FINANTAREA PROIECTELOR DIN FONDURI EUROPENE

1.1 Scopul si logica Fondurilor Structurale

Principalul obiectiv al sprijinului acordat Romaniei prin Fondurile Structurale este dezvoltarea si
modernizarea tuturor regiunilor tarii, in scopul de a aduce Romania la standardele celorlalte state membre.
Adesea, logica fondurilor structurale urmareste sa construiasca pe ceva existent, sa modernizeze si/sau
extinda infrastructuri, sa rezolve decalaje regionale, sa sporeasca nivelul de competitivitate, sa conecteze
comunitati la informatie, sa investeasca in educatie si sanatate. Ca atare, este important sa se concentreze
toate eforturile pentru a crea poli de crestere si pentru a avea un impact real asupra dezvoltarii economice si
sociale a tarii.
1.2 Fonduri structurale
Romnia, alaturi de tarile Uniunii Europene, o data cu intrarea sa n aceasta stuctura primeste
fonduri structurale nerambursabile din partea Uniunii n domenii specife. Principalele fonduri structurale
din care sunt finantate proiectele sunt:
1.2.1 FONDUL EUROPEAN DE DEZVOLTARE REGIONALA - F.E.D.R
Fondul European de Dezvoltare Regionala (European Regional Development Found- ERDF) a fost
nfiintat n 1975 si a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunitatii.
Obiectivele FEDR sunt:
-promovarea dezvoltarii si ajustarii structurale a regiunilor a caror dezvoltare este ramasa n urma si
sustinerea reconversiei economice;
-redezvoltarea si dezvoltarea zonelor cu probleme structurale, inclusiv regiunile industriale n declin,
zonele urbane n dificultate, zonele aflate n criza, precum si zonele dependente de pescuit sau de servicii.
Prin FEDR sunt finantate investitii productive care sa contribuie la crearea si salvarea de locuri de
munca, n principal prin investitii cu prioritate n IMM-uri, investitii n infrastructura, dezvoltarea
potentialului autohton prin masuri de sprijin la nivel regional si local.

1.2.2 FONDUL SOCIAL EUROPEAN (F.S.E.)

Fondul Social European (European Social Found - ESF) a fost nfiintat n 1958 n scopul de a ntari
coeziunea economica si sociala si de a contribui la implementarea Strategiei
europene privind ocuparea fortei de munca. FSE are ca sarcina mbunatatirea oportunitatilor de angajare
pentru someri si muncitori n Piata Unica, prin cresterea mobilitatii lor si prin facilitarea adaptarii la
schimbarile industriale, n particular prin instruire vocationala si reinstruire, precum si prin sistemele de
recrutare. Prin intermediul sau se acorda sustinere financiara actiunilor de formare si reconversie
profesionala ca si celor viznd crearea de noi locuri de munca.
1.2.3 FONDUL DE COEZIUNE (F.C.)
Fondul de Coeziune a fost creat de Tratatul de la Maastricht n 1992 pentru a furniza contributia
financiara necesara proiectelor din domeniul mediului si a retelelor transeuropene de infrastructura de
transport. Fondul este rezervat Statelor Membre care au introdus programul de convergenta si al caror PIB
pe locuitor este sub 90% din media Comunitatii.
Spre deosebire de Fondurile Structurale prezentate mai sus, Fondul de Coeziune nu co-finanteaza
programe, ci furnizeaza finantare directa pentru proiecte individuale, care sunt clar identificate de la nceput.
Decizia de a finanta un proiect este luata de Comisia Europeana, n acord cu Statul Membru beneficiar, n
timp ce proiectele sunt administrate de autoritati nationale si supervizate de un Comitet de Monitorizare.
Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijina investitiile n domeniul infrastructurii de
transport, energiei si mediului.
1.2.4 FONDUL EUROPEAN PENTRU PESCUIT (F.E.P.)
Fondul European pentru Pescuit (FEP) este actiunea financiara complementara destinata politicii comunitare
din domeniul pescuitului, care sprijina masuri pentru cresterea competitivitatii sectorului piscicol, n
conditiile asigurarii unui echilibru durabil ntre resurse si capacitatea de exploatare.

nfiintat n 1993, fondul contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului prin ndepartarea
capacitatilor n surplus si orientarea industriei catre sustinerea unei dezvoltari integrate a regiunilor costiere
dependente puternic de pescuit.
1.2.5 FONDUL EUROPEAN PENTRU AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA (F.E.A.D.R.)
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala este actiunea complementara destinata
politicii agricole comune a Uniunii Europene. FEADR a fost nfiintat n 1958 si finanteaza masuri de
dezvoltare rurala si ajutoare pentru fermieri, n special n regiuni cu intrzieri n dezvoltare.
Este destinat mbunatatirii eficientei structurilor de productie, procesare si marketing al produselor agricole
si forestiere si dezvoltarii potentialului local n zonele rurale.
Este corespondentul Fondului SAPARD, accesibil nsa statelor membre ale UE si care are ca
obiective sustinerea pietei produselor agricole si promovarea restructurarii agriculturii comunitare.
Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala va putea fi accesat dupa aprobarea Programului National
pentru Dezvoltare Rural (PNDR).
Investitiile care vor putea primi fonduri nerambursabile prin FEADR nu sunt stabilite cu exactitate, in acest
moment exista propuneri pentru stabilirea acelor investitii eligibile (detalii puteti obtine accesand Investitii
prin FEADR);
Politica Agricol Comun, pe care i ara noastr o va urma odat cu integrarea n Uniunea European const
ntr-o serie de msuri, majoritatea legate de dezvoltarea rural. Potrivit Reglementrii Consiliului Europei nr.
1290/2005 privind finanarea politicii agricole comune s-au creat dou fonduri europene pentru agricultur,
numite FEGA (Fondul European de Garantare Agricol) pentru finanarea msurilor de marketing i FEADR
(Fondul European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural) pentru finanarea programelor de dezvoltare
rural.
n anul 2004, Comisia European a propus pentru perioada 2007 2013 crearea Fondului European pentru
Pescuit. Acest fond va nlocui Instrumentul Financiar pentru Orientare n Pescuit care acoper anii 2000
2006.
Prin Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 13/27 februarie 2006 a fost nfiinat Agenia de Pli pentru
Dezvoltare Rural i Pescuit. Noua structur, pe lng derularea Programului SAPARD, va asigura
implementarea tehnic i financiar a Fondului European pentru Agricultur i Dezvoltare Rural (FEADR)
i a Fondului European pentru Pescuit (FEP).

Modul n care aceste fonduri vor finana concret investiiile este dat de ctre Programul Naional
pentru Dezvoltare Rural 2007 2013, document aflat n stadiul de elaborare la Ministerul Agriculturii,
Pdurilor i Dezvoltrii Rurale.
In acest moment, n urma definitivrii Planului National Strategic 2007 2013 s-au conturat patru
direcii prioritare pentru finanare prin FEADR.
Astfel, se va urmri restructurarea i dezvoltarea produciei agricole i silvice, dar i a industriilor
prelucrtoare aferente. Toate acestea vor ine cont de mbuntirea competenelor profesionale, de un
management durabil i de respectarea exigenelor de mediu.
O component asupra creia Uniunea European pune accent este cea de biodiversitate i conservare a
naturii, care se va materializa prin sprijinirea conservrii i dezvoltrii pdurii, asigurarea unei ocupri
echilibrate a teritoriului i dezvoltarea practicilor de managemnt durabil al terenurilor agricole i forestiere.
Nu vor fi uitate mult ateptatele investiii n dezvoltarea infrastructurii i serviciilor rurale, o mai mare
importan acordat multifuncionalitii economice a zonelor rurale, dar i conservarea i punerea n valoare
a patrimoniului cultural i arhitectural.
O a patra direcie se va ocupa de implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru
mbuntirea guvernrii administrative la nivel rural.
n ceea ce privete Fondul European pentru Pescuit, Ageniei de Pli pentru Dezvoltare Rural i Pescuit i-a
fost atribuit funcia de plat i, n condiiile delegrii n baza unui acord interinstituional, i funcia de
implementare aferent acestui fond.
Fondul European pentru Pescuit va implementa Politica Comun de Pescuit care se refer la asigurarea pe
termen lung a activitilor de pescuit printr-o exploatare eficient a resurselor acvatice, la dimensionarea
flotelor de pescuit, precum i dezvoltarea i mbuntirea vieii marine, a lacurilor i zonelor de coast
afectate de activitile intensive de pescuit i acvacultur.
Sprijinul acordat prin FEP poate fi direcionat pe cinci prioriti, dintre care menionm reabilitarea flotei de
pescuit, Acvacultur, dar i dezvoltarea sustenabil a zonelor de coasta de pescuit.
In urma definitivrii Planului National Strategic 2007 2013 s-au conturat patru direcii prioritare pentru
finanare prin FEADR.
Prima directie, AXA 1 - Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic, va urmri
restructurarea i dezvoltarea produciei agricole i silvice, dar i a industriilor
prelucrtoare aferente. Toate acestea vor ine cont de mbuntirea competenelor
profesionale, de un management durabil i de respectarea exigenelor de mediu.

Concret, se vor acorda fonduri nerambursabile pentru:

- Formarea profesional i aciuni de informare - Masura 111
- Utilizarea serviciilor de consiliere agricola de catre productorii agricoli si proprietarii de padure - Masura
114
- Modernizarea exploataiilor agricole - MASURA 121
- Cresterea valorii adaugate a produselor agricole i forestiere - MASURA 123
- Imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea si adaptarea agriculturii i silviculturii Masura 125
- Sprijinirea infiintarii grupurilor de producatori - Masura 142
O alta directie este AXA 3 - Calitatea vieii n zonele rurale i diversificarea
economiei rurale, va acorda o importanta marita multifuncionalitii economice
a zonelor rurale, dar i conservarea i punerea n valoare a patrimoniului
cultural i arhitectural prin:
- Diversificarea ctre activitile non-agricole - Masura 311
- Sprijin pentru micro-intreprinderi - Masura 312
- Incurajarea activitilor turistice - Masura 313
- Renovarea si dezvoltarea satelor - MASURA 322
PREVEDERI GENERALE ALE MASURII 322
Obiectivele masurii 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, mbunatatirea serviciilor de baza pentru economia
si populatia ruralasi punerea n valoare a mostenirii rurale.
Masura 322 se ncadreaza n Axa III Calitatea vietii n zonele rurale si diversificarea economiei rurale si
are ca obiective:
a. mbunatatirea infrastructurii fizice de baza n spatiul rural;
b. mbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;
c. Cresterea numarului de sate renovate;
d. Cresterea numarului de obiective de patrimoniu din spatiul rural sprijinite.

Pentru renovarea si dezvoltarea satelor sunt disponibile peste 1,54 de miliarde de euro, fonduri
nerambursabile pe care le puteti accesa ncepnd din acest an si pna n 2013.
Contributia publica aferenta Masurii 322 este de:
- 1.546.087.425 euro (1,54 miliarde de euro) din care:
. contributia Guvernului Romniei de la bugetul central de stat 20%
. contributia Uniunii Europene 80%
Costul total, alcatuit din contributia publicasi contributia privata este de 1.579.217.870 euro.
2.1 PRINCIPII N PLANIFICAREA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR
PENTRU PROIECTELE FINANTATE DE F.E.D.R. CADRUL INSTITUTIONAL
Obiectivul principal al acestei sustine este acela de a furniza elementele de baza ale rolului si
responsabilitatilor celor care beneficiaza de asistenta din partea fondurilor structurale, n managementul si
analiza financiara.
Se va face o introducere n chestiunile financiare privitoare la absorbtia fondurilor structurale si se va
preciza rolul beneficiarilor finali n strategiile de finantare pentru proiectele FEDR., ntr-un cadru
institutional bine definit.
Vor fi prezentate caracteristicile de baza ale fluxurilor financiare n programele operationale
cofinantate djn FEDR.
Obiectivele secundare ale prezentarii se referala:
o ntelegerea regulilor si responsabilitatilor titularilor de proiect din cadrul asistentei fondurilor structurale;
o ntelegerea structurii fluxurilor financiare si procedurilor relevante pentru beneficiarii proiectelor finantate
din fondurile structurale
o identificarea competentelor si atributiilor relevante pentru managementul financiar al proiectelor din cadrul
fondurilor structurale.
Trebuie mentionat ca prescriptiile tehnico-economice si de management se refera la beneficiarii
acestor fonduri indiferent daca sunt institutii publice sau ntreprinzatori privati.
2.2 DEFINITIA BENEFICIARULUI Sl A PROIECTULUI IN CADRUL
FONDURILOR STRUCTURALE ALE UE

Punctul de pornire n discutia cerintelor financiare trebuie sa fie definitia beneficiarului de proiect si
aceea a proiectului nsusi din cadrul fondurilor structurale si n special a programelor operationale finantate
din aceste fonduri.
Titularul de proiect este denumit de regula "beneficiar", acesta fiind organismul/institutia care
beneficiaza de asistenta FS a UE pentru implementarea unei "operatiuni". Proiectul, din punctul de vedere al
FS, poate fi descris cel mai bine drept cea mai mica operatie de investitie care poate fi implementata
autonom n cadrul programului.
n cazul programelor din perioada actuala, regulamentul 1260/99 statuteaza urmatoarea definitie:
beneficiarii finali sunt INSTITUTIILE sau firmele publice sau private responsabile pentru operatiile de
achizitie. n cazul schemelor de ajutor pentru sprijinirea investitiilor private (Articolul 87 din Tratatul UE)
precum si n cazul ajutorului acordat organelor desemnate de catre statele membre, beneficiarii finali sunt
organele care acorda ajutorul.
Beneficiarul final este ultima veriga a lantului de subiecti care joaca un rol public, asumndu-si
responsabilitatea, n fata autoritatii de administrare, pentru implementare proiectelor, precum si pentru
respectarea tuturor regulamentelor nationale si ale UE, privitoare la achizitiile publice, competitie, probleme
de mediu, sanse egale, publicitate etc.
n cazul programelor din perioada care urmeaza, beneficiar va fi considerat un operator, institutie sau
firma, publica sau privata, responsabila pentru initierea si/sau implementarea operatiunilor. n cazul
schemelor de ajutor prevazute n articolul 87 al Tratatului, beneficiarii sunt firme publice sau private care
realizeaza o actiune individualasi primesc ajutor public.
n acest caz, subiectii actiunilor individuale care primesc ajutor public vor fi considerati si ei
beneficiari, rezolvndu-se astfel o oarecare confuzie care s-a ivit n trecut, dar sporind n acelasi timp
responsabilitatea ntreprinzatorului care primeste ajutor public pentru o investitie.
n ambele cazuri, beneficiarul trebuie sa elaboreze proiectul de investitie, sa primeasca aprobarea
tuturor autoritatilor responsabile, sa ceara asistenta pentru program, sa administreze initierea proiectului, sa
implementeze investitia si sa opereze infrastructura/productia, sa asigure managementul financiar.
n cazul programelor din perioada urmatoare, va fi definit explicit si un alt "actor": beneficiarul
principal, cel care si asuma responsabilitati speciale n implementarea unei operatiuni realizate din cteva
proiecte. Va fi relevant n special pentru operatiuni ce vor implica mai multe regiuni si mai multe state
membre, n programul transregional pentru al treilea obiectiv al politicii de coeziune: cooperarea
transregionala.
Beneficiarul final urmareste ndeplinirea urmatoarelor sarcini:

a) Va mentiona aranjamentele sale cu (alti) beneficiari care participa la program printr-un acord care va
cuprinde prevederi care garanteaza managementul financiar solid al fondurilor alocate operatiunii, inclusiv
montajul financiar pentru recuperarea sumelor platite ilegal.
b) Va fi responsabil pentru implementarea ntregii operatiuni.
c) Va trebui sa asigure faptul ca toate cheltuielile prezentate de catre beneficiarii participanti la operatiune au
fost facute pentru implementarea operatiunii si au corespuns activitatilor agreate de catre beneficiarii
respectivi.
d) Va trebui sa verifice daca toate cheltuielile prezentate de catre beneficiarii participanti la operatiune au
fost validate de catre auditori.
e) Va fi responsabil pentru transferul contributiei FEDR catre beneficiarii care participa la operatiune.
Proiectul se defineste ca o activitate de investitie, n care resursele sunt cheltuite pentru a crea bunuri
de capital, menite sa produca beneficii pe o perioada extinsa de timp, activitate care n mod logic presupune
un proces unitar de planificare, finantare si implementare.
Proiectul poate fi definit de asemenea ca fiind cel mai mic element operational pregatit si
implementat ca entitate separata n cadrul unui plan sau program national.
Un proiect poate produce beneficii valorificabile n termeni monetari sau beneficii intangibile.
Analiza economica este posibila n ambele cazuri, cea financiara doar n primul caz.
n definitia proiectului se utilizeaza termenul "operatiune" care trebuie nteles pe baza definitiei
formale din regulamentul UE (vezi Reg 1260/1999): n care operatiune nseamna orice proiect sau actiune
desfasurata de catre beneficiarii finali ai asistentei.
Proiectul poate fi o activitate de investitie n infrastructura de transport, infrastructura ciclului apei,
infrastructura parcurilor industriale, infrastructura pentru inovatie, n infrastructura de turism, infrastructura
de perfectionare;
De asemenea proiecte pot fi actiuni de training, servicii catre entitati publice si private, initiative de
promovare si marketing, servicii de cercetare si dezvoltare, initiative de includere sociala etc.
O

n cazul n care operatiunea consta n asistenta acordata firmelor private pentru investitii n

sectoarele productive, ajutorul poate lua urmatoarele forme (vezi non-documentul asupra ajutoarelor
regionale pentru IMM-uri: EU COMM DG Comp. 2005):
o granturi
o mprumuturi cu dobnzi scazute

o garantii
o exonerari de taxe
o amortizarea accelerata
o reducerea contributiilor la asigurarile sociale
o cumpararea unei participatii a statului n termeni favorabili
o furnizarea de bunuri si servicii la pret de concesionare
o altele ce urmeaza a fi negociate cu Comisia UE
Finantarea unui proiect implica aranjamentele n vederea obtinerii de fonduri adecvate pentru a plati
elaborarea si realizarea unui proiect clar definit. n unele cazuri este de asemenea necesara obtinerea de
finantare pentru acoperirea costurilor mentenantei si operarii proiectului.
Pentru majoritatea proiectelor, principalele elemente ale finantarii vor fi:
o finantarea elaborarii - plata studiilor de fezabilitate si a proiectarii initiale;
o finantarea constructiei - plata cheltuielilor de capital;
o finantarea de rezerva - asigurarea platilor pentru depasirile de
costuri si ntrzieri;
o finantarea mentenantei si operarii - plata operarii si/sau a
mentenantei.
Structura si forma de finantare vor fi influentate de natura proiectului. Pentru unele proiecte, cea mai
mare parte a finantarii va veni din surse ale locale sau centrale. n alte cazuri, proiectul va genera venituri si
aceste venituri vor fi folosite pentru rambursarea
mprumuturilor si plata mentenantei si a operarii.
Unele proiecte pot implica de asemenea o contributie a sectorului privat, scopul sectorului privat
fiind acela de a detine si controla unele active sau pe toate.
Structura si calendarul finantarii pot impune anumite constrngeri asupra elaborarii si programarii
proiectului. De exemplu, pentru unele proiecte care fac cerere de finantare din FEDR, nivelul detalierii
lucrarilor de proiectare va depinde de cerintele fixate n program, n concordanta cu natura si marimea
proiectelor, cu constrngerile temporale legate de perioada de implementare.
n mute cazuri mprumuturile pentru constructie nu vor fi solicitate naintea aprobarii grantului, din
cauza incertitudinii aprobarii proiectului. n cazul unui proiect care nu va putea fi realizat, cheltuielile pentru
finalizarea unui contract de mprumut n-ar mai avea sens.

2.3 PRINCIPII Sl METODE DE ANALIZA FINANCIARA PENTRU PROIECTELE FINANTATE

DIN FONDURI ALE U.E.
O analiza financiara a unui proiect presupune n toate cazurile o previziune precisa a resurselor care
vor acoperi cheltuielile viitoare precum si rezultatele financiare ale detinatorului proiectului.
Analiza financiara va permite:
1) verificarea si garantarea echilibrului de numerar (cash-flow),
cu alte cuvinte, verificarea sustenabilitatii financiare;
2) calcularea indicilor de randament financiar al proiectului de
investitii, respectiv verificarea profitabilitatii financiare.
Analiza realizata folosind valori economice ale resurselor utilizate pentru implementarea proiectului
si pentru realizarile si rezultatele acestuia este analiza economica a proiectului. Analiza economica va
permite sa:
1) se verifice cantitatea resurselor de care beneficiarul va avea nevoie pentru proiect si beneficiile care vor fi
produse de acesta;
2) se calculeze indicii de revenire economica a proiectului de investitii (impactul economic al proiectului).
2.4 PRINCIPIILE DE BAZA ALE INTERVENTIILOR FONDURILOR STRUCTURALE Sl
MANAGEMENTUL FINANCIAR
Interventia fondurilor structurale si managementul lor financiar au la baza urmatoarele principii:
aditionalitatea, cofinantarea, dezangajarea automata, principiul rambursarii.
1. Principiul aditionalitatii, care presupune ca sursele financiare atrase prin fonduri structurale nu vor
nlocui cheltuielile publice sau structural echivalente ale statului membru. Pentru regiunile acoperite de
obiectivul "convergenta", Comisia Europeana si statul membru vor determina nivelul de cheltuieli publice
sau echivalente structural pe care statul membru le va mentine n toate regiunile implicate, n timpul
perioadei programelor.
Nivelul cheltuielilor va fi cel putin egal cu suma cheltuielilor medii anuale n termeni reali realizate n
timpul perioadei precedente de programe.

2. Principiul cofinantarii
Asistenta FS a UE este totdeauna furnizata n parteneriat financiar cu statul membru. Contributia UE este
limitata la o parte din costul total eligibil al operatiunilor. Parteneriatul financiar, sub forma contributiei
nationale la cheltuielile publice pentru program, este obligatoriu si modulat n functie de reguli specifice.
Cofinantarea privata este prevazuta n cazul investitiei private si reglementata de catre regulile UE
referitoare la ajutoarele de stat.
Decizia de adoptare a unui program operational va trebui sa fixeze rata maxima si suma maxima a
contributiei fondului, pentru fiecare program operational si fiecare prioritate. Decizia va prezenta separat
argumentele pentru regiunile care primesc suport de tranzitie. Contributia fondurilor va fi calculata n
legatura cu cheltuielile publice totale. Contributia fondurilor pe fiecare prioritate va fi n limita unor
plafoane, n functie de regiune, natura operatiunii etc.
De aceea, costurile proiectului vor fi mpartite ntre:
o fondurile structurale ale UE;
o resurse nationale:
buget/fonduri de stat
buget/fonduri regionale
buget local (bugetul beneficiarului final);
o resurse private (obligatorii pentru investitii private, posibile pentru parteneriatele public-privat).
Proportiile cofinantarii nationale si private sunt definite n conformitate cu obiectivele interventiilor,
dupa cum vor fi prezentate n detaliu n partile care urmeaza.
In cadrul prezentat, este responsabilitatea autoritatilor nationale de a defini care din administratiile
publice nationale si n ce masura, va trebui sa contribuie la cofinantarea diferitelor proiecte.
3. Principiul rambursarii
Ca urmare a deciziei Comisiei de a aproba contributia fondurilor catre un program operational, o
singura suma de prefinantare va fi platita de catre Comisie organului desemnat de catre statul membru.
Aceasta prefinantare va reprezenta 7% din contributia fondurilor structurale si 10,5% din contributia
fondului de coeziune la programul operational.
Platile intermediare si platile finale vor fi calculate prin aplicarea ratei de cofinantare pentru fiecare
prioritate, cheltuielilor publice certificate n cadrul acelei prioritati, pe baza declaratiei de cheltuieli
certificate de catre autoritatea responsabila pentru certificare.
Declaratia de cheltuieli va include, pentru fiecare prioritate, suma cheltuielilor realizate de beneficiari
pentru implementarea operatiunilor si contributia corespunzatoare din partea fondurilor publice. Cheltuielile

efectuate de catre beneficiari vor fi evidentiate de facturile achitate sau de documentele contabile cu valoare
probativa echivalenta.
Cu privire la schemele de ajutor, n ntelesul exclusiv al articolului 87 din Tratat, numai cheltuielilele
certificate Comisiei vor fi cheltuieli platite catre beneficiarii pentru care plata a fost facuta de catre organul
care acorda ajutorul.
Calendarul si integralitatea platilor catre beneficiari
Statul membru va trebui sa asigure el nsusi ca organul responsabil pentru efectuarea platilor sa
asigure primirea integrala de catre beneficiari a contributiei din fondurile publice, ct se poate de repede si
complet. Nici o suma nu va fi dedusa sau retinuta, nici o alta taxa sau retinere cu efect echivalent nu va fi
perceputa pentru a reduce aceste sume pentru beneficiari.
4. Dezangajarea automata (regula n+2)
Comisia va dezangaja automat orice parte a unui angajament bugetar dintr-un program operational, care nu a
fost folosita pentru plata prefinantarii sau pentru plati intermediare, sau pentru care nu a primit o cerere de
plata acceptabila, asa cum este definita n articolul 85, pna pe 31 decembrie al celui de-al doilea an care
urmeaza anului angajamentului bugetar facut n cadrul programului (principiul n+2 - Reg. 1260/99).
3.1 CADRUL INSTITUTIONAL PENTRU IMPLEMENTAREA
PROGRAMULUI OPERATIONAL
Figura urmatoare prezinta elementele esentiale ale arhitecturii institutionale implicate n
implementarea unui proiect al unui program operational, finantat din FEDR n cadrul obiectivului de
"convergenta".
Figura centrala este beneficiarul, care va interactiona cu institutiile implicate n implementare.
Figura centrala a programului de implementare este autoritatea de management: o autoritate, publica sau
privata, organism national, regional sau local, desemnat de catre statul membru sau statul membru nsusi,
atunci cnd acesta realizeaza sarcina de administrare a unui program operational.
Pentru managementul fluxurilor financiare si rambursarea de la UE vor fi implicate doua structuri
principale: Autoritatea de plata - organ competent pentru receptionarea platilor facute de comisie si un organ
sau organe responsabile pentru efectuarea platilor catre beneficiari;
Autoritatea de certificare - un organ sau autoritate locala, regionala sau nationala desemnata de catre
statul membru sa certifice declaratiile de cheltuieli si cererile de plata nainte ca acestea sa fie trimise
Comisiei.

Sistemul va fi auditat de catre o autoritate competenta, care va fi de asemenea selectata de catre statul
membru:
Autoritatea de audit - un organ independent operational de autoritatea de administrare si autoritatea
de certificare, desemnat de statul membru pentru fiecare program operational si responsabil pentru
verificarea operarii corecte a managementului si sistemului de control.
Organism intermediar - orice organ sau servicu public sau privat, care actioneaza sub
responsabilitatea unei autoritati de management sau certificare sau care realizeaza activitati n numele unei
asemenea autoritati, legate de operatiunile de implementare ale beneficiarilor.

Ciclul de implementare a programului, asa cum este descris n grafic, va implica beneficiarul pentru
implementarea proiectului, care va asigura realizarea obiectivelor programului si absorbtia resurselor UE.
Aprobarea programului va necesita un proces de parteneriat, implicnd Comisia UE, autoritatile
centrale ale noului stat membru si actorii locali. Imediat ce programul este aprobat, autoritatea de
administrare numita va ncepe implementarea.
Identificarea proiectelor, care pot fi sprijinite de catre program, va ncepe cu autoritatea de
management care va lansa un apel pentru proiecte sub una dintre prioritatile/masurile programului.
Beneficiarul va initia un proiect care se potriveste criteriilor uneia dintre prioritatile programului.
Pregatirea cererii de finantare a proiectului va implica posibila negociere cu institutiile financiare care
trebuie sa asigure documentatiile necesare si angajamentele care vor proba fezabilitatea financiara a
proiectului.
Dupa evaluarea si selectarea proiectului, beneficiarul va semna contractele cu institutiile financiare
care pot fi implicate n finantare si se va supune controalelor organelor responsabile pentru controalele exante.

Dupa semnarea contractului de subventionare, beneficiarul va ncepe implementarea, initiind toate

procedurile pentru achizitii publice, informatie si publicitate, contabilitate si raportare. n acest stadiu,
autoritatile nationale pot asigura o prefinantare a proiectului, din resurse nationale.
Beneficiarul va ncepe constructiile sau serviciile prevazute sau plata ajutoarelor catre firmele
private, n conformitate cu art. 87 al tratatului. Facturile platite vor fi adunate, pentru a forma baza unei
cereri de rambursare a cofinantarii agreate de catre FS ale UE si de catre resursele nationale, altele dect
beneficiarul nsusi.
Pe masura ce beneficiarul va termina unul dintre stadiile fizice ale proiectului, daca acestea" sunt
prevazute n contractul de finantare, va putea cere rambursarea partii de cofinantare.
Dupa controalele autoritatii de administrare, cererea va fi naintata autoritatii de plata care va realiza
o verificare finala a conformitatii formale a cererii si va rambursa partea de cofinantare.
ncepnd cu cererile pentru rambursare platite beneficiarului, autoritatea de management va pregati o
declaratie de cheltuieli, care va fi utilizata pentru solicitarea rambursarii de catre FS ale UE, pentru partea
europeana a cofinantarii.
n conformitate cu principiul rambursarii, FS ale UE vor plati doar cheltuielile deja efectuate de catre
beneficiarii finali. Aceste cheltuieli vor fi certificate n declaratia de cheltuieli, de catre autoritatea de
certificare.
De asemenea prefinantarea va cadea n responsabilitatea statului membru. Mijloacele financiare
pentru cofinantare pot veni din avansul platit din FS ale UE catre statul membru si/sau din platile interimare
din partea FS ale UE, dar dreptul de rambursare apare numai dupa ce beneficiarul final plateste cheltuielile
eligibile.
GLOSAR
Autoritatea de audit - un organ operational independent de autoritatea de admnistrare si de autoritatea
de certificare, desemnat de catre statul membru pentru fiecare program operational si responsabil pentru
verificarea operarii corecte a managementului si a sistemului de control; Autoritatea de certificare - un organ
sau o autoritate locala, regionala sau nationala, desemnata de catre statul membru sa certifice declaratiile de
cheltuieli si cererile pentru plata nainte, pentru ca acestea sa fie trimise Comisiei;
Autoritatea de management - o autoritate, publica sau privata, un organ national, regional sau local,
desemnat de catre statul membru sau chiar statul membru nsusi, cnd realizeaza aceasta sarcina de
administrare a unui program operational;
Autoritatea de plata - organism competent pentru receptionarea platilor facute de comisie si un organism sau
niste organisme responsabile pentru efectuarea platilor catre beneficiar;

Proiect - se refera la o activitate de investitie prin care resursele (costurile) sunt cheltuite pentru
crearea activelor de capital; acestea vor produce beneficii pentru o perioada de timp ndelungata pentru care,
n mod logic, se folosesc planificarea, finantarea si implementarea, n mod unitar. De aceea, un proiect este o
activitate specifica, cu un punct de pornire specific si cu un punct final specific, prin care se intentioneaza sa
se realizeze un obiectiv specific. Poate fi de asemenea gndit ca cel mai mic element operational pregatit si
implementat ca o entitate separata ntr-un plan national sau ntr-un program
Analiza financiara - o analiza a proiectului, care permite o previziune precisa a resurselor care vor
acoperi cheltuielile viitoare si a rezultatului financiar al detinatorului proiectului. Permite:
1) verificarea si garantarea echilibrului de numerar (cashflow), deci verificarea sustenabilitatii financiare;
2) calcularea indicilor de randament financiar al proiectului de investitii, pe baza fluxurilor de numerar nete
actualizate, indici legati exclusiv de unitatea economica ce realizeaza proiectul (firma, agentia de
administrare);
Analiza economica - analiza realizata folosind valori economice ce reflecta valorile pe care societatea
doreste sa le plateasca pentru un serviciu sau un bun. n general, analiza economica evalueaza toate
elementele la valoarea lor prezenta sau tinnd seama de costurile de oportunitate pentru societate (adesea un
pret de granita pentru elemente comerciale). Are acelasi nteles ca si analiza cost-beneficiu;
Beneficiar - un operator, organ sau firma, indiferent daca e public sau privat, responsabil pentru
initierea si/sau implementarea operatiunilor. n cazul schemelor de ajutor prevazute de art. 87 din Tratat,
beneficiarii sunt firme publice sau private care realizeaza o actiune individuala sau primesc ajutor public.
Beneficiari finali - nseamna organe sau firme publice sau private responsabile pentru operatiunile de
comisionare. n cazul schemelor de ajutor din art. 87 din Tratat si n cazul ajutorului acordat de catre organe
desemnate de statele membre, beneficiarii finali sunt organele care acorda ajutorul;
Organism intermediar - orice organ sau serviciu public sau privat care actioneaza sub
responsabilitatea unei autoritati de administrare sau certificare sau care realizeaza sarcini n numele unei
asemenea autoritati pentru beneficiarii care implementeaza operatiuni;
Operatiune - un proiect sau grup de proiecte selectate de catre autoritatea de management a
programului operational implicat sau n responsabilitatea caruia se afla, n concordanta cu criteriile stabilite
de comitetul de monitorizare si implementat de catre unul sau mai multi beneficiari, care contribuie la
atingerea obiectivelor prioritatii careia i se subordoneaza;
Program operational - document naintat de statul membru si adoptat de Comisie, ca parte a cadrului
de referinta strategic, document care stabileste o strategie de dezvoltare, folosind un set coerent de prioritati
pentru obtinerea unui ajutor din partea unui fond. n cazul obiectivului de "convergenta", vor fi avute n
vedere fondul de coeziune si FEDR;

Aditionalitate - contributia din partea fondurilor structurale nu va nlocui cheltuielile publice sau
structural echivalente sau facute de un stat membru;
Autoritate de plata - va primi platile facute de comisie si, ca regula generala, va face platile catre
beneficiarul principal; va trebui de asemenea sa recupereze de la beneficiarul principal orice suma platita ca
urmare a unei iregularitati;
Certificarea cheltuielilor - legalitatea si regularitatea unei cheltuieli, declarate de fiecare beneficiar
participant la operatiune, va fi validata de auditori aprobati la care se face referire n articolul 14(2). Fiecare
beneficiar participant la operatiune si va asuma responsabilitatea n eventualitatea declararii unor
iregularitati referitoare la cheltuielile facute.
3.2 ESTIMAREA COSTURILOR N REDACTAREA PROIECTULUI,
PLANIFICAREA COFINANTARII PENTRU OPERATIUNI N CADRUL
PROGRAMELOR FEDR.
Obiectivul acestui capitol este:
o ntelegerea problemele de baza ale analiziei costurilor proiectului si eligibilitatea costurilor pentru
fondurile structurale.
*ntelegerea efectului de prghie financiara a fondurilor structurale pentru investitiile publice;
o nvatarea principiilor cofinantarii proiectului n cazul asistentei fondurilor structurale;
o nvatarea metodologiilor de definire a nevoilor de cofinantare pentru principalele categorii de proiecte si
diferitele tipologii ale regiunilor/obiectivelor;
o introducerea elementelor financiare de baza pentru pregatirea unei cereri pentru asistenta FEDR.
3.2.1 COSTURILE PROIECTULUI
Estimarea costurilor proiectului este unul dintre pasii initiali ai analizei financiare. Analiza
fezabilitatii proiectului trebuie sa se bazeze pe proiectarea tehnica, ce poate fi limitata la designul schitei
proiectului, pentru a limita costurile de proiectare n cazul proiectelor care ar putea sa nu fie implementate
sau sa fie implementate ntr-un viitor mai indepartat.
Calculatia finala a costurilor va veni doar odata cu ntocmirea proiectelor detaliate.
Cel mai probabil, planul de ansamblu (designul schitei proiectului) si planul detaliat (designul
detaliat) vor veni n momente diferite si ambele vor fi necesare pentru pasii specifici ai implementarii
proiectului.

Designul schitei (planul-schita de ansamblu): descrierea procesului de constructie, n desene si

cuvinte, la un nivel care permite sa fie aplicate majoritatea procedurilor si sa se realizeze o estimare generala
a costurilor proiectului.
Designul detaliat (planul detaliat): descrierea procesului de constructie, n desene si cuvinte, la un
nivel care permite calculatia integrala a costurilor unui proiect, pna la nivel de articol, precum si pregatirea
unui program clar de lucrari pentru implementarea sa.
Schita de ansamblu este cruciala pentru prima estimare a costurilor proiectului, deoarece, de cele mai
multe ori, aceasta estimare va fi folosita pentru:
o realizarea analizei financiare si economice a proiectului;
o luarea deciziilor de investitii;
o selectarea proiectului pentru asistenta F5;
o planificarea finantarii proiectului;
o cereri catre sursele de creditare.
n stadiul schitei de ansamblu, nu pot fi disponibile toate costurile explicite ale proiectului, din cauza
definirii limitate a masurilor tehnice, precum si a dimensiunii provizorii a unor costuri legate de studii si
analize ce vor fi realizate numai dupa ntocmirea planului detaliat. Asadar, exista nca riscul variatiei
costurilor. Pentru estimarea costurilor proiectului, se pot aplica proceduri de estimare specifice acestuia
si/sau metodologii de stabilire a preturilor conform standardelor.
Ghidurile preturilor de referinta ofera o baza pentru estimarea costurilor, dupa ntocmirea designului
schitei de ansamblu a proiectului. Acestea sunt emise de catre institutii nationale, lundu-se n considerare
factorii locali care afecteaza preturile. Preturile de referinta sunt deseori obligatorii la pregatirea licitatiilor
pentru achizitii, ele asigura referinta la un cadru comun si evita riscurile licitatiilor construite pe distorsionari
ale prevederilor legale pentru salariile minime, securitate, standarde minime pentru salarii.
3.2.2 PRINCIPALELE CATEGORII DE COSTURI ALE PROIECTULUI
Sl PRINCIPALII FACTORI DE INFLUENTA
Principalele componente ale costurilor unui proiect de investitii sunt urmatoarele:
o costul de elaborare;
o costurile de constructie;
o costurile de operare;
o costurile de ntretinere.

Pentru redactarea unui proiect ce urmeaza a fi finantat de catre un program operational, este necesara
o analiza financiara completa, care sa includa stadiul de investitie si pe cel de operare.
Trebuie estimate costurile ambelor perioade si veniturile din cea de a doua. Toate cele patru categorii
de costuri listate mai sus trebuie estimate si incluse n analiza financiara, ele dovedind fezabilitatea si aratnd
profitabilitatea proiectului.
Estimarea costurilor proiectului trebuie realizata prin identificarea perioadei n care acestea vor fi
efectuate si a principalelor categorii de costuri relevante pentru analiza.

Voi prezenta in continuare un proiect elaborat in vederea obtinerii de fonduri europene,

pentru renovarea, dezvoltarea satelor, in vederea cresterii calitatii vietii din zonele rurale.
3.2.3. Construirea unui proiect
In cazul unora dintre finantatori, inainte de realizarea propriu-zisa a proiectului de finantare, este
necesara trimiterea unei scrisori de intentie, constand intr-o prezentare generala a proiectului care
trebuie sa indice cu claritate relevanta problemei vizate si a solutiei propuse, perioada de desfasurare si
costul estimativ.
Un raspuns pozitiv inseamna, practic, ca proiectul are sanse importante de succes, daca proiectul este
realizat in conditii bune.
Pentru construirea proiectului se porneste de la informatiile cuprinse in pachetul informativ.
Activitatea trebuie concentrata in doua directii:
A. Completarea formularelor obligatorii (cerere de finantare, buget, matrice logica, plan de afaceri
etc.).
B. Colectarea informatiilor anexa necesare (statut juridic al solicitantului si alte documente cu
caracter juridic, CV-uri ale echipei proiectului, informatii care pot fi utilizate in argumentarea
proiectului).
Ordinea in care sunt organizate informatiile intr-o cerere de finantare este ordinea optima pentru
evaluarea sa.
Completarea cererii, insa, trebuie realizata in alta ordine, foarte utila in acest sens fiind matricea logica a
proiectului (daca aceasta exista).
O ordine de elaborare a elementelor proiectului de finantare ar putea fi urmatoarea:

a. Definirea problemei care trebuie rezolvata.

In acest scop trebuie identificate problemele majore existente, dintre care trebuie selectata o
singura problema care va fi vizata de proiectul dumneavoastra.
b. Stabilirea scopului proiectului: de regula, reprezinta rezolvarea problemei sau stadiul la care
dorim sa ajunga ea in urma derularii proiectului.
Scopul trebuie sa fie unic si sa aiba o formulare concisa.
c. Stabilirea obiectivelor proiectului: reprezinta etape care trebuie atinse pentru atingerea scopului
(Atentie! Obiectivele reprezinta ceea ce doriti sa obtineti, nu ceea ce faceti pentru a obtine ceea
ce doriti).
Astfel, daca exista numai un singur mod de indeplinire a unui obiectiv pe care l-ati stabilit, este
probabil sa fi stabilit de fapt o activitate.
d. Stabilirea activitatilor.
In aceasta etapa trebuie sa determinati ce anume trebuie facut pentru atingerea fiecarui obiectiv
(stabilirea actiunilor), sarcinile care trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (informatii
esentiale in evaluarea necesarului de resurse si planificarea in timp), personalul necesar.
Resursele utilizate in aceste activitati se vor regasi in buget.
Aveti in vedere necesitatea argumentarii avantajelor si prezentarii riscurilor acestor activitati,
demonstrand ca ati studiat si alte solutii posibile (eventual aplicate in alte situatii similare)
atunci cand ati ales solutiile propuse in proiectul dumneavoastra.
e. Stabilirea planului de evaluare.
Evaluarea este necesara pentru a putea stabili in fiecare moment in ce conditii de calitate
organizatia face ceea ce si-a propus.
Evaluarea se concentreaza asupra a 4 aspecte majore: resurse investite in proiect, activitati
desfasurate, rezultate obtinute, beneficii realizate.
Pentru a putea fi realizata, ea necesita, de regula, informatii sistematice, ceea ce face necesara
organizarea unei monitorizari a proiectului.
Costurile monitorizarii si evaluarii trebuie incluse in bugetul proiectului.
f. Realizarea bugetului.
Categoriile principale de cheltuieli se refera la resurse umane, echipamente si bunuri, transport,
cheltuieli administrative, alte costuri si servicii, costuri aferente cladirilor si terenurilor
(uneori), rezerve pentru situatii neprevazute (uneori), fiecare categorie de cheltuieli trebuind sa

fie detaliata in buget.

Cheltuielile trebuie, de regula, grupate si functie de sursa din care vor fi acoperite: contributia
solicitantului sau partenerilor, respectiv cofinantarea nerambursabila.
Observatie: realizarea bugetului dureaza destul de mult timp, planificati-va corespunzator
activitatea de realizare a proiectului.
Uneori finantatorul nu ofera intreaga suma solicitata prin bugetul proiectului dumneavoastra,
pentru ca nu a inteles argumentele privind necesitatea anumitor cheltuieli sau pentru ca a
considerat suma nejustificat de mare.
Daca acest lucru va afecta calitatea rezultatelor proiectului, comunicati acest lucru
finantatorului.
g. Justificarea proiectului: argumentati importanta si urgenta problemei vizate in proiect,
avantajele pe care solutia de rezolvare propuse de proiect le care fata de alte alternative,
capacitatea solicitantului si partenerilor de a desfasura proiectul.
h. Durabilitatea proiectului (modul in care vor fi finantate activitatile din proiect dupa incheierea
finantarii nerambursabile).
Finantatorii sunt interesati, cel mai adesea, ca proiectele pe care le finanteaza sa traiasca cat
mai mult timp, vor sa faca investitii pe termen lung.
Continuarea proiectului poate fi finantata din alt grant al aceluiasi finantator sau acordat de alt
finantator, venituri aduse de activitatile proiectului, alte surse de finantare.
Daca intentionati sa solicitati pentru continuarea proiectului o alta transa de finantare, informati
de la inceput finantatorul si argumentati foarte bine aceasta solicitare.
i. Stabilirea titlului proiectului: trebuie sa atraga atentia, sa evidentieze rezultatele si avantajele
proiectului, sa fie clar si concis, dar evitand acronimele si termenii tehnici sau de jargon.
j. Realizarea rezumatului proiectului: trebuie sa cuprinda prezentarea problemei vizate,
prezentarea solicitantului si a credibilitatii sale, prezentarea succinta a obiectivelor, a
activitatilor si a metodologiei de evaluare, costul total al proiectului, a contributiei
solicitantului si a cofinantarii solicitate, durabilitatea proiectului. Rezumatul este ultima
componenta redactata.
3.2.4. Obiectivele unui proiect
Un obiectiv este un rezultat scontat ce trebuie obtinut in efortul de atingere a scopului proiectului si,
implicit, a rezolvarii problemei.

Pe masura ce organizatia/institutia atinge obiectivele proiectului, discrepanta dintre stadiul actual si scop
se ingusteaza.
Obiectivele sunt pasi ce trebuie facuti pentru a ne apropia de scop.
Vorbim despre "obiective" (la plural) pentru ca este greu de presupus ca poate fi vorba despre unul
singur. Ele se vor stabili gradat, in concordanta cu intervalele de timp avute in vedere pentru realizarea
proiectului, fiind specifice unei anumite perioade.
In vederea formularii corecte a obiectivelor se va raspunde cu precizie la urmatoarele intrebari:

Care sunt zonele cheie pe care dorim sa le schimbam prin acest proiect?

Care este segmentul de populatie care va fi implicat in schimbare? (atentie, aici trebuie sa avem
in vedere nu numai grupul-tinta, care de altfel va fi stabilit cu precizie, ci si categoriile de
populatie cu care acesta interactioneaza semnificativ!)

Care este directia schimbarii pe care o dorim? (crestere sau imbunatatire, descrestere sau reducere)

Care este gradul sau proportia schimbarii?

Care este termenul (sau intervalul de timp) prevazut pentru atingerea gradului de schimbare?

Trebuie avuta mare atentie atunci cand se enunta obiectivele pentru a nu se confunda cu activitatile.
Acestea din urma descriu cum se indeplinesc obiectivele.
Obiectivele reprezinta "un sfarsit", in timp ce metodele reprezinta "un drum".
Cea mai buna regula de deosebire a lor este urmatoarea: daca exista un singur mod de a indeplini
obiectivul pe care l-ati enuntat, probabil ca, de fapt, ati enuntat o actiune.
O alta metoda de a verifica daca ceea ce se enunta este un obiectiv sau nu, este folosirea initialelor unor
cuvinte care reprezinta caracteristicile pe care trebuie sa le intruneasca obiectivele, initiale care, una
langa alta, compun cuvantul englezesc "SMART" (istet):

S - "specific" - este obiectivul clar: cine, ce, cand, unde, cum, grup-tinta?

M - "masurabil" - sunt masurabile rezultatele?

A - "abordabil" - este un obiectiv care poate fi, in general, atins?

R - "realist" - are organizatia resursele necesare pentru atingerea lui in timpul dat?

T - "incadrare in timp" - exista un termen limita?

Scopul si obiectivele unui proiect sunt diferite de scopul si obiectivele organizatiei, desi in mod normal
exista o legatura intre ele.

3.2.5. Activitatile unui proiect

Sectiunea din proiect referitoare la activitati cuprinde descrierea detaliata a ceea ce organizatia/institutia
urmeaza sa intreprinda pentru atingerea obiectivelor.
Activitatea este un mijloc de a atinge un obiectiv. Trebuie retinut faptul ca, pentru atingerea unui
obiectiv, este necesara punerea in practica a mai multor metode. Daca pentru obiectiv nu se poate defini
decat o metoda de a fi atins, inseamna ca obiectivul respectiv este de fapt o activitate.
Acest capitol trebuie sa cuprinda :

enuntarea fiecarei Activitati in parte;

specificarea Responsabilului activitatii respective;

specificarea Resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);

descrierea secventelor in Timp si modul cum se interfereaza activitatile.

Pentru a elabora activitatile prin care se atinge un obiectiv, raspundeti-va la urmatoarele intrebari:

ce anume aveti de facut pentru atingerea obiectivelor (raspunsul la aceasta intrebare il constituie
actiunile ce trebuie intreprinse);

ce sarcini trebuie indeplinite in cadrul fiecarei actiuni (raspunsul va ajuta sa evaluati resursele de
care aveti nevoie si planificarea in timp);

ce resurse sunt necesare pentru indeplinirea fiecarei sarcini;

care sunt datele de incepere si terminare a sarcinilor (raspunsul la aceasta intrebare va ajuta sa
determinati secventele in timp);

cum se vor selecta participantii (raspunsul va ajuta sa va dati seama daca veti avea oamenii
necesari pentru ducerea activitatilor la bun sfarsit).

3.2.5 Bugetul unui proiect

In sens mai larg, bugetul de proiect poate fi privit ca o planificare a proiectului din punct de vedere
financiar.
Pregatirea unui buget detaliat si realist permite o imagine mai clara a resurselor necesare atingerii
obiectivelor proiectului.
Astfel, bugetul atribuie valoare financiara activitatilor proiectului, planificarea generala a proiectului
"mergand mana in mana" cu cea a bugetului.

De asemenea, reprezinta si un important instrument de control al resurselor financiare ale proiectului,

orice abatere trebuie luata in considerare.
Etape in realizarea bugetului:

Planificarea activitatilor proiectului.

Estimarea cheltuielilor in detaliu, pentru fiecare activitate si subactivitate.

Estimarea potentialelor surse de venituri.

Reconcilierea diferentelor dintre cheltuieli si venituri.

Fluxul de numerar (bani pentru efectuarea platilor - sume, perioade).

Aprobarea bugetului.

Stabilirea unor proceduri de supraveghere permanenta a costurilor comparativ cu bugetul, dupa

inceperea proiectului.

(1)

Revizuirea si actualizarea periodica a bugetului.

DATE GENERALE :

1. Denumirea obiectului de investitii : MODERNIZARE DRUMURI COMUNALE SI ULITE IN

COMUNA BROSTENI, JUDETUL MEHEDINTI, L=7,651 km
2. Amplasamentul: Romania, regiunea Oltenia, judetul Mehedinti, comuna Brosteni
3. Titularul investitiei: CONSILIUL LOCAL BROSTENI, JUDETUL MEHEDINTI
4. Beneficiarul investitiei: CONSILIUL LOCAL BROSTENI, JUDETUL MEHEDINTI
In conformitate cu prevederile HCL 01 /01.01.2000, publicata in M.Of. al Romaniei, obiectivul de
investitii propus face parte din domeniul public al Consiliului Local Butoiesti, judetul Mehedinti, astfel:
Nr

Nr.poz

crt

M.Of.

1
1

Denumirea drumului

2
29 Drum comunal DC 60

Elemente de identificare

Lung.
proiectat

3
L=10,483 km ; origine km 0+000

[km]
4
7,391

DN67 ;
Destinatie : Lupsa de Sus, Lupsa de Jos
3

43 Ulita nr. 2

DN 67A ;
Targ Galeata, L=1,000
Vecini : est Targ Animale

0,260

vest - Ulita nr. 1 Brosteni

-Galeata
TOTAL

7,651

Din care :
DRUMURI COMUNALE

7,391

ULITE

0,260

5. Elaboratorul documentatiei:
(2) INFORMATII GENERALE PRIVIND PROIECTUL :
1. Situatia actuala si informatii despre entitatea responsabila cu implementarea proiectului:
Proiectul propus pentru implementare in Brosteni , din comuna Brosteni , judetul Mehedinti, are ca
entitate responsabila Consiliul Local Brosteni, autoritate publica locala, care are in administrare drumurile
comunale , stradale si ulite propuse pentru modernizare. Localitatea Brosteni, este amplasata in partea de est
a judetului Mehedinti, in apropierea orasului Strehaia, judetul Mehedinti si municipiului Motru din judetul
Gorj. Proiectul propus este prevazut atat in Strategia de dezvoltare a comunei Brosteni cat si a Judetului
Mehedinti.
Brosteni este o localitate in judetul Mehedinti, Oltenia, Romania.. De comuna Brosteni apartin satele:
Broteni, Capatanesti, Luncsoara, Lupsa de Jos, Lupsa de Sus, Meris.
2. Descrierea investitiei :
a)concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investitii pe termen lung (in cazul
in care au fost elaborate in prealabil) privind situatia actuala, necesitatea si oportunitatea promovarii
investitiei, precum si scenariul tehnico-economic selectat .
Avand in vedere starea de viabilitate a drumurilor propuse, total necorespunzatoare, cu denivelari
permanente ale suprafetei carosabile, cu noroi si aluviuni pe timp cu precipitatii sau praf pe timp secetos,
modernizarea acestora este necesara pentru asigurarea urmatoarelor oportunitati:

asigura dezvoltarea activitatilor economice ;

creste gradul de confort in transportul de calatori ;

scurteaza durata calatoriilor in transportul de calatori si marfuri ;

imbunatateste conditiile de mediu prin diminuarea noxelor si a prafului ;

asigura protectia zonei drumului impotriva actiunii necontrolate a apei si a fenomenului de inghetdezghet ;

reduce costurile de transport si consumul de carburant si lubrefianti ;

diminueaza uzura prematura a componentelor autovehiculelor

b)scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investitii pot fi atinse (in cazul in
care anterior studiului de fezabilitate, nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan
detaliat de investitii pe termen lung);
-

scenarii propuse (minimum doua):

SCENARIUL 1 - BETON ASFALTIC PE FUNDATIE DIN MACADAM SI BALAST

strat de uzura BA16,

4,00 cm

strat de legatura BADPS25

5,00 cm

strat de baza din macadam

8,00 cm

strat de fundatie balast

strat de forma

15,00 cm
10,00 cm

SCENARIUL 2 - BETON DE CIMENT Bcr 3,5 PE FUNDATIE DIN BALAST

dala beton ciment Bcr 3,5
strat de nisip

- 23,00 cm
- 2,00 cm

strat de fundatie din balast

- 30,00 cm

strat de forma

-10,00 cm

scenariul recomandat de catre elaborator;

Din punct de vedere tehnico - economic, ca solutie optima, proiectantul recomanda pentru executie
scenariul nr.1.
-

avanatajele scenariului recomandat;

Imbracamintile rutiere din beton asfaltic prezinta urmatoarele avantaje :

cheltuieli initiale de construire realativ mici decat ale imbracamintilor din beton de ciment ;

pot fi executate in etape pe masura cresterii traficului si a necesitatii maririi capacitatii portante a
sistemului rutier . Consolidarea succesiva prin ameliorari progresive se poate aplica fara nici-o
dificultate, intrucat intr-o prima etapa, cand traficul este mai redus se proiecteaza si se executa o
imbracaminte bituminoasa provizorie, sau semipermanenta, ca apoi pe masura cresterii traficului,

sistemul rutier sa poata fi ranforsat prin aplicarea unei noi imbracaminti de tip greu, care in functie de
rezultatele obtinute din calculul de dimensionare, se asterene direct sau prin intermediul unui strat de
baza, pe imbracamintea veche ;

mentenetanta si intretinerea in perioada de exploatare este mult mai usoara si mai ieftina fata de
imbracamintile din beton de ciment ;

asigura un confort rutier sporit in circulatie.

Imbracamintile rutiere din beton de ciment prezinta urmatoarele dezavantaje :

cheltuieli intiale mult mai ridicate de construire fata de imbracamintile din beton asfaltic ;

posibilitatile de ranforsare a imbracamintilor rutiere rigide, pentru adaptarea la un trafic rutier sporit,
impune tehnologii de executie complexe, cu costuri mari, fata de imbracamintile din beton asfaltic ;

existenta rosturilor transversale in imbracamintea rutiera din beton de ciment deranjeaza circulatia
autovehiculelor in trafic, atat datorita colmatarii in exces a acestora cu mastic bituminos, cat si
datorita eventualelor tasari ale dalelor provocate de neuniformitatea capacitatii portante a terenului de
fundare de-a lungul drumului.

asigurarea conditiilor normale de circulatie pe timp de iarna impune metode de actionare mai
anevoiase, avand in vedere ca nu se recomanda utilizarea fondantilor chimici la deszapezire si
combaterea poleiului ;

defectiunile care pot aparea in imbracamintea rutiera din beton de ciment din cauza unor eventuale
greseli de executie sau de subdimensionare a sistemului rutier se elimina foarte greu si cu cheltuieli
insemnate ;

nu se preteaza la ameliorari progresive prin consolidari succesive ale sistemului rutier in functie de
neceitatile impuse de trafic ;

este necesara uneori construirea de variante pentru circulatia curenta care nu se poate desfasura
normal pe sectorul in executie a imbracamintei din beton de ciment.

c)descrierea constructiva, functionala si tehnologica, dupa caz ;

Amplasamentul investitiei proiectate se afla in teritoriul administrativ al Consiliului Local Brosteni ,
satele Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus. judetul Mehedinti

si priveste modernizarea drumurilor

comunale, stradale si ulite pe o lungime de 7.651km.

Imbracamintea rutiera existenta este alcatuita din stratul de forma din balast a carui grosime este
variabila 6-10 cm, cu defectiuni rutiere specifice acestui tip de drum, cu declivitate de max. 7%, latimea
platformei de 5,00 7,00 m.

Capacitatea portanta a sistemului rutier existent este depasita, fapt ce a dus la aparitia unor defectiuni ca
fagase, gropi, denivelari provocate de actiunea de inghet-dezghet, care fac aproape imposibila circulatia
rutiera in perioada cu precipitatii.
Sistemul de colectarea si scurgerea apelor pluviale este alcatuit din santuri si podete colmatate.
Slaba intretinere a sistemului de colectarea si evacuarea apelor pluviale a condus la deterioarea
imbracamintii rutiere existente.
Proiectarea lucrarilor de modernizare a drumurilor comunale si ulitelor s-a facut tinand cont de :

tema de proiectare si caietul de sarcini;

necesitatea si oportunitatea executiei lucrarii care a determinat importanta acestui drum pentru
comunitatea sateasca din punct de vedere economic si social ;

rezolvarea disfunctionalitatilor constatate pe traseul drumurilor proiectate si de aici necesitatea

aducerii drumului la o capacitate portanta si tehnica corespunzatoare cerintelor impuse de traficul
preconizat ;

respectarea standardelor si normativelor tehnice privind proiectarea drumurilor publice de interes

local.

Conform criteriilor mentionate si din evaluarea starii tehnice a drumurilor, s-a propus modernizarea prin:
-

asigurarea elementelor geometrice impuse de standardele si normativele in vigoare privind

proiectarea drumurilor pentru desfasurarea in plan, profil longitudinal, profil transversal;

proiectarea unei structuri rutiere corespunzatoare traficului actual si in perspectiva, respectiv

imbracaminte bituminoasa usoara;

lucrari pentru asigurarea unei bune functionari a podetelor existente cat si proiectarea de noi podete
acolo unde situatia impune ;

amenajarea intersectiilor cu drumurile laterale ;

realizarea lucrarilor de siguranta circulatiei.

Prin documentatia privind modernizarea drumurilor rurale, se va asigura:

-

sporirea capacitatii portante a sistemului rutier ;

aducerea drumului la o stare tehnica corespunzatoare desfasuraraii circulatiei in conditii de confort si

siguranta deplina ;

mentinerea unei stari de ordine, curatenie si aspect estetic placut ;

3. Date tehnice ale investitiei :

a) Zona si amplasamentul;

Obiectivul studiat, proiectat si propus pentru implementare, este amplasat in teritoriul administrativ al
Consiliului Local Brosteni, satele Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus, fiind propus pentru modernizare
pe o lungime de 7.651 km.
b) Statutul juridic al terenului care urmeaza sa fie ocupat;
Terenul pe care sunt amplasate drumurile comunale si ulitelor propuse pentru modernizare este in
proprietatea publica si administrarea Consiliului Local Brosteni, judetul Mehedinti.
Traseul drumului comunal este bine delimitat in decursul timpului, nu exista litigii cu vecinii iar
modernizarea acestora nu ridica obiectii si este solicitata de foarte multa vreme de catre toti locuitorii satele
Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de Sus.
Proiectul propus pentru implementare face legatura cartierele satelor Brosteni, Lupsa de Jos si Lupsa de
Sus cu drumul national DN67A Strehaia -Brosteni Motru cat si cu municipiul resedinta de judet, cu satul
resedinta de comuna, cu satele invecinate din judetul Mehedinti si Gorj.
c)Situatia ocuparilor definitive de teren: suprafata totala, reprezentand terenuri din
intravilan/extravilan;
Traseul drumului comunal ce face obiectul proiectului este amplasat in intravilanul satele Brosteni,
Lupsa de Jos si Lupsa de Sus, comuna Brosteni, judetul Mehedinti.
Suprafata totala este de 68476,00 mp, din care:

suprafata platforma drum = 53037,00 mp

suprafata partii carosabile = 41690,50 mp

d)Studii de teren;
- studii topografice cuprinzand planuri topografice cu amplasamentel reperelor, liste cu repere in
sistem de referinta national;
Lucrari de teren:

au fost culese date privind actele pe care le detine proprietarul si au fost notate vecinatatile.

a fost facuta recunoasterea terenului in vederea identificarii punctelor necesare determinarii

suprafetelor si redactarii planului de situatie.

au fost facute radieri pentru determinarea tuturor punctelor de interes.

Masuratorile au fost facute cu statia topografica totala Leica L 1500 TC.

Lucrari de birou :

au fost facute calculeleL

s-au determinat punctele ;

au fost calculate suprafetele;

a fost elaborat planul de situatie la scara 1:1000;

Masuratorile au fost facute cu statia topografica totala Leica L 1500 TC.
Prelucrarea datelor si trasarea planului de situatie s-au facut cu ajutorul programelor de calculator

specializate pentru lucrarile topografice.

Elementele geometrice calculate sunt materializate in planurile de situatie anexate.
Inventarul coordonatelor statiilor :
Drum communal DC 60
Nr.
crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34

X
360709.980
360621.050
360527.450
360465.850
360411.320
360391.270
360292.260
360171.330
360121.470
360126.230
360087.370
360090.180
360076.120
360128.000
360165.970
360170.550
360133.310
360122.220
360182.100
360197.580
360243.220
360260.530
360240.620
360255.160
360273.000
360265.920
360295.680
360364.670
360458.250
360491.750
360571.750
360662.020
361019.670
361266.370

Y
339285.210
339057.840
338859.090
338704.550
338626.800
338555.180
338394.720
338053.370
337819.330
337643.230
337421.150
337257.330
337187.060
337017.540
336947.580
336878.240
336761.640
336659.000
336504.890
336447.680
336408.930
336350.280
336295.030
336196.090
336110.620
336039.680
336019.820
336014.680
335981.940
335924.780
335946.750
335975.310
336028.540
335986.430

Z
100.00
102.23
108.89
110.69
110.13
109.52
112.48
116.37
117.25
122.01
126.89
127.56
127.08
126.64
129.08
134.06
137.08
138.56
154.90
160.61
195.96
170.60
171.90
179.96
183.43
186.52
188.62
179.91
168.51
159.83
150.80
139.06
119.18
112.09

35
36
37
38
39
40
41
42

361532.020
362005.610
362080.320
362190.200
362448.320
362589.900
362854.710
363316.760

335951.110
335828.920
335879.090
335951.770
336117.110
336245.690
336388.780
336740.530

102.52
92.75
94.05
98.49
100.33
101.50
85.26
77.88

Ulita nr. 2
Nr.
crt.
1
2
3
4

X
363462.540
363421.930
363398.460
363347.410

Y
341100.920
341023.930
340978.400
340869.850

Z
98.46
98.64
98.63
104.64

- studiu geotehnic cuprinzand planuri cu amplasamentul forajelor, fiselor complexe cu rezultatele

determinarilor de laborator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomandarile pentru
fundare si consolidari;
DATE GENERALE
Caracterizare Morfologica a Regiunii
Din punct de vedere morfologic, in regiune se deosebesc doua unitati majore: zona muntoasa spre
nord si o zona depresionara spre sud.
Zona muntoasa cuprinde inaltimi ce frecvent depasesc 2000m. Masivele principale care se insira sub
forma unor culmi alcatuind muntii Vulcanul spre vest si Paringul la est, sint separate de cursul apei Jiului
care a fierastruit adinc lantul muntos.Cele doua massive isi trimit prelungirile spre sud sub forma unor culmi
paralele, perpendiculare pe directia culmii principale, separate de vai adinci orientate in general N-S, vai
care sunt tributare Jiului.
La vest de Jiu, spre marginea sudica a zonei muntoase, relieful se schimba si de la culmile ascutite cu
versanti abrupti se ajunge la un aspect tabular, sub forma unui platou cu altitudinea de 400m. Aceste platouri
sunt presarate cu numeroase doline.
Fenomenele carstice in aceasta parte sunt foarte frecvente, calcarele avind o larga dezvoltare.
Zona muntoasa se termina aproape brusc spre sud trecindu-se la o zona colinara, care se suprapune
depresiunii getice.

La contactul dintre zona muntoasa si cea depresionara, vaile, dar mai ales apele de siroire, au lasat
importante cantitati de material.
Caracterizare Geologica a Regiunii
Din punct de vedere geologic, cele doua unitati morfologice, Depresiunea Getica si Carpatii
Meridionali, reprezinta sectoare cu structura geologica foarte deosebita.
Depresiunea Getica, care ocupa partea sudica a regiunii, este alcatuita din depozite neogene cu o
structura relative simpla. Spre nord, zona muntoasa prezinta o structura geologica foarte complicata. Incea
mai mare parte, aceasta zona cuprinde formatiunile cristalinului danubian, alcatuit din sisturi cristaline (seria
de Dragsan, seria de Lainici-Paius) strabatute de masive de granite si granitoide. Acest cristalin suporta seria
de Tulisa (Paleozoic metamorfozat) peste care se dispun depozite de virsta permiana si mezozoica.
In partea de est ca si in partea de nord vest este reprezentata si unitatea sariata(Pinza getica), alcatuita
din roci cu un metamorphism avansat. Sub forma unui petec de acoperire izolat, apar sisturile cristaline de la
Valari, care apartin tot domeniului getic.
O a treia unitate reprezentata in regiune este pinza de Severin, alcatuita din strate de Sinaia, care
apare in partea estica, in regiunea Polovragi.
Climatul in regiune
Clima perimetrului cercetat este temperat - continentala, avand urmatorii parametrii:
- temperatura medie anuala .............................................. +10,2C
- temperatura minima absoluta ......................................... -31,0C
- temperatura maxima absoluta ........................................ +40,6C
Precipitatiile medii anuale au valoarea de 753 mm si reprezinta media valorilor inregistrate de-a
lungul a 10 ani.
Repartitia precipitatiilor pe anotimpuri se poate prezenta astfel:
- iarna ....................................161,6 mm
- primavara.............................193,7 mm
- vara .................................... 209,3 mm
- toamna ............................... 188,4 mm
Sunt considerate cu precipitatii toate zilele in care apa cazuta sub forma de ploaie, lapovita,
grindina, ninsoare,etc. a totalizat mai mult de 0,1 mm.
Un alt factor important al climei il reprezinta determinarea marimii si directiei vanturilor. Astfel
putem concluziona ca directia predominanta a vanturilor este cea nordica (14%) si nord-estica (6,8%).

Calmul inregistreaza valoarea procentuala de 53,2%, iar intensitatea medie a vanturilor la scara Beaufort are
valoarea de 1,6 3,2 m/s.
Alte date
Adancimea maxima la inghet este de -0,80 m, iar frecventa medie a zilelor de inghet cu T 0C este
de 107,5 zile/an.
Din punct de vedere seismic, perimetrul cercetat se afla in zona seismica de calcul E avand
coeficientii seismici de calcul
KS = 0,12 (Conform Romania Zonarea teritoriului din punct de vedere al coeficientului k s)
Normativ P 100/1992
TC= 1 sec (Conform Romania Zonarea teritoriului din punct de vedere al perioadelor de
colt)
Gradul de seismicitate este 71 cu o perioada de revenire de 50 ani.
Caracteristicile fizico-mecanice ale pamanturilor intalnite.
Caracteristici fizice:
Pietris cu bolovanis in
Caracteristicile

Simbol

Unitate

Argile,

matrice de

de

Argile nisipoase

nisip mediu grosier

Geotehnice

masura
Domeniu de
Umiditate naturala
Indice de plasticitate
Indice de consistenta
Grad de indesare
Greutate volumetrica
Porozitate
Indice de porozitate

W
Ip
Ic
Id
a
n
e

%
KN/m3
%
-

variatie
21,5-25,2
20,2-29,3
0,65-0,73
19,2-20,3
37,0-39,5
0,59-0,65

Grad de umiditate

Sr

0,92-0,98

Domeniu de variatie
6,5
20,2
32
0,47
0,81

Caracteristici mecanice:
Caracteristicile
Geotehnice

Simbol

Unitate

Argila nisipoasa

Pietris cu bolovanis in

de

plastic consistenta

matrice de

masura

nisip mediu grosier

Unghi de frecare

grade

13-16

36

interna
Coeziune
Modul edometric

c
M2-3

daN/cm2
daN/cm2

0,12-0,29
71-143

0
-

Modul de defor-

KPa

9.000-19.000

30.000-40.000

matie liniara
Coeficient de

av2-3

cm2/daN

0,011-0,023

compresibilitate
Tasare specifica

e p2

cm/m

2,7-4,5

Coeficient de

0,42

0,27

def. laterala
Aceste caracteristici indica un pamant coeziv, mediu consolidat, in stare plastic consistenta, cu
plasticitate medie spre mare, cu compresibilitate mijlocie, ce se incadreaza in categoria de terenuri apte
pentru realizarea de lucrari de terasamente.
Incadrare teren pentru sapatura
In conformitate cu indicatorul TS 1982, terenul din amplasament se incadreaza astfel:
Denumire teren

Categoria de teren dupa modul de

comportare la sapat

Argila

Manuala
Tare

Mecanica
IV

Pietrisuri cu bolovanis in masa de nisip

Foarte tare

VI

mediu grosier
Apa subterana
Apa subterana nu a fost intalnita in lucrarile executate.
Stabilitatea terenului in zona amplasamentului
Amplasamentul se prezinta ca un teren plan, fara probleme de stabilitate, iar apa subterana nu a fost
intalnita in sondajele efectuate.
Datorita configuratiei terenurilor din apropierea amprizei drumurilor, consideram obligatorie
realizarea de rigole si santuri betonate la marginea platformei drumurilor reabilitate si intretinerea lor

permanenta, pentru asigurarea preluarii si evacuarii apelor si implicit evitarea scurgerii apelor de siroire pe
platforma lor.
PLAN DE SONDAJ
Nr

Denumirea drumului

crt
0
1

1
Drumul comunal DC 60

Structura sistemului rutier existent

poz. km
grosime
structura
2
3+125 dr

(m)
rutiera
3
4
0,08 strat de forma

3+278 stg

0,09 strat de forma

3+476 dr

0,10 strat de forma

3+788 stg

0,09 strat de forma

3+955 stg

0,10 strat de forma

4+032 dr

0,09 strat de forma

4+177 stg

0,09 strat de forma

4+234 dr

0,08 strat de forma

4+375 stg

0,08 strat de forma

4+500 dr

0,11 strat de forma

4+780 stg

0,10 strat de forma

4+942 dr

0,11 strat de forma

5+145 stg

0,07 strat de forma

5+366 dr

0,12 strat de forma

5+522 stg

0,11 strat de forma

5+625 dr

0,06 strat de forma

5+899 stg

0,07 strat de forma

6+210 dr

0,08 strat de forma

6+335 stg

0,09 strat de forma

6+664 dr

0,09 strat de forma

6+873 stg

0,09 strat de forma

7+255 dr

0,10 strat de forma

7+484 stg

0,08 strat de forma

7+722 stg

0,09 strat de forma

7+921 dr

0,06 strat de forma

8+233 dr

0,06 strat de forma

Ulita nr. 2

8+345 stg

0,07 strat de forma

8+566 stg

0,10 strat de forma

8+711 dr

0,11 strat de forma

8+902 stg

0,09 strat de forma

9+023 dr

0,08 strat de forma

9+198 stg

0,09 strat de forma

9+339 dr

0,09 strat de forma

9+511 dr

0,10 strat de forma

9+742 stg

0,11 strat de forma

9+951 dr

0,08 strat de forma

10+011 stg

0,09 strat de forma

10+176 dr

0,10 strat de forma

10+234 dr

0,11 strat de forma

10+338 stg

0,10 strat de forma

10+475 dr
0+084 dr

0,10 strat de forma

0,10 strat de forma

0+162 stg

0,08 strat de forma

0+245 dr

0,11 strat de forma

-alte studii de specialitate necesare, dupa caz; NU ESTE CAZUL.

e)Caracteristicile principale ale constructiilor din cadrul obiectivului de investitii, specifice
domeniului de activitate, si variantele constructive de realizare a investitiei cu recomandarea variantei
optime pentru aprobare;
SITUATIA PROIECTATA
Lucrari de drumuri .Terminologie conform SR 4032-1/2001:
Nr
crt
0
232

Termen
1
Elemente geometrice

Definitie
2
Parametri care definesc forma drumului in plan orizontal, profil
longitudinal si transversal, care depind de viteza de proiectare si de

358

Macadam

conditia de confort
Strat rutier alcatuit din piatra sparta monogranulara sort 40-63,

asternuta si cilindrata pana la fixare, impanata cu split, apoi udata si

cilindrata pana la inclestare, dupa care urmeaza umplerea golurilor
ramase cu savura sau nisip si cilindrarea umeda in continuare pana la
386

Modernizarea drumului

fixarea definitiva a pietrei in strat

Amenajarea complexa a unui drum existent, prin sistematizarea
elementelor geometrice si aplicarea unei imbracaminti moderne in
cadrul unui sistem rutier dimensionat conform reglementarilor

439
461

Pamant

tehnice in vigoare
Acumulare de particule solide minerale, produse prin dezagregarea

Pietruirea drumului

fizica sau chimica a rocilor care pot contine sau nu materii organice
Ansamblu de lucrari ce se realizeaza pe baza de proiecte in scopul de
a trece drumurile de pamant intr-o categorie superioara(. Se
realizeaza) prin consolidarea partii carosabile cu piatra sparta
cilindrata sau macadam, construite pe straturi izolatoare si de
fundatie din materiale corespunzatoare (balast), asigurandu-se un
teren de fundatie negeliv si scurgerea apelor. Se recomanda ca

568

Strat de baza

macadamul sa fie etansat printr-o tehnologie adecvata

Parte din structura rutiera situata intre imbracaminte si stratul
(straturile) de fundatie avand rolul de a prelua incarcarile din trafic,
in special actiunile tangentiale si de intindere, repartizand fundatiei

569

Strat de forma

eforturi verticale in limita capacitatii de rezistenta a acesteia

Partea superioara a terasamentelor alcatuita din pamant imbunatatit
sau

570

Strat de fundatie

stabilizat

in

scopul

realizarii

unei

capacitati

portante

satisfacatoare si uniforme sub structura rutiera

Strat (straturi) din materiale prelucrate corespunzator, situat sub
stratul de baza sau sub imbracaminte, destinat a prelua, repartiza si

571

Strat de legatura

transmite terasamentelor solicitarile traficului

Strat situat la partea inferioara a imbracamintei bituminoase (cand
aceasta este formata din doua straturi) care face legatura intre stratul
de uzura si stratul de baza sau de fundatie al structurii rutiere. Se

574

realizeaza dintr-o mixtura asfaltica cu un volum de goluri mare

Strat de uzura (strat de Stratul de la suprafata imbracamintei rutiere, executat din materiale
rulare)

rezistente, impermeabile, de obicei rugos, care este in contact direct

cu pneurile autovehiculelor si cu conditiile climaterice

579

Structura rutiera

Scheletul de rezistenta al drumului, alcatuit dintr-un ansamblu de

straturi realizate din materiale prelucrate prin tehnologii adecvate si
dimensionate astfel incat sa poata prelua, pe o perioada determinata,
solicitarile din trafic si din conditiile climaterice in limita

562

Zestrea drumului

deformatiilor admisibile
Totalitatea materialelor componente ale straturilor din structura

rutiera
La elaborarea studiului de fezabilitate s-a tinut cont de principalele cerinte ale utilizatorilor necesare
stabilirii cerintelor tehnice de calitate ale drumurilor :
1. asigurarea unei circulatii rutiere fluente si sigure pe drumurile publice;
2. reducerea perioadelor in care drumurile sunt supuse restrictiilor sau inchideriii circulatiei;
3. realizarea masurilor de siguranta circulatiei pe timpul executarii lucrarilor pe drumurile publice;
4. imbunatatirea si modernizarea semnalizarii rutiere si a marcajelor rutiere;
5. reducerea ratei accidentelor cauzate de starea proasta a drumurilor publice;
6. mentinerea drumurilor publice intr-o stare de perfecta viabilitate;
7. amenajarea de drumuri laterale pentru circulatia pietonilor, vehiculelor cu tractiune animala, a
tractoarelor;
8. dezvoltarea retelei de drumuri publice pentru asigurarea unor trasee scurte si comode;
9. conditiile de circulatie pe timp de iarna.
Au fost luate in considerare conditiile tehnice de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca reteaua
de drumuri publice in vederea satisfacerii cerintelor utilizatorilor:
1. elementele geometrice ale drumurilor publice;
2. elementele de prevenire a accidentelor si de sporire a sigurantei rutiere;
3. starea tehnica a drumurilor (planeitate, rugozitate, capacitate portanta si stare de degradare);
4. densitatea retelei rutiere pentru satisfacerea cererii de mobilitate a utilizatorilor.
Elementele geometrice folosite la proiectarea si executia drumurilor publice in vederea satisfacerii
cerintelor utilizatorilor trebuie sa asigure:
1. vizibilitate in aliniamente si curbe;
2. amenajarea curbelor pentru a se combate derapajul;
3. asigurarea accesibilitatii pe drumurile publice;
4. un numar suficient de benzi de rulare in functie de trafic;
5. o latime a benzilor de rulare pentru a asigura o circulatie sigura si confortabila;
6. declivitati in rampe si pante cu valori scazute;

7. corelarea elementelor geometrice in plan si in profil longitudinal;

8. adoptarea de curbe cu raze mari in masura in care conditiile de teren o permit.
Au fost luate in considerare elementele de prevenire a accidentelor si sporirea sigurantei rutiere:
1. marcaje si indicatoare rutiere corespunzatoare cu rol de presemnalizare si semnalizare a pericolelor
(pante cu declivitati mari, curbe foarte periculoase, reduceri de viteza impuse de lucrarile de
reabilitare etc.);
2. elemente privind siguranta circulatiei pe drumuri in timpul iernii (indicatoare de reducere a vitezei,
indicatoare de presemnalizare privind posibila inaccesibilitate a traficului datorita ninsorilor
abundente, realizarea inainte de rampele cu declivitati mai mari de 4% a unor refugii pentru montarea
lanturilor in timpul iernii etc.);
3. masuri constructive privind evitarea blocarii traficului prin caderi de materiale din versanti si
alunecari ale taluzurilor sau terenurilor;
4. un numar de indicatoare si marcaje rutiere suficient, amplasat in conditii de vizibilitate ce sa asigure
desfasurarea traficului in siguranta;
5. trotuare, intersectii semnalizatel
S-au adoptat solutii privind siguranta circulatiei prin:

amenajarea curbelor in plan si spatiu, amenajarea intersectiilor;

semnalizarea verticala si orizontala;

distante de vizibilitate corespunzatoare;

Drumurile propuse pentru modernizare sunt:

Nr

Nr.poz

crt

M.Of.

1
1

Denumirea drumului

Elemente de identificare

Lung.
proiectat

2
29 Drum comunal DC 60

3
L=10,483 km ; origine km 0+000

[km]
4
7,391

DN67 ;
Destinatie : Lupsa de Sus, Lupsa de Jos
3

DN 67A ;
Targ Galeata, L=1,000

43 Ulita nr. 2

0,260

Vecini : est Targ Animale

vest - Ulita nr. 1 Brosteni
-Galeata
TOTAL

7,651

Din care :
DRUMURI COMUNALE

7,391

ULITE
In conformitate cu legislatia in vigoare, investitia se incadreaza in urmatorii indicatori tehnici:

clasa tehnica a drumului: V

categoria de importanta: C

zona seismica de calcul:

perioada de colt:

TC=1,0 S

clasa de incarcare:

I (A13-S60)

0,260

Traseul in plan.
In plan s-a respectat traseul actual al murilor vicinale, pentru a evita exproprierile.
Traseul obiectivului proiectat prezinta o succesiune de aliniamente si curbe cum sunt prezentate in
planul de situatie.
Amenajarea curbelor s- a efectuat in conformitate cu prevederile STAS 863.
Profilul longitdinal.
Linia rosie se proiecteaza tinand cont de grosimea sistemului rutier propus, precum si de prevederile
STAS 863, si a altor normative tehnice, asigurand racordarea declivitatilor existente respectand declivitatile
exceptionale in curbe.
Profilul longitudinal proiectat corespunde unei viteze de 40 Km/h.
Declivitatile longitudinale maxime vor fi de 7%.
Racordurile verticale s-au propus cu curbe concave avand raza minima de 1000 m si curbe convexe
cu raza minima 1000 m corespunzatoare declivitatilor exceptionale adoptate.
Distanta de vizibilitate la viteza proiectata va fi de maximum 70 m.
Racordarile convexe si concave s-au calculat astfel:
T

mR
200

T2
2R

X2
2R

Curbele verticale sunt proiectate astfel incat sa prevada distanta suficienta pentru ca vehiculele care
se apropie sa se vada unele pe altele si sa opreasca in conditii de siguranta. Ele sunt descrise in functie de
lungimea lor.
Lungimea minima a curbei este definita de ecuatia
unde

L = KA

L=

lungimea curbei verticale (in metri)

A=

diferenta algebrica in apropiere si la iesirea din declivitati

K=

un factor depinzand de viteza de proiectare care este legat de timpul necesar vehiculelor sa
opreasca in siguranta

Valorile lui K in cazul curbelor convexe vor fi diferite de cele ale curbelor concave, asa cum cele pentru
o singura banda sunt diferite de cele pentru doua benzi de rulare. Ele sunt date in tabelul de mai jos:

Viteza de

Valori minime K pentru curbe

Valori minime K pentru curbe

convexe
Doua benzi de
O singura

concave
Doua benzi de
O singura

proiectare

rulare

banda de

rulare

banda de

3
5
10
18

rulare
6
10
20
36

3
8
12
18

rulare
6
16
24
36

(km/ora)
25
40
50
60
Profilul transversal.

In conformitate cu prevederile MT. 50/1998, pentru tronsonul de drum proiectat se stabilesc urmatoarele
elemente geometrice :
DRUMURI COMUNALE

latimea partii carosabile

5,50 m

latimea platformei

7,00 m

latimea acostamentelor

panta transversala in sectiuni curente

panta acostamentelor

2x0,75 m
2,5%
4,0%

Structura rutiera.
Se propune o structura rutiera dimensionata pentru traficul de perspectiva:

strat de forma din balast

10,00 cm

strat de fundatie din balast

15,00 cm

strat de baza din macadam

strat de legatura- beton asfaltic BADPS 25

5,00 cm

strat de uzura beton asfaltic BA 16

4,00 cm

8,00 cm

Imbracamintea asfaltica va fi incadrata cu pana ranfort.

ULITE

latimea partii carosabile

4,00 m

latimea platformei

5,00 m

latimea acostamentelor

panta transversala in sectiuni curente

panta acostamentelor

2x0,50 m
2,5%
4,0%

Structura rutiera.
Se propune o structura rutiera dimensionata pentru traficul de perspectiva:

strat de forma din balast

10,00 cm

strat de fundatie din balast

15,00 cm

strat de baza din macadam

strat de legatura- beton asfaltic BADPS 25

5,00 cm

strat de uzura beton asfaltic BA 16

4,00 cm

8,00 cm

Imbracamintea asfaltica va fi incadrata cu pana ranfort

1. Stratul de forma.
Stratul de forma, in conformitate cu prevederile STAS 12253 si STAS 1243, in grosime de 10,00 cm,
se realizeaza din balastul obtinut prin scarificarea pe toata latimea a zestrei existente de pe platforma
drumului, cat si prin adaos.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de compactarea pana la
realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea uscata maxima determinatat prin incercarea
Proctor modificata conform STAS 1913 in 95% din toate punctele de masurare.
2. Stratul de fundatie .
Stratul de fundatie, in conformitate cu prevederile STAS 6400, in grosime de 15,00 cm va fi realizat
din balast provenit din roci stabile.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de compactarea pana la
realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea uscata maxima determinatat prin incercarea
Proctor modificata conform STAS 1913 in 95% din toate punctele de masurare.
3. Stratul de baza.
Stratul de baza in conformitate cu prevederile SR 175 si STAS 6400, in grosime de 8,00 cm, se
realizeaza din macadam ordinar, avand ca sistem un strat de piatra sparta monogranulara cilindrat pana la
fixare cu split si criblura, udat apoi din nou si cilindrat pana se asigura inclestarea pietrei, dupa care urmeaza
umplerea golurilor cu nisip si cilindrarea pana la fixarea definitiva.
Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii potime de compactarea pana la
realizarea unui grad de compactare de min 98% din densitatea uscata maxima determinatat prin incercarea
Proctor modificata conform STAS 1913 in 95% din toate punctele de masurare.

4. Stratul de legatura.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata, ca strat inferior, de legatura, in grosime de 5,00 cm, in
conformitate cu prevederile SR 174, va fi realizata din beton asfaltic deschis cu pietris sortat BADPS 25.
5. Stratul de uzura.
Imbracamintea bituminoasa cilindrata, ca strat superior, de uzura, in grosime de 4,00 cm,
conformitate cu prevederile SR 174, va fi realizata din beton asfaltic bogat in criblura BA16.
Acostamentele vor fi realizate din pamant bine compactat cu o usoara balastare de 9,00 cm grosime.
Dispozitive pentru asigurarea scurgerii apelor.
1. Definitivari si podete tubulare Dn 1000 23 buc
Nr
crt
0
1

Drumul
1
Drumul comunal DC 60

Pozitia km
2

Caracteristici

3+340

3
Podet tubular Dn 1000

3+482

Podet tubular Dn 1000

3+881

Podet tubular Dn 1000

4+005

Podet tubular Dn 1000

4+397

Podet tubular Dn 1000

4+709

Podet tubular Dn 1000

4+985

Podet tubular Dn 1000

5+098

Podet tubular Dn 1000

5+341

Podet tubular Dn 1000

5+437

Podet tubular Dn 1000

5+672

Podet tubular Dn 1000

5+920

Podet tubular Dn 1000

6+260

Podet tubular Dn 1000

6+369

Podet tubular Dn 1000

6+396

Podet tubular Dn 1000

7+203

Podet tubular Dn 1000

7+690

Podet tubular Dn 1000

7+931

Podet tubular Dn 1000

8+463

Podet tubular Dn 1000

8+573

Podet tubular Dn 1000

8+734

Podet tubular Dn 1000

in

TOTAL

9+485

Podet tubular Dn 1000

10+050
buc

Podet tubular Dn 1000

23

2. Rigole din beton de ciment turnate in camp continuu

Nr

Drumul

crt
0
1

Pozitia km

1
Drmul comunal DC 60

2
5+020-8+140 dr

Caracteristici
3
Rigole betonate in camp continuu

5+020-7+320 stg
10+170-10+450 dr
10+170-10+450 stg
ml
5800,00 mp

TOTAL rigole betonate

8700,00

Siguranta circulatiei.
1. Indicatoare de circulatie
Pentru desfasurarea in conditii de deplina siguranta a circulatiei rutiere s-au prevazut indicatoarele rutiere
impuse de Regulamentul circulatiei pe drumurile publice.
2. Marcaje rutiere
Pentru desfasurarea in conditii de deplina siguranta a circulatiei rutiere s-au prevazut marcajele rutiere
longitudinale si transversale impuse de Regulamentul circulatiei pe drumurile publice.
f) Situatia existenta a utilitatilor si analiza de consum;
- necesarul de utilitati pentru varianta propusa promovarii:
Pentru realizarea investiei, in conditiile tehnice impuse de normativele si normele tehnice in vigoare,
consumul de apa industriala necesar este de 6.298 mc.
- solutii tehnice de asigurarea cu utilitati : NU ESTE CAZUL.
g) Concluziile evaluarii impactului asupra mediului; NU ESTE CAZUL.
4. Durata de realizare si etapele principale :
- graficul de realizare a investitiei:
Luna

Achizitie si
Achizitie si adjudecare

Elaborarea proiectului

adjudecare

proiect tehnic
B

tehnic
C

executie
D

Executie investitie
E

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

3. COSTURILE ESTIMATIVE ALE INVESTITIEI:

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general:
Nr.

Denumirea capitolelor si

crt.

subcapitolelor

de cheltuieli
2

Valoare (fara TVA)

Mii lei
3
CAPITOLUL 1

TVA

Valoare (inclusiv

Mii euro

Mii lei

TVA)
Mii lei
Mii euro

Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului

1.1
1.2
1.3

Obtinerea terenului
Amenajarea terenului
Amenajari pentru protectia mediului
si aducerea la starea initiala
TOTAL CAPITOLUL 1

0.000
0.000
0.000

0.000
CAPITOLUL 2

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului

2

Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor

necesare obiectivului
TOTAL CAPITOLUL 2

0.000

0.000
CAPITOLUL 3

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica

3.1
3.2

Studii teren
Taxe pentru obtinerea de avize,

3.3

acorduri si autorizatii
Proiectare si inginerie

53.170
5.317

13.485
1.348

10.102
1.010

63.272
6.327

16.047
1.605

345.560

87.639

65.656

411.216

104.290

3.4
3.5
3.6

Organizarea procedurilor de achizitie

1.000
0.254
Consultanta
10.000
2.536
Asistenta tehnica (dirigentie santier)
53.175
13.486
TOTAL CAPITOLUL 3
468.222
118.748
CAPITOLUL 4

0.190
1.900
10.103
88.962

1.190
11.900
63.278
557.184

0.302
3.018
16.048
141.310

Cheltuieli pentru investitia de baza

4.1

Constructii si instalatii

4.2
4.3
4.4
4.5
4.6

5,317.54

1,348.60

1,010.33

6,327.87

1,604.83

Montaj utilaj tehnologic

Utilaje, echipamente tehnologice, si

0
0.000
0.000

3
0.000
0.000

3
0.000
0.000

2
0.000
0.000

7
0.000
0.000

functionale cu montaj
Utilaje fara montaj si echipamente de

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000
0.000
5,317.54

0.000
0.000
1,348.60

0.000
0.000
1,010.33

0.000
0.000
6,327.87

0.000
0.000
1,604.83

53.175
0.000

13.486
0.000

10.103
0.000

63.278
0.000

16.048
0.000

transport
Dotari
Active necorporale
TOTAL CAPITOLUL 4

0
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1
5.1.

Organizare de santier
Lucrari de constructii pentru

organizarea santierului

5.1.

Cheltuieli conexe organizarii

53.175

13.486

10.103

63.278

16.048

2
5.2

santierului
Comisioane, cote, taxe, costul

69.127

17.532

13.134

82.261

20.863

5.2.

creditului
Comisioane, taxe si cote legale

69.127

17.532

13.134

82.261

20.863

1
5.2.

Costul creditului

0.000

0.000

0.000

0.000

0.000

425.400
107.887
547.702
138.905
CAPITOLUL 6

80.826
104.063

506.226
651.765

128.386
165.297

2
5.3

Cheltuieli diverse si neprevazute

TOTAL CAPITOLUL 5

Cheltuieli pentru darea in exploatare

6.1
6.2

Pregatirea personalului de exploatare

Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOLUL 6

TOTAL GENERAL:

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

0.000
0.000
0.000

6,333.46

1,606.25

1,203.35

7,536.82

1,911.44

din care: C+M

5,317.54

1,348.60

1,010.33

6,327.87

1,604.83

Baza de preturi : conform datelor statistice INS Bucuresti si Lista preturilor furnizorilor din zona Olteniei.

H
0,000
0,000
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
4,778

TOTAL

G
0,000
0,000
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
6,500
4,778

DIVERSE SI NEPREVAZUTE

F
10,000
1,900
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

COMISIOANE, COTE, TAXE

E
0,000
0,000
650,000
650,000
650,000
650,000
650,000
650,000
650,000
650,000
650,000
477.872

ORGANIZARE DE SANTIER

D
0,000
4,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

ASISTENTA TEHNICA
ACHIZITIE SI ADJUDECARE EXECUTIE

ELABORAREA PROIECTULUI TEHNIC

C
0,000
474,488
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

CONSULTANTA

B
0,192
3,327
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000
0,000

EXECUTIE INVESTITIE

A
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

ACHIZITIE SI ADJUDECARE PROIECT TEHNIC

LUNA

2.Esalonarea costurilor coroborate cu graficul de realizare a investitiei.

I
0,000
0,000
8,500
8,500
8,500
8,500
8,500
8,500
8,500
8,500
8,500
5,761

J
0,000
0,000
51,000
51,000
51,000
51,000
51,000
51,000
51,000
51,000
51,000
47,226

K
10,192
483,715
722,500
722,500
722,500
722,500
722,500
722,500
722,500
722,500
722,500
540,415

3,519

474,488

4,000

6327,87

11,900

63,278

63,278

82,261

506,22

7,536.82

4. ANALIZA COST BENEFICIU:

1.Identificarea investitiei si definirea obiectivelor, inclusiv specificarea perioadei de referinta:
Investitia propusa prin studiul de fezabilitate Modernizare drumuri comunale si ulite in comuna
Brosteni, judetul Mehedinti.
Obiectivul principal al studiului de fezabilitate este de modernizarea a drumurilor rurale prin
aducerea acestora la parametrii tehnici impusi de STAS-urile, normativele si normele tehnice in vigoare, prin
imbunatatirea infrastructurii si a elementelor geometrice ale acestora, realizarea dispozitivelor de asigurarea
scurgerii si deversarii apelor pluviale, precum si a realizarii sigurantei rutiere prin proiectarea indicatoarelor
de circulatiei si a marcajelor rutiere.
Studiu de fezabilitate mai are ca obiective:

imbunatatirea si dezvoltarea infrastructurii rutiere la nivel local si judetean;

cresterea gradului de confort rutier;

cresterea gradului de siguranta rutiera;

reducerea poluarii atmosferei, prin reducerea emisiilor de noxe.

Pentru realizarea obiectivelor propuse, prioritatile avute in vedere sunt:

sporirea capacitaii portanta;

sporirea planeitatii suprafetelor de rulare;

asigurarea pantelor transversale corespunzatoare pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale;

realizarea acostamentelor si dispozitivelor de asigurarea scurgerii apelor.

Perioada de referinta: 25 ani

3. Analiza optiunilor:
Au fost analizate doua optiuni de realizare a investitiei care difera intre ele prin modul de alcatuire a
structurii rutiere.
Vom analiza doua scenarii :

scenariu fara proiect;

scenariu cu proiect.
Pentru analiza acestor scenarii, vom aborda doua categorii de costuri de intretinere:

intretinerea curenta si periodica;

reparatia capitala.

Pentru aceste scenarii costurile au fost previzionate pe o perioada de 25 ani.

1. Costuri cu intretinerea curenta si periodica.
La analiza acestui scenariu s-au luat in calcul tarife unitare pe u.m (mp), calculate in stransa legatura
cu stadiu (grad avansat de uzura) in care se gasesc acum strazile ce fac obiectului studiului.
Costurile pentru activitatea de intretinere, cresc anual in functie de gradul de uzura, apreciind ca
anual aceste costuri cresc in medie cu 8%.
2. Costuri cu reparatiile capitale.
Investiile de acest gen impun lucrari de reparatii capitale, la un ciclu periodic de 5 ani, decolmari de
santuri, reparatii de podete, taluzari, etc.
Reparatiile capitale impun lucrari la structura rutiera (balastare), decolmari de santuri, reparatii de
podete, taluzari, etc.
Costurile lucrarilor de intretinere curenta si periodica si reparatii capitale:
Pentru acest studiu, din cele doua optiuni analizate, proiectantul a recomandat optiunea nr. 1 cu
imbracaminte din beton asfaltic.
Valorile lucrarilor de intretinere sunt mai mici decat in cazul reparatiilor capitale, constand in mici
reparatii ale imbracamintii (plombare gropi), reprofilari, precum si lucrari de curatiri de santuri si podete,
taieri de acostamente, etc.
Scenariu fara proiect
Intretinere
Suprafata
platforma
Anul
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13

drum
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50

curenta si
reparatii periodice
P.U.
Total
12.00
500,286
12.96
540,309
14.00
583,667
15.12
630,360
0.00
0.000
14.00
583,667
15.12
630,360
16.33
680,806
17.64
735,420
0.00
0.000
16.33
680,806
17.64
735,420
19.05
794,204

Rep capitale
P.U.
Total
0.00
0.000
0.00
0.000
0.00
0.000
0.00
0.000
40.00 1,667,620
0.00
0.000
0.00
0.000
0.00
0.000
0.00
0.000
40.00 1,667,620
0.00
0.000
0.00
0.000
0.00
0.000

14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25

41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50

20.57
0.00
19.05
20.57
22.22
24.00
0.00
22.22
24.00
25.92
27.99
30.23

857,574
0.000
794,204
857,574
926,363
1,000,572
0.000
926,363
1,000,572
1,080,618
1,166,917
1,260,304

0.00
40.00
0.00
0.00
0.00
0.00
40.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.000
1,667,620
0.000
0.000
0.000
0.000
1,667,620
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000

Costurile lucrarilor de reparatii capitale:

Pentru acest studiu, din cele doua optiuni analizate, proiectantul a recomandat optiunea nr. 1 cu
imbracaminte din beton asfaltic.
Lucrarile de reparatii capitale pentru strazile modernizate se executa ciclic la 10 ani, si constau in
ranforsarea sistemului rutier cu covor asfaltic, reparatii capitale la podete si executia de santuri betonate.
Scenariu cu proiect.
Anul

1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20

Suprafata

Intretinere curenta

platforma

si reparatii

drum

periodice
P.U.
Total
0.00
0.000
0.00
0.000
5.00
208,453
5.40
225,129
5.83
243,056
6.30
262,650
6.80
283,495
7.35
306,425
7.93
330,606
0.00
0.000
5.83
243,056
6.30
262,650
6.80
283,495
7.35
306,425
7.93
330,606
8.57
357,288
9.25
385,637
10.00
416,905
10.79
449,840
0.00
0.000

41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50
41,690.50

Rep capitale

P.U.
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
46.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
0.00
46.00

Total
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1,917,763
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
1,917,763

21
41,690.50
22
41,690.50
23
41,690.50
24
41,690.50
25
41,690.50
Total costuri

6.80
7.35
7.93
8.57
9.25
Total

283,495
306,425
330,606
357,288
385,637

operaionale

costuri

6,559,167

0.00
0.00
0.00
0.00
0.00

0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
3,835,526

3.Analiza financiara, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta financiara: fluxul cumulat,

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost beneficiu:
Implementarea proiectului nu va genera venituri financiare, drumurile fiind de interes public,
nepercepandu-se taxe pentru utilizarea acestora.
Costurile financiare sunt cele generate de cheltuielile cu intretinerea, reparatia curenta si reparatia
capitala a drumurilor, cheltuieli ce vor fi suportste de investitor din bugetul local.
Pentru analiza financiara a proiectului trebuie analizati urmatorii indicatori:

valoarea actualizata neta (VAN)

rata interna a rentabilitatii financiare (RIR)

raportul cost beneficiu (RCB)

Valoarea actualizata neta (VAN)

n

investitiei.

VAN
t 1

reprezinta indicatorul utilizat pentru caracterizarea eficientei

FT
, unde:
(1 i ) t

t- orizontul de previziune considerat.

Ft- fluxul de trezorerie aferent anului t.
i- rata de actualizare utilizata.
Fluxurile de trezorerie se stabilesc ca diferenta dintre fluxurile de incasari si cele de plati.
Rata de actualizare serveste pentru aducerea fluxurilor de incasari si plati din momentul t in in
momentul 0, pentru a asigura comparabilitatea acestora cu platile necesare realizarii investitiei.
Analiza cost-beneficiu este dezvoltata in scopul stabilirii indicatorilor de performanta financiara ai
proiectului.
Rata interna de rentabilitate (RIR) este costul maxim pe care intreprinderea poate sa-l suporte pentru
finantarea unei investitii. Rata interna de rentabilitate trebuie sa fie comparata cu costul mediu ponderat al
resurselor de finantare ale investitiei (dobanzi, comisioane bancare etc.). Este util sa fie calculate atat VAN,
cat si RIR, folosind diferite rate de actualizare si diferiti timpi de efectuare a investitiilor si de realizare a
incasarilor. Rata de actualizare si timpii de plata sau incasare influenteaza VAN, care, la randul ei,

influenteaza RIR. Valoarea neta actualizata totala si rata interna de rentabilitate aduc informatii precise, dar
partiale.
RIR este definita ca acea rata de actualizare pentru care valoarea actualizata neta este egala cu zero.
RIR trebuie sa fie mai mica decat rata de actualizare utilizata.
Acest indicator reda, sub forma procentuala, momentul in care valoarea actualizata totala devine egala cu
valoarea investitiei. Acest moment corespunde unei rate de actualizare, i, la care castigul viitor actualizat
este egal cu efortul investitional. Daca rata respectiva creste (lucru previzibil intr-o perioada de tranzitie),
atunci varianta de proiect respectiva nu mai aduce avantaje, valoarea actualizata totala fiind mai mica decat
efortul investitional.
Rata interna de rentabilitate (RIR) se determina prin calcule repetate ale valorii actualizate totale la
diferite rate ale inflatiei si prin interpolare.
Rata de actualizare luata in calcul este de 8%.
Raportul cost beneficiu (RCB) compara pentru fiecare an al orizontului previzionat costurile
RCB

operationale si veniturile generate de proiect:

Venituri
Cheltuieli

Analizand datele din tabele de mai jos, se poate constata ca toti indicatorii solicitati (VAN, RIR,
fluxul numerar si raportul cost beneficiu), respecta conditiile impuse:
- VAN < 0
- RIR < 8%
-

C/B < 1,00

Analiza cost - beneficiu

Anii
Beneficii din costuri de

1
500.28

2
540.30

3
583.66

4
630.36

5
1,667.62

6
583.66

7
630.36

500.28

540.30

583.66

630.36

1,667.62

583.66

630.36

0.8573

0.7938

0.7350

0.6806

0.5835

0.5403

0.92590
-

0.63020

6,978.34

428.89

428.89

428.99

429.02

1,050.93

340.57

340.58

operare
Cost de investitie
Flux net de numerar
Rata de actualizare
Factor de actualizare

CF actualizat

7536.822

8%

Beneficiu

8,454.39

Costuri

6,987.34

C/B

0.826 < 1
23,636.8

Flux numerar net

5 pozitiv

8
9
10
680.806 735.420 1,667.620

11
12
13
680.806 735.420 794.204

14
15
16
857.574 1,667.620 794.204

680.806 735.420 1,667.620

680.806 735.420 794.204

857.574 1,667.620 794.204

0.50020 0.46320
340.539 340.647

0.39710 0.36770 0.34050

270.348 270.414 270.426

0.31520
270.307

0.42890
715.242

0.29190 0.27030
486.778 214.673

17
18
19
20
21
22
23
24
857.574 926.363 1,000.572 1,667.620 926.363 1,000.572 1,080.618 1,166.917

25
1260.304

857.574 926.363 1,000.572 1,667.620 926.363 1,000.572 1,080.618 1,166.917 1,260.304

0.25020 0.23170
214.565 214.638

0.21450
214.623

0.19870 0.18390
331.356 170.358

0.17030
170.397

0.15770
170.413

0.14600
170.370

0.13520
170.393

Anii
Analiza cost beneficiu
financiara
Anii
Venituri
Cheltuieli
Investitia initiala

1
0
7,536.822
7,536.822

2
3
4
5
6
7
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000 208.453 225.129 243.056 262.650 283.495
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
-

Costuri de operare
Rata de actualizare
Factor de actualizare

-7,536.822
0.000 208.453 225.129 243.056 262.650 283.495
8.0%
0.92590 0.85730 0.79380 0.73500 0.68060 0.63020 0.58380
-

CF actualizat

-6,978.343

VFNA

-10,656.277

0.000 165.470 165.470 165.424 165.522 165.504

RIR

1.8510%

8
9
10
11
12
13
14
15
16
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
306.425 330.606 1,917.763 243.056 262.650 283.495 306.425 330.606 357.288
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
306.425 330.606 1,917.763 243.056 262.650 283.495 306.425 330.606 357.288
0.54030 0.50020
-

0.46320 0.42890 0.39710 0.36770 0.34050 0.31520 0.29190

-

165.561 165.369

-888.308 104.247 104.298 104.241 104.338 104.207 104.292

17
18
19
20
21
22
23
24
25
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000 10,394.693
385.637 416.905 449.840 1,917.763 283.495 306.425 330.606 357.288
385.637
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
0.000
385.637 416.905 449.840 1,917.763 283.495 306.425 330.606 357.288

-385.637

0.27030 0.25020 0.23170

-

0.21450 0.19870 0.18390 0.17030 0.15770

0.14600

104.238 104.310 104.228

-411.360

-56.303

-56.330

-56.352

-56.302

-56.344

4.Analiza economica, inclusiv calcularea indicatorilor de performanta economica:

valoarea actuala neta, rata interna de rentabilitate si raportul cost-beneficiu: NU
ESTE CAZUL (este obligatorie doar in cazul investiilor publice majore).
5. Analiza de senzitivitate:
Conform literaturii de specialitate analiza de sensitivitate a indicatorilor financiari
este definita ca fiind analiza schimbarilor in valorile estimate folosite in previziunile
finale.
Scopul analizei senzitivitatii este de a selecta variabilele critice ale parametrilor
ale caror variatii, pozitive sau negative, comparate cu valoarea utilizata ca cea mai buna
estimare in cazul de baza au cel mai mare efect aupra RIR sau asupra VAN.
Urmatoaree puncte ilustreaza schematic procedura ce trebuie sa fie urmata pentru
conducerea analizei de sensitivitate:

identificarea tuturor variabilelor utilizate in calculul indicatorilor analizei

financiare, grupandu-le pe categorii omogene;

identificarea variabilelor deterministe care pot da o crestere a deformarii

rezultatelor. Variabilele considerate trebuie sa fie, pe cat posibil, variabile
independente.

dupa identificarea variabilelor semnificative, se poate evalua elasticitatea lor prin

calcularea indicatorilor. De fiecare data este necesar sa se atribuie o noua valoare
(mai mare sau mai mica) fiecarei variabile si sa se recalculeze rata interna de
rentabilitate sau valoarea prezenta neta, apoi se vor observa diferentele (absolute
si relative), in comparatie cu cazul de baza.
Identificarea variabilelor critice se face aplicand criteriile specifice domeniului.
Din punct de vedere al analizei financiare, variabilele cheie ale proiectului sunt:

variabila financiara total economii din costuri de operare

variabila de implementare costul investitiei.

O analiza a ratei rentabilitatii ar presupune indicatori de natura cifrei de afaceri, a

capitalului permanent, s.a, iar in cazul nostru, fiind un proiect ce nu genereaza venituri, si
implicit profit, nu are obiect.

Datorita faptului ca proiectul nu este generator de venituri, scopul este acela de a

mentine costurile de operare si costul investitiei intr-un interval care sa asigure valori
pozitive pentru valoarea actualizata neta.
6.Analiza de risc:
In mediile economice si de afaceri, orice decizie investitionala este marcata de
modificarile imprevizibile (pozitive sau negative) ale factorilor de mediu. Aceste evolutii
imprevizibile sunt in atentia specialistilor sub aspectul impactului negativ asupra
rentabilitatii proiectului, si poarta denumirea de risc al proiectului.
Riscul se constituie ca un rau necesar in procesul de dezvoltare, ocolirea acestuia
fiind contraproductiva, generand piedici procesului economic.
Riscurile privind implementare proiectului sunt:

Riscuri interne:

executarea defectuoasa a executiei lucrarilor;

nerespectarea graficului de implementare;

supradimensionarea personalului;

nerespectarea termenelor de finalizare a contractului de executie;

incapacitatea autoritatii contractante de a sustine costurile neeligibile;

incapacitatea autoritatii contractante de a sustine costurile intretinerii;

intretinere si interventie cu lucrari de proasta calitate.

Riscuri externe:

majorarea costurilor de operare a vehiculelor;

nerespectarea graficului de transfer de fonduri;

cresterea nejustificata a pretului resurselor folosite in executie, intretinere si

reparatii.

Pentru prevenirea acestora si in scopul diminuarii riscului se vor lua masuri atat in
perioada executiei cat si in perioada exploatarii investitiei:

instruirea corespunzatoare a personalului de executie;

utilizarea unor furnizori cu buna reputatie in indeplinirea obligatiilor contractuale;

studierea anticipata a cadrului politic si crearea unor aliante care sa permita

protejarea proiectului .

Se va adopta un sistem de urmarire si verificare in timpul executiei care va stabili ca

fiecare lucrare sa fie finalizata prin proces verbal de acceptare a diferitelor faze de
executie asa cum se va stabili in caietele de sarcini.
Un asemenea sistem de verificare va urmari:
-

elementele de calitate;

termenle de executie;

reglementari tehnice legate de termenele de predare.

In mod normal proiectul suspus implementarii nu prezinta riscuri majore, in situatia

aprobarii finantarii, derularea proiiectului va fi asigurata in conditii optime.
Fara a avea la dispozitie elemente concrete de evaluare a beneficiilor rezultate din
exploatarea drumurilor propuse in cadrul proiectului, si pastrand costurile investitiei si a
lucrarilor de intretinere la nivelul studiului de fezabilitate, apreciem ca implementarea
acestuia se poate realiza in conditii de stabilitate.
Din punct de vedere tehnic exista toate conditiile pentru executie, existand operatori
economici cu dotari si capacitate profesionala capabili sa execute in conditii de calitate si
sa respecte termenele de executie propuse in graficul de executie.
Din punct de vedere financiar sursele de finantare sunt certe, neexistand riscul
blocarii finantarii.
Din punct de vedere institutional si legal sunt intrunite conditiile necesare lansarii in
executie a proiectului.
5. SURSELE DE FINANTARE A INVESTITIEI:
-

fonduri externe nerambursabile

- 80%contributia Uniunii Europene prin

Masura 322 ;
-

fonduri din bugetul central de stat - 20% contributia Guvernului Romaniei ;

fonduri din credite - pentru cheltuieli neeligile

6. ESTIMARI PRIVIND FORTA DE MUNCA:

1. Numar de locuri de munca create in faza de executie: 28

2. Numar de locuri de munca create in faza de operare:

7.PRINCIPALII INDICATORI TEHNICO-ECONOMICI AI INVESTITIEI

1.Valoarea totala (INV), inclusiv TVA (mii lei)
( in preturi 06.10.2008, 1 euro = 3,9430lei)

7536,822 mii lei

din care:
- constructii montaj (C+M):

6327,872 mii lei

2. Esalonarea investitiei (INV/C+M)

- anul I -

7536,822 /6327,872 mii lei

3. Durata de realizare (luni):

12 luni

4. Capacitati (in unitati fizice si valorice):

Unitati fizice

Nr
CAPACITATI

crt

U.M.

Cant

Valoare
totala INV
(C+M)

1
2
3

Drumuri vicinale si ulite satesti

Definitivari si podete tubulare Dn 1000
Santuri betonate

km
buc
mp

3
7,651
23
8700

4
131760
52887
86410

5. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizata

investitia , dupa caz : NU ESTE CAZUL.

8. AVIZE SI ACORDURI DE PRINCIPIU:
1. Avizul beneficiarului de investitie privind necesitatea si oportunitatea investitiei;
2. Certificatul de urbanism;
3. Avize de principiu privind asigurarea utilitatilor (energie termica si electrica, gaz
metan, apa-canal, telecomunicatii): NU ESTE CAZUL
4. Acordul de mediu : NU ESTE CAZUL.
5. Alte avize si acorduri de principiu specifice tipului de interventie : NU ESTE
CAZUL.
CAP.B. PIESE DESENATE
1.

Plan de amplasare in zona (1 :25000-1 :5000)

2.

Plan general (1 :2000 1 :500)

3.

Planuri si sectiuni generale de arhitectura, rezistenta, instalatii, inclusiv planuri de

coordonare a tuturor specialitatilor ce concura la realizarea proiectului

4.

Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupa caz.