. peste urmi si se sminarea cu ochiul liber a suy respective si usor cu degetul pe toati suprafaja ei; se ridicd pelicula si se aplici In loc Tehnicile modeme constau in folosirea Kimpilor de radiatii-ultcaviolete, pduloidul de protectie. Urma astfelridicatt se fotografiaz’ surselor de lumind de tipul Polilight sau Crimescop ori lasesulu. fn timpal folosi Pent umele de adfincime se folosesc/mulaje Hip stearin, parafind, cea’ acestor surse, specialistul trebuie sit poarte’gchelari de protectie, previtzui cu lentil. Astfel se procedeaza in cazul urmelor giisite pe chitul proaspat al geamului, filtrante, adaptate aparatului utilizat. stilina de Ia sigiliu, sipun, solul moale etc. Inainte de turnarea materialului ales. Pentru examinarea urmelor in radiatii infrarosii se utilizeaza un ansambl jutorul_pensetci. Mulajul va fi din videocamera si ecran, compatibile cu spectrul infratosu. compu = Obiectele purtitoare de u-me seffidicdatunci cnd sunt comod transportabile el, se ridica cuftul presupus a fi fost folosit la sivarsirea faptei, pistolul,sticlele Ia bauturile aleoolice (pline sau goale), cioburile de sticki ete, Obiectele vor fi Fixarea reprezint conservarer urmelor in vederea valorificarié lor in cursuttnipulate cu griji, pentru a nu fi atinse cu mana, si ambalate, dupa Iuarea misurilor rilor ulterioate in Iaborator sau a efectuarii expertizei. Principalele mijloace dpe precautic, pentru a se evita degradarea urmelor in timpul transportulu {eserierea}urmelor in procesul-verbal de cercetare la fata locului § tora {in procesul-verbal, intocmit eu respectarea prevederilor Cod pr. pen,, se vo} Secfiunea a Ill-a - Prelucrarea gi examinarea urmelor papilare in consemna toate detalile privitoare la descrierea formelor urmelor, a tipului din ea laborator fac parte, a locului in care au fost gisite, a raportului de pozitie fat de obiectel principale si a metodelor de relevare fol ~ Fotografietea cuprinde imagini ale grupajului de urme si ale fieedrei urme i Parte, iar pentru o mai bund localizare, alituri de urma se asaza tablije cu numer} fy activitatea de prelucrare si examinare a urmelor papilare in laborator indicatoate. Fotografie si schita locului cereetat se atasazi la procesul-verbal defintervin Goud catogorii de specialigti,cu competente si atributii propeii, specifice. Cei cercetare la fata locului, wre intervin chiar in momentul cercetarilor la fata locului, pentru a face primele onstatari, sunt ehnicienii criminalistiofiterii de politie-specializafi in cercetaren jimelor papilare. Interventia lor este impusi de inliturarea pericolului de degradare 1 disparifie a urmelor. Constatirile pe care le fae acestia In fafa locului constituie Ulimul moment al cercetarii criminalistice a urmelor de maini de la falfemei de cercetare pentru examindrile de detaliu, ce vor continua in laborator, unde loculti Hl constimie ridicarea acestora. Speciatistul va folosi cele mai potriviteexista mijlonce tchnice corespunzatoare metode, in functie de obiectul purtitor de urmit si de conditile specifice ale locului In cursul cercetirilor la fifa locului, in raport de particularitigile si gradul de iplei, Cunoscute sunt: fotografierea, transferarea pe pelicula adeziva, folosireafdifcultate al faptelor, pot participa si experti criminalisti, Activitatea acestora insi se tmulajelor (in cazul urmelor de adéncime)’, iar in eazul obiectelor purtitoare de urmedesfisoara cu precddere in laborator, pentru a examina obiectele purtitoare de de dimensiuni reduse se procedeazs la ridicarea acestora dicate de la locul faptei, unpele -desenclor papilars §4. Fixarea urmelor de §1. Competente parte, §5. Ridicarea urmelor de maini [Fotogrfierea/urmetor ta fafa loculul se executh dup ce acestea au fosfinprsiunile digitale prezentate de organele de urmirire penal, care constiuie relevate sim lac obiectele purtitoare nt pot fi transportate la Laboratgr. sfodele de compara “[lansferarea pe pelicula adeziva se realizeazi cu ajutorul undr tehnici Expertii criminalisti sunt specialisti de un inalt profesionalism, a edtor competent este recunoscuté de actul normativ de organizare si de Codul de procedur penal, fiind confirmati de practica indelungati din acest domeniu. National” ° Gh. Paseseu, LR. Constantin, Secrerele amprentelor pupilare, dita Bucuresti, 1996, p. 178 si usm, 46 47ator pentru relevare si examinare, vor fi comparate cu modelele de comparatie c la persoanele binuite sau de la cadavte finute de Ia persoanele banuite — Pentru objinerea modelelor de comparatie se folosese tehnici diferite pent ssoane gi pentru cadavre ‘Tehnicienii si expertii criminalisti au atributii bine delimitate in activita de prelucfare siesaminare 4 urmelor papilare, in raport cu momentele diferite procesului penal side gradul de dificultate a faptelor cu care sunt confruntagi 2. Pregitirea urmelor papilare pentru examinare mes ‘A. Obtinerea impresiunitor de ta persoane A. Relevarea urmelor de pe obiectele purtitoare, ridicate si transportate laboratorul de eriminalistica In aceasta activitate se folosesc instrumente si materiale adeevate, precum: 0 ppe care se aplici tusul, un rulou din cauciue, un flucon cu tus tipografic, 0 sierh impregnati cu substanfe chimice penteu amprentare, fisz dactiloscopice. Cele mai cunoscute metode in activitatea practic’ sunt amprentarea cu (us grafic si amprentarea chimicd. Aciivitatea de relevare a urmelor,inceput la faa loculi, este continuata Jaborator, in vederea evidenfierii lor de pe obiectele purtitoare, ridicate in cu cercetirior. Conditile de lucru oferite de laborator si mijloaccle tehnice pec specialist’ le au a indemnd permit si se foloseasei metode de relevare comple cum ar fi talazea cu ninbidrind, va in examinarea in rzeultraviolete ete, In fmcjie de natura obiectelor purtdtoare si vechimea urmei vor putea fi folosite gi tehnicile simple de relevare. 4. Folosirea tusului tipografic losin de incepetea operate de ampretare, det vor bine 3 cu api c plas se depune o piciturd de tug, care vat fi intinsd eu fogresate) cu apa si spun. Pe pga se dep oe Joul pind se obfine un strat uniform. Specialistul prind=cu_o mind degetu! rsoanei cercetat, iar cu cealalth prinde de varful dogetului sil rulsuza pe plac, 0 ingurd data, intr-un singue sens, de.la 0 extremitate la cealalli a unghiei, yi-| apast junca intregii suprafete a falangetei. Impresiunes obfinutit se ica in spajiul liber din fisa dactiloscopicd. In acest mod se procedeaza eu toate getele. B. Fotografierea urmelor papilare Ne referim, in primul rand, ta fotograficrea_usmelor_papil bigstele_transportate_de_la_ faa locului_la_Iaborator, urménd, apoi, realiza Pozitivului si negat valu fotografie, Pentru reugitaacestel actvit, uma popilacd fi fotografiata impreund eu intregul obiect purtator sau cu o parte a acestui se identifica ct ma, exact locul unde este situatd urma, De asemenea, se recomanda ca King urma si se aseze un Pentru a se putea resliza ulterior fotograme marite la scar Dupa obfinsrea negativului urmelor papilare se realizeazi diapozit imaginii_acestora, ori se trece la copierea direct pe hirtia foto 3i I foiogramei. a Objinerea pozitivului yrmelor papilare se realizeaz’ cu ajutorul aparatului Camil Suciu, Criminalistica, Bditura ,Didacticd i Pedagogica”, Bucuresti, 1972, p. 281 282, fon Mircea, Valoarea criminalistiot a umor urme de la locul faptei, Editura Vas Goldis", Arad, 1996, p. 428-430; Aurel Cioprags 78 : a 79CAPITOLUL al IX-lea URMELE MIJLOACELOR DE TRANSPORT Sectiunea | - Nofiune si clasificare §1. Nofiune ‘Jin potiunea de mijloace de transport, intt-o accepfe foute larg, sunt cuprinse poate mijfoaceTe create Te om pentru a-i usta deplasarea si ao face mai comod si ai rapid, precum gi transportul unor produse ale efror Volum si greutate depagese esibiltiile propri 2) Tot astfel, notiunea de _urmi a miloacelor de transport are o sferi foarte pprinzitoare. eit WeTinirea AGE categoriy de urme s-au folosit multiple formuliri. Acceptaté in literatura de specialitate este aveea care considera ck prin mi a mijloacelor de transport se infelege si.de sistemul de pulary, de celelalte pir componente, pe obi ele eu care vehiculul a nit fa contac. §2. Clasificare Foto 3 - Instrumente de spargere - "Gura de lup" Urmele mijloacetor de transport pot fi clasficate dupa ~ urmele mijloacelor de transport pe drumurile publ = urmele mijloacelor de transport fe cle ferate = urmele mijloacelor de transport aeriene urmele mijloacelor de transport navale; b. natura fortei care asigurd deplasarea: -urmele mijloacelor de transport aufo (camioane, autoturisme etc.) - urmele mijloacelor de transport actionate animal (car, cirut’, sani) - urmele mijloacelor de transport aetionate de om (bicicleta, roaba, schiurile) = urmele mijloacelor de transport actionate de_presiunea aburilor (vapoare, ‘omotive) - urmele mijloacelor de transport aghianate de presiuinea gazelar (mijloace auto, somotive) - urmele mijloacelor de transport acfionate d gf (nave cu vele, baloane, planoare, deltuplane), Pentru fiecare din aceste categorii existd clasificari proprii. Astfel, urmele ijlowcelor de transport auto sau hipo pot fi clasificate in ume: de adincime, de statice, dinamice ete." for vantului sau a curentilor de Foto 4 - Striafi create cu un foarfece, fotografiate la microscop Criminalistica, Editura ,Didaetic’ si Pedagogic rel Clopraga, Ioan lacobuta, op. cit, p. 93-94; Ton Mireé sumina Lex", Bucuresti, 1998, p. 110. Bucuresti, 1972, p. 288; Criminalistica,fit i-a - le mijloacelor de transport auto a vrme , b, Lafimea benzii de rulare §1. Clasificare’ : Se misoari de la linia mediani_spre_margini_si_sjuti_In_determinarea ficate dupa multiple eriteri. inf inciredturii_gi a vitezei de rulare, Linia median este repetul ce rimine neschimb: rmete mijloacelor de transport auto pot fi clasificate dupa multip inc ei de nulase, Lina "este repanul ce rimfne neschimbat, eee ee nartle componente ale atovehiculului care contribu la formarcs reduce, pe misurd ee anumite pir de incdrtturd sunt desedreate, in cee ce priveste seal aoe raportul dintre latime si vitezd, Lifimea se reduce pe masurd ce viteza de deplasare a autovehiculului ereste™ a. Dupa modul de formare, urmele tnijloncelor de transport se clasified in: = urme dé rulare = -6.-Circumferinga rogii ~-urme de impact - urme de substante provenite de [a autovehicul. Se mitsoari dupa identificarea in urma de rulare a unor detalii care se repetii eu rogularitate. Aceste detalii reprezinta locul unde pneul a fost stripuns de un anumit b. Dupa pairtile componente a urme, distingem: } ghiect sau a fost vulcanizat. Distanta dintre dowd detalii ce se repet cu regularitate a unme cate de roll corespunde citcumferintei_pneului. Cunoscand acest reper, organele de urmirire “ urme create de ansamblcle si subansamblele autovehiculului penal vor face comparafie cu datele ce figureazi fn cartea tehnicd 1 autovehiculclor “urme create de incdrcitur’ gi restuti de incdreait aflate in circulatie si vor stabili tipul de autovehicul care a format urma., Dupd natura suprafetei de rulare, urmele statice se impart in urme de suprafats §2. Urmele de rulare siurme de adfncime, iar cele de suprafatii se subdivid in urme de stratificare si urme ups modul de formate, deosebim urme statice $i urme dinamice. B. Urmele dinamice A. Urmele statice Se _formeazi in timpul frinirii_si blocirii_totilor care alunecd pe suprafata vosabild. © urmi de franare ate aspect defrapez,éu baza mic’ la inceputul andr, "baza mare corespunde momertulyi in care conducitonal autovshicululi a ridieat iciorul de _pe_ fran’. Cerectarea urmelor de ffanare Timnizeazi date_utile_peniy brea set Tene ise Jide THinare si a vitezei de circulatic. Prezenja unor urme de frinare scurte si repetate confirma o defectiune ta sistemul de frinare, care obliga conducdtorul autovehiculului si incerce de mai multe cducerea vilezci sau oprites autovehiculului, Lungimea urmet de trinare ayuta ‘expertul sii determine viteza dupa metodcle de calcul cunoscute. . Cercetarea urméfor de frinare poate furniza gi date privitoare la compozitia cauciucului din care sent fabricate pneurile cafe-au-produsurmele. in acest fecolteaza din urma, Cu tehnici speciale, particule désprinse de pe pneuri, i cu planul dur al stprafefei carosabile. Unnele statioe se formeazi prin singe conte eurile) si obiectul primitor (partea carosabili a hi : ne Stet UmTRIGF de rare satice Webuie avute In vedere wemitonel repere: detglile desenului antiderapant, lijimea benzii de rulare, circumfernd anvelopet’/*¢" a, Detuliile degenului antiderapant Pot fi studiate numai detaliile desenului_antiderapant al ~atune) ca jseazi in linie dreapta, “cestea | ddeoarece, atunci cand autovehiculul se deplaseazi ci Suprapun peste cele ale pneurilor din fai, Limuele pagurtor din_fot8 pot fstudia _nuugnai la viraje Cercetarea desenului anti directici de mers, mai ales atunci cand autovehiculul angajat in ‘Balapet 2 Ton Mircea, Criminalistica, Ciopraga, foan lacobuta, op. cit, p. 94 chim iderapunt poate furniza date utile pentru stabilire n accident a paras} ‘Stefan Lungu, fon Constantin, Examinarea urmelor lasate de bencile de rulare, colectiv, turn Fundafiei Chemarea”, Tagi, 1992, p. 144; Aw Tratat practic de crominalistied, vol. IM, G-M., Bucuresti, 1989, p. 99 gi urm. 82 83Va fi ceretat mai in ‘ul impactulyf, care va fi cu usurint’ identificat, eoareve rmén tragmente de pamant desprins de pe pneuri sau caroserie, cioburi de scl, plicule de vopsea etc. Deoarece persoancle interesate vor lua mast ca aceste cfume, vizibile cu ochiul liber, si dispard, se Va acorda gtentie deosebila mictourmelor pacticule de stick, pelicule de vopsea sau pulberi anetalice. Dupi fotografiere 6 fcc speciale, icrou € Vor fi ridicate cu ajutorul magnetior, iar cele in tcl i vo = §3. Urmele de impact Unmele de impact se produc in momentul in care autovehicululaflat in misead Incgle un obst pom, stilp de linie telefonies, ete.) sau un obst i i sens sau circuldnd din sens opus) A. Impactul eu un obstacol fix La Tocl imps rivn ye cratic, care vor ols I identifi autovehiutuli implicat in evenienont Ty acaxtTnpejurii vor fi examina a bata ix ft st autovehicull, daca mai fost st a Toc impact a &. Impactul dintre un autovehicul aflat in miscare si un vehicul (auto saw hipo) eare stationeaza m lo eneralizarea practicii de cercetare a evenimentelor rutiere ne oferd gio a treia ce a fost identificat, in cazul in care conducitorul auto a piriisit locul faptei, ipotezi: in care se produce impactul. De cele mai multe ori, este cazul autovehiculelor a locul impactului vor fi cAutate urme de cioburi, microparticule metal 1 vehiculclor eu trae nal, ic pe partea tarcsabilé a dnimolu, fir al impactull ate loc Wy peezenta acestra. na ales Tn timpul nope Mi fe sem dou obiecte: pe autovehicul se vor gisi particule 5 ein timpul noptii, sa fie ars de poi vopsea din zid, perete ete., iar pe obstavolul fix v riimiine pelicule de vopsea de la autovehicul, ori urme de violent (distrugeri) produ de bara de protectie # autovehiculului, situate lao insljime diferith fai de sol, dy tipul autovehiculi In aceste cazuri trebuie identificat cu multi atenticoct! impactului, Meoarece 1 putin.unul din cele dou vehicule nu mai rman Timpactulul, din cauza a gradului de intensitate a socu Daci autovehiculul care stajioncazi este de gabarit si tonaj greu, cdind este lovit fe un autoturism usor poate rimane nemigcat de la locul impactului; in schimb, utoturismul in miseare este proiectat la distanti de cdtiva met si, uneoti, se opreste directia de mers opusd sensului in care circula, Tot astfel, un camion greu gi incdrcat, daca loveste o carufi sau un autoturism ¢ mic litra, le proiecteaza la distanfe mari si le produce avarit grave, ficdndu-le, de ulte ori, inutilizabile. Vor f ciutate, si de aceasti dati, urmele rimase Ia Jocul impactului (particule metal, pelicule de vopsea, cioburi sau microparticule de sticl etc.) B. Impactul intre douit vehicule (autovehicute) aflate in miscare sau la imp: Impactul poate avea loc in dowd ipoteze diferite: Ia depis! frontal 1. Incuz de depisive ‘Autovehiculul angajat in depasire poate produce autovehiculului depait 0c siiti diferite. In funofie.de.intensitatea soculni, autovehiculul depasit poate imand in pozitie narmals sau poate fi risturnat yi chiar aruncat la distanfe mari Jocul impactuiui. Pe ambele autovchicule se formeaza iirme sub forma Gwralele, La examinarea acestor urme vor fi microparticule metalice, ”imprumutate” intre cele dot “examinate-cu Zitate ambele autovehicule gisite In locul “dupa ce sunt identificate, stit fiind faptul ef cei Tateresuji vor folosi toate mijloac Pentru a face s8 dispar Grmele. §4. Urmele create de ansamblurile si subansamblurile autovehiculului Aceastii categorie de urme face parte din urmele mijloacelor de transport auto, are sunt clasificate in raport de parjile componente ale autovehiculului creator de me. Mai sunt incluse in aceasta clasificare urmele create de roti, precum si cele reate de inclircdtura si resturile de incdircdtura, Privite sub_un alt unghi, urmele create de ansamblurile si subansamblurile chiculului suyt 0 sibgrupi special au de impact, descrise in cele ce i care trebuie examinate separai, deoarece ofera dats interesante $i utile tru identi b. In caz de impact frontal Impactul se produce intre gutovehiculele care eit sens opus. In fun de yitezs.acestora, de greutatea lor de iatensitatea joculi, nick unl diate CEQ ‘mai Fimine la locul impaetului = amblurilor si subansamblurilor, ca plrfi componente ak setic, faruri ete. gi se formes Unmele_de,sol sunt de cele sulovehiculntui de pe un Urmele ans autovehiculului, pot fi produse de: aripi, bara de pr atit pe un alt autovehicul implicat in evenimental rutier, eft si pe orice tip de obiee dur sau chiar pe corpul omului. in practica de urmirire penal, sunt intélnite cazuri care capul vietimei, loviti si proiectata in timpul impactului, lasit o unm of Gnfundaturd pe aripa (stngi sau dreapta) a autovehiculului, or pe parbriz, cAnd est consttuit dintr-o sticld special’ ale carei fragmente wu se impristic de ta toed impactului, De asemenea, detalii ale unui subansamblu al autovehiculului (bara protectie fata) rman imprimate pe imbrécimintea victimei sau pe pirti ale corpula ce nu sunt acoperite. COrgancle de urmirire penal care constaté fapta sunt obligate sk deserie toa multe ori urme de_noroi, lisate 1a iesirea umed si intrarea acestuia pe un drum asfaltat. Eee a de sol poate contfibui la stabilirea locului pe unde a circulat Um sau_alte substante se pot forma in timpul deplasarii autovehiculul cf ta stationeazii. Aceste ae pat eee rezervorul sat motorul autovehiculului, unde sunt folosite ca lubrifianti sau carburanji, ori de produseletransportate (autocisterne pentru motorind,ulei, benzini) Dac vehiculul stationeaza urmele au forme caracteristice de pictur sau bal Ocamttaté mai mare (balta) poate explica fie 0 stafionare de durata, fie o defectiune lurezetvor saw la cisterna respeciva. Atit piciturile, ft si balta au forme eu margin regulate, aproape rotunde (can -erenul na este inctinat) - Daci autovehiculul se afli in miseare, picaturile au forma de par cu conda indreptaté spre directia de mers, deoarece, dupa ce lichidul a atins supratitn cerosabili, curentul format de vieza de deplasare a maginii il proiecteazi in dtectia emers pana a epuizare fi grupate in generale gi individuale. Intre celé generale se pot observa avariate, dimensiunile precum si adincimea acestei zone. Aceste caracteristici fi folosi si la aprecierea vitezei cu care se circula in momentul impactului, deoares gradul de avariere este direet proportional cu socul produs si cu viteza de circulate fntre caracteristicile iidividuale pot fi descrise striatiile produse 4 sau adancituril exploatarii Sectiunea a Ill-a - Urmele mijloacelor de transport hipo procminenjele ansamblului ori Subansamblului, precum si striatil produse de unele defectiuni de fabricajie sau apiirute in procestl suprafata obiectului creator de urn" §1L. Clasificare Urmele create de vehicule cu tracfiune animal a. scopul pentru care sunt construite: = vehicule cu roy + vehicle eu gine (sani); b. animalele de tractiume: crue (trase de cai) ~ care (trase de boi) incarciturd sau resturi ale acesteia §5. Urmele reprezentand obiecte di in accidentele de trafic pot raméne Ia fata locului obiecte din incaredturt resturi_ ale acesteia. Cercetatea lor prezinti interes pentru stabilirea imprejuratilo care a avut loc accidentul, in special in cazurile in care autovehiculul a parasit loc faptei. Deserierea completa cu refineren detaliilor caracteristice ale acesto -faiggrafierea lor pot contribu la idensiicarea autovshicubaui, $6. Urmete de substante pravenite de Ia autove Unnele din prima categoris pot fi clasificate, la randul lor, in dou subgrupe. bile, yehiculele cu roti pot fi prevazuie cu roti de Jemn captusite cu sind metalicd roti cu pneu, de obicei roti uzate, provenite de la autovehicule. De asemenea, mele siniilor pot proveni de la sii cu talp’ de lemn sau de la sinii aviind talpi ptusite cu sind La aceasti categorie de ume se cerceteazi si urmele create de animalele de fiune si cele create de persoana care le insojeste" Circulajia normal a unui autovebi obstacol, las urme care concuré la identi a Jn aceasti categor substanfe. T Vasile Matache, Examinarea urmelor lasate de ansamblurite yi subansambler vehioulefor, colectiv, in Tratat practic de criminalisticd, vol. 11 1LG-M., Bucuresti, 1980, 102-103, Aurel Cioprags, Loan Iacobufa, op. cit, p. 98-100; ton Mircea, Criminalistica, Faitara Lex”, Bucuresti, 1998, p. 14-115. 86 2§2. Urmele create de vehicule §3. Urmele animalelor de tractiune Pentru tractarea acestor mijloace de transport se folosess boii si cali, De aceca, ltebuie $8 cunoastem e; opitelor si ale urmelor Kisate, dupa cum sunt A. Urmele create de roti nmele rofilor cy ind metalic. sunt usor de recunoseut dups_ltime adincime. Seiferenliazl de_cele ale pneurilor, deoarece sunt mii inguste si, aceea, in terenul moale roata piitrunzand mai usor, forms e de adancime. AAceste urme se cereeteaza pentru a se stabilif roata de teovite sau nepotcovit La mijloacele de transport actionate de cai, potcoava are o form aseminitoare literei U, cu deschiderea inapoi si ctr extremitijile laturilor indoite spre interior, erropiatt de forma integii copie. La paricopitate (boi), copia este despa dou ic un san{ longitudinal si, pe fiecare din cele dowd parti ale copitei, se fixeazi cate o otcoavil sub formii de lamela, cu contur semilunar. dintre cuiele de fixare a $i regularitate. De asemenea, se misoari provenite din fabricafie sau datorate uzurii, precum gi ecartamentul rogilor In ultimii ani, sunt tot mai freevente cazurile de inlocuire a rotilor cu sif metalicd prin roti eu pneuri uzate, provenite de la mijloacele de transport aut. in functic de imprejurari si posibilitatile materiale, proprietarul cirutei p. {nlocui toate rotile, dup cum le poate inlocui numai pe cele din spate, sau pos circula cu trei rofi cu sina si cu singura roati din cauciuc. In eazul inlocuirii rotilor eu sini prin roti eu pre create de acestea este, in principiu, usor de ficut, Se are in vedere, in prinmul rig ecartamentul rotilas, care Ia autovebicule este binie masurat si mentionat in car “Tehnici pentru fiecare fabricant si tip de autovehicul. La mijloacele de trans; cfionate animal, ecartamentul rotilor diferi. dup dori in partea sng a animaletor de tractiune, peatru a le supraveghea, inspirajia mesterului care le confectioneaza. } mai rar, in urma crue, Pot fi urme ale piciorului inca, iain timp verii, pot Un alt element de diferentiere il constituie di Hovehicu chiar urme de picior descul(intinite din ce in ce mai rar) liniile urmelor lasate de roti sunt drepte, uniforme, fiind rare cazurile efind "fuleaz! Cercetarea acestor urme prezintd interes in caz de furt, atunci cand s-au folosit “toatl, descriind © sim serpaiti. La ciruje, role nu au intotdeauna diametijloace de transpor, dst, mat sles, in eacal neat de circulatie soldate cu corespunzaitor diametrului osiei si descri uxme gerpuite, usor de deosebit de cele dtimiri corporate sau vietime Sac aa autovehiculetor. Dupi eirarea de payi sau alte detalii ale urmelor, puem stabil daca, in mentul in care autovehiculul a lovit edrufa din fai, din spate sau la depiiire, tima (victimele) era in ciruti sau cireula pe jos. orul unor euie din La copitele nepotcovite se cerceteaza forma, dimensiunile si orice detaliu util tru identificare.. La copitele potcovite se cerceteazi urmele potcoavelor, siunile si forma lor, numirul cuiclor si modul de dispunere, detaliile de bricatie sau datorate uzuri; uneori, se intilnesc chiar urme de singe produse de uiele unei potcoave uzate. - - differenga dintre urm §4. Urmele insofitoritor mi acelor de transport Urmele insotitorilor sunt ume paralele cu cele lasate de rofi, stindu-se faptul B. Urmele create de sinii Sunt urme dinamice, sub formi de dare paralele, Pot reproduce detalii elementelor de construcfie, dupa cum sunt tipi din Jemn sau acoperite cu i metalicd. Pe drumurle intens circulate, sunt distruse de alte mijloace de transport. asemenea, sunt distruse de temperatura crescuti ori acoperite de zipada ef imediat dupa formarca lor, sau de ziipada purtati de vant. Desi prezinté un inte redus in criminalistiza, acestea se cerceteaz pentru a se stabili ligimiea lor, dist dintre ti cd J zur ‘Xaminarea urmclor de bicicleti prezinta interes la cerceterea accidentelor de ‘Sectiunea a IV-a - Alte categorii de urme {in grupa mare a ummelor mijloacelor de transport sunt incluse gi urmele create cele actionate de om. Acestea se pot deplasa cu ajutonul rotilor (bicicleta, clrujul pentrs obiete sau materiale usoare de uz gospolties) ay ea 88trafic in care, de cele mai multe ori, biciel produs impactul, urmele Ksate de rote bicieletei pind la produceren impactulu starea tehnicd a bicicletei si distrugerile produse ete Urmele de roab Se cerceteazi latimea, adincimea gi alte detalii ale urmei, pareurs si greutatea muneai de omoru! intent stiindu-se i pe roabii se pot gsi urm jn timpul accidentului sau transportului cadavrului, cu scopul de a se cercetirile, Urmele de schiur cca la siini, ci, distanta dintre ele se schi descrie urmele, pentru a se stabili: dac ba, dup dorinta schiorului u fost Kisate de o si pereche de schiuri) sau ce mai multe persoane, Locurite unde au fost fixate befee las ure. Detaliile de tirme caracteristice, care folosesc la stabilirea direetiei de inain sau datorate uzurit prezinti interes redus pentru identificare, fabric: 90 ‘sunt intalnite pe santierele de construc{it savin mediul rural jentru a Se stabili traseul noarciturii. Prezint& interes pentru diferenfietea accidentelor te! inge lisate au forma de dare lsate pe zpadi, care nu mai sunt paralele e vor cerceta yi iri persoana (de 0 Foto 1 -Urme de pnauri Foto 3 - Urmele miloacelor de transport Expertiza traseologic’ Urmele mijloacelor de transport Foto 2 - Detalile desenului antiderapant Foto 4 - Procedeul continuitailiniareAccident de cale ferata Accident aviatic Foto 1 - Fotografierea avionului din partea stanga Foto 2 - Fotografierea avionului din partea dreaptaFoto 3 - Fotografierea avionulul de la mica distant CAPITOLUL al X-lea URMELE DE INCENDII $1 EXPLOZII Sectiunea | - Urmele de incendii §1L. Notiune si clasificare a. Notiune imic, prin care se produce arderea uneia 12 oxigenului din aez.! Prin ardere se produc ale obiectelor, substangelor, produsclor si ale oriciror ‘iri. Oricare ar fi natura si intindetea: modificarilor uferite, prin ardere se produc urme care au valoare de identificare in criminalistics icp au dior valori cuprinse de ft b. Clasificare Incendiile pot fi clasificale dupa mai multe eriterii: natura substanfelor sau jicctclor supuse arderii, unmirile si proportiile incendiului privind pagubele jpovduse sau cauzele car ni. Dupa acest ultim criteriu, incendiile se impart fs: naturale, accidentale gi cele praduse intentions.” A. Incendiile provocate de cauze naturale Aceasta categorie de in endii prezinti un interes rincipiu, nu_se_pune problema raspunderii_pé an ceetate insi si din punct de vedere criminalistic, peniru a le puten deosebi de cele «cidentale si intentionate, raspunderea penald fiind angajata in special in cazul celor in ultima categorie, mai redus, deoarece, in Incendiile naturale pot fi prove tasnetul) sau de razele solare wocate de elecircitatea stat ke de descares lectrive_atmosferice ‘ot incendii naturale sunt autoaprinderile §i éele Cora, colectv, in Tratat practic de eriminalistici, vol. 1, LG.M., Bucuresti, 1976, p. 360- fl. Emilian St u, Criminalistica, Editura ,Didacticd si Pedagogica”, Bucuresti, 1993, p nilian Staneu, Criminalistica, vol. L, Editua Actami", Buemesti, 1995, p. 269 si ur. rel Ciopraga, Ioan lacobuti, op. cit, p. 103; lon Mircea, Criminalistica, Faitura mina Lex”, Bucuresti, 1998, p, 158-159.a. Desedtredrile electrice atmosferice des Fulgerul este tot | Pentru criminalistiea prezin ‘wisnetul, atmosferied, curacterizati prin Zgomos si damind- puternic’.* desedrvare electricd atmosferied, dar nu este insofita de zgomot Trasnetul loveste cele mai inalte repere din teren, cum sunt ab cliditile inalte, rejelele electrice, precum si oamenii_ sau animalele aflate in deschis. ‘Trisnetul poate fi produs experimental in laborator. La trecer tric al trisnetului se constatd urme caracteristice in jurul oriticiuli istic prezintil interes izolagl any prin metal curentului el creat, Sunt pivituri sub forma de perle, care au dimensiumi, forma si alte cara specifice celor produse de trisnetul experimental, comparativ cu cele produse af trisnetul natural Pe imba si pe-corpul omului, trasnetul las urme forma de arsuri, distrugeri de tesutur, orificii cu borduri carbonizate sau escorial sul form de ferigi, cunoscute sub denumirea de fi aracteristive su mintea b, Razele solare Datoritd latisudinii geografice la care este situatit Rominia, razele solare py} provoca incendii in mod cu totul exceptional, pe timp de seceti indelungats, of temperaturi foarte sidicate, in plantafii_tinere de_pidure san pajisti, situate of expunere la soare cea mai mare parte a lei La noi, razele solute produc incendii dsc sunt concentrate de om cuajutony .' Se produc astfel de incendii d Gitte copii care folosese lentile din stic si aprind din greseal depozitele de furaje foarte uscate sau case foarte ridicate, icoperite cu stuf, in cursul zilelor vara, cu temperatur Sunt studiate in criminalistic’ pentru a putea fi deosebite de cele accidental sau intenfionate, ©. Autoaprinderile 4 si autouprinderile Sunt cunoscute autoaprinderile de nat natur’ biologici. ie *Z, Ander, Leziunile $i moartea prin electrcitate amosferied, in Probleme de medic judiciari si de criminalistici, vol. I, Bditura ,Medicala”, Bucuresti, 1996, p. 49-52. * Mina Minoviei, Tratit complet de medicind legali, vol. 1, Bucuresti, 1928, p. 681 si vol. Bucuresti, 1930, p. 635; Gh. Seripearu, M. Terbaneea, Pusologie medicu-legala, Edi Didactic gi Pedayouici”, Bucureyti, 1978, p. 366-368. Jon Mireea, Criminatstica, Universitatea ,Babey-Bolyai", Cluj, 1976, p. 125. ‘ut puna caxegone rae pare auouprinacrue ce se produc la grasim) animale sau vegetale, depozitate in condifii necorespunzitoare, precum si bumbacul neprelucrat si strins in baloturi et. Autouprinderile de natura biologicd se produe prin fermentarea substunfelor vegetale sub_actiunea bacteriilor, cand au o umiditate crescuta si sunt vehtilate respunzittor, c ‘azul depozitelor de furaje sau hartie.® 4. Blectricitatea statict poate produce autoaprinderi prin scurgerea_unor lichide slab conducdtoare de clectricitate-pe conducte sau la diverse recipiente. in asemenea conditii, se produce 0 scdnteie de desedreare electric’, ce va declansa saprinderea intr-un mediu de gaze usor inflamabile = B. Incendiile accidentale Sunt frecvent intilnite in activitatea unititilor militare de pompieri si in actica organelor judiciare. In ceregtarea criminalisticd prezinti interes pentra ci twebuie si le putem deosebi de cele provocate cu intentie Cele mai multe incendii accidentale se produc din cauza peglijentei_in, manipularea_surselor de foc, Fumitorii arunca la intamplare capetele de tigari, gospodinele nu verified starea tchnica a utilajelor de uz casnic: euptorul tip aragaz, erul de cleat, resoul sau caloriferul electric ete. Curitarea hainelor cu benzind, fri 4 fi asigurati ventilatia corespunzitoare, constituieo alii cauzi a incendiilor accidentale, Alteori, incendiile accidentale sunt provocate de scuricircuitele electrice, din cauza unor defectiuni tchnice de pe refea sau a defecfiunilor tehnice ale acestor aparate, datorate procesului de fabricatie sau w2uri Conductorii electrici suprasolicitatisunt_aryi si sz_produce_o topire netalului cu urme caracteristice, cunoscute sub denumirea de ,ferlare7, cu aspect de pale sau globule de diferite dimensiuni in zona unde s-a produs acest fenomen. Pe corpul omului, urmele trecerii curentului electric au aspectul unot depresiuni si pergamentii liniare sau rotunde, de culoare gri, Uneori se imprimi o ‘imi caracteristici, denumita area electrica”, ce poate reproduce forma conductorului electric." C. Incendiile intentionate Sunt rar intilnite in practica organelor judiciare si a expertilor criminalist. Trebuie cereffaie pentru a le deosebi de,cele accidentale si pentru urmarile lor “1 Crdclun, L. Lene, $. Calotd, Stubilirea si prevenireu cauzelor de incendit, Editura Telica”, Bucureyi, 1993; p. 114, *1.Cora, op.cit. p. 361: Camil Suetu, op oft, p 99 * Gh. Seripearu, M. Terbancea, op. cit, p. 358. 7deosebit de grave, constnd in pierderi de vet omenesi si max pagube mater, 14 cercelarea lor vor participa, in mod obligatory, specialist si experti din réndurie pompierilor militari si, daci s-au produs vajémsicorpotale_ si pienderi de ‘menesti, prezenta medicului legist este indispensabilt. a > pupa modul in care sunt declangate incendiile produst cu premeditare pot clasificate in incendii cu aprindere imediat& i incendii cu aprindere intarziati, a. Incendiile en aprindere imediati ‘Aceste tipuri de incendii se produc Ia o perioada foarte scurté de timp di momentul depuneri sursei de foe si pin la declanyarea focului. Persoanele care a declansat focul nu au timp si se indeparteze de la locul faptei si, de aceea, cei care a semnalat primii evenimentul vor fi inclusi in cercul celor suspect de a fis fapta, De cele mai multe ori, printre banuifi sunt inclusi piromanii, persoanele of afecfiuni psihice care au preferingl pentru distrugerea bunucilor prin foc. b. Incendiile cu aprindere imtdrziata_ c ei durata de tiny Se folosese cele mai diferite mijloace pentru a se mi : putea indeparta de la locul incendiului. Aves sarki, penn 45 oe : de a fi provocat incendiul mijloace diferi dup’ mediul in care triiese cei suspecti gradal de progitire profesional’, posibilitatite materiale si nivetul de dezvoltare’ tebnicii in perionda respectiva. : Cele mai cunoscute mijloace de declangare intenfionaté a focului sun | imbriciminte, Pe traseul_fitiului perfectionat ici_nu a ajuns. Alteori sunt folosite cronometre de ultima creat tchnicd, provenite din import, pentru a se reduce cit mai mult posibilititile prindere a autorului. ~ Oricare ar fi sistemul de cronometre folosit, se vor a cercetatilor fie sub forma in care au fost depts sau descompunere. Parti ale acestora vor fis declangare a incendiilor. ng i urmele lor in eursift'% . fe cu importante urme de degradarf iciente pentru stabilirea modulus d 3. Folosirea unor ftile 1Sv1 NOSANW + Fitilele pot fi acoy te_cu fibre textile sau pot fi folosite ffir aceastit vor rimane urme sub forma tinor dire, care ttebuie examinate cu atentic, forografiate, iar din cenusa rezultati din ardere se vor ‘idica probe pentru analiza de laborato. Alte mijloage semnalate in practica organelor de urmarire pena domenia'privese: 1) fitiluri_de_bumbac, impregnate cu lubrifianti sau alte materiale de intrefinere a focului care, aprinse la un capat, transport flacira citre punctul inflamabil principal intr-o anumiti perioadi de timp, dind posibilitatea incendiatorutui sa se departeze de la locul faptei; +). acoperirea unui bec sub tensiune.cu o earpa si mai multe straturi de hartie; becul, Ia un anumit grad de temperatura, va face explozie, impriistiind in jurul siu fragmente de hartie aprinsé; 1B)+ scoaterea sinmei de nichelind dintr-un resou si intinderea ci sub tensiune in acest ai, fe © cu cronometru si folosire agezaren unei lumanari, folosirea unor dispozitive cu net St FOOSE singe gl mle bleste sor nna {ititetor” 1, Folosirea lumandrilor Este procedeul afta a ndemsna oviul si este considerat steel mi pri Focul se declanseaza cind flaca de la lumanare @ ajuns In uivetul dorit i dep Tichiduliinflamabil agezat inten vas din apropiere, La ercetare fate sev i vasul respect si se vor recolta probe de. cenusi, dae incendil a produ eft urmart, in cenusi se pot gsi substanfe erase rezultate din lumsnarea topitt sau chi tun capat de luménare, stins& inainte de a arde in intregime. 2. Folosirea dispozitivelor cu cronometru ‘Sunt folosite improvizatié din cele mai rudimentare, intre care si ces masa sau ceasul cu pendul, procedeu intalnit in Jumea satelor, unde eronomet © Matei Basarab, Criminalistica, Universitatea ,.Babes-Bolya Cluj, 1969, p. 150. iit 1 ~ baloane de plastic pline.cu neofaling, prinse cu simmi.de nichelin& pusi sub tensiune, ‘Un exemplu din practica organelor de urmarire penal din judetul Suceava Jiovedeste cat de ingenioase si neasteptate pot fi procedeele falosite de incendiator fnu-un sat din zonia premontana s-au semnalat multe incendii la cipitele de fin din curile gospodarilor. Banuindu-se actiunea intentionata a unui incendiator, s-a intarit jpza de noapte pe ulifele satului, dar furajele au continuat si ardi; dupa ce ajoritatea locuitorilor an stat la panda, au retinut, intr-o noapte, un tindr de numai ani, pentru ci, dupa ce iesise din curtea unui sitean, furajele acestuia au luat foc. ta cercetari, incendiatorul a descris procedeul folosit, care i-a surprins pe specialist: nro cutie de chibrituriera intiodus.un fragment de iasci-aprins, cutia era bigatl in pita de fin si, la_aprinderes_chibriturilor, se declansa_focul. Deopotriva de uprinzatoare au fost si explicatiile minorului: aprindea numai furajele acelor sateni tare il poreclean ,Roscatul”§2. Cercetarea urmelor de incendiu ‘Sectiunea a Il-a - Urmele create de explozii si cunoasci cit mai stadiul in care a Mai inainte de se deplasa la fata locului, echipa trebui §1. Notiuni generale ‘multe date despre locul incendiului, obiectele si bunurile prezente se va deplasa la fafa locului est ajuns focul si consecinfele ineendiului. in echipa wispensabili prezenta tehnicienilor gi_a exper legist, atunci cind au rezultat vatimari corporale sau picrderi de vie Explozia este un proces de transformare brusc uni. materia, cu-formare de gaze gi dezvolt Explozia descompunere a substanfelor explozive si alti compusi | fencral gazogi), in 7 re dezyoltare de caldura si efectuarea de h mecanie. Viteza de ardere, la exploziile propriv-zise, este de 10-100 mis, iar la detonatii, viteza de propagare a Aacdrii este intre 1000 si 4000 mis, pentru ca, la ante explozive, si depigeasei mult accast limit a exploziilor se poate face dup muliiple eriterii. fn raport cu_ ere gi descompuncrea ame: ive, se deosebese dows tipuri rin acest domeniu, precum si omenesti Masurile ce trebuie Iuate pentru salvarea vielii persoanelor gi stingers wsformare a lor i focului sunt de competenta pompierilor militar sia persoalulai medical Organs de_urmiti obligatia de a colabora permanent eu specialisti po pompieilor sa med Activitatea de ciutare_a_umelor cuprinde atit obiectivul distrw inprejurimile sale. Urmele vor fi chutate n interiorul obiectivulu (locuint, depoa de materiale, depozi: de furaje ete.) st uurme de main, urme de picioare, urme de fortare a usilor, ferestrlor sau a sistemela dle inchidere, substarfele grase reaullate din arderea unor lumaniti folosi de foc, urmele unos dispozitive cu cronometru sau a fitielor, star electrice gia conductoritor electric ete Un obiectiv de important deosebita, ce impune colaborarea cu specialist pompicrilor militari, il constituie stbilsadGarh ap tului_de declansare incendiului, precum si @ faptului dic a fost_un_singur_focar_sau_mai_mule Chestiunea prezintd interes deosebit, stiindu-se faptul c3 Ia gutoaprinderi exist uf singu focar, in centiul masei depozitate, in timp ce la incendiile intentignate. exis de reguli, mui multe focare, situate ke perifere, Constatarile Ficite se consemneazit in/procesul-verkalvde consetare la. fa locului, iar cele mai importante repere ale obiectivului cercetat, precum si urme gisite se fotografia “Pentru cercetir multe. pir uului incendiului, Obiectele purtitoare de urme, care comod transportabile, se ambaleaza si se ridie’ pentru cercetiri in laborutor. Ast vor fi ridicate: resturi earbonizate, semiarse de hirtie, stofe, bucifi de lemn, resturi _gabluri ete." ule subst ° viteza de at de explozie: | deflagrai letonatia, care reprezintiardetea ce Se prod set in mediu nears. 1¢, exploziile pot fi de naturd fi inn in cazu_explzie une tei, atorat frodue stangi cind gave co metal, buanul cle, piecumn 91 vap formeazi cu! acrul amestecuri explozive. Tot astfel, praful dz edrbune din nine in amestee cu aerul, formeazi gazul grizu, care este cauza atftor accidente de munca grave din minele de cérbuni. Sub aspect criminalistic; exploziile se clasificd in accidentale si prem: iar dup’ particularitatile urmelor pe care le formeaza, acestea difera dupa caracte GiueSauiedncentrt al exploziei.”” - : §2. Cercetarea la fata loculut in eaz de explozie In caz de explozie, cerceturea euprinde o suprafafh foarte mare, in care sunt ineluse att locul wdus explozia, edt si zona cupriasé iatre locul propriu- actional suflul acesteia, atét pe grizontali, cat si pe call (peretii, ins le $i obiectivele prezente in zona exploziei sau a suflului lor cul ingendiului, dacit focul i 3¢ foloseascd mijloacele moderne de jnregistrare video, in cursut efectuarii unor expertize criminalistice. stins, este recomandabil si vor fi util "P, Badulescu, Cauzelé tehnice ale incendillor si prevenirea lor, Editura Teh Rucnwest, 1071, p. 125-127, Emilian Stancu, Criminalistica, vol. 1, Editura ,Actami”, Bucuresti, 1995, p. 275. " Viadimir Stoica, Ce-cetarga evenimentelor deosebite (incendit si expl eriminalisticd gi de erintnotogle, nt. 38/1985, p. 102 $1 ust, " Cami Suciu, op. cit, p.331; Aurel Ciopraga, Loan lacobuti, op. cit, p. 109,acesteia, diramaturile produse ea urmare a exploziei, imprejurimile eraterului pros in-cazul explocilor_produse_la_bordul_ avioanelor, sl xavelot sau al de explozie ete.)."" nijloacelot de trans uch San a ee ee ee ee sigurants tts fel iedt ot se asigute desogcriten tutor urmetor i mijloccl| util ereaie gi modul de Telos al actor, urmele ce poh gisie i evecare, materiale. de probi care au putut fi vehiculate, eventual, a difcrte distante, de sul] precum si examinarea gi ieremes ain eee exploziei. : Practica de urmirire penal, din ultima a noi, refi _anuncate sub formi radial, avind dreptccutsy Toeul_unde sa prods explaci, bf ilinese task tot mai frcevent si explozi premeditate, care produc rte do vil cexploziile concentrate, in locul unde s-a produs explozia (crater) toate obiectivg}| omenesti i imense pagube materiale a Ee eee eet Sint sfiramate, ar obiectele din jur sunt mai mult sau mai putin distruse, in Faport departarea Tafa de centrul explozici In cazul unci explozii concentrate, locul unde a fost plasat explozibil} trebuie stabilit si examiat ev ateifie, intrucdt el poate furniza informalii pretioas asupra materialelor folosite de infractori. Cu ocazia cercetirilor la fata locului trebui examinat_cu_minutiozitate teremul, pentru a se descoperi buciti din ambalai \ explozibilului, Desi in asemenea cazuri pot avea loc mari striciciuni, print examinare atenti, sistematic& si perseverenta, pot fi descoperite urme provenind di ambalajul explozibilului, care prezintl importan( pentru” stabilitea_cauzel exploziei, materialelor folosite, posibilititilor pe care le-a avut infractorul et. “Cefetarea Ia fata locului trebuie si mai urmareascd resturile de obiee| distruse, bunurile degradate sau aduse in stare de neintrebuinlare, pentru a se stabil “Gack ele au existat acolo, gradul de distrugere, degradare, imprejuriri deosebit} pentru orientarea cercetarilor si calificarea juridici a faptei savarsite. ‘Concomitent cu examinarea urmelor explozici, prin investigatii, ascultar __martorilor oculari,trebuie s& se stabileasc’ cine se afla acolo in momentul explozie daci procesul de productie era in curs de desfigurare sau mu, ejne era interesat i provocarea distrugerilor, degradirilor, cine asigurd paza obiectivului respectiv $1 j ‘ce mod era organizati aceasta, cui aparfin obicctele, urmele gasite In fata locului Echipa de cercetitori, specialisti si experti tebuic si caute urme of mecanismelor de detonare, mai ales daci existé indicii privitoare Ia provocarea t ‘plozii in scop ct jin activitatea de cercetare vor fi folositi si cainii spect ddresai, stiut find faptul e& numai astfel pot fi detectate incdrcaturile explozive ‘sau pereti din material plastic, folosite tot mai freevent in ultimil ay ‘Asemenea TcATcaturi, Timase neexplodte, ajuti ta identificarea tipului de exploa folosit de autor fapteiintentionate si, astfel, se restrange cercul persoanetor bani ci au sivirgit fapta. gcesul-verbal intocmit Ia terminarea cercetirilor va trebui si cuprinds & nai multe detalii si sé fie insofit de fotografi specifice locului si faptei, precum sig filmiri obisnuite sau cu ajutorul camerelor video "© , Anghelescu, Gh. Asanache, LR. Constantin, colectiv, in Trutat practic 4 criminalisticd, vol. 1, .G.M., Bucuresti, 1976, p. 150-155,Urme de incendii si explozii Foto 2 -Imobilul, dupa producerea explozie, vazut din spate ath, Foto 4 - Detaliiale cadavrului 1sExplozie produsé la mina Hudesti, judeful Botosani Foto 2 - Urmele exploziel produse asupra cadavrului victimei B.N., artificierCAPITOLUL al XI-lea URMELE BIOLOGICE DE NATURA UMANA Sectiunea | - Cercetarea firelor de par §1. Consideratii generale a, Nofiune In activitatea de cercetare criminalistica a firelor de par se folosesc denumiti fiferite, nu intotdeauna proprii, dupa opinia noastra, a contura continutul acestei sofiuni, Pentru a incada firele de par in capitolul mare al urmelor, acestea au fost te cu urmele gi denumite "yrme de naturd piloasi" sau "urme sub forma firelor Ambele denumiri sunt improprii, deoarece, de sinu urmele acestora, iar cercetarca are ca scop studiul valorit de identificare a firelor fe pir, cw alle cuvinte, misura in care por contribui la klentificarea persoanei de la care provin, b. Valoarea de identficare a firelor de par Firole de par au valoare de identificare mai redusi in comparatie cu celelalte ume produse de diferite parti ale corpului: maini, picioare, buze, din{i. Acestea sunt ceicetate deoarece concurs Ia restringerea cercului de persoane de Ia care ar putea proveni.! Ele pot furniza(informatii privitoare law desta aproximativiystarea de sAnitate, sexu persounci¢ imprejuricile in_c u_desprins de la locul de inserfie (rupere, Siulgere, téiere sau c&dere naturali)-zona corpului de unde sau desprins (cup, ene, sprincene, axili, regiune pubiand etc). Vale de identificare a firelor de pir scade si datorita posibilitatilor pe care le ofera produsele cosmetice de a le schimba foarte usor culoarea si alte trisdturi propri §2. Cercetarea firelor de pir Jn ceroetarea criminalistied a firelor de par atribuile revin att organelor de lunmdtire penal, cat si experjilor criminalisti, - A, Sarcinite organetor de urmérire penal Jn cursul cercetirilor efectuate la fafa locului, organcle de urmarire penal scordi o importangi deosebita cautarii, ridicdri si conservéri firelor de par, indiferent ‘Camil Suctu, op. cit, p. 309-314; Aurel Clopraga, Loan lacobuta, op. cit, p. 111care ar fi infractiunea cercetati, dar manifest’ un interes deosebit in cazu infractiunilor de violenta. Fire de par pot rdmane la fala locului si in eazul sivarsii ‘unui furt saw i une! distrugeri de bunuri, dar sunt aproape nelipsite ciind se sivarsest fapte impotriva vietii sau integritatii corporale, infiactiuni Ia yinja sexual, tall et. de corp, imbracdmint, este Firele de pir(se cauti pe lenjerin_de_pat, lenj compul_vietimei si corpt Fiptuitorului, Se pot observa cu ochiul liber, upd sau fampa de raze wltraviolete Mijloacele 51 metodele folosite diferé in raport de imprejurarile in care 4 virsit fapta, Astfel, in cazul incendiifor sau exploziilor, edind se dezvolti mperaturi foarte inalte, firele de par pot sufert modifica de culoare, aspect sau pe fi carbonizate "Kotivitatea de ciutare a firelor de pir continu pe tout durata cercetii bi fafa locului atat pe corpul viclimei, cat si pe objectele din jur. Vor fi cercetai obicotele de uz personal ale victimei si ale iptuitorului: prosop, pieptene, precurn § obiectele corp delict (cutit, topor, obiecte contondente etc). Atat la vietime (eadavre) at si la persoancle banuite, Firete de pir yor fi cfutate pe maini si sub unghii i fprocesul-verbalde cercetare Ie fala locului se vor consemna eat mai multe dat privind locul si suportul unde au fost gasite firele de plir, apoi vor fi fotografiate. Firele gasite in cursul cercetarilor fa fafa locului vor fi ridicate eu mul Wie, pentru a nu se amesteca cu cele provenite de Ia alte persoane dui ‘rea faptei. Pentru cercetirile ulterioate de laborator vor Figntroduse in eprubete de-celofan, etichelate si cu eft mai multe mentivni privind local unde comandabil si se folo: pre sau pli fost gasite. Tot organelor de urmirire penalA le revine sarcina de a recolta fire de par site In fata locului. Est corp, iar if wlu-se mentinn a persoanele binuite, pentru a fi comparate cu cele recomandat ca firele de pir si fie recoltate din mai multe regiun ceva ce priveste piirul de pe cap, sa se aleaga din locuri diferite, & despre aceasta pe plicurile in care au fost introduse, B, Expertiza criminalistici: a firelar de par Desi firele de par au o valoare de identificare mai redusi, in_ practic organclor judiciare este freevent solicitatt expertiza criminalistiet in acest domeni: Pentra a. oferi expertului posibilitaten formularii wnor concluzii stint fondamentate, organele de urmarire penal trebuie si recolteze firele de par de UI focul faptei cu mult precaitic, sf Fie introduse separat in plicuri etichetate, iat ¢ care constitaie modele de comparatic si fie introduse, de asemenea, in plicun Separate. Tot astfel, la formularea intrebirilor trebuie si se ia in consider mijloncele tehnice de cate dispun exper{i in actuala etapa de dezvoltare a stiintel pertiza urmelor de naturé piloast prin snierosecpie elas M., Bucuresti, 1978, p. 81 si wen. Molnar, S. Mihiilescu, £ coleetiv, in Tratat practic de eviminalistica, vol, I, LG. Este cunoscut faptul c, ir ceea ce priveste examinarea firelor de par, pot fi formulate concluziicertesnumai prin examinarea_amprenteigenetice. Aceasta presupune o tehnologie foarte costisitoare, care, in ultimii ani, este folosita si in tara astra ___Expertiza criminalistict a Srului de par poate rspunde lao gam foarte larg de intrebari, ce vor ajuta onganele judiciare sf restrangi ct mai mult sfera persoanclor biinuite ca fiind cele de la care-s-au desprins firele de pir cerectate’. Specialistii din acest doreniu dispun de fnijloace madame de examinee / pecum microscopia clasied si electronica, indeosebi aceea de baleiaj, calarimetcics spectrometrica de absorbtie atorhied. De asemenea, este folositi analiza de activare.cu eulfoni*, care permite identificarea certi a persoanei. = Cu ajutorul acestor metode si mijloace tehnice, expertul poate(tabili; daci firele gisite sunt de pir uman, daci sunt vopsite si care este culoarea natural, din ce roni_sau_parte_a corpului provin, dac firul de par prezinté distrugeri, alteratii_ mtologice, ure de singe sau onde paraziti, care este modulde detasare a firului de ir, care este rasa, sexul persoanei si varsta probabild a.acesteia Posibilititile de identificare dupa fitele de par au sporit in prezent si datoriti i antigenclorspecifice sistemului A, B, O,care permite si se determine,geupa Pentru efectuarea acestei probe este necesar ca firul de par si aiba'o lungime pentru un antigen, ceea ce inscamni ci, pentru verificarca intregului sistem A, B, O, firul trebuie s# aibi o tungime minim de 9 em. Date fiind posibilititile actuale de investigare stiintific& din Romania, experti ctiminalisti pot formula concluzii cert pozitive, bazate pe tehnica de examinare a amprentei genetice. Secfiunea a Il-a - Urmele de sange §1. Notiuni generale Unmele de singe pot fi intdlnite Ia fata tocului majoritatea cazurilor de vaul faptelor de uucideri intengionate sau din tercetare a faptelor penale: furturi, distrugeri etc., dar mai ales care privesc viafa sau integritate: ? Emilian Staneu, Criminalistica, vol1, Eaditura "Actami", Bucuresti, 1995, p.209; Aurel Giopraga, toan Iacobuti, op cit, p-126; ton Mircea, Criminalistien, Edivura "Lumina Lex", Bucuresti, 1998, p.123, © M, Dobritf, Expertiza wmelor de natu: piloasi prin actionare cu neutroni, colectiv, in Thutat practic de criminalisticd, vol, LG.M., Bucuresti 1978, p.299 si arm. M. Dragomir, Expertiza urmelor de naturi pilonsd pentru stabilirea grupet sangvine, coletiv, in Trazat practi de eriminaliaticd, VoL, LG.M., Bucuresti, 1978, p.321Unmele de sange au valoare de wenutica Gaeterming regiunea ansiomicy Sau organele din-cate provin, natura lor-(arterial su venos), “@iupa sangvind, prezen{a alcoolului_sau a unor_microbi, timpul ( aproximafic) care s-a scurs de la sdvaryirea faptei, daca provine de la o persound de la persoane diferite etc. De aceea, organele de urmarire penal trebuie s4 cunoas pe lang’ valoarea de ilentificare a acestor urme, si céteva notiuni privind proprietiti fiziologice si compozitia singelui_ ‘OFpersoand adult poate avea o cantitate de 4-5 lit singe, ceea a treisprezecea parte din greutatea corpului, Principalele sale componente sunt plasin lula: globulele rosii, numite si hematii sau eritrocite, globulele alby rnumite si leucocite gi trombocitele. Singele omului are earacteristici propri, care nf ajutd sa deoscbim urmele de singe uman de singele provenit de la alte viewuitoar Astfel, Singele de rastre, sit adesea lu fafa locului, in apropiere de cadaveu sau pf obicctele presupuse a fi fost folosite Ia sAvaryirea faptei, poate fi cu usurint’ deosehy de singele uman, pentru Xi are globule rosii. fin raport de compozifie si de alte criterii de diferenfiere, putem determin} zona anatomicd sau organul din care provine. Astfel, singele arterial este mai desc la culoare, iar eet yenos este mult mai inchis. De asemenea, singele provenit de li creier confine in plus fibre sau celule nervoase, iar sngele menstrual are.o aciditaly crescuta $i mr confine fibrina, ceca ce ii confera un timp de coagulare mai indelungai Dupa ce a iesit din organism, singele se oxideazi, igi schimbi culoare caracteristi find culori tot mai inchise, proportional cu trecerea timpulul Unmele de sange de pe imbricdminte sau alte suporturi pot fi distuse, pani 4} disparitic, prin folosirea unor substante chimice sau prin simpla spilare eu. api Oricare ar fi procedeele folosite pentru a face si dispara petele de singe, riméin urm aricteristice, care pot fi evidentiate la examenul de laborator sau prin folosite limpii cu raze yltrayiolete?, datonita posibilitaptior de a s repreziniy wentele c §2. Cercetarea urmel de singe {In cursul cercetirilor efectuate Ia fafa locului, organele de urmarire penal trebuie sii cunoasci procedeele folosite pentru Giutared, evidentierea, fixares ridicarea urmelor de singe. A, Catutarea urmelor de singe La cdutarea urmelor de singe se porneste de la studiul suporturilor pe care pot forma, Din generalizarea practicii de urmirire penala a rezultat ef, in eursl cetéetarilor la fate locului, urmele de singe pot fi gisite pe corpul si ff "N,V. Popoy, Medeina judiciard, Bditura de Stat penta Literatura Stiingi 1954, pass, 7 Sirgen Thorwald, Ue coral de Inptt cw delineventa, Editura "Moldova", lagi, 1997, p. I sium. 4, Bucur 0 oto MeO, pe MNEIEEOUPHSG HAL AWSL LOIUSHKE Jat sivirsirea faptei, pe drumul_parcurs de victima gi agresor, dacd prezinté leziuni ueschise, la locul unde a fost descoperiti victima,* Toate acestea vor fi examinate cu leosebita atentic, stiut fiind faptul ed se folosese procedce diferite pentru distrugerea lor: tergere, spilard, aratare cu substante chimiice sau arderea obiectelor purtitoare. Dupa natura lor (sange arterial sau singe venos) si cantitatea de singe scurs in afara corpului, urmele de singe pot avea forma de balti, dire (ménjituri) sau pictur » [Balta de singe pe produce atunci cand s-a scurs o eamtitate mai mare si poate avea forme relatiy rotunde sau fara contur, in raport de natura suportului, cunoscandu- se faptul c& pe un teren inclinat se formeaza siroaie de singe. De asemenea, siingele de provenientaGenoasi formeaza urme cu forme bine. conturate, pe ciind cel de provenienti’aiteriald, datorité presiunii cu care este aruncat in afara corpului, eapat forme de, stea en ramificati, ale c&ror dimensiuni diferi dupa inaljimea si distanta la care se afl suportul =F (Darele (minjiturle] se formeazd in timp ce persoana care a sufert leziuni s-a agit in Tncercarea dea se salva, ori cadavrul a fost tarat de faptuitori pentru a fi sscuns. De asemenea, direle de singe pot proveni de la porfiunile corpului ce prezinti leziuni gi pe care vietima sau fiptuitorul le atinge de anamite obiecte in cursul unor mnigedri involuntary sau intentionate, » (Picaturi fa forme si dimensiuni caracteristice dap natura lor (sange arterial sau venos), pozitia pe care o aveau victima si agresorul in timpul sivarsirii faptei (faa in fat, in picioare, unul culcat 5i altul in picioare ete.), pozitia pe care o are victima {8 de suportul pe care se gisesc urmele (in picioare, culzat etc.) Din practica organelor de urmarire penal’ din judeful Iasi menfionim ei femei care a sectionat penisul birbatului, cu care int apta {inca relafii extraconjugale, in timpal unei intdlniri Prd a fi prezente alte persoane. Birbutul pretindea c& fapta s-a sivarsit prin surprindere, in dreptul usii, imediat ce a patruns in incipere, Femeia relata cd a sdvarsit fapta cdnd barbatul era cu fata in sus, in patul situat lingd geam Coreetirile efectuate la fala locului au confirmat realitatca celor sustinute de inculpatd, deoarece la mijlocul patului, pe lenjerie, s-a gisit o balti de singe, pe pendeaua de la geam piciturile de singe aveau forma de para cu coada spre tavan, iar pe tavanul vopsit cu var, picaturile de singe aveau forma de stea, Cautarea_unnelor de singe nu intimpini dificultiti atunci cind_sunt proaspete, vizibile. Este mai dificilé c@utarea atunci cfind sunt indicii od au fost terse) spilaté, tratate cu substante chimiceDe aceea se folosesesurse de jluminat, lampa cu raze ultraviolete sau diferiti reactiyircare fac posibila diferentierea petelor ce par a fi de singe, de cele reale. ton Mircea, Criminalistica, Editura Fundatie Staneu, Criminalistica, vol, I, Editura Actami loan tacobuta, op cit, p. 115. Chemarea”, lagi, 1992, p. 166; Emilian Bucuresti, 1695, p. 188; Aurel Ciopraga 1BDe cele mai multe ori, urmele de sange se gasesc pe Corpulyst nvr: omului (victima sau agresor). Pe corpul victimei urmele de singe trebuie cAutate ot de cate ori s-au produs leziuni ale pielii, fesuturilor sau organclor. Lipsa urmelor de Sioge de la un cadavru ce prezinti asemenca leziuni constituic, 0 aga-numits Jmprejurare negativ’ (controversaté), care duce Ia concluzia c&-Fapta nu s-a sAvarsit in acel loc. Pe imbrichminte/urmele de singe vor fi examinate cu atentie deosebité stiindu-se faptul cd pot fi spalate sau sterse cu substante chimice. Mai trebuie clutate lurme de singe si in depozitul subunghigl, atat la victima, cat si la persoanele banuite ci au participat la savarsirea fapte. (Obiect virsirea faptei (topor, eufit, par) poattd urme de singe provenit de la vi fel de bine, poate proveni si de la agresor. in ineaper, petele de singe vor fi cfutate pe lenjeria de pat, pe covow precum si pe mobilier, perefi sau tavan, Cénd exist banuiala c& au existat urme dt Tange, dar au fost spilate sit tratate-cu_substanfe chimice, se_vor folosi surse de lumina adecvate, lampa_cu raze_ultraviolete si reagtivi, care s& pun in evident prezenta singel + fn camp deschis sau in pidure, urmele de singe vor fi cautate pe sol, igrhi, frunze sau floti. * Pe trascul parcurs de victima, in eazul in care faptele s multe etape, se vor eauta urmele de singe pe edrarea de pasi sau pe drumul presupuss fi parcurs de vietimi si agresor +O atenfie deosebiti trebuie acordaté cAutirii urmelor de singe fe \autovehiculele presupuse a fi fost angajate in producerea unor vatamari corporate sat uucidetea unor persoane, dup’ care au parisit locul faptei. De asemence, autovehiculele pot fi folosite la transportarea cadavrului, victim a unei infractiuni de ‘mor, De aceea, autovehiculele vor fi cercetate atat in interior, cat gi pe supratetet aint expuse contactului cu vietima si produceriiurinlor. Pe Tinga examinares ci Gchiul liber, vor fi folosite procedee tehnice adecvate, cu surse de luminy corespunziitoare sau limpi cu raze ultraviolete. Din practica de urmarire penali din judeul lagi menfiondim cazul unui ¢ dlospre care se stia cd transport o mare sum de bani yi pe care autorii baw invitat cis, iar corpul a fost ascus au sAvirgit in msi ie turce in magina lor, pentru a-l duce Ia destinatie, apoi Lau intr-o padure. Fapta a rimas rmult timp cu autori necunoscut Printre suspecfi au fost inclu je a fost probati cu ajutorul urmelor de singe ald faptasii au transportat victim si autorit faptei, a cdror vinov' victimei, gisite in interiorul autoturismului cu care chiar daca urmele fusesera spilate cu substanfe chimice. ige giisite la fafa locului B, Fixarea urmelor de Pentru deserierea urmelor in procesul-verbal de cercetare Ia fata loculul 9 fotografierea lor se folosese procedeele cunoscute. In procesul-verbal de cercetare la fafa locului trebuie si fie des unde au fost gi rise: locul r ite urmele (suportul), raportul cu celelalte urme, distanta dintre ele, mien aspect si culoare, forma (bal, drs, stop), Dack sunt pe corpul vtimei Sou al personne nit, se indies regina anatomic sa organ pe cae au st giste, iar Ia imbricaminte se indica si portianea pe care se alla: guler, ininecd, fo gi guler, mineet, cat eo ees wrmcor de singe se fee prin procedce big, snp, inst comandabili fotografia separatoare de culori sau fotogratia color, precum $i sparaturii video sau colar. a i C. Ridicarea urmetor de singe ‘Se folosese procedee diferite, dupa stadiul de coagulare a singel, mirimen tml canta de singe ers) suport pe ee se gs use Jaci singele“au s-a, coagulat se aspink i i 7 ‘se aspir® cu pipeta si se introduce in eprubete ssilate gi etichetate, Singele/Goagulat se ridica pri c ine cet agulat series prin detysare cu. o lam de eutit si se Pentrutcantititi miei de singe (picituri) se fol Artin de fi _ nt ¢ (picdtur) se foloseste hia de filtra, pentru si 8 le necoagulat; piciturile mei Yechi,vor fi tratate mai cu api ais lati, yentra a deveni solubile, Daca se gisesc pe frunze de arboti, se taie crengile sau frunzete, iar piméntul ori nisipal se ridics eu intreaga portiune pe care au fost gasite __.._Obieeele comod transportable, purtitoare de urme, seid penta examine Slaborator, ambalindu-se eri, pent amu fi modifietewrmele. Pentru expertiza, organele de urmirire penali, cu ajutoral personalului medical, atunci cind este n or recolta si probe de compara a ste necesar, vor recolta $i probe de compara le la sistim, cat si de la persoanele biinuit ae §3. Expertiza urmelor de singe _Este 0 expertizi complexi, deoarece, desi este efectuati de personal medical 8 calificare, uneori se soliciti si participarea expertilor criminals, Intrebirile ce pot fi puse expertilor difer’ in funetie de modul cum se ‘examineazai probele ridicate in cursul cercetarilor la faa locului, pres —- 7 , precum si probele de gin tea eminarea melo ridicate de Ia fafa Toeului expertal poate si subileasci dgci urma este de-singe uman, grupa sangvind, vechimea probabili a ume, daca singele contine impurtati etc. = Cand se prezinta si proba pentru comparafie, expertul poate s4 rispunda daci cele doud probe au acceasi grupa si daca exista si alte indicii asemiinatoare. : V. Molnar, Expertiza urmelor de It it \G.M., Bucuresti, 1978, p. 230 gi urm. : aIn raport de"Gantitatea de. st singele contine alcool sau elemente de natura toxica Identificarea persoanei dupa urmele de singe a devenit posibi domeniu, concluzii cert pozit-ve sau cert negative yi in acs Sectiunea a lll-a - Urmele de sali §4. Valoarea de identificare Unmele de saliva au o yaloare de identificare mai redus RIptuitorilor sau altor persoane. Valoarea acestor urme con determina grupul secretor al persoanei de la care provin. Saliva este un compus lichid, format din 99% apa, 0,3% substante organice| 0,7% clemente celulare degenerate, provenite din glande, mucoasa bucali limfonoduli, flora microbiand gi substanje anorganice. Datoriti constatirilor cute savantul japonez . Yamakami, potrivit cirora in toate secretiile organismului groy sectetor corespunde GrpeT sanigvingprin examinarea in laboratora urmelor de sal poate fi stabilitd si gripa sangvin§, §2. Ciutarea urmelor de saliva Organele de urmérire penal webu depun pe Gbiccte in timp ce o persoani fumeazii, mandncd, muse’, cAnti la instrument de sullaf, umezeste un timbra, pentru af lipit pe plie, sau aplici un sigi metalic. pe plastilint etc. De asemenea, urmele de saliva se depun ie corpulud persoune in timpul sSrutului, prin atingerea cu limba a unor suprafete ete Unmele de saliva se cauti in locurile unde se formeazi cel mai freeve obicote din cele mai diferite (batiste, tigiri, pahare, instrumente muzicale de sufl lenjerie de corp si de pat) sau corpul victimei. Cercetarea gi examinarea lor se faci deosebiti atenfie, deoarece pob fi confundate cu pete de alt natura (sperma, secre vaginali ete), Urmele de saliva aufculoare gi aspectfiferit, dupa durata de timp trecuti de depunerea lot. Unmele-ptoaspete sunt aproape incolore, iar cele mai ‘yechi au culoare apropinta de galben deschis. De aceea, se foloseste lumina de lanterni s iferite unghiuri de incidenja, lupa de marit gi lampa cu raze ultraviolete. "* Ibidem, p. 258; Camil Sueiu, op. cit, p. 320; Gh. Asanact saliva, colectiv, in Tratat practic de criminalistica, vol. 1, LG.M., Bucu umm, , M. Dragomir, Urnele sti, 1976, p. 203 inge si starea acestuia se poate stabili si dul ! mai ales Uultimi ani, Introducerea tehnicilor modeme de determinare a earucteristicilor genet si fotogratiate. infprocesul-v ale celulelor specifice componentelor sangvinolente permit expertilor sf formule sspectl lor, culoaea, confurul si natur | conturate se foloseste hi se ridici la fel ca gi cele proaspete Fiind un produs § \eetaniar secretic al glandelor salivare, la gasim pe diferite obiecte ce apartin victim posibilitatea de af | ¢ sli cunoasci modul de formare a urmell de saliva si locurile unde sunt intalnite cel mai frecvent. Se sic c& urmele de saliva} §3. Fixarea gi Unmele de saliva vor fi descrise in procesul-verbaLde cercetare la fafa locului wz suponul pe care au fost gisite, verbil he consemn lor (proaspete sau vechi).(Fotogeat joure de culori, in face prin procedee’obisnuite sau prin folosirea unor filtr> separ functie de culogrea obiectelor pe care au fost gisite, Pentru ridicarea yeestor urme se folosese tehnicidferte, in raport de stares in alli: proaspets, vechi_sau_uscate, Urmele proaspete se ridicd eu ajutorul Pipetei, si se introduc ingprubete inchise gi etichetate, iar pentru cele mai putin de filtru, Urmele vechi sunt urxezite eu api distilatt, apoi Obicetele purtitoare de urme, comod transportabile (batiste, mucuri de figdt} ete) se ridicd pentru examenul de laborator, bine ainbalate yi protejate, pentru a nu se produce modificati in detaliile urmelor ccluirii expertizei se vor recolta gi orobe dle comparatie de la in vederea el persoanele binuite {/Expertiza] urmelor de saliva serveste la clarificarea unor aspecte relativ aseminatoare urmelor de singe. in primul rand, expertul se poate pronunja asupra faptului daci urma este sau-nu de saliva si dact saliva este.de naturd. umani, insé na infotdeauna rezultatul poate avea caracter de certitudine, De asemenea, se stabileste ‘alilatea de secretor sau neseeretor yi, in consecin}’, grupa sangvind ciireia fi apartine | persoana." | persoan Sectiunea a IV-a - Urmele de sperma §1. Valoarea de identificare Unmele de sperma provin de la lichidul de secretie a glandelor sexuale masculine, depus pe diferite suporturi, in timpul savargirii unor infractiuni.privitoare aviata sexual’, Blimarea lichidului din veziculele seminale se face pe cale voluntara, ‘decele mai multe ori in timpul actului sexual, dar si in mod accidental sau din cauza unor boli. in cazul sinuciderilor, mai ales Ia spanzurali, se produce o evacuare de lichid seminal la fel ca in timpul actului sexual. Camit Sueiu, op. cit, p. 320; Emilian Staneu, Criminulistiea, vol. 1, Editura ,,Actami”, Bucuresti, 1995, p. 195; Aurel Ciopraga, loan lacobut’, op. eit, p. 120; lon Mireea, Crminalistica, Editura ,Lupaina Lex”, Bucuresti, 1998, p. 133-134. Marcela Boia, Lia Vasiliu, Cercetiri privind antigencle sulivure si importanfa for in experzele biologice, in Frezent st perspectiva i stunta erimmuistiea, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1979, p. 126-128.‘Aceste urme sunt cercetate deoarece pot ajuta organele de urmarire penal stabileascd daca provin de la.o singura persoand sau de la mai multe; totodata, in turma examinirii lor, se poate determina si grupa sangvind etc. Au valoare de identificare mai ales in cazul infractiunilor privitoare la viata sexuali sau al infractiunilor de omor, precedate sau concomitente cu infractiiini Ia viata sexuald, De asemenea, sunt cautate si in cazul profaniirii de cadavre. ‘Aspectul si culoarea lor diferé dupa suportul pe care se gisese si dupi vechimea acestora. §2. Cutarea urmelor de sperma, Unmele de spermi trebuie cautate pe lenjeria de carp sau depat, pe imbriicdmintea victimei sau a fiptuitorului, ori pe corpul acestora. Prezenta organclor medicale este obligatorie, deoarece, uneori, urmele trebuie cautate chiar si ia cavititile naturale_ale organismului, la persoanele aflate in via (vietime sm fAptuitori, ori la cadavre. : Urmele pot fi cercetate eu ochiut liber sau cu ajutorul unor surse de lumin’, ia special al kimpilor cu raze ultraviolete. Vor fi examinate obiectele purtatoare (Ienjerie de corp si de pat, batiste, vati, tifon, bandaj igienic, prosoape, cada de baie, lighean etc). Pe corpul victimei, urmele se cauti pe coapse, fese, abdomen, sub sini, pe main, perii pubieni, subsuori ete, fn camere se cauta pe covor, mozaic, parchet, baie etc., iar in efimp deschis pot fi gisite pe pimint, pe iarbi, pe frunze, pe flori sau pe alte obicete aflate in apropierea locului unde s-a sivarsit fapta cercetata. §3. Fixarea si ridicarea urmelor L-verbal g Unmele de sperma gasite la fata locului vor fi descris fotografiate. : In, procesul-verbal/se va consemna lacul unde au fost gisite, car biectclor purtétoare, forma si aspectul urmelor, culoarea ete, Vor fi descrise y! obiectele din apropiera, daci au legiturd cu svargirea faptei, sau regiunile anatomice in apropierea cArora au fost gisite. Fotografierea prin procedee obignuite sau cu filtre.separatoare de culori se face mai intai asupra obiectélor purtitoare si apoi asupra detalilor urmei Unmele se.ridics prin procedee ce difer% dupa natura suportului pe are av fost gisite. Este indicat si se ridice chiar obiectele purtitoare, daci sunt comod transportabile, Acestea vor fi ambalate cu grija, pentru a nu se degrada urmele sau 8 se pierde caracteristicile de identificare. Daci_este posibil, de pe lenjeric sav imbracdminte se taig doar portiunea pe care Se afl urmele §i se ambaleazit in accleas ccondifii de precautie. oF De pe corpul victimei urmele se ridici cu hartie de filu, end sunt proaspete (umede), iar cele vechi se umezese mai intai cu apa distila cu glicerind. pros wracteristicile (‘Nu)se_admite rizuirea suprafefelor pe care se gisesc urmele, deoarece se distrug spermatozoizi gi, astfel, se reduce valoarea de identificate a acestor urme. §4. Expertiza urmelor Expertiza poate contribui la restrangerea cercului persoanelor biinuite, iar i uncle cazuri poate formula concluzii cert pozitive sau cert negative, utile pentru ldentificarea persoanci de la care pravin urmele, Expertul poate stabili daci pe sbiectul prezentat spre examinare exist sau nu astfel de urme, dacd urma prezentat este sperma sau alti substanti, daca urma de sperma este de natura umani, care este stupa sangvini a petsoanei de la care.provine, vechimea aproximativa a urmei, dacit urmele provin de la o singura persoanii sau de ia mai multe ete."* ~~ Valoarea de identificare a acestei categorii de urme este datorata caracteristicilor individuale ale spermatozoizilor."® Examinirile au in vedere gi capacitatea de supravietuire a spermatozoizilor, in functie de mediul in care se giisese. Astiel, Ino femeic in vial, spermatozoizii supravieuiese intravaginal pind la 48 ore, iar Ia un cadavmuegcest termen se poate prelungi foarte mult, mergind pana la 20-zile a cadavrele inghetate. Pe imbricmintea say pe lenjeria de corp, daca are calitati absorbante bune, spermatozoidul poate fi conservat timp de cfteva luni Sectiunea a V-a - Urmele de urina Unmele de urind se gisesc la locul faptei, pe lenjeria de pat gi de corp, ori pe the obiecte de imbricdminte. Uneori se gisesc in cantitate suficienta pentru a fi tidicate si valorificate la expertiza sriminalisticd. Urmele de urind sunt usor de_observat I liber, datoriti: culorii specifice si al mirosului caracteristc. Daca se giseste la locul faptei o cantitate lichida uiild examindrii in laborator, va ti ridicata cu pompa de cauciue sau cu. pipeta gi introdusd intr-o sticld curata, pe cere va fi aplicata o eticheta cu mentiunile necesare identifica. , oS Prin/examenul de laborator,expertul poate stabili grupa sangvind.a persoanei ue In care provine, si, de asemenee, in conditiile posibilitajilor tchnice actuale, poate iemtifica persoana pe baz’ de ADN (codul genetic). Daca urinn provine de la o femeie, la examenul de laborator se poate stabili starca de graviditate sau dac femeia andscut recent ori a avortat Obicctele purtatoare de urme, dacit sunt de dimensiuni reduse (lenjerie de pat side corp sau alte obiecte de imbriciminte), vor fi ridicate in vederea unor verificéri uterioare sia examenelor de laborator. Intreaga activitate de cercetare a acestei tategorii de urme va fi menfionata in procesul-verbal de cercetare la fata locului. De ° Camil Suetu, op. cit, p.319; Ton Mircea, Criminalistics, Bditura Lamina Lex”, Bucuresti, 188, p. 132-133, “Gh. Asanache, Expertiza urmelor de sperm, colectiv, in Tratat practic de eriminalistcd, scl, LGM. Bucuresti, 1978, p. 265 si unn