1602 Cybermarketing

Cybermarketing
Introducere
Suportul de curs reprezint o sintez a coninutului disciplinei Cybermarketing. El este
destinat studenilor de la forma de nvmnt la distan (ID) i constituie materialul bibliografic
minim necesar pentru parcurgerea, nsuirea i evaluarea disciplinei respective.
Suportul de curs este structurat conform standardelor i procedurilor de uz larg n
nvmntul universitar naional i internaional, care se adreseaz nvrii individuale, pe baze
interactive. Parcurgerea suportului de curs, pe baza prezentelor instruciuni, asigur reinerea
informaiilor de baz, nelegerea fenomenelor fundamentale i aplicarea cunotinelor dobndite la
rezolvarea unor probleme specializate.
Suportul de curs este structurat pe trei module iar modulele sunt structurate, la randul lor, pe
uniti de nvare. Modulul reprezint o categorie de probleme distincte din materia disciplinei, care
formeaz un tot unitar din punct de vedere al specificului cunotinelor, al nsuirii unui anumit
aspect al fenomenologiei disciplinei precum i din perspectiva timpului necesar parcurgerii i
nsuirii fondului informaional respectiv. n acest sens, un modul conine una sau mai multe uniti
de nvare. Unitatea de nvare reprezint o parte omogen din componena modulului,
caracterizat de un volum strict limitat de cunotine, care pot s fie parcurse i nsuite printr-un
efort continuu de concentrare intelectual, care se refer la coninutul de idei al unitii de nvare.
Fiecare unitate de nvare are o structur proiectat din perspectiva exigenelor autoinstruirii, astfel
c folosirea suportului de curs se face pe baza unui program de autoinstruire.
Recomandm astfel, cteva regului de baz n procedura de realizare a programului de
autoinstruire pe baza acestui suport de curs:
1. Unitile de nvare se parcurg n ordinea n care sunt prezentate, chiar n cazul n care
studentul apreciaz c ar putea sri direct la o alt unitate de nvare (de exemplu n cazul n care
studentul se afl la a doua facultate sau n alte situaii echivalente). Criteriile i modalitatea de
nlnuire a unitilor de nvare sunt prezentate la fiecare unitate de nvare i ele trebuie
respectate ntocmai, sub sanciunea nerealizrii la parametri maximali a programului de autoinstruire;
2. Fiecare unitate de nvare conine teste destinate autoevalurii gradului i corectitudinii
nsuirii cunotinelor specifice unitii de nvare, nelegerii fenomenelor i proceselor descrise sau
prezentate n unitatea de nvare;
3. Ordinea logic a parcurgerii unitii de nvare este urmtoarea:
a) se citete scopul i obiectivele unitii de nvare;
b) se citesc termenii de referin (cuvintele-cheie);
c) se parcurge coninutul de idei al unitii de nvare;
d) se parcurge bibliografia recomandat;
e) se rspunde la ntrebrile de autocontrol, revznd, dac este necesar, coninutul de idei al
unitii de nvare;
f) se elaboreaz, pe o pagin, cte un eseu pentru fiecare dintre temele de reflecie propuse la
unitatea de nvare;
g) se efectueaz testele de autoevaluare dup procedura descris;
h) se rezolv exerciiile, problemele sau studiile de caz propuse pentru laborator sau lucrrile
practice propuse n unitatea de nvare.
Pentru creterea eficienei utilizrii suportului de curs i fixarea temeinic a cunotinelor
dobndite, fiecare unitate de invatare se ncheie cu: ntrebri de autocontrol, teme de reflecie, teme
pentru studii de caz i teste de autoevaluare.
Obiectivele cursului
Obiectul suportului de curs este studiul organizrii formelor marketing online i al
2
tehnologiilor informatice utilizate in marketingul online, insusirea principiilor

generale de dezvoltare unei afaceri electronice si a pasilor necesari crerii unui site
WEB, cunoasterea principalelor probleme care apar in activitatea de marketing
desfasurata in mediul digital.
Obiectivele principale ale suportului de curs sunt:
nsuirea temeinic a noiunilor fundamentale privind cybermarketingul;
cunoaterea tehnologiilor informatice utilizate in cybermarketing;
nsuirea principiilor generale de dezvoltare a unui site WEB ca principal
instrument informatic utilizat in cybermarketing.
Suportul de curs este structurat pe trei module, fiecare modul coninnd, n
funcie de problematica abordat, unitati de invatare specifice.
Competene conferite
- Cunoaterea din punct de vedere metodologic a folosirii eficiente a puterii retelelor
de calculatoare si de comunicatie online si a mediului digital interactiv pentru a atinge
obiectivele de marketing.
- nelegerea principalelor posibiliti de exploatare a programelor informatice utilizate
n marketing-ul online
- Explicarea i interpretarea metodelor de creare i exploatare a paginilor WEB
utilizate in marketingul online
- Utilizarea metodelor disponibile (editoare specializate HTML) pentru crearea
paginilor WEB utilizate in activitatea de marketing online
Resurse i mijloace de lucru

Pentru parcurgerea acestui curs va fi nevoie de utilizarea unui browser (Internet
Explorer, Firefox, Chrome etc), utilizarea unui editor de text pentru dezvoltarea
paginilor Web.
Structura cursului
Suportul de curs este structurat pe trei module astfel:
Modulul I este un modul de prezentare teoretic i metodologic a problematicii
abordate, coninnd unitatile de invatare:
Unitatea 1. Cybermarketingul concept si dezvoltare;
Unitatea 2. Strategia de marketing online;
Unitatea 3. Mixul de marketing online;
Modulul II este un modul de abordare i tratare practic a suportului oferit de reteaua
Internet activitatii de marketing desfasurata in mediul digital:
Unitatea 4. Instrumente de marketing online;
Unitatea 5. Campania de marketing online;
Modulul III este un modul de abordare i tratare practic limbajelor de dezvoltare a
site-urilor de marketing online:
Unitatea 6. Elemente ale limbajului HTML;
Unitatea 7. Elemente ale limbajului CSS;
Unitatea 8. Elemente ale limbajului Javascript;
Cerine preliminare
Pentru nelegerea conceptelor i noiunilor prezentate n acest curs i pentru a le
aplica eficient n practic este necesar parcurgerea n prealabil a cursului de Bazele
Tehnologiei Informaiei/Informatica Economica din anul I de studiu.
Durata medie de studiu individual

Timpul mediu necesar parcurgerii unei Uniti de nvare este 2-3 ore.
Evaluarea studenilor
Nota finala la disciplina Cybermarketing va fi stabilita prin :
- evaluarea final (examen scris de tip gril) cu ponderea de 70%;
- evaluri pe parcurs (teme n cadrul activitilor asistate si elaborarea unui
proiect) cu ponderea de 30%;
Cuprins
Introducere
Obiectivele cursului
Competene conferite
Resurse i mijloace de lucru
Structura cursului
Cerine preliminare
Durata medie de studiu individual
Evaluarea studenilor
UNITATEA DE NVARE 1. CYBERMARKETINGUL CONCEPT SI DEZVOLTARE

1.1. Obiective
1.2. Competenele unitii de nvare
1.3. Conceptul de cybermarketing
1.4. Noua economie digitala si marketingul online
10
1.5. Comparatie intre marketing si cybermarketing
11
1.6 Rezumat
12
1.7. Test de evaluare a cunotinelor
12
1.8. Tem de autoevaluare a cunostintelor
13
1.9. Bibliografie
13
UNITATEA DE NVARE 2. STRATEGIA DE MARKETING ONLINE
14
2.1. Obiective
14
14
2.3. Etape necesare in elaborarea unei strategii de marketing online
14
2.4. Planul de marketing online
15
2.5. Eficienta strategiilor de marketing online
16
2.6. Rezumat
18
18
2.8. Bibliografie
18
UNITATEA DE NVARE 3. MIXUL DE MARKETING ONLINE
19
3.1. Obiective
19
19
3.3. Mixul de marketing online
19
3.4 Politica de produs in mediul online
20
3.5 Politica de pret in mediul online
21
3.6. Politica de distributie in mediul online
22
3.7 Politica de promovare prin Internet
23
5
3.8. Rezumat
25
3.9. Test de autoevaluare a cunotinelor
26
3.10. Bibliografie
26
UNITATEA DE NVARE 4. INSTRUMENTE DE MARKETING ONLINE
28
4.1. Obiective
28
28
4.3. Site-ul web
28
4.4 Publicitatea online
30
4.5 Marketing prin email
31
4.6 Grupuri de discutii, bloguri si motoare de cautare pe Internet
32
4.7 Rezumat
33
34
4.9. Bibliografie
34
UNITATEA DE NVARE 5. CAMPANIA DE MARKETING ONLINE
35
5.1. Obiective
35
35
5.3. Stabilirea obiectivelor campaniei
35
5.4 Conceperea mesajelor si stabilirea canalelor de comunicatie
37
5.5 Estimarea bugetului campaniei
37
5.6 Evaluarea campaniei
38
5.7 Rezumat
39
39
5.9 Test de evaluare a cunotinelor
39
5.10. Bibliografie
40
UNITATEA DE NVARE 6. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI HTML
41
6.1. Obiective
41
41
6.3. Introducere n limbajul HTML
41
7.4. Formatarea documentelor HTML
43
7.5 Crearea listelor n HTML
45
7.6 Generarea legturilor n documentele HTML
48
7.7 Introducerea imaginilor n HTML
49
7.8 Definirea tabelelor
50
7.9. Rezumat
53
54
54
7.12. Bibliografie
55
UNITATEA DE NVARE 7. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI CSS

6
56
8.1. Obiective
56
56
8.3. Prezentare generala a limbajului CSS
56
8.4 Elementele id si class
58
8.5 Definirea stilurilor fonturilor
59
8.6 Alinierea in cadrul unei pagini WEB
61
8.7 Elemente de fundal
63
8.8 Stiluri de liste
64
8.9 Incadrarea elementelor in pagina
65
8.10 Rezumat
66
66
8.12. Bibliografie
66
UNITATEA DE NVARE 8. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI JAVASCRIPT
67
9.1. Obiective
67
67
9.3. Prezentare general Javascript
67
9.4. Comentarii in fisiere si alerte Javascript
69
9.5 Structura alternativa in Javascript
69
9.6 Functii Javascript
70
71
9.8 Tema de control
71
9.9. Bibliografie
71
UNITATEA DE NVARE 1. CYBERMARKETINGUL CONCEPT SI

DEZVOLTARE
Cuprins
1.1. Obiective
1.6. Rezumat
1.8. Tem de control
1.9. Bibliografie
1.1. Obiective
n aceast prim unitate de nvare se va prezenta noiunea de cybermarketing i
implicaiile acesteia n actualul context economic.

Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s rspundei la ntrebrile:
Care sunt semnificaiile noiunii de cybermarketing;
Care sunt deosebirile intre marketingul clasic si cybermarketing;

Durata de parcurgere a primei uniti de nvare este de 2 ore.
00:05
Revoluia digital a impus noi abordri ale pieei din partea organizaiilor
economice. Internetul face ca informaia s fie disponibil instantaneu pentru oricine si in
orice moment. Diferena este modul n care informatia este receptat i valorificat.
Internetul ne transform viaa de la o zi la alta, modificnd felul n care acionm n viaa
personal i afaceri.
n prezent, Internetul reprezint suportul pentru dou mari categorii de servicii: transmisii
de date i servicii web.
1. Transmisiile de date sunt pachete de date transmise ntre dou sau mai multe
calculatoare. Aici sunt incluse servicii cum ar fi: accesarea de site-uri web pentru
informaii, comer electronic, streaming radio si TV, telefonie, e-mail i FTP.
2. Serviciile web pot fi structurate n dou mari categorii: creare de site-uri web i
gzduire de site-uri web. Un site web poate fi gzduit pe un server specializat de gzduire
sau pe serverul firmei.
Furnizati mai multe informatii despre serviciile oferite de Internet:

..........................................................................................................................................
...........................................................................................................................
...................................................................................................................................
Utilizarea Internetului genereaza o serie de avantaje precum:
- Interactivitatea. Intercatiunea directa cu clientul reprezinta una dintre cele mai
importante caracteristici pentru activitatea de marketing;
- Viteza comunicatiei. Viteza mare de transfer a informaiei transform Internetul
practic n cel mai rapid mediu de comunicare n mas;
- Posibilitatea de a culege date despre consumatori. Internetul poate fi utilizat pentru
crearea bazelor de date cu informaii referitoare la consumatori (preferinte, profil etc.);
- Globalizarea. Internetul este o retea globala care faciliteaza comunicaiile
internaionale cu clientii i furnizorii, netinand cont de localizarea geografica. Se
elimina practi barierele legate de timp si spatiu;
- Internetul este cel mai mare rezervor de informatii. Principalul motiv al folosirii
Internetului de oameni este obinerea i schimbul de informaii.
- Internetul ofera informatii multimedia: text, imagine, informatie audio, video etc;
- Accesibilitatea. Internetul faciliteaza cautarea si alegerea produselor;
- Obinerea unui feed-back rapid de la clienti.
- Costuri reduse. Utilizarea Web-ului contribuie la scaderea costurilor activitatii de
marketing;
Reteaua Internet prezinta insa si unele dezavantaje:
- Depersonalizarea comunicrii, izolare, sedentarism;
- Problemele legate de securitatea transferului de date care continu s fie unul dintre
principalele bariere n calea ncrederii utilizatorilor;
- Existenta unei rezistene la schimbare, datorit nencrederii manifestate in utilizarea
noilor tehnologii;
- Internetul necesita o mare capacitate de adaptare att a utilizatorului individual ct i
a specialistului de marketing la noile tehnologii care sunt intr-o continua schimbare;
Furnizati mai multe elemente despre avantajele si dezavantajele utilizarii Internetului.
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
...........................................................................................................................
Odat cu utilizarea noilor tehnologii informatice in activitile de pia i-au
fcut apariia si noi concepte care s reflecte aceste dezvoltari: e-business (afacere
electronic), e-government (guvernare electronic), e-commerce (comer electronic),
e-marketing (marketing electronic) precum i ali termeni.
Se constata o cretere i diversificare a instrumentarului de marketing,
segmentarea pieei i direcionarea cu uurin a activitilor de marketing ctre
clientul int, creterea vitezei de interaciune cu piaa. In present nu exist un consens
n privina termenilor care reflecta desfurarea activitilor de marketing n contextul
utilizarii noilor tehnologii informatice.
Termenii care fac referire la activitatile de marketing desfasurate prin
intermediul mediilor digitale sunt diversi: e-marketing, cybermarketing, Internet
marketing, marketing online, web-marketing, etc.
E-marketing este caracterizat prin desfurarea activitilor de marketing prin
intermediul mediilor electronice i digitale: Internet, telefon, calculatoare, etc. Emarketing-ul este procesul prin care se creeaz i se gestioneaza relaii cu clienii, prin
9
intermediul activitilor on-line, in vederea uurarii schimbului de informaii, produse

i servicii care s satisfac obiectivele ambelor pri implicate. Marketingul electronic
cuprinde un ansamblu de activiti sprijinite de tehnologia informatiei care are ca
scopuri principale crearea i implementarea strategiilor de marketing pentru a
atrage i pstra clienii, creterea eficienei mixului de marketing i crearea de
schimburi care satisfac obiectivele prilor implicate.
Marketingul online sau marketingul pe Internet (Internet marketing) este
reprezentat de atingere a obiectivelor de natur relaional sau tranzacional avnd ca
system de comunicatie reteauau Internet. Marketingul electronic este parte integrant
i a afacerilor electronice suprapunandu-se si cu activtiatea de comer electronic.
Marketingul prin Web este procesul prin care se promoveaz bunuri i servicii l
online, clienilor tradiionali dar i celor noi, prin intermediul instrumentelor bazate pe
sistemul WEB World Wide Web. Marketingul prin Web include de regula vnzarea,
publicitatea, cercetarea de pia i managementul relatiilor cu clienii.
O alta definitie a termenului de cybermarketing afirma ca aceasta activitate
presupune folosirea puterii reelelor de calculatoare i de comunicaie on-line i a
mediului electronic/digital pentru a atinge obiectivele de activitatii de marketing.
Cybermarketing-ul nseamn procesul de creare i meninere a relaiei cu clientii prin
activiti online care faciliteaza schimbului produse, servicii sau informatii n scopul
satisfacerii nevoilor ambelor pri. (J.Imber- Dictionary of marketing terms).
Se poate afirma ca activitatea de marketing online nu trebuie sa inlocuiasca total
activitatile de marketing clasic, ci cybermarketingul este complementar marketingului
clasic.

Procesul de globalizare si progresul tehnologic rapid, evoluiile culturale i cerinele
de mediu determin apariia unor schimbri majore la nivelul pieelor. Toate aceste
evoluii reprezint noi posibiliti i ocazii pentru marketerii care privesc spre viitor.
(G. Armstrong, Ph. Kotler, Principiile marketingului)
Principalele fore conductoare ale noii economii sunt:
- Digitalizarea i conectivitatea. Astazi se lucreaza cu termeni precum informaie
digital (text, date sunet i imagine n iruri de zero i unu, combinate sub form de
bii), software (ansamblu de instruciuni digitale pentru operarea aplicaiilor
informatice) sau reea de comunicaii (prin cablu sau fr fir)
- Dezintermedierea (vnzare direct) i reintermedierea (furnizarea de servicii att
organizaiilor ct i individului la scar mare)
- Adaptarea la comand i adaptarea la client: standardizare vs personalizare prin
exploatarea informaiei ; customization - adaptare la comand; individualizare (bunuri
difereniate individual); customerization adaptare la client; personalizare (adaptare
la comand, mesaje, servicii, relaie personalizate).
- Convergena sectoarelor economice: Organizaiile economice tind s integreze n
activitatea lor i alte verigi din amonte sau din aval, dar i alte domenii diferite de
specificul acestora.
Mediul online determin adaptarea activitii de marketing deoarece este un
mediu rapid, n care informaiile circul eficient i cu vitez, esten continu
schimbare (aproape zilnic firmele i modific site-urile, apar noi servicii, toate aceste
punnd la ncercare capacitatea de adaptare i spiritul de iniiativ), noi pachete
software i noi componente hardware se apar si se dezvolta ntr-un ritm exponenial.
Mediul online ofer noi posibiliti de afaceri, de relaionare cu noi piee, creeand noi
10
fluxuri de venituri i distribuie a informaiei.

Cybermarketingul se diferenieaz de marketingul tradiional printr-o serie de
elemente precum:
- costuri
- timp
- interactivitate
- globalizare
- disponibilitate
Costurile
Marketingul tradiional este deseori costisitor deoarece implic o serie de costuri
pentru producerea i tiprirea de brouri, cataloage de produse si servicii, meninerea
personalului pentru relatia cu clienii. Cybermarketingul electronic poate face
importante economii reducnd semnificativ bugetul de marketing. Versiunile
electronice de cataloage, brouri suntmult mai ieftine deaorece nu trebuie s fie
tiprite, ambalate, depozitate i expediate. Pentru informarea clientilor despre produse
sau servicii nu trebuie angajat personal. Versiunile electronice ale cataloagelor pot fi
actualizate online, deci nu trebuie trimise la tipar pentru schimbri. Costul pentru mai
multe informaii (mai multe pagini sau detalii) sau pentru furnizarea acelorai
informaii ctre mai muli clieni poteniali este foarte sczut.
Timpul
Marketingul tradiional poate fi un proces intensiv de timp deoarece este inevitabil ca
n elaborarea textelor de publicitate s nu apar greeli, revizuirile trebuind trimise la
agenia de publicitate sau la tipografie, i deseori trec luni de zile ca o reclam s
apar ntr-o publicaie. Cybermarketingul electronic economisete timp i reduce din
paii procesului de marketing. Materialele de marketing nu mai trebuie s atepte
pentru tipar. Ele pot fi postate online aproape imediat. Marketingul online pune
firmele n contact cu piaa mult mai rapid si le ajut s preia mesajele mai rapid.
Cataloagele de produse, brourile electronice pot fi actualizate instantaneu si nu
trebuie ateptat pn ce cantitile din versiunile tiprite s fie epuizate. Marketingul
online poate nsemna diferena ntre a ctiga sau a pierde un contract.
Interactivitatea
Cybermarketingul este bogat n informaii i interactiv, adresandu-se cumprtorilor
interesai de informaii, cumprtorilor analitici. Acesta permite cumprtorilor i
clienilor s caute i s localizeze rapid informaiile de care au nevoie. n ceea ce
interactivitatea, exist un triplu avantaj: permite ameliorarea calitii relaiei cu clientii
contribuind la stabilirea unui dialog mai viu i mai convingtor, dinamizeaz
vizitatorii i asigur un procent excelent de memorizare. Comerciantul este stpnul
derulrii pentru c
Globalizare
Cybermarketingul poate reduce barierele de intrare pe piata unui produs i ofer
posibiliti egale de acces. In mediul online, discriminrile legate de cadrul etnic, de
genul sau chiar de mrimea afacerii, nu mai conteaz aa mult. Marketingul online
ajut la reducerea multor bariere de pia care i-au reinut pe ntreprinztori de la
participarea deplin n sistemul pieelor libere. Referindu-ne la Internet ca spaiu
11
virtual de realizare a marketingului, posibilitile egale de acces permit milioanelor de

clieni s navigheze n cutarea unei informaii sau a unui produs, adica se ofer
posibilitatea prospectrii pietelor la momentul potrivit. Cybermarketingul poate oferi o
punte internaional instantanee. Reelele online si in special Internetul reprezinta o
reea global instantanee. Marketingul electronic nltur barierele de timp i distan
din calea tranzaciilor cu clienii din alte ri. Pota electronic cu sistemul ei de
adrese standardizate, ajut la nlturarea complet a barierelor de localizare
geografica. n trecut o firm care dorea s i vnd produsele ntr-o alt locaie dect
cea n care funciona la un moment dat avea nevoie de investiii semnificative n noi
puncte de vnzare.
Disponibilitatea
Marketingul electronic este disponibil continuu. Unul dintre cele mai bune atribute ale
unui server online este acela c este disponibil 24 de ore din 24, 365 de zile pe an.
Acest lucru realizeaz un important obiectiv de dezvoltare comercial contactul
permanent cu clienii, colaboratorii i partenerii, 24 de ore din 24, 7 zile din
sptmn, ceea ce este echivalent cu difuzarea informaiilor n timp real, accesibile n
orice loc din lume, informarea eficient despre tot, culegerea comentariilor clienilor
i msurarea satisfaciei lor, realizarea studiilor i sondajelor la cel mai sczut cost. De
exemplu, programul unei instituii financiare este de obicei limitat la 8 ore pe zi. Daca
un client dorete s afle soldul contului su dup orele de program, va trebui s atepte
pn a doua zi. Folosind un sistem e-banking, el are acces la informaiile legate de
conturile sale, sau poate afla condiiile de obinere a unui credit 24 de ore pe zi.
Avantajele cybermarketingului sunt:

..........................................................................................................................................
..........................................................................................................................................
...............................................................................................................................
1.6 Rezumat
Termenii care fac referire la activitatile de marketing desfasurate prin intermediul
mediilor digitale sunt diversi: e-marketing, cybermarketing, Internet marketing,
marketing online, web-marketing, etc.
Cybermarketingul se diferenieaz de marketingul tradiional printr-o serie de
elemente precum:
costuri
timp
interactivitate
globalizare
disponibilitate

(timp necesar: 20 min.)
1. Definiti notiunea de comert electronic
2. Definiti avantajele si dezavantajele cybermarketingului in comparatie cu
marketingul clasic.
12
1.8. Tem de autoevaluare a cunostintelor

I. Prin trimiterea de buletine de informare electronice persoanelor care au subscris la
acestea, o companie reuete:
1. s-i asigure succesul atragerii noilor clieni i fidelizrii celor existeni;
2. s creasc vizibilitatea mrcilor promovate pe web i a vnzrilor on-line;
3. s induc o atitudine de implicare n campanii de relaii publice online;
4. s elimine necesitatea de actualizare i retiprire a brourilor i cataloagelor;
Indicai combinaia corect:
a) (3)
b) (2,3,4)
c) (1,4)
d) (1,2,)
e) (2,4)
II. Beneficiile principale ale WEB-ului, ca instrument in cybermarketing sunt:
1. posibilitatea msurrii cu uurin a interaciilor dintre clieni i website-ul firmei;
2. oferirea de reduceri pentru faptul de a fi recomandat clienilor noi website-ul
companiei;
3. includerea de legturi directe la alte pagini de Internet pentru a analiza ofertele
concurente;
4. construirea identitii unei mrci on-line i a identitii clienilor;
Alegei una din urmtoarele variante de rspuns:
a) (2,3,4)
b) (1,3)
c) (2,3)
d) (1)
Raspunsuri corecte:
I e, II- d
1.9. Bibliografie
I. Bibliografie obligatorie
1.Gh. Orzan, M. Orzan Cybermarketing, editura Uranus, Bucuresti, 2007.
2. B. Oancea, A. Cretan, Baze de date, Editura Prouniversitaria, 2013.
3. Oancea Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, Editura Artifex, 2008.
4.C. Veghes - Marketing direct, editura Uranus, Bucuresti, 2003
5. D. Chaffey Internet Marketing Strategy Implementation and Practice, editura
Prentice Hall, 2008.
6. Popescu Alin George, Webmarketing n Romnia, Editura Teora, Bucureti, 2000
II. Bibliografie facultativ
***Ghidul de bune pratici Remunerarea ageniei, Uniunii Ageniilor de Publicitate
din Romnia (UAPR), www.uapr.ro.
***Growth Opportunities and Business Models For the Pervasive Internet; How
Companies Will Make Money with Networked Products and Services, Harbor
Research, Inc., White Paper, 2005, www.harborresearch.com.
***How Many Blogs Are There?
Is Someone Still Counting?,
http://www.blogherald.com
13
UNITATEA DE NVARE 2. STRATEGIA DE MARKETING ONLINE

Cuprins
2.1. Obiective
2.4. Elaborarea planului de marketing online
2.6. Rezumat
2.9. Bibliografie
2.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se vor care sunt etapele necesare elaborarii unei
strategii de marketing online, care sunt elementele planului de marketing online
precum si cateva reguli privind eficienta stategiilor de marketing online.

Care sunt pasii urmati la elaborarea unei strategii de marketing online;
Care sunt elementele unui plan de marketing online;
Ce principii trebuiesc urmate pentru ca o strategie de marketing online sa fie
eficienta.
Durata de parcurgere a acestei uniti de nvare este de 2 ore.
00:00
Orice organizatie economica, inainte de a lua decizia de face marketing pe Internet

trebuie sa ia in considerare cteva ntrebri referitoare la oportunitatea abordrii
acestei ci:
- Poate beneficia afacerea mea de avantajele pe care le aduce marketingul
online? Se justific cheltuielie suplimentare pe care acest tip nou de ativitate le
presupune prin influentarea castigurilor mele?
- Ce obiective imi propun prin marketingul online (vanzare de produse,
publicitate, promovare, informare, etc) si cum va aduce aceasta activitate un plus de
eficienta?
- Pot ajunge la clientii mei prin intermediul Internetului?
- Cunosc care sunt regulile activitatii de marketing online (pe Internet)?
- Dispun de personal specializat (designeri web, programatori, administratori
de baze de date etc)?
Daca raspunsurile la aceste intrebari sunt afirmative atunci se trece la
elaborarea strategiei de marketing online. Acesta este un proces care presupune
urmarea unor anumite etape:
- Identificarea problemei: se identifica oportunitatea lansarii activitatii de marketing
pe Internet sau care sunt problemele existente daca organizatia economica are deja
activitate de marketing online.
- Se stabilesc obiectivele activitatii de marketing online astfel incat sa sepoataface o
14
evaluare arezultatelor indeplinirii acestor obiective.

- Se stabileste tipul de strategie: diferentiata sau nediferentiata, activa sau pasiva etc.
- Se are in vedere integrarea activitatilor de marketing online in strategia generala de
marketing a firmei.
- Se alcatuieste un buget pentru activitatea de marketing online.
- Se stabilesc canalele de comunicare, mixului de promovare i a strategiile de
comunicare.
- Se pune in aplicare planul de marketing online.
- Se evalueaza succesul pe care a avut-o strategia de marketing online prin diverse
metode: numar de accesari a unei pagini, numar de vizitatori unici pentru o pagina
Web etc. Exista si o serie de indicatori care poti fi utilizati la evaluarea succesului pe
care il are o strategie de marketing online:
- reaciile formale i informale ale consumatorilor;
- volumul vanzarilor/tranzactiilor;
- numarul accesarilor unor pagini WEB;
- volumul valoric al serviciilor de publicitate prestate catre alti clienti.
S ne reamintim...
Inainte de elaborarea unei strategii de marketing online orice organizatie
economica trebuie sa analizeze posibilele beneficii ale acestei activitati, obiectivele,
costurile, regulile acestei activtati.
2.4. Planul de marketing online

00:45
Elaborarea si punerea in aplicare a unui plan de marketing pe Internet consta

intr-o serie de activitati si etape dintre care cele mai importante sunt:
1. nregistrarea numelui domeniului de Internet pentru site-ul WEB care urmeaza a
fi folosit in cadrul activitatilor de marketing online. Acest nume trebuie sa fie scurt,
concis si sa aiba o semnificatie legata de activitatea organizatiei economice in cauza;
2. Stabilirea modului de abordare i de acces la Internet;
3. Proiectarea i crearea propriu zisa a site-ului Web. Acesta activitate poate fi
realizata cu personal propriu daca organizatia dispune de un departament IT sau ea
poate fi externalizata catre companii specializate;
4. nregistrarea site-ului Web la principalele motoare de cutare de pe Internet:
Google, Yahoo, Bing etc. Pentru a putea fi usor gasit de potentialii clienti;
5. Supunerea site-ului Web recenziilor revistelor de specialitate;
6. Includerea URL-ului site-ului WEB n publicitatea offline a firmei: brosuri si
cataloage electronice sau tiparite, mesaje publicitare etc. pentru a fi cunoscuta de
potetialii clienti;
7. Crearea unei semnturi pentru a fi utilizata in mesajele trimise prin intermediul
potei electronice, semnatura care sa contina printre alte elemente si URL-ul site15
ului WEB;
8. Cautarea grupurilor de tiri si forumurilor relevante pentru domeniul de activitate
al organizatiei economice si inscrierea site-ului pe aceste forumuri;
9. Luarea n considerare a unor modalitati alternative de marketing precum
bannerele i hiperlink-uri reciproce;
10. Actualizarea permanenta a site-ului WEB cu cele mai noi informatii si
verificarea postei electronice pentru a raspunde rapid la toate mesajele venite din
partea clientilor actuali sau a celor potentiali.
Enumerati etapele realizarii unui plan de marketing pe Internet.

.......................
S ne reamintim...
Elaborarea planului de marketing presupune parcurgerea unei serii de
etape: inregistrarea numelui de domeniu al site-ului WEB, proiectarea si
crearea site-ului, inregistrarea lui pe principalele motoare de cautare din
Internet, actualizarea permanenta a site-ului.
01:15
0
Eficienta campaniilor de marketing online orientate spre atragerea de noi

clieni trebuie testat periodic deoarece specificitatea comunicrii prin Internet
rezid n aceea c un client al unor servicii online poate renuna n orice moment la
ele, dezabonndu-se de pe respectivele site-uri. Pentru a evita astfel de evenimente
neplcute, firmele trebuie s lanseze n permanen chestionare on-line prin care s
observe gradul de satisfacie al clienilor.
Pentru ca o strategie de marketing online sa fie eficienta si sa-si atinga
obiectivele ea trebuie sa tina cont de cateva aspecte de ordin general dintre care
amintim:
- Pentru a atrage noi clienti si a mentine o rata de vizitare a site-ului ridicata trebuie
oferit un serviciu, incluzand toate informaiile de care are nevoie clientul, informaii
care trebuie s fie actualizate in permanenta. Este nevoie totodata de un site bine
proiectat cu viteza de acces mare pentru ca vizitatorii s nu fie descurajai de o
viteza redus de ncrcare a site-ului.
marea la timp
-Pentru a atrage in permanenta noi vizitatori pe site trebuie incluse informaii
actualizate despre produsele i serviciile firmei. Informarea clienilor pe Internet la
timpul oportun poate consitui un avantaj concurenial foarte mare.
- Site-ul trebuie sa fie unul interactiv iar clientii trebuie ncurajai s realizeze
16
feedback prin exprimarea opiniei despre serviciul sau produsul cumparat.

- Firma trebuie s se asigure c furnizeaz informaii relevante pentru o audiena
global. Trebuie avute in vedere necesitile clientilor locali dar si cele ale uor
clienti din alte tari sau de pe alte continente. Aceasta inseamna de cele mai multe ori
realizarea de pagini traduse n diferite limbi.
- Vizitatorii vor aprecia orice valoare adugat i orice informaie suplimentar fata
de informatia transmisa prin mijoace clasice. Daca site-ul include doar informatii ce
se regasesc intr-un catalog de produse, acesta nu va atrage foarte multi vizitatori.
- Bugetul de marketing pentru realizarea si actualizarea site-ului Web trebuie
integrate n cadrul activitatii de marketing general al firmei. Toi angajatii din
departamentul de marketing trebuie sa tie despre existenta site-ului Web i modul
sau de funcionare..
- Una dintre cele mai bune forme de marketing pe Internet consta in participarea la
grupurile de discuii de pe forumuri, trimiterea unor rspunsuri prompte la mesajele
prin pot electronic i actualiza actualizarea permanenta a site-ului.
- Design eficient al paginilor WEB. Aceasta inseamna ca paginile WEB care
compun un site s nu conin multe fiiere de imagini de dimensiune mare care se
incarca ntr-un interval de timp lung. Trebuie realizat un echilibrul ntre munca de
creaie i cea de marketing.
- Pentu a nu obtine un efect invers decat cel scontat, site-ul WEB si activitatile de
marketing online trebuie sa respecte bunele practici existente in domeniu (politici
acceptabile de utilizare: interzicerea publicitatii nesolicitate i spamming-ul, etc).
- Asigurarea securitatii informatiilor: asigurare confidentialitatii datelor, a
autenticitatii lor, asigrarea autentificarii si a non-repudierii.
Evaluarea eficienei activitii de marketing online i a efectelor sale este un
proces anevoios. Trebuie evaluat dac efectele pozitive nregistrate sunt cele mai
bune si dac nu s-ar fi putut realiza o campanie de promovare mai eficient cu
aceleasi investitii. La evaluarea eficientei trebuie s se ia n calcul att efectele pe
termen scurt ct i cele pe termen lung, mult mai greu de delimitat. Cele utilizate
metode de evaluare sunt cele care analizeaz campaniile de publicitate online, printro serie de indicatori specifici cum ar fi:
- Click through rate (CTR): Raportul dintre numrul de clickuri rezultate n urma a
o mie de afiri a unui banner. Este folosit n general ca indicator de msurare a
eficienei publicitii online, urmrind impactul i reacia vizitatorilor la afiarea
bannerului publicitar.
- Cost per click (CPC): reprezint o formul de calcul a costurilor privind afiarea
unei publicitii, prin care se pltete numai n cazul n care vizitatorul a dat click pe
o anumit form de publicitate (banner, link etc.).
- Cost per mia de afiri (CPM): o formul de calcul asociat difuzrii banner-ului
publicitar - se pltete pentru fiecare mie de afiri. Preul poate varia n funcie de
dimensiunea i poziia banner-ului in cadrul site-ului.
- Cost per aciune sau achiziie (CPA) - reprezint o formul de calcul a costurilor
privind afiarea banner-ului sau a altei forme de publicitate online, prin care se
pltete numai n cazul n care vizitatorul a iniiat o anumit aciune (nregistrare ca
membru la un anumit site, efectuarea unei cumprri .a.).
- Timp mediu per vizit raportul dintre timpul total exprimat n secunde al tuturor
vizitelor cu dou sau mai multe afiri de pagini i numrul total al unor asemenea
vizite.
- Timpul mediu per vizitator unic - raportul dintre timpul total exprimat n secunde
al tuturor vizitelor unice cu dou sau mai multe afiri de pagini i numrul total de
vizitatori unici care au realizat asemenea vizite.
17
2.6. Rezumat
01:50
Inainte de elaborarea unei strategii de marketing online orice organizatie economica

trebuie sa analizeze posibilele beneficii ale acestei activitati, obiectivele, costurile,
regulile acestei activtati. Elaborarea unei strategii de marketing online presupune
anumite etape: identificarea problemei, stabilirea obiectivelor, stabilirea bugetului,
evaluarea succesului strategiei. Pentru ca o strategie de marketing online sa fie
eficienta ea trebuie sa tina cont de anumite aspecte: oferirea unui serviciu,
actualizarea permanenta a informatiilor de pe site, crearea unui site interactiv,
respectarea politicilor acceptabile de utilizare din Internet. Evaluarea eficientei unui
site se poate realiza printr-o serie de indicatori precum: click through rate, cost per
click, timp mediu per vizit, timpul mediu per vizitator unic.

1. Descrieti principalele etape ale unui plan de marketing online.
2. Cum se poate masura eficienta activitatii de marketing online?
2.8. Bibliografie
3. Oancea Tehnologia informatiei si a comunicatiilor, Editura Artifex, 2008.
***Growth Opportunities and Business Models For the Pervasive Internet; How
Companies Will Make Money with Networked Products and Services, Harbor
Research, Inc., White Paper, 2005, www.harborresearch.com.
18
UNITATEA DE NVARE 3. MIXUL DE MARKETING ONLINE

Cuprins
3.1. Obiective
3.4. Politica de produs in mediul online
3.5. Politica de pret in mediul online
3.7. Politica de promovare in mediul online
3.8. Rezumat
3.10. Bibliografie
3.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se vor prezenta principalele aspecte legate de mixul de
marketing online.

Care sunt elementele mixului de marketing online;
Prin ce se deosebeste mixul de marketing online fata de cel traditional;

00:00
Notiunea de mix de marketing este o notiune fundamentala n teoria i practica

marketingului. Aceasta are in vedere combinarea diferitelor instrumente n cadrul
politicii de marketing a firmei cu scopul ca activitatea de marketing sa se desfasoare in
conditii de eficienta maxima. Mixul de marketing a cunoscut de-a lungul timpului
diverse forme si elemente component. Conceptul de mix de marketing este atribuit lui
Neil Borden, profesor la Harvard Business School care a identificat 12 elemente ale
mixului de marketing: produs, pre, marc, canale de distribuie, vnzare personal,
publicitate, promovarea vnzrilor, ambalarea, modul de prezentare, servicii postvnzare, logistic i cercetarea de marketing.
Philip Kotler definete n lucrarea sa Managementul Marketingului mixul de
marketing ca fiind setul de instrumente de marketing pe care firma le utilizeaz
pentru a-i atinge obiectivele de marketing pe piaa-int1. Kotler identifica
elementele pe care o organizatie economica le poate utiliza pentru a influena cererea
pentru produsul su: produsul nsui, preul produsului, activitatea promoional i
distribuia produsului (4P). Unii autori afirm c punctul slab al acestui model const
n faptul c el nu include nici un element interactiv iar interactivitatea este baza
marketingului pe Internet.
Kotler, Ph. Managementul marketingului (traducere), Editura Teora, Bucureti, 1997.
19
n ce privete mixul de marketing online nu exista pn n prezent un punct

comun de vedere referitor la acest concept. Daca il comparam cu mixul de marketing
traditional, mixul de marketing online prezinta o serie de elemente comune dar are i o
elemente specifice mediului online cum ar fi interactivitatea sau personalizarea. Unii
autori aduga la cei 4P traditionali si un al cincilea element, anume managementul
relaiei cu clientul (Customer Relationship Management).
Toate modelele de mix de marketing online mbina cele patru componente ale
marketingului traditional (cei 4P) cu elemente specifice mediului online. Reteaua
Internet ofer posibilitatea personalizrii mesajelor i a ofertelor comerciale,
faciliteaz comunicarea ntre firm i clienii si dar i comunicarea ntre clieni, care
se pot grupa n comunitati online, pentru a schimba informatii despre produsele si
serviciile oferite de o firma.
Furnizati mai multe detalii privind mixul de marketing:

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
S ne reamintim...
Mixul de marketing online pleaca de la modelul mixului de marketing traditional la
care adauga elemente specifice mediului digital cum sunt interactivitatea sau
personalizarea.
3.4 Politica de produs in mediul online
00:30
Politica de produs reprezint totalitatea actiunilor pe care le intreprinde

organizatia economica cu privire la structura i evoluia gamei de produse sau servicii
oferite, dimensiunea/volumul gamei de produse sau servicii, actiunicare tin cont in
permanenta de cerinele mediului exterior organizatiei, de tendinele manifestate de
concuren.
Strategia de produs reprezinta principala forma n care compania ii
mobilizeaza resursele materiale, financiare si umane pentru a-si atinge obiectivele
propuse, produsul fiind elementul central asupra cruia se concentreaza toate fortele
unei companii. De regula, produsul fabricat sau comercializat face parte dintr-o gam
de produse nrudite prin destinaia lor comun si prin caracteristicile eseniale ale sale.
Specialitii de marketing au trebuit s se adapteze rapid la schimbarile care au
intervenit in mediul economic i de afaceri caracterizat in special prin dinamism. n
ceea ce priveste mixul de marketing online, politica de produs a suferit schimbri
legate in special de tranzitia de la produse standardizate la produse personalizate si
inclinarea tot mai mult catre o relaie mai strns cu clientul.
Produsele mai puin atractive valorizate prin mesajul de marketing pe care il
adauga compania. Reteaua Internet este utilizata atat pentru vnzarea de produse i
servicii clientilor cat si pentru adaugarea de valoare noua produselor i serviciilor
precum informaiile despre utilitate, castigarea ncrederii clientilor.
Reteaua Internet este utilizata in prezent pentru comercializarea de produse i
de servicii care pot exista dou in doua forme: produse sau servicii clasice i produse
sau servicii n format digital.
Produsele i serviciile n format digital reprezint categoria de produse
20
pentru care politica de produs are gradul de specificitate cel mai ridicat in cazul
marketingului online. Un produs sau serviciu trebuie sa existe in format digital pentru
ca el s poat fi vndut i distribuit online. Orice produs sau serviciu care ndeplinete
aceast condiie poate fi distribuit cu prin mediul online. Produsele n care imbraca un
format digital pot fi produse video i audio, software, carti etc. Produsele digitale se
difereniaz de produsele clasice ele putand fi uor convertite n format tradiional. De
exemplu, un fisier audio descrcat de pe Internet poate fi uor transferat pe un DVD. O
caracteristic importanta a produselor digitale este aceea c ele nu se uzeaz. De
exemplu, un fiier audio poate fi uor transferat pe un DVD la nevoie, ceea ce
afecteaz capacitatea companiei care a comercializat produsul digital de a pstra
controlul asupra utilizrii ulterioare a acelui produs.
Si anumite servicii i pot schimba modul de prezentare i distribuire odat
transpuse n format digital. De exemplu serviciile care ofer informaii despre despre
evoluia preurilor aciunilor companiilor listate la bursele de valori pot fi accesate
imediat utiliznd un computer conectat la Internet.
Internetul este utilizat i pentru comercializarea de produse i servicii n
format traditional, material. Comercializarea produselor prin site-urilor de comert
electronic de pe Internet se caracterizeaz de obicei prin faptul c plata se efectueaz
online in timp ce livrarea produsului se realizeaza folosind canalele clasice. Noile
tehnologii disponibile azi cum ar fi prezentri tridimensionale ale produsului foarte
mult reduc posibilul impactul negativ asupra cumprtorilor care ar putea veni din
faptul ca produsul nu poate fi incercat. Internetul ofera o serie de avantaje n
comparaie cu canalele tradiionale: posibilitatea comparaiilor de pre, accesul la
opiniile celor care au utilizat produsul.
S ne reamintim...
Produsele i serviciile n format digital reprezint categoria de produse
pentru care politica de produs are gradul de specificitate cel mai ridicat in cazul
marketingului online.
3.5 Politica de pret in mediul online
01:00
5
n activitatea oricrei companii productoare de bunuri i servicii, preul deine

un rol de maxim importan pentru atingerea obiectivului de maximizare a profitului.
n cadrul mixului de marketing preul este singura component aducatoare de venit
celelalte componente fiind generatoare de cheltuieli.
Preul este un element flexibil al mixului de marketing el putnd fi modificat
rapid in comparatie cu caracteristicile unui produs au cu activitatea de distribuie a
produselor. Foarte multe companii nu reuesc insa s adopte o politic adecvat de pret
datorita orientrii preurilor in special dup costuri si neluarii in considerare a
schimbrilor intervenite pe pia.
Internetul si mediul online ofer companiilor posibilitatea de a adapta rapid si in
permanenta preul la schimbrile intervenite pe piaa. Astfel, atractivitatea site-ului
unei companii creste, potentialii cumparatori putnd gsi mai mult dect un simplu
catalog de produse. Politica de pre online trebuie insa coordonat in permanenta cu
strategiile de pre aplicate in cazul activitilor traditionale.
Datorit raspandirii imense a retelei Internet, companiile beneficiaz de un
numr tot mai mare de cumprtori i de furnizori ajungndu-se astfel la o scdere a
preului de achiziie a materiilor prime i materialelor folosite n procesul de producie
si implicit la o scadere a pretului de vanzare a produselor.
21
Internetul ofer posibilitatea de modificare rapid a preului n funcie de

evoluia cererii i ofertei pentru un anumit produs, preurile afiate pe siteul unei
companii putand fi modificate foarte rapid.
S ne reamintim...
Internetul si mediul online ofer companiilor posibilitatea de a adapta rapid si in
permanenta preul la schimbrile intervenite pe piaa.

01:15
Desi este greu de conceput modul in care produsele pot fi livrate ctre clieni
folosind Internetul, livrarea produselor de tip informaie a fost ntotdeauna relativ
uoar: coninutul de tip informaie este convertit ntr-un fiier text iar utilizatorul va
putea s descarce acest fiier pe propriul sau computer. Livrarea produselor fizice se
face apelndu-se la metodele tradiionale, in acest caz reeaua Internet fiind doar un
mijloc de promovare i de plat si nu un canal de distributie.
Soluia la problemele tradiionale legate de canalele de distribuie si
intermediari pe Internet nu const n nlturarea lor complet n favoarea unei distribui
online directe ci productorii i intermediarii ar trebui s colaboreze pentru crearea
unui canal de distribuie care s maximize valoarea oferit clientului odat cu
minimizarea costurilor. n acest context i-au facut apariia infomediatorii, companii
care se situeaz ntre productori i cumprtori pe canalele de distribuie.
Infomediatorii colecteaza informaii de pe Internet si pun n legatur directa
cumprtorii i vnztorii n cadrul unei piee virtuale n vederea facilitrii schimbului,
ajut la cutarea de parteneri de afaceri i faciliteaz comunicarea intre acestia.
Infomediatorii reprezinta pentru pieele electronice cea ce sunt intermediarii n pieele
fizice. In cadrul tranzaciilor desfasurate pe Internet, intermediarii ajut clientii sa se
protejeze de mesaje nedorite, de alegerea de produse de o calitate ndoielnic sau de o
livrare defectuoas, oferind un management al riscurilor.
Dup lansarea unei comenzi online, distribuia produselor, ncepe cu
determinarea celei mai bune metode de expediere ctre consumatori, n modul cel mai
rapid i mai puin costisitor. Cele mai utilizate metode de distribuie de ctre
comercianii online sunt:
- Din stoc: livrarea se face foarte rapid i pot fi furnizate informaii n orice
moment;
- Prin distribuitor: presupune folosirea unui intermediar pentru serviciile de
logistic;
- Direct de la productor: presupune trimiterea comenzilor mai departe ctre
productor cu avantajul c nu este necesar meninerea unui stoc de produse i
nu mai sunt necesare operaiunile de pregtire i livrare comenzi, ceea ce
conduce la o reducere simitoare a costurilor. Au de suferit insa relaiile cu
clienii care nu vor avea acces direct la informaiile privind comanda lansat i
nici nu va exista un control asupra executrii acesteia.
Vnzarea direct pe Internet are si consecine asupra politicii de preuri i
sistemului de repartiie teritorial.
22
Prezentati cateva deosebiri distributia clasica si cea online

...
...
...
3.7 Politica de promovare prin Internet

Comunicarea de marketing pe Internet
01:30
Politica promoional este una dintre cele mai dinamice variabile ale mixului de
marketing. Philip Kotler definete comunicarea de marketing ca aciunea prin care o
organizaie emite un ansamblu de mesaje n direcia publicului su i a personalului
propriu, n vederea influenrii atitudinilor i comportamentului acestora. n marketing
modelul tradiional de comunicare acceptat are nou elemente: emitorul (sursa) i
receptorul, instrumentele principale ale comunicrii, respectiv mesajul i canalul de
comunicare; activitile eseniale din cadrul actului comunicrii, respectiv codificarea,
decodificarea, rspunsul i feedback-ul. n sistemul astfel constituit se mai adaug
zgomotul (perturbaiile). Noua tendin n marketing consta in combinarea diferitelor
mijloace de comunicare astfel nct s se exercite o influen direct asupra
comportamentului publicului int. Aceasta tendinta are patru directii majore:
- Coerenta;
- Consensul;
- Consecventa;
- Complementaritatea.
Publicitatea online
Publicitatea online este o activitate de comunicare de mas prin care o
organizaie transmite unei audiene generale sau specificate, n mediul online,
informatii despre ea, produsele, serviciile sau mrcile sale, contra unor costuri.
Apariia Internetului a determinat transformri eseniale n publicitate.
Publicitatea online dateaza din 1994 cand compania americane AT&T a plasat primul
banner publicitar din lume pe site-ul www.hotwired.com. Publicitatea pe Internet -a
dezvoltat foarte rapid, formnd o industrie independent, cu standarde proprii i
investii i de miliarde de dolari.
Caracteristicile publicitii online:
- Internetul este mediul de comunicare cu cea mai rapid cretere din istorie;
- Caracteristicile demografice ale persoanelor care navigheaza pe Internet sunt
aproape ideale pentru oricare publicitar;
- Eficiena banner-elor publicitare de pe Web este mult mai mare dect cea din
mediile tradiionale;
Publicitatea pe Internet prezinta o serie de avantaje fa de cea tradiional:
- posibilitatea de a cuprinde o audien-int, activ;
- obinerea de informaii valoroase la scurt timp de la lansarea campaniei despre
publicul int i chiar de a genera vnzri online;
- amplasarea unui numr mare de informaii de factur divers:text, grafic, sunet,
video, efecte speciale;
23
- reclamele pot fi vzute 365 zile pe an, la orice or i din orice loc;
- interactivitatea ridicat;
- costul relativ mic prin comparaie cu televiziunea (de exemplu cheltuielile pentru un
singur spot TV sunt echivalente pentru 1 an de bannere online);
- flexibilitatea;
- permite un feedback imediat al eficienei campaniei i modificri n timp real.
Principalii actori pe piaa publicitii online sunt:
a) Vnztorii de spaiu publicitar - instituiile sau grupurile de pres, care i desfoar
activitatea n principal n alte domenii dect mass-media.
b) Cumprtorii de spaiu publicitar sunt cel mai important actor de pe pia i sunt n
general aceeai ca i cei de pe piaa tradiional
c) Audiena.
Formele publicitii pe Web
Principalele modele de publicitate online au ca support:
1. Pota electronic.
2. Pagina Web.
Publicitatea prin e-mail. Email-ul reprezint cea mai folosit aplicaie a Internetului,
marketing-ul prin email fiind recunoscut drept cel mai productiv mijoc de reclama pe
Internet. Publicitatea prin email mbrac de obicei trei forme: inseriile n newslettere,
email-ul direct i email-ul gratuit.
Avantajele folosirii email-ului ca instrument de marketing sunt:
-
faciliteaza eforturile de vnzare;

permite meninerea i creterea notorietii brandului i dezvoltarea unor relaii
stabile cu clienii;
economisete timp;
este un instrument de marketing ieftin;
este un instrument eficient de Relaii Publice;
este componenta cea mai important a mixului de comunicare.
nainte de a se lansa n aciuni de publicare a unui newsletter trebuie avute in vedere

principalele sale elemente de management: obiectivele pe termen lung, audienta tinta,
tematica si continutul inofrmatiilor transmise, tehnologiile informatice utilizate,
evidenta abonatilor.
Publicitatea prin pagina WEB imbraca diferite forme.
1. Publicitatea prin banner. Un banner este o form de publicitate online sub forma unei
imagini care n mod obinuit funcioneaz de-a lungul prii de sus sau de jos a paginii
WEB sau este poziionat ntr-o margine sau alt spaiu rezervat pentru inserturi publicitare.
Dup modul de realizare putem distinge:
- Bannerele statice;
- Bannerele dinamice;
- Bannerele intaractive;
- Bannerul extensibil: mouseover, clickover, rollover expand;
- Bannerele Skyscraper;
- Bannerele Overlay ad: apare n format neconvenional peste ecran i apoi
dispare sau se transform ntr-un banner normal;
2. Publicitatea interstiial. Bannerele tranziionale, numite i interstiiale, sunt
24
considerale alternative la bannere. Ele apar n fereastra principal a browserului, ntre

dou pagini web, timp de 5-10 secunde. n locul paginii dorite este afiat o reclam
care permite att accesarea site-ului anuntorului de publicitate ct i opiunea de a
trece totui la pagina web dorit naintea expirrii timpului care interstiialul se
interpune n browser. Dac nu se execut nici o aciune pagina doril este ncrcat
automat.
3. Publicitatea contextual: este metoda de plasare inseriilor publicitare n cadrul
paginilor Web, n mod automat n cadrul coninutului afiat pentru utilizator.
Promovarea vnzrilor pe Internet
Funcia de promovare a vnzrilor este aceea de a crete vnzrile n cel mai
scurt timp i const n acordarea de stimulente pentru cumprarea imediat mai ales a
produselor standardizate. Promovarea vnzarilor online nu este ns o activitate oferit
gratis: se convinge clientul s cumpere online prin cupoane, oferte speciale, oferte cu
termen limit, reduceri de pre n funcie de cantitatea vndut, premii n urma
participrii la concursuri, jocuri sau tombole, premii de fidelitate, eantioane gratuite,
promovarea n colaborare sau ncruciat etc. O caracteristic importanta a promovarii
vnzrilor o reprezint complementaritatea cu celelalte elemente ale mix-ului
promoional.
Relaii publice online
Relaiile publice n mediul online sunt cunoscute sub denumirea de ePR. Una
dintre cele mai larg acceptate definitii ale conceptului de ePR afirma c ePR reprezint
totalitatea formelor de organizare eficient a comunicrii n mediul online cu ajutorul
Internetutui sau a Intranetului.
In activitatile de ePR companiile apeleaza la apeleaz la buletine informative
electronice, brouri electronice (de regula in format PDF), demonstraii practice,
webinarii (manifestari de tipul seminariilor sau conferinelor online), acordarea de
premii, oferirea de mostre digitale, utilizarea crilor electronice (ebook).
ePR are ca scop nu numai la aducerea la cunoatinta ct mai multor poteniali
clieni a unui produsul sau serviciul nou lansat de companie ci si a face vizibil site-ul
companiei prin tiri sau prin coninutul su lucru care se realizeaza cel mai bine prin
intermediul comunicatelor de pres care bor contine detalii depsre beneficiile noului
produs sau serviciu modul de distribuire al acestor, caracteristicile site-ului
companiei.
ePR oferit prin site-ul web al companiei are in vedere utilizarea interactiv n a
site-ului. Orice companie care are un site desfasoara in mod implicit si o activitate de
relaii publice online atunci cand site-ul este interactiv, furnizeaza un feedback sau un
serviciu de tip FAQ (ntrebri Frecvente). Activitatea de ePR oferita prin intermediul
site-ului web prezinta o serie de avantaje: distribuie infomaia direct ctre public,
permite reacii rapide i are cheltuieli reduse. De asemenea informaiile postate pe siteul web pot fi actualizate frecvent, zona de tiri site-ului fiind astfel una dintre locaiile
vizitate constant de jurnaliti.
ePR se poate desfasura si prin e-mail care a devenit o metod de comunicare
larg acceptat i utilizat att n comunicaiile externe ct i interne ale firmei.
Alte forme de comunicare online folosite in actitivitatea de ePR sunt: listele de
discuii, forumurile, bazele de date online, conferinele online, blogurile etc.
3.8. Rezumat
25
Mixul de marketing online prezinta o serie de elemente comune dar are i o

elemente specifice mediului online cum ar fi interactivitatea sau personalizarea.
Produsele i serviciile n format digital reprezint categoria de produse pentru care
politica de produs are gradul de specificitate cel mai ridicat in cazul marketingului
online. Internetul si mediul online ofer companiilor posibilitatea de a adapta rapid si
in permanenta preul la schimbrile intervenite pe piaa. Desi este greu de conceput
modul in care produsele pot fi livrate ctre clieni folosind Internetul, livrarea
produselor de tip informaie a fost ntotdeauna relativ uoar. Politica promoional
este una dintre cele mai dinamice variabile ale mixului de marketing.

1. Principalele obiective ale activitatii de publicitate desafasurate on-line sunt:
a. crearea unei baze de date calificate;
b. generarea unui trafic ridicat pe website-ul companiei;
c. creterea notorietii unei mrci printr-o campanie de promovare ampl, on-line i
off-line;
d. construirea unei imagini de marc bazat pe valorile promovate pe Internet.
Raspuns corect: (b,c,d)
2. Avantajele publicitii on-line n cadrul mixului de marketing online sunt:
a. segmentare eficient a potentialilor clienti;
b. complexitatea acoperirii targetului vizat;
c. interactivitate;
d. personalizare.
Raspuns corect: (a,b,c)
3.10. Bibliografie
3. Kotler, Ph. Managementul marketingului (traducere), Editura Teora, Bucureti,
1997.
***Comerul Online: Tendine i atitudini, studiu publicat n luna august 2009, studiu
realizat de compania de cercetri online Gemius n parteneriat cu Orange Romnia.
***eMail Marketing Guide, Part1, Part2, www.eroi.com
***Email Design Best Practices, www.eroi.com
***Harta publicitii online din Romnia, www.vivi.ro.
***How Many Blogs Are There?
Is Someone Still Counting?,
26
http://www.blogherald.com
***Metode
de
promovare,
Mic
http://metodepromovare.wordpress.com
27
glosar
de
termeni
SEO,
UNITATEA DE NVARE 4. INSTRUMENTE DE MARKETING ONLINE

Cuprins
4.1. Obiective
4.3. Site-ul web
4.4. Publicitate online
4.5. Marketing prin email
4.6. Grupuri de discutii, bloguri si motoare de cautare pe Internet
4.7. Rezumat
4.9 Bibliografie
4.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se vor prezenta principalele instrumente folosite in
activitatea de marketing online: site-urile web, publicitatea online, email-ul blogurile si
grupurile de discutii.

Care cele mai importante instrumente folosite in marketingul online;
Care sunt avantajele utilizarii site-urilor wev in marketingul online;
Care sunt etapele realizarii unui site web;
Care sunt criteriile de evaluare a unui site web;
Cum se realizeaza transferul fisierelor de mari dimensiuni prin Internet.
4.3. Site-ul web
00:00
Un site web reprezint un set de pagini Web interconectate, incluznd o pagin

de baz (homepage), realizate i dezvoltate sub forma unei colecii de informaii cu un
anumit scop. Din perspectiva activitatii de marketing, site-ul web reprezint cel mai
important instrument prin intermediul cruia o companie poate profita de oportunitile
existente n mediul virtual.
Realizarea unui site web nu este foarte simpla cum ar pare la prima vedere.
Aceasta activitate necesit o nelegere foarte buna a ce anume asteapta sa gaseasca pe
site-ul vizitat potenialii utilizatori, unde si cat de repede s gseasc informaia
cutat, precum i modul cum ei cred c aceste informaii vor fi organizate si
prezentate. Pentru ca un site web sa aiba success si sa fie apreciat de ctre utilizatori
trebuie tinut cont de de psihologia vizitatorilor, ateptrile i preferinele lor.
Crearea si utilizarea unui site web in activitatea unei companii prezinta mai
multe avantaje:
- acces pe o pia global. Datorita raspandirii sale, Internetul face posibil
atingerea unei piee globale de poteniali clienti, piata care este n continu
crestere.
- costuri sczute ale activitatii de marketing. Utilizarea site-ului web pentru
distribuirea informaiilor ctre clieni este mult mai puin costisitoare dect
tiparirea i trimiterea lor prin pota clasica;
- distribuire si actualizare rapid a informaiilor;
28
creterea notorietii companiei. Apariia unui nou site Web strnete

curiozitatea potentialilor cumparatori, ceea ce ii determina pe acestia s
viziteze site-ul respectiv devenind astfel poteniali clieni ai companiei
respective;
Site-urile de Web pot fi clasificate in functie de multe criterii: scopul lor,

audiena, domeniul, frecvena schimbrilor. Vom prezenta in continuare principalele
tipuri de site-uri web.
Site-uri comerciale sunt site-urile construite cu scopul principal de a sprijini o
companie in activitatea sa economica. Audiena acestor site-uri este este de regula
formata din: clienii actuali i poteniali ai firmei respective, investitorii cureni i
poteniali cureni ai organizatiei, presa, competitorii etc. Scopul unui site comercial
este multiplu:
- prezentarea de informaii despre produsele i serviciile furnizate de companie;
- furnizarea de suport tehnic clientilor relativ la produsele cumparate;
- vanzare de produse sau servicii (comert electronic)
- recurtare de personal.
Site-urile informaionale au ca scop principal acela de distribuire a informatiei. In
aceasta categorie intra site-urile guvernamentale, educaionale, ale organizaiilor
nonprofit, etc.
Site-urile navigaionale (portaluri) sunt utilizate ca un instrument care faciliteaza
utilizatorului navigarea pe Internet ( de exemplu Yahoo). Ele au ca rol principal
asistarea utilizatorului n identificarea informaiilor de care acesta are nevoie.
Site-urile pentru divertisment - scopul lor principal este acela de a-l distra pe utilizator,
de a crea experiene distractive, plcute.
Site-urile personale - sunt construite pentru a prezenta informaii personale, un
curriculum vitae, etc.
Procesul de realizare a unui site este este compus din patru etape: planificarea,
pregtirea, crearea i implementarea.
- Planificarea realizarii site-ului inseamna de fapt nelegerea condiiilor i a
limitrilor acestui instrument de marketing. Planificarea realizarii unui site incepe cu
stabilirea obiectivelor de marketing ale respectivului care poate fi creterea notorietii
companiei, cresterea vnzrilor, culegerea de informaii despre clienii actuali i cei
poteniali. In functie de obiectiv site-ul poate fi unul de prezentare a companiei, unul
sit destinat relaiilor cu clienii, sau un site de comert electronic. In aceasta etapa se
estimeaza costurile crerii i intretinerii site-ului, personalul necesar pentru realizarea
proiectului.
- Pregtirea instrumentelor presupune n primul rnd determinarea coninutului
acestuia. n funci de scopul si tipul site-ului este identificat i organizat coninutul
informaional al paginilor, elementele multimedia pe care acestea le vor conine,
fonturi, elemente de stil etc.
- Codificarea site-ului - presupune crearea efectiv a paginilor site-ului folosind
limbaje specializate (HTML, CSS, Javascript, PHP etc). Pagina principal a site-ului,
29
pe care o vor vizualiza utilizatorii la prima lor accesare a site-ului reprezint un

element important al proiectului. Activitile desfasurate in aceast etap constau de
regula n formularea textelor ce vor fi afisate, crearea imaginilor, a structurii de
navigaie, a legturilor interne i externe, a elementelor active precum meniuri, sau
formulare interactive.
- Implementarea site-ului incepe cu testarea i verificarea tuturor paginilor i
informaiilor pe care aceastea le conin, pentru a i ndeprtate eventualele erori sau
disfuncionaliti. Dup ce se stabilete c site-ul este perfect funcional, se trece la
publicare sa pe un server web si la promovarea sa, fr de care obiectivele sale de
marketing sunt imposibil de atins.
Care sunt cele mai utilizate limbaje la crearea site-urilor web?

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
4.4 Publicitatea online
00:20
Daca plecam de la faptul ca publicitatea este o form pltit de comunicare cu

scopul de a influena receptorul mesajului s acioneze n momentul respectiv sau n
viitorul apropiat putem sa definim publicitatea pe Internet ca orice alta form de
publicitate cu specificitatea c ea este realizat pe Internet. Publicitatea online este un
fenomen mult mai complex, care poate fi studiat din perspectiva gradului de
accesibilitate, gradului de cuantificare i eficien, gradului intire a publicului vizat,
gradului de interactivitate. n literatura de specialitate, publicitatea online este
considerat ca fiind cea mai eficient form a mixului de comunicare online.
Tinand cont de criteriul accesibilitii, publicitatea online (pe Internet) poate
aduce unei firme mici avantaje substaniale prin derularea de campanii online eficiente
si cu costuri reduse. Trebuie tinut cont si de faptul ca Internetul este un canal media
prin care se pot lansa campanii internaionale de publicitate asigurnd organizaiilor
expunere pe pieele globale la costuri reduse.
Publicitatea online este uor de cuantificat comparativ cu publicitatea n medii
tradiionale, folosind criterii de evaluare diferite.
Publicitatea online reprezint cea mai eficient metod de a transmite un
mesaj unei audiene mari iar utilizarea Internetului n acest scop ofer un avantaj
competitiv major. Campaniile de publicitate online permit selectarea de site-uri
specializate, accesate de grupul vizat, iar publicul interesat are la dispozitie informaii
nelimitate i diverse despre produs sau serviciu, mesajul publicitar putnd fi adaptat
fiecrei categorie de clieni.
n privina interactivitii, publicitatea online implic audiena, o informeaz
i poate conduce la o tranzacie sau la un contact imediat.
30
Care sunt principalele forme ale publicitatii online?

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
4.5 Marketing prin email

01:00
E-mail-ul reprezint o aplicatie a retelei Internet care face posibil transmiterea

unor mesaje foarte rapid. Acest metod de comunicare prezinta avantajul c este bine
direcionat, dar i dezavantajul c nu toat lumea deschid mesajele publicitare. Email-ul s-a dovedit a fi o metod de comunicare eficient n mediul de afaceri,
devenind chiar cea mai folosit metod de comunicare.
Costurile publicitii prin e-mail sunt foarte mici, motiv pentru care s-a dezvoltat
foarte mult si fenomenul spam care inseamna trimiterea unor mesaje publicitare
nesolicitate. Pentru a nu cadea in capcana spam-ului trebuie ceruta permisiunea
utilizatorului de a-i trimite anumite informaii, pe care acesta le dorete, tehnic care
poart denumirea de permission marketing. Astfel, utilizatorului i se va permite s
aleag dac va dori s primeasc informaii, ce informaii doreste sa primeasca i cu ce
periodicitate.
Beneficiarul direct al utilizrii email marketingului sunt companiile care trimit
newslettere ctre clienii lor pe baza permission marketing.
Marketingul prin e-mail poate mbrca mai multe forme dintre care cele mai
importante sunt:
- Liste de mail.Aceasta forma consta in trimiterea de mesaje clientului, care i-a dat
acordul pentru a primi mesaje de la respectiva companie. De exemplu n momentul
completrii datelor personale pe un site web, se cere permisiunea trimiterii de mesaje
publicitare periodic. Aceast variant poart numele de liste opt-in, existnd chiar
furnizori specializai de astfel de liste;
- Grupurile de discuie. Mai multe persoane care doresc sa discute despre o tem
comuna formeaza un grup, mesajele fiind trimise tuturor membrilor respectivului grup.
Grupurile de discutii pot fi eficiente daca ating un segment int bine definit prin
caracteristici detaliate.
- Alte forme de marketing prin e-mail: concursuri online, prezena link-urilor ctre
firm n mesajele clienilor actuali. Aceast tehnic se poate dovedi foarte eficient
dac este bine aplicat.
Avantajele obtinute de o companie care comunic prin newsletter sunt :
- personalizarea comunicrii: un newsletter bun tine ntotdeauna cont de nevoile
abonailor si;
- segmentarea publicului: procesul de mparire a (potenialilor) clienilor n grupuri
distincte cu anumite caracteristici comune asigur transmiterea unui mesaj cu relevan
catre acestia;
- flexibilitate: datorit faptului ca se pot genera si transmite rapoarte n timp real cu
legat de numrul de vizualizri al newsletterului se pot lua decizii rapide in ceea
continutul acestuia si grupul tinta;
Dificultatea folosirii acestui instrument de marketing const n gsirea grupului
int ctre care va fi direcionat campania de marketing direct. Vor fi alese cu
precadere site-urile care ar putea fi interesate de un anume produs. Multe dintre siteurile web necesit o nregistrare nainte de intrarea n site-ul propriu-zis iar pe baza
acestor nregistrri se poate alctui o list de e-mail-uri. De asemenea, o list de adrese
email se poate achiziiona de la o firm care vinde acest gen de liste. Mesajul transmis
31
trebuie s fie clar i concis, si s fie n concordan cu scopul urmrit.
Precizati avantajele si dezavanatajele marketingului prin e-mail

...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
4.6 Grupuri de discutii, bloguri si motoare de cautare pe Internet

01:30
Grupurile de discuii (sau forumuri de discuii) reprezint sisteme de

comunicaii moderne prin care persoane avnd diverse preocupri schimb informaii
pe baza unor teme de interes general sau particular sau pun diferite ntrebri.
Majoritatea grupurilor de discuii sunt distribuite n reele de calculatoare de
larga raspandire i sunt cunoscute sub numele generic de UseNet, (o prescurtare a
cuvintelor Users' Network). Numr mare de grupuri de discutii se explic prin faptul
ca tematica abordat de acestea este foarte divers cuprinznd att teme generale ct i
subiecte specifice, accesibile numai unui numr restrns de utilizatori specializai.
Orice membru al unui grup de discuii poate citi mesajele trimise de ali membri sau
poate aduga propriile sale opinii ntr-un nou mesaj transmis celorlali
Forumurile se pot asemna cu un avizier electronic n care participani pun
ntrebri si primesc rspunsuri sau fac diverse comentarii la articolul iniial. Toate
aceste ntrebri i rspunsuri formeaz un fir de discuii (thread).
Crearea unui grup de discutii reprezinta o solutie avantajoasa din perspectiva
obiectivelor de marketing ale organizatiei datorita urmatoarelor avantaje:
- fidelizarea clientilor;
- crearea unei imagini favorabile a organizaiei, membrii grupului constituind surse de
publicitate gratuit pentru organizaie;
- crearea unei atitudini favorabile fa de organizaie, produs sau serviciu rndul
clienilor efectivi sau poteniali;
- cresterea volumului vnzarilor unor produse sau servicii oferite de organizaie i care
sunt asociate n consum produsului sau serviciului achiziionat de membrii grupului;
- dezvoltarea unor parteneriate cu membrii grupului;
- crearea platformei pentru oferirea unor servicii pentru clientii organizatiei;
- realizarea unor studii si cercetari de marketing n rndul clientilor efectivi si
potentiali ai organizatiei.
Un blog (care este prescurtarea de la web log) este un site specializat web care
conine articole periodice cu caracter personal, aceste articole afiate de regula n
ordine cronologic. Scopul blogurilor variaz foarte mult, pornind de la jurnale
personale pana la instrumente ale diferitelor companii, ale programelor media. De
asemenea ele variaz i n funcie numarul autorilor, de la bloguri care apartin unui
singur autor la bloguri care apartin unei intregi comunitati. Daca sunt create cu scopuri
comerciale, blogurile pot deveni si o surs de ctiguri. Cele mai multe bloguri permit
vizitatorilor s posteze comentarii publice asupra articolelor publicate de autorul
blogului, in felul acesta creindu-se o comunitate de cititori ai blogului. Marketingul
online foloseste blogurile ca nou instrument cu scopul de a obtine o comunicare
public prietenoasa sau o forma de interaciune cu clientii.
Deoarece Internetul este un rezervor imens de informaie o importan tot mai
mare n selectarea informaiilor o au serviciile de cutare. Motorul de cutare (search
32
engine) este instrumentul prin care, din rezervorul relativ dezorganizat de documente
de pe Web, anumite informatii sunt puse la dispoziia utilizatorului conform cerintelor
sale. El permite efectuarea unei cutri pe baza unor cuvinte cheie i obinerea unor
rezultate care corespund acestora. Avantajele motoarelor de cautare sunt multiple.
Datorita caracterului global al Internetului cutrile de informatie i implicit rezultatele
obtinute depesc graniele teritoriale i temporale, motoarele de cutare avnd
capacitatea de gasi informatii care sunt actualizate des, fr a afia rezultate vechi, iar
pe de alta parte de viteza obtinere a informatiei este de numai cteva secunde.
Statisticile recente arat c peste 80% din totalul traficului ctre site-urile web este
generat de motoarele de cutare.
Utilizatorii ajung sa viziteze un site prin navigare direct (daca ei cunosc
adresa sau o intuiesc), ca rspuns la o sugestie (de exemplu prin includerea adresei
site-ului n semntura unui email, click pe un banner, hiperlegtura de la o alt pagin
web) sau n urma folosirii unui motor de cutare. Dintre aceste modaliti, cutarea
bazata pe cuvinte cheie relevante este cea mai des utilizata metoda de a ajunge la
informatia dorita. Din acest motiv anticiparea modalitilor de cutare la care apeleaz
utilizatorii pentru a ajunge la informatia dorita este foarte importanta. n general o
cutare implic un numar de 5-10 interogri i 10-20 interaciuni cu site-uri diferite.
Din momentul in care utilizatorii au identificat site-ul dorit ei trebuie s poat accesa
rapid informaiile de care au nevoie. Practic, exista o regul denumit regula celor 3
clic-uri, care spune c utilizatorul din maximum trei apsri ale butonului stng al
mouse-ului trebuie s poat accesa informaiile necesare.
Cele mai importante motoare de cautare de pe Internet sunt:
-Google, www.google.com statisticile poziioneaz Google drept lider in rndul
motoarelor de cutare, cu un procent de 45% din totalul cutrilor.
-Yahoo, www.yahoo.com detine in jur de 25% din totalul cautorilor pe web.
- Bing www.bing.com este un motor de cautare detinut si administrat de compania
Microsoft.
Pentru ca site-urile sa fie identificate cu usurinta de catre motoarele de cautare,
se folosesc o serie de tehnici eseniale oricrei afaceri online, dintre care cele mai
importante sunt:
- Search Engine Submissions (nscrierea n motoarele de cutare) - nscrierea site-ului
n baza de date a motoarelor de cutare majore.
- Search Engine Optimization (optimizarea site-ului pentru motoarele de cutare) - se
refer la anumite tehnici utilizate la construirea site-ului astfel incat acesta sa fie
poziionat cat ma sus in lista de rezultate generata de motoarele de cutare. Aceasta
este doar o parte a importanta a strategiei de promovare pe Internet.
- Site Linking and Link Popularity (legturi ctre alte site-uri i popularitatea siteurilor pe motoarele de cutare i pe Internet). Existenta unor legturi catre alte site-uri
aduce mai mult trafic i ridic clasificarea n lista de rezultate a motoarelor de cutare.
S ne reamintim...
Principalele instrumente de marketing online sunt : site-ul web, publicitatea online,
marketingul prin email, grupurile de discutii, blogurile si motoarele de cautare pe
Internet.
4.7 Rezumat
Un site web reprezint un set de pagini Web interconectate, realizate i
dezvoltate sub forma unei colecii de informaii cu un anumit scop. Din perspectiva
33
02:00
activitatii de marketing, site-ul web reprezint cel mai important instrument prin
intermediul cruia o companie poate profita de oportunitile existente n mediul
virtual.
Publicitatea online este considerat ca fiind cea mai eficient form a mixului
de comunicare online. Tinand cont de criteriul accesibilitii, publicitatea online poate
aduce unei firme mici avantaje substaniale prin derularea de campanii online eficiente
si cu costuri reduse. Trebuie tinut cont si de faptul ca Internetul este un canal media
prin care se pot lansa campanii internaionale de publicitate asigurnd organizaiilor
expunere pe pieele globale la costuri reduse.
E-mail-ul s-a dovedit a fi o metod de comunicare eficient n mediul de
afaceri, devenind chiar cea mai folosit metod de comunicare. Costurile publicitii
prin e-mail sunt foarte mici, motiv pentru care s-a dezvoltat foarte mult si fenomenul
spam care inseamna trimiterea unor mesaje publicitare nesolicitate.
Grupurile de discuii (sau forumuri de discuii) reprezint sisteme de
comunicaii moderne prin care persoane avnd diverse preocupri schimb informaii
pe baza unor teme de interes general sau particular sau pun diferite ntrebri.

(timp necesar : 10 minute)
1. Marketing-ul prin e-mail poate imbraca urmatoarele forme:
a. liste de mail, newsletter, semnatura e-mailului
b. liste de mail, raspindirea virusilor informatici
c. liste de mail, utilizarea elementelor multimedia si hiperrmedia
d. liste de mail, utilizarea pachetelor integrate de programe
2. Search Engine Optimization reprezinta:
a. o baza de date cu informatii de pe Internet
b. o tehnica pentru promovare a site-urilor web
c. un motor de cautare pe Internet
d. un instrument de realizare a unui site web
Rapsunsuri corecte:
1. a
2. b
4.9. Bibliografie
2. Kotler, Ph. Managementul marketingului (traducere), Editura Teora, Bucureti,
1997.
3.C. Veghes - Marketing direct, editura Uranus, Bucuresti, 2003.
34
UNITATEA DE NVARE 5. CAMPANIA DE MARKETING ONLINE

Cuprins
5.1. Obiective
5.4. Conceperea mesajelor si stabilirea canalelor de comunicatie
5.5. Estimarea bugetului campaniei
5.6. Evaluarea campaniei
5.7. Rezumat
5.10. Bibliografie
5.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se vor prezenta elementele de baza in planificarea si
realizarea unei campanii de marketing online:
obiectivele campaniei
planificarea activitatilor;
conceperea mesajelor ce vor fi transmise;
estimarea bugetului unei campanii de marketing online;
evaluarea eficientei campaniei.

Cum se planifica o campanie de marketing online;
Care sunt elementele unei campanii de marketing online;
Cum se evalueaza eficienta unei campanii de marketing online.
00:00
Orice campanie de marketing online urmrete dou obiective principale:

- atragerea de vizitatori pe site-ul companiei cu scopul de a ii transforma in clieni;
- fidelizarea clienilor existenti, respectiv mentinerea si dezvoltarea relailor cu acetia
n timp.
In afara acestor doua obiective principale mai putem pune in evidenta si o serie
de obiective subsumate acestora:
- cresterea cifrei de afaceri;
- cresterea cotei de piata;
- cresterea volumului vanzarilor;
- imbunatatirea imaginii companiei;
- reducerea costurilor activitatilor de promovare.
Strategia in cazul marketingului online se refera la modul in care instrumentele
oferite de reteaua Internet vor fi utilizate pentru atingerea obiectivelor propuse. In
acest sens se elaboreaza un program de marketing online care contine modul concret
cum va fi pusa in practica strategia de marketing online prin stabilirea unor activitati
ce urmeaz a fi executate precum si prin specificarea resurselor necesare indeplinirii
acestora.
35
Planificarea activitilor de marketing online presupune realizarea unor

activiti:
- analiza situaiei actuale. De regula se realizeaza o analiza SWOT prin care se pun in
evidenta motivele lansarii campaniei online, care sunt principalele provocri din
perioada precedent dar i oportunitile acesteia;
- stabilirea obiectivelor campaniei;
- identificarea modalitilor de realizare a campaniei online i modul cum se poate
combina cu activitati clasice (offline) pentru a se atinge obiectivele stabilite;
- elaborarea si implementarea planului de marketing online;
- estimarea unui buget necesar campaniei.
- evaluarea rezultatelor campaniei de marketing online.
Elaborarea programului de marketing online presupune stabilirea unor aciuni
ce urmeaz a fi intreprinse precum i resursele necesare. Etapele necesare a fi urmate
pentru intrarea n mediul online presupune:
- inregistrarea unui nume de domeniu Internet pentru site;
- stabilirea modalitatii prin care se realizeaza accesul la Internet;
- proiectarea i implementarea site-ului Web al companiei;
- inregistrarea site-ului Web in baza de date a principalelor motoare de cutare de pe
Internet;
- includerea adresei site-ului n publicitatea off-line a firmei si in semnatura de email a
organizatiei;
- actualizarea permanenta a site-ului si asigurarea unui feedback rapid clientilor.
Este important ca in mod periodic sa fie evaluate rezultatelor implementrii
planului propus i in situatiile in care se constata devieri de la planul initial sa se
adopte masurile necesare.
De regula realizarea unei campanii de marketing n mediul online este
asemntor unei campanii offline dar se tine cont de particularitile clientului online,
de specificul instrumentelor online de transmitere a mesajului.
n funcie de obiectivele sale, un site (ca principal instrument al marketingului
online) poate utiliza diferite tehnici pentru a genera un trafic ridicat si a atrage noi
vizitatori:
- nscrierea n motoarele de cutare de pe Internet. Doar inscrierea site-ului in
motoarele de cautare nu ar fi eficienta daca nu este insotita si de implementarea unei
liste de meta-tag-uri (cuvinte-cheie care se insereaz n antetul paginilor care compun
site-ul) deoarece majoritatea motoarelor de cutare folosesc algoritmi care indexeaz
site-urile n baze de date, iar afiarea lor la cererea utilizatorilor se face n funcie de
relevana coninutului pentru cuvntul cutat. Alegand cuvinte cheie potrivite se poate
obine o optimizare a afirii rezultatelor, astfel nct site-ul s fie accesat de vizitatorii
interesai.
- folosirea e-mail-ului ca mediu de transmitere a mesajelor de marketing;
- folosirea publicitatii online care trebuie s transmit un mesaj atrgtor ctre o
audien corect determinat;
- cunoaterea preferinelor consumatorilor prin constituirea unei baze de date.
Campaniile de marketing online sunt mai eficiente daca au la baz fiiere de contacte
consumatori cu informaii colectate pe baza voluntariatului vizitatorilor unui site, n
funcie de criterii precum: adres de contact on-line, vrst, sex, ocupaie, etc.
Furnizati mai multe detalii pentru obiectivele unuei campanii de marketing online.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
36
5.4 Conceperea mesajelor si stabilirea canalelor de comunicatie

00:20
Orice campanie de marketing online presupune transmiterea unui mesaj catre

consumatori. n acest sens prin mesaj vom nelege o combinaie de diferite elemente
precum text, grafice statice sau animate, informatie audio/video care sunt transmise
catre consumatorilor cu scopul informrii despre un produs sau serviciu oferit, al
influenrii comportamentului lor de cumprare i consum.
In functie de suportul sau, mesajele pot imbraca forme diferite: mesaj obinuit
n cadrul potei electronice sau a unui newsletter, mesaje prezentate n cadrul unui
banner publicitar, cataloage online etc.
Orice mesaj implica patru aspecte: continutul propriu zis al mesajului, structura
mesajului, formatul sau si modalitatea de transmitere a sa.
Regulile aplicabile mesajelor utilizate in cadrul campaniilor de marketing
clasice se utilizeaza si in cazul marketingului online. Acestora li se adauga insa
anumite reguli specifice mediului online.
Tehnologiile de comunicare utilizate in Internet sunt puternic interactive si
combina proprietatile canalelor de comunicare impersonale, in masa cu cele personale.
Browserele WEB existente in prezent permit completarea de formulare online, accesul
la serviciile de posta electronica, realizarea de videoconferinte etc. Publicitatea
efectuata prin intermediul site-urilor WEB furnizeaza atat o expunere pe termen scurt
cat si pe termen lung. Cu toate aceste avantaje, fragmentarea aparuta in mijloacele
media a generat si o deplasare a preferintelor si comportamentului consumatorilor, fie
ca sunt consumatori individuali fie ca sunt companii. De aceea pentru ca activitatea de
marketing online sa fie eficienta, trebuie stabilit un dialog direct cu utilizatorii prin
colectarea de date despre ei sau prin utilizarea unor mijloace interactive puse la
dispozitie de noile tehnologii Internet, cum ar fi de exemplu trimiterea unor
newslettere personalizate, utilizarea blogurilor interactive.
Este important de subliniat faptul ca Internetul folosit drept canal de
comunicatie va fi eficient daca este utilizat impreuna cu alte medii si canale de
comunicare in cadrul unei activitati de marketing integrate. Alegerea mesajelor si a
modalitatii de transmitere a acestora trebuie sa conduca la obtinerea unui efect
masurabil iar pentru aceasta compania trebuie sa tina cont si de factori precum
produsul sau serviciul oferit, pretul acestuia, pozitia companiei pe piata produslui
respectiv, etc.
5.5 Estimarea bugetului campaniei

00:30
5
Obtinerea unor rezultate in urma campaniei de marketing online depinde in mod

evident si de bugetul alocat acestei campanii. Cu cat bugetul este mai mare cu atat
creste si eficienta campaniilor. Pe de alta parte, efectele pot apare cu o anume
intarziere. De exemplu, efectul optimizarii unui site poate apare cu o intarziere
deoarece bazele de date ale motoarelor de cautare de pe Internet se actualizeaza o data
pe saptamana sau o data pe luna. Este foarte util s fie stabilite obiective specifice si
pentru costul aducerii de vizitatori pe site-ul WEB al companei dar i pentru costul
obinerii de rezultate concrete care sa rezulte in urma vizitei lor. Acesta implic, de
regula costul de achiziie per vizitator, costul de achiziie per interogare sau costul de
37
achiziie per vnzare.

Costurile campaniilor de comunicare online pot fi comparate pentru diferite
metode de generare a traficului catre site-ul companiei. Pentru a avea o evaluare a
costului per aciune care este un model de plat a publicitii online n care plata se
bazeaz doar pe realizarea de aciuni cerute, cum ar fi de exemplu vnzarea unui
produs, este necesar sa se urmreasca clientul din momentul n care viziteaza pentru
prima dat site-ul pn cand aciunea respectiva este realizat.
5.6 Evaluarea campaniei

01:30
Dup implementarea campaniei de marketing online trebuie s evalueze

impactul produs asupra publicului int.
Evaluarea eficienei activitii de comunicare de marketing online i a
efectelor sale este un proces dificil deoarece trebuie evaluat dac efectele pozitive
obtinute sunt cele optim si daca nu cumva cu aceleai investiii s-ar fi putut realiza o
campanie de promovare online mai eficient. De asemenea trebuie sa se ia in
considerare att efectele pe termen scurt, ct i cele pe termen lung. Evaluarea
impactului unei anumite metode de promovare este dificila si datorita faptului c de
multe ori o companie desfoar simultan mai multe campanii promoionale, deci
efectul nregistrat este de fapt un rezultat insumat al acestor aciuni.
In practica curenta campaniile de publicitate online sunt analizate printr-o
serie de indicatori specifici:
- Click through rate (CTR): este definit ca fiind raportul dintre numrul de clickuri pe
site-ul promovat rezultate n urma a o mie de afiri a unui banner. CTR se utilizeaza
ca indicator de msurare a eficienei publicitii online, inregistrand impactul i reacia
vizitatorilor la afiarea bannerului publicitar.
- Cost per click (CPC): presupune calculul costurilor privind afiarea unui mesaj
publicitar, plecand de la faptul ca se pltete numai n cazul n care vizitatorul a dat
click pe o anumit form de publicitate, fie c este vorba de un banner, un link etc.
- Cost per mia de afiri (CPM): se utilizeaza pentru calculul costului asociat difuzrii
unui banner publicitar. Compania pltete la fiecare o mie de afiri.
- Cost per aciune (CPA): reprezint o modalitatea de calcul a costurilor privind
afiarea reclamelor online, prin care se pltete numai n situatia in care uitlizatorul oa
efectuat o anumit aciune, de exemplu a cumparat un produs..
- Timp mediu per vizit este definit ca fiind raportul dintre timpul total exprimat n
secunde al tuturor vizitelor cu dou sau mai multe afiri de pagini i numrul total al
acesor vizite.
- Timpul mediu per vizitator unic se defineste ca raportul dintre timpul total exprimat
n secunde al tuturor vizitelor unice cu dou sau mai multe afiri de pagini i numrul
total de vizitatori unici care au realizat asemenea vizite.
Masurarea eficienei activiti de marketing online furnizeaza informatii cu
privire la:
- Care sunt cel mai des vizitate pagini ale unui site;
- Ce anume caut clientul pe site;
- Care este numarul de vizite a site-ului ntr-o anumit perioad de timp;
- Cum reuseste site-ul s capteze atenia cititorului;
38
Ct de rapid vizitatorul este indemnat sa efectueze o aciune (de exemplu sa

cumpere un produs);
Care este numarul vizitatorilor unici;
Cum se coreleaza numarul de vizitari a site-ului cu volumul vanzarilor sau al
incasarilor.
Care este parerea vizitatorilor despre utilitatea site-ului.
Site-ul utilizeaza tehnologii pentru monitorizarea i colectarea datelor despre
fiecare vizitator individual al site-ului?
Cost per click reprezinta:

...
...
...
5.7 Rezumat
Orice campanie de marketing online pleaca de la dou obiective principale: atragerea
de vizitatori pe site-ul companiei, respectiv fidelizarea clienilor existenti. Campania
de marketing online incepe cu planificarea activitilor, apoi urmeaza elaborarea
programului de marketing online, conceperea mesajelor si stabilirea canalelor de
comunicatie, estimarea bugetului campaniei si in final se realizeaza o evaluare a
eficientei campaniei.
02:00

1. Cost per aciune reprezinta:
a. Un protocol de asigurare a securitatii in Internet
b. O metoda de calcul a costului de afisare a unui mesaj publicitar
c. O metoda de calcul a costului unei campanii de marketing online
d. O metoda de calcul a costului unui site web
2. Obiectivele unei campanii de marketing online sunt:
a. cresterea costurilor de productie
b. scaderea costului de productie
c. atragerea de vizitatori pe site si fidelizarea clientilor
d. reducerea cheltuielilor cu personalul
Rspunsurile corecte la ntrebrile din testul de tip gril:
1. b 2. c
5.9 Test de evaluare a cunotinelor

1. Ce este un plan de marketing online si care sunt elementele sale?
2. Care sunt obiectivele strategiei de marketing online?
39
5.10. Bibliografie
1. Orzan Gheorghe, Sisteme informatice de marketing, Editura Uranus, Bucureti, 2001.
2. Orzan Gheorghe, Orzan Mihai, Cybermarketing, Editura Uranus, 2007.
3. Grosseck Gabriela, Marketing i comunicare pe Internet, Editura Lumen, Iai, 2006
40
UNITATEA DE NVARE 6. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI HTML

Cuprins
6.1. Obiective
6.5. Crearea listelor in HTML
6.6. Generarea legaturilor in documentele HTML
6.7. Introducerea imaginilor in HTML
6.8. Definirea tabelelor
6.9. Rezumat
6.12. Bibliografie
6.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se va prezenta structura generala a unei pagini Web,
elementele de baza ale limbajului HTML, instructiunile pentru formatarea
documentelor, crearea listelor si a legaturilor in HTML, introducerea imaginilor si
definirea tabelelor, precum si exemple de pagini Web ce utilizeaza aceste operatii.

Care este limbajul specializat pentru crearea paginilor Web;
Care este structura unei pagini WEB ;
Care sunt principalele instructiuni ale limbajului HTML.
00:00
Limbajul HTML este o implementare a standardului SGML (Standard

Generalized Markup Language) specializat pentru crearea paginilor Web. Limbajul
HTML descrie cum trebuie s fie formatate paginile Web i conine comenzi
explicite care indic browserului cum trebuie afiat un text.
Spre exemplu, comanda <I> indic browserului c textul care urmeaz
trebuie scris cu caractere italice iar comanda </I> marcheaz sfritul utilizrii
caracterelor italice.
Comenzile utilizate de limbajul HTML mai poart denumirea de tag-uri
(etichete) i de regul ele apar n perechi sub forma:
<TAG> text ................................................</TAG>
Anumite tag-uri posed i atribute care pot lua valori iar n aceast situaie
41
sintaxa este de forma:

<TAG atribut1 = valoare1 atribut2=valoare2>
Documentele HTML se pot construi cu orice editor de texte, dar exist i
programe specializate care uureaz munca celor care scriu aceste documente.
O pagin Web conine un antet i corpul paginii, acestea fiind cuprinse ntre
marcajele <HTML> i </HTML>. Antetul unei paginii se ncadreaz ntre marcajele
<HEAD> i </HEAD>. n interiorul antetului se poate introduce printre alte
elemente i titlul paginii ntre marcajele <TITLE> i </TITLE>. Corpul paginii este
marcat de comenzile <BODY> care desemneaz nceputul i </BODY> care indic
sfritul paginii.
Structura general a unui document HTML este de forma:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE> Titlul documentului </TITLE>
</HEAD>
<BODY>
.
.
.
</BODY>
</HTML>
Marcajul <BODY> poate fi nsoit de mai multe atribute care sunt prezentate n
tabelul 6.1.
Atribut
ALINK
Descriere
stabilete culoarea unei legturi active
BACKGROUND
indic un URL pentru o imagine care va fi folosit drept fundal

pentru pagin.
BGCOLOR
definete culoarea de fundal a paginii
LEFTMARGIN
seteaz marginea din stnga paginii (n pixeli)
LINK
definete culoarea unei legturi care nu a fost vizitat nc
TEXT
definete culoarea textului care apare n pagin
TOPMARGIN
seteaz marginea de sus a paginii (n pixeli)
VLINK
definete culoarea unei legturi care a fost vizitat

Tabelul 6.1 Atributele comenzii <BODY>
Culorile se exprim sub forma #rrggbb unde rr reprezint componenta de

rou a culorii, gg cea de verde i bb cea de albastru. Celei trei componente se
exprim sub forma unor numere hexazecimale.
n tabelul 6.2 sunt prezentate 16 culori standard foarte des utilizate.
Culoare
Valoare
Black
#000000
42
Maroon
#800000
Green
#008000
Olive
#808000
Navy
#000080
Purple
#800080
Teal
#008080
Gray
#808080
Silver
#C0C0C0
Red
#FF0000
Lime
#00FF00
Yellow
#FFFF00
Blue
#0000FF
Fuchsia
#FF00FF
Aqua
#00FFFF
White
#FFFFFF
Tabelul 6.2 Definiia unor culori utilizate n paginile Web

Pentru cele 16 culori din tabelul 6.2 se poate utiliza att valoarea
hexazecimal ct i numele culorii; de exemplu
BGCOLOR=white sau
BGCOLOR=#FFFFFF sunt echivalente.
Care sunt marcajele care indic nceputul i finalul unui document HTML?
.
.
.

00:15
Cele mai importante tag-uri HTML utilizate pentru formatarea textului dintr-o pagin
Web sunt:
<B>...</B> - textul scris ntre aceste marcaje apare cu litere de tip bold
<I>...</I> - textul scris ntre aceste marcaje apare cu litere italice
<EM>...</EM> - scoate n eviden textul
<STRONG>...</STRONG> - text scos puternic n eviden
<ADDRESS>...</ADDRESS> - specific un text ca o adres potal
<TT>...</TT> - text monospaiat
<Hi>...</Hi> - cu i = 1...6 stabilete dimensiunea caracterelor, H1 fiind cea
mai mare dimensiune i se utilizeaz la titluri
43
<P>...</P> - marcheaz un paragraf care ncepe cu o linie nou i separ

paragraful curent de celelalte printr-o linie liber
<BR> - este o comand care nu apare n pereche; marcheaz trecerea la o linie nou
<HR [size=n] [width=m] [align=center|right|left]> - traseaz
o linie orizontal. Aceast comand are mai multe atribute care sunt opionale, lucru
semnalat prin ncadrarea atributelor respective ntre [ ]. Atributul size definete
grosimea liniei, width definete lungimea (de exemplu width=50% nseamn o linie
care ocup jumtate din limea paginii) iar align stabilete modul de aliniere: pe
centrul paginii, la dreapta sau la stnga.
<MULTICOL cols=n gutter=m width=p>...</MULTICOL> - scrie
textul dintre marcaje pe mai multe coloane. Numarul de coloane se specific prin
atributul cols, limea unei coloane prin width, iar spaiul dintre coloane prin gutter.
Pagina Web prezentat mai jos utilizeaz cteva din aceste comenzi :
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Glosar</TITLE>
<HEAD>
<BODY BGCOLOR="GRAY", TEXT="BLACK", LINK="BLUE",
ALINK="GREEN", VLINK="RED">
<H1 ALIGN=CENTER>Glosar</H1>
<HR ALIGN=CENTER WIDTH=50% SIZE=5 COLOR=NAVY>
<H2 ALIGN=LEFT>sistem de operare</H2>
<I>Sistemul de operare</I> are rolul de a gestiona
functionarea corecta si eficienta a tuturor dispozitivelor
calculatorului
<H2 ALIGN=LEFT>Procesor</H2>
<I>Procesorul</I> este componenta de baza a oricarui
calculator si executa instructiunile programelor
<HR ALIGN=CENTER WIDTH=50% SIZE=5 COLOR=NAVY>
<ADDRESS>Creat de Ionescu George<BR>
azi 10/10/2011</ADDRESS>
</BODY>
</HTML>
Modul de afiare a acestei pagini cu programul Internet Explorer poate fi

urmrit n figura 6.1.
44
Figura 6.1 Pagina Web afiat cu Internet Explorer
Sa ne reamintim...
Tag-ul - este folosit pentru a specifica regiuni ale documentului HTML, pe care le
va interpreta ulterior browser-ul. Tag-urile sunt de forma: <tag>
O comand HTML- este un tag complet, avand un <tag> de deschidere si unul de
inchidere </tag>.
Atributul - este folosit pentru a modifica valoarea unei comenzi in HTML. De obicei
o comanda are mai multe atribute care sunt opionale.
6.5 Crearea listelor n HTML

Limbajul HTML permite mai multor tipuri definirea de liste:
01:15
a) liste de definiii:
<DL>
<DT>
<DD>
<DT>
<DD>
termen de
definiia
termen de
definiia
definit
termenului
definit
termenului
...
</DL>
Exemplu:
45
<DL>
<DT> Functia de productie
<DD>relatia
dintre
productia
unui
bun
si
inputurile (factorii de productie) necesare pentru
a realiza acel bun.
<DT> Indiferenta
<DD> atitudine prin care un bun nu este nici
preferat, nici respins in raport cu alt bun
<DT> Inflatie
<DD> crestere sustinuta a nivelului general al
preturilor.
</DL>
b) liste ordonate:
<OL TYPE =
<LH>
<LI>
<LI>
<LI>
<LI>
</OL>
T START = N>
antetul listei
element din lista
element din lista
element din lista
element din lista
Cele dou atribute au urmtoarea semnificaie:

TYPE - definete modul de numerotare al elementelor din list
TYPE = 1 - elementele listei sunt numerotate folosind cifre arabe (valoare
implicit)
TYPE = i - elementele listei sunt numerotate folosind cifre romane
TYPE = A - elementele listei sunt numerotate folosind litere mari
TYPE = a - elementele listei sunt numerotate folosind litere mici
START - definete valoarea de nceput a numerotrii.
Exemplu:
<OL>
<LI>Retele locale
<LI>Retele metropolitane
<LI>Retele de larga raspandire
</OL>
Exemplu:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu de lista ordonata </TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<OL>
<LH><EM>Culorile spectrului vizibil sunt:</EM><BR>
<LI>Rosu
<LI>Portocaliu
<LI>Galben
<LI>Verde
46
<LI>Albastru
<LI>Indigo
<LI>Violet
</OL>
</BODY>
</HTML>
Listele pot conine ca elemente ale enumerrii alte liste cum se poate
observa n exemplul care urmeaz:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu de liste imbricate</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<OL>
<LH><EM>Planetele Sistemului Solar: </EM><BR>
<LI>Mercur
<OL TYPE=A>
<LI>57.9 milioane km deprtare Soare
<LI>nu are sateliti
</OL>
<LI>Venus
<OL TYPE=A>
<LI>108 milioane km deprtare Soare
<LI> nu are sateliti
</OL>
<LI>Pamintul
<OL TYPE=A>
<LI>un satelit: Luna
</OL>
<LI>Marte
<OL TYPE=A>
<LI>doi sateliti
<OL>
<LI>Phobos
<LI>Deimos
</OL
</OL>
</OL>
</BODY>
</HTML>
c) liste neordonate:
<UL TYPE =
<LH>
<LI>
<LI>
<LI>
</UL>
T>
antetul
element
element
element
listei
din lista
din lista
din lista
Atributul TYPE desemneaz simbolul grafic care va apare n faa fiecrui

element al listei.
TYPE = DISC - un disc
TYPE = CIRCLE - un cerc
TYPE = SQUARE - un ptrat
47
6.6 Generarea legturilor n documentele HTML
01:45
O pagin Web conine de regul, legturi ctre alte pagini. Printr-un simplu
clic al mouse-ului pe un cuvnt sau imagine de legtur, browserul aduce i afieaz
automat pagina ctre care puncteaz legtura. Legturile se realizeaz cu eticheta:
<A> text de legtur </A>
Eticheta <A> (A provine de la Anchor - ancor) are mai multe atribute
dintre care cel mai important este HREF cu ajutorul crui se indic locaia paginii
int:
<A HREF = adresa_pagin> text de legtur </A>
Legturile ntre paginile Web pot fi de mai multe feluri:
a) Legtur intern.
Aceasta puncteaz ctre un element din cadrul aceleiai pagini sau ctre un
element al altei pagini. Realizarea unei legturi interne presupune crearea unui
element de legtur n interiorul paginii i apoi realizarea legturii ctre acel element.
Elementul de legtur (ancora) se creeaz astfel:
<A NAME =nume_legtur> Paragraf ........ </A>
Legtura ctre o ancor se realizeaz specificnd numele fiierului care
conine ancora i numele ancorei (nume_legtur din exemplul de mai sus)
separate prin caracterul #:
<A HREF = nume_fiier#nume_legtur> Paragraf int</A>
Mai jos este prezentat un exemplu de utilizare a legturilor interne.
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu de utilizare a legaturilor interne</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<OL>
<LH><EM>Planetele Sistemului Solar</EM><BR>
<LI><A HREF = #A>Mercur</A>
<LI><A HREF = #B>Venus</A>
<LI><A HREF = #C>Terra</A>
<LI><A HREF = #D>Marte</A>
</OL>
<A NAME = A>Mercur</A><BR>
Planeta Mercur se afla la o distanta de 57.9 milioane km de Soare si
nu are sateliti.
<BR>
<A NAME = B>Venus</A><BR>
Planeta Venus se afla la o distanta de 108 milioane km de Soare si
nu are sateliti.
<BR>
<A NAME = B>Terra</A><BR>
48
Planeta Terra se afla la o distanta de 149.6 milioane km de Soare si

are un satelit: Luna.
<BR>
<A NAME = B>Marte</A><BR>
Planeta Marte se afla la o distanta de 227.9 milioane km de Soare si
are doi sateliti: Phobos si Deimos.
</BODY>
</HTML>
b) Legtura local.
Se realizeaz n felul urmtor:
<A HREF = nume_fiier_local> text de legtur</A>
unde nume_fiier_local se poate specifica folosind calea relativ, caz n care
serverul va cuta pagina ncepnd din directorul unde se afl pagina din care a fost
apelat legtura sau calea absolut.
c) Legtura extern.
O astfel de legtur puncteaz ctre un fiier care se poate afla oriunde n
Internet. Numele fiierului int se specific folosind URL-ul lui.
Exemplu:
<A HREF = http://www.yahoo.com>Yahoo! </A>
6.7 Introducerea imaginilor n HTML
02:00
n paginile Web se pot include i imagini. Browserele Web afieaz

imaginile salvate n fiiere GIF, JPEG sau PNG. Imaginile se includ cu ajutorul
etichetei IMG:
<IMG SRC = nume_fiier_imagine ALIGN = a HSPACE = N
VSPACE = M WIDTH = W HEIGHT = H BORDER = B>
Atributele acestei etichete au urmtoarea semnificaie:
SRC - specific URL-ul imaginii care se va introduce n pagin;
ALIGN - poate lua una din valorile TOP, MIDDLE, BOTTOM, LEFT sau RIGHT i
specific modul de aliniere a imaginii;
WIDTH - primete o valoare numeric i specific limea imaginii (n pixeli)
HEIGHT - primete o valoare numeric i specific nlimea imaginii (n pixeli)
BORDER - primete o valoare numeric i specific limea chenarului imaginii
HSPACE - primete o valoare numeric i definete spaiul lsat liber pe orizontal
n jurul imaginii;
VSPACE - primete o valoare numeric i definete spaiul lsat liber pe vertical n
jurul imaginii;
49
Exemplu:
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Utilizarea etichetei IMG </TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<P>
<IMG SRC="carte.gif" ALIGN=TOP>
Acest text e aliniat la marginea de sus a imaginii.
</P>
<P>
<IMG SRC="carte.gif" ALIGN=MIDDLE>
Acest text e aliniat la mijlocul imaginii.
</P>
<P>
<IMG SRC="book.gif" ALIGN=BOTTOM>
Acest text e aliniat la marginea de jos a imaginii.
</P>
</BODY>
</HTML>
Imaginile pot fi utilizate i ca ancore pentru a realiza legturi ntre pagini:

<A HREF="http://www.hotmail.com"><IMGSRC="image.gif"></A>
6.8 Definirea tabelelor
02:20
Paginile Web pot conine i tabele. Un tabel este format din una sau mai multe
linii, fiiecare linie avnd una sau mai multe celule. n interiorul celulelor pot fi
introduse orice fel de informaii: text, figuri, legturi la alte paginii, liste i chiar
tabele. Eticheta care marcheaza un tabel este :
<TABLE
BORDER = N CELLSPACING = M, CELLPADDING = P
WIDTH = S%>
..... liniile tabelului
</TABLE>
Atributele etichetei TABLE au urmtoarea semnificaie:
- BORDER - definete grosimea chenarului tabelului ise exprima n numr de
pixeli;
- CELLSPACING - definete spaiul liber ntre celule;
- CELLPADDING - definete spaiul liber n jurul textului unei celule;
- WIDTH - definete limea tabelului n procente
Fiecare linie a tabelului este descris cu ajutorul etichetei:
<TR VALIGN = TOP|BOTTOM|MIDDLE ALIGN = LEFT|RIGHT|CENTER>
....</TR>
Atributul VALIGN definete alinierea pe vertical iar ALIGN definete
alinierea pe orizontal.
Fiecare celul a tabelului este descris astfel:
50
<TD VALIGN = TOP|BOTTOM|MIDDLE ALIGN = LEFT|RIGHT|CENTER

COLSPAN = N ROWSPAN = M> ....</TR>
Toate celulele de pe un rnd motenesc valorile atributelor VALIGN i
ALIGN care au fost stabilite pentru linia din care fac parte celulele cu excepia
situaiei cnd acest atribute sunt redefinite n eticheta <TD>. COLSPAN specific
limea celulei ca fiind numrul de coloane peste care se ntinde aceast celul.
ROWSPAN definete nalimea celulei exprimat n numrul de linii peste care se
ntinde celula.
Tabelele pot avea i un antet specificat cu ajutorul etichetei <TH> ... </TH>
care are aceleai atribute ca i <TD>. Titlul unui tabel se descrie prin eticheta:
<CAPTION ALIGN=TOP|BOTTOM> .... </CAPTION>
n continuare este prezentat un exemplu de tabel, iar n figura 6.2 se poate
urmri modul cum este afiat acest tabel de browserul Internet Exporer.
<table border=1 cellspacing=1 cellpadding=0>
<Caption ALIGN=CENTER>Domeniile de utilizare ale
sistemului UNIX</caption>
<tr>
<th width=222 rowspan=2 valign=middle
align=center>HARDWARE</th>
<th width=331 colspan=5 ALIGN=CENTER>Sisteme de
Operare</th>
</tr>
<tr>
<td width=66
<td width=66
<td width=66
<td width=66
<td width=66
</tr>
valign=top>DOS</td>
valign=top>OS/2</td>
valign=top>MVS</td>
valign=top>VMS</td>
valign=top>UNIX</td>
<tr>
<td width=222 valign=top>LAPTOP</td>
<td width=66 valign=top>*</td>
<td width=66 valign=top>-</td>
</tr>
<tr>
<td
<td
<td
<td
<td
<td
width=222 valign=top>PC</td>
width=66 valign=top>*</td>
width=66 valign=top>-</td>
51
</tr>
<tr>
<td width=222 valign=top>STATII DE LUCRU</td>
</tr>
<tr>
<td width=222 valign=top>SISTEME DE BIROU</td>
</tr>
<tr>
<td width=222 valign=top>MINICALCULATOARE</td>
</tr>
<tr>
<td width=222 valign=top>SUPERMINICALCULATOARE</td>
</tr>
<tr>
<td width=222 valign=top>MAINFRAME-uri</td>
</tr>
<tr>
<td
<td
<td
<td
width=222 valign=top>SUPERCALCULATOARE</td>
52

</tr>
</table>
Figura 6.2 Tabelul afisat cu Internet Explorer

Sa ne reamintim...
Pentru a forma tabele asimetrice se foloseste atributul "rowspan" pentru a traversa
mai multe linii si "colspan" pentru a traversa mai multe coloane. Deasemenea
pentru antetul tabelului, se foloseste tagul <th>.
Atributele etichetei TABLE au urmtoarea semnificaie:
.......................
6.9. Rezumat
02:50
Limbajul HTML este o implementare a standardului SGML (Standard

Generalized Markup Language) specializat pentru crearea paginilor Web.
Limbajul HTML descrie cum trebuie s fie formatate paginile Web i conine
comenzi explicite care indic browserului cum trebuie afiat un text.
Un document HTML incepe si se termina cu tag-ul <html> si respectiv
</html>. Aceasta reprezinta structura standard a unui HTML.
Tag-ul body incapsuleaza tot continutul unei pagini Web.
Sistemul de culori hexazecimal este sistemul standard pentru toate browserele web.
Tag-ul <hr> se utilizeaza pentru a crea o linie orizontala.
Atributul href numeste legatura catre o alta pagina web. De fapt, este locul
unde va fi dus user-ul daca va executa un click pe linkul respectiv.
53
Linkurile (legaturile) pot fi de trei tipuri: interne, locale si externe.

Limbajul HTML permite definirea mai multor tipuri de liste : liste de
definitii, liste ordonate si neordonate.

1.
2.
3.
4.
5.
6.
Ce reprezinta sistemul de coduri de culori hexazecimale ?

Ce tag este utilizat pentru inserarea imaginilor?
Ce reprezinta Src?
Ce atribute sunt folosite pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini ?
Ce reprezinta atributul TYPE?
Ce semnificatie au atributele etichetei TABLE ?
Rspunsuri:
1. Sistemul de coduri de culori hexazecimale este o reprezentare de 6 caractere
de culoare. Primele doua caractere (RR) reprezinta culoarea rosu (Red),
urmatoarele doua (GG) culoarea verde (Green), iar ultimele doua (BB)
culoarea albastra (Blue).
2. Inserarea imaginilor se face cu ajutorul tag-ului <img/>.
3. "Src" este prescurtarea pentru "source" (sursa). Acest atribut se foloseste
pentru a indica locatia fotografiei.
4. Pentru a stabili inaltimea si latimea unei imagini sunt folosite atributele
height si width.
5. Atributul TYPE desemneaz simbolul grafic care va apare n faa fiecrui
element al listei.
TYPE = DISC - un disc
TYPE = CIRCLE - un cerc
TYPE = SQUARE - un ptrat
6. Atributele etichetei TABLE au urmtoarea semnificaie:
- BORDER - definete grosimea chenarului tabelului ise exprima n
numr de pixeli;
- CELLSPACING - definete spaiul liber ntre celule;
- CELLPADDING - definete spaiul liber n jurul textului unei celule;
- WIDTH - definete limea tabelului n procente .

Ce reprezinta atributul alt in cazul imaginilor unei pagini Web?
Cum se realizeaza tabelele asimetrice?
54
6.12. Bibliografie
1. Bogdan Oancea Tehnologia informaiei i comunicaiilor, Editura Artifex,
Bucureti, 2008.
2. Bogdan Oancea - Informatica, Editura Universitatii Nicolae Titulescu,
Bucuresti, 2013.
55
UNITATEA DE NVARE 7. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI CSS

Cuprins
7.1. Obiective
7.4. Elementele id si class
7.5. Definirea fonturilor
7.6. Alinierea in cadrul unei pagini WEB
7.7. Elemente de fundal
7.8. Stiluri de liste
7.9. Incadrarea elementelor in pagina
7.10. Rezumat
7.12. Bibliografie
7.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se vor prezenta urmatoarele:
Ce este limbajul CSS;
Cum pot fi folosite instructiunile limbajului CSS pentru formatarea unei pagini
WEB.

Cum se utilizeaza in cadrul paginilor WEB scrise in HTML;
Cum se formateaza elementele unei pagini WEB folosind CSS.
00:00
CSS (Cascading Style Sheets) reprezint un set de etichete care sunt utilizate
pentru formatarea paginilor WEB incluzand aici formatarea fundalului paginilor WEB,
a textului, a modalitatii de aranjare a diferitelor elemente in cadrul paginii. Limbajul
CSS prezinta o serie de avantaje precum:
elementele de formatare a unei pagini WEB sunt introduse o singura data in cadrul
paginii si pot fi folosite apoi in mai multe locuri din pagina;
se pot defini fisiere cu instructiuni de formatare, fisiere ce primesc extensia .css si
care sunt importate apoi in toate paginile WEB care compun un site. In felul acesta se
evita repetarea acelorasi instructiuni (etichete) de formatare in fiecare pagina,
diminuand si riscul aparitiei unor inconsistente intre paginile WEB ale site-ului;
introducerea intr-un singur loc a elementelor referitoare la formatarea paginii
conduce la micsorarea codului paginii respective si implicit pagina se va incarca mai
repede in fereastra browserului;
daca etichetele referitoare la formatarea paginii sunt salvate intr-un fisier .css,
continutul informational al paginii WEB este plasat mai aproape de inceputul paginii
ceeac ce contribuie la accesul mai rapid din partea motoarelor de cautare la pagina
respectiva.
56
Instructiunile limbajului CSS sunt structurate la trei niveluri:

1. Instructiuni de tip inline: se pot introduce direct ca proprietati ale tag-urilor HTML;
Instructiunile CSS inline sunt foarte des utilizate, deoarece acestea au
prioritatea cea mai mare, suprascriind astfel orice alte instructiuni CSS (incorporate
sau din fisiere externe). Ele sunt inserate ca atribute ale tag-urilor HTML din zona
BODY a paginii WEB. Un exemplu de utilizare in acest mod a CSS este:
<p style="... cod CSS....">
...textul paragrafului......
</p>
In acest exemplu se aplica anumite instructiuni de formatare asupra textului
unui paragraf prin intermediul atributului style al tag-ului <p>. La fel ca si in limbajul
HTML si CSS permite utilizarea de comentarii folosind o sintaxa asemanatoare:
/* Comentariu CSS */
2. Instructiuni introduse direct in blocul HEAD al paginii WEB. Acestea se mai
numesc si instructiuni incorporate. Mai jos este prezentat un exemplu de utilizare a
instructiunilor CSS incorporate:
<head>
......
<style type="text/css">
<!-... instructiuni CSS ...
-->
</style>
........
</head>
In acest exemplu eticheta style specifica locul de inceput si de final al blocului
CSS iar atributul type este utilizat pentru ca versiunile mai vechi de browsere, care nu
recunosc limbajul CSS sa nu interpreteze continutul blocului style.
3. Instructiuni salvate sub forma unor fisiere externe cu extensia .css. Importarea unui
fisier extern .css intr-o pagina WEB se realizeaza ca in exemplul urmator:
<link rel="stylesheet" type="text/css" href="nume_fisier.css">
Atributele etichetei link au urmatoarea semnificatie:
rel indica faptul ca fisierul spre care va puncta legatura este tip stylesheet;
type indica tipul fisierului: un fisier text ce contine instructiuni CSS;
href indica numele fisierului .css, eventual cu calea de access;
Prioritatea cea mai mare a acestor moduri de plasare a instructiunilor CSS o au
instructiunile inline iar prioritatea cea mai mica cele din fisierele externe .css. De
exemplu, daca intr-un fisier extern .css este specificata culaoarea textului ca fiind rosu,
iar intr-un paragraf al paginii WEB, printr-o instructiune CSS inline, se specifica
aceasta culoare ca fiind albastru, atunci paragraful respectiv va fi afisat de browser cu
albastru iar pentru restul documentului textul va fi afisat cu rosu.
57
Furnizati mai multe detalii despre CSS si versiunile sale. Folosii drept principal
surs de informare Internetul.
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
...........................................................................................................................................
7.4 Elementele id si class
00:20
Daca dorim sa aplicam un anumit stil de formatare pentru o zona dintr-o pagina
WEB (paragraf, tabel etc.) se poate folosi atat comanda id cat si comanda class.
Acestea atribuie un nume unui stil de formatare, urmand ca programatorul sa
foloseasca numele dat stilului de formatare cu ajutorul comenzilor id sau class acolo
unde are nevoie in cadrul paginii WEB.
Utilizarea comenzii id presupune existenta intructiunilor CSS in zona HEAD a
paginii WEB. Stilul creat cu ajutorul id este specificat cu ajutorul simbolului # urmat
de un nume care nu trebuie sa contina caracterul _. In continuare este prezentat un
exemplu de utilizare id:
Exemplu: utilizarea id
<html>
<head>
<title>Utilizare ID</title>

</style>
</head>
<body>
<p id="rosu">Acest text va fi afisat cu culoarea rosie cu ajutorul elementului CSS
id.</p>
<p>Acest text va fi afisat cu culoarea implicita (negru).</p>
<p id="rosu">Textul va fi afisat cu culoarea rosie cu ajutorul elementului CSS
id.</p>
</body>
</html>
Elementul class este similar cu id diferind doar sintaxa de definire a numelui
stilului. In acest caz se va folosi caracterul . In loc de #.
Exemplu: utilizarea elementului class
<html>
<head>
<title>Utilizare CLASS</title>

</style>
</head>
58
<body>
<body>
<p id="rosu">Acest text va fi afisat cu culoarea rosie cu ajutorul elementului CSS
class.</p>
<p>Acest text va fi afisat cu culoarea implicita (negru).</p>
<p id="rosu">Textul va fi afisat cu culoarea rosie cu ajutorul elementului CSS
class.</p>
</body>
</body>
</html>
S ne reamintim...
id si class sunt instructiuni care dau unui stil de formatare CSS un nume. Ele se
utilizeaza atunci cand dorim sa aplicam un stil de formatare unei zone din pagina
WEB.
7.5 Definirea stilurilor fonturilor

01:05
Pentru definirea atributelor fontului asociat unui element HTML se pot utiliza
atat instructiuni CSS inline cat si instructiuni incorporate in zona HEAD a paginii.
Aceste instructiuni pot specifica tipul fontului, dimensiunea, stilul etc. Formatarea
fonturilor cu ajutorul CSS este asemanatoare cu utilizarea etichetei font din limbajul
HTML care admite atributele type, style, size si weight.
Urmatoarele etichete CSS pot fi folosite pentru definirea fonturilor:
font-family
font-family specifica de fapt o lista de fonturi care vor fi folosite pentru un element al
paginii WEB. Browser-ul va incerca sa afiseze elementul respectivu utilizand primul
font din lista. Daca nu este posibil va incerca cel de-al doilea font s.a.m.d. Pentru
fonturile al caror nume este compus din 2 sau mai multe cuvinte (de exemplu Times
New Roman) se vor folosi ghilimelele pentru a incadra numele. Font-family se poate
utiliza atat in sectiunea HEAD a paginii WEB cat si direct folosind instructiuni inline.
Exemplu: font-family introdus in sectiunea HEAD si aplicat etichetei HTML p.
<html>
<head>
<title>Utilizare font-family</title>

</style>
</head>
<body>
<p>Acest text este afisat cu fontul Times New Roman</p>
</body>
</html>
In acest caz, toate elementele <p> (paragrafe) din pagina vor fi afisate cu fontul Times
New Roman. Daca acest font nu este disponibil pe calculator, atunci browserul va
incerca afisarea cu fontul Georgia. Daca nici acesta nu este disponibil se va incerca
fontul Serif. Daca dorim ca aplicam diferite stiluri (fonturi) pe diferite paragrafe atunci
putem folosi font-family in combinatie cu class.
59
Exemplu: font-family utilizat in combinatie cu class

<html>
<head>
p.times{font-family:"Times New Roman", sans-serif;}
p.arial{font-family:Arial, Helvetica, sans-serif;}
</style>
</head>
<body>
<p class="times">Acest paragraf este afisat cu fontul Times New Roman.</p>
<p class="arial">Acest paragraf este afisat cu fontul Arial.</p>
</body>
</html>
Exemplu: font-family in eticheta p a limabjului HTML
<html>
<head>
<title> Exemplu de utilizare a fonturilor </title>
</head>
<body>
<p style="font-family: font1,font2,arial;">Acest text este scris cu cu fontul Arial</p>
Text negru
<p style="font-family: font1,font2, Helvetica;">Acest text scris cu cu fontul Helvetica
</p>
</body>
</html>
font-size
Este parametrul prin care stabilim dimesiunea literelor, exprimat in pixeli (px), puncte
(pt), dimeniuni predefinte sau procente.
Exemplu: font-size introdus in sectiunea HEAD, aplicat comenzii p, cu dimensiunea
literelor exprimata in pixeli
<html>
<head>
<title>Exemplu de setare a dimensiuni literelor</title>

</style>
</head>
<body>
<p>Text scris cu font de 12pixeli</p>
Text
</body>
</html>
Dimensiunea predefinita foloseste cuvinte rezervate in loc de cifre. Acestea sunt:
60
Dimensiune
xx-small
x-small
small
medium
large
x-large
xx-large
Numar FONT size din HTML

1
2
3
4
5
6
7
Dimensiunea literelor poate fi stabilita si procentual.
Studiati exemplele de mai sus. Utilizand un editor de texte realizati paginile prezentate
si incarcati-le cu un browser.
7.6 Alinierea in cadrul unei pagini WEB

01:40
text-align pozitioneaza pe orizontala obiecte (texte sau imagini) si poate lua valorile
left, right si center similar etichetei align din limbajul HTML.
Exemplu: <html>
<head>
<title>Exemplu de utilizare</title>
<!-p{text-align: center;}
-->
</style>
</head>
<body>
<div class="centru"><img src="imagine.jpg"></div>
Text1.
<div class="centru">Text2 ..</div>
</body>
</html>
vertical-align este folosit pentru alinierea pe verticala si poate lua valorile: top, middle
si bottom.
<!-.sus{vertical-align: top;}
-->
</style>
float este folosit pentru alinierea textului cu imaginile si poate avea valorile: left si
right.
61
Exemplu:
<html>
<head>
<title>Exemplu de aliniere text si imagini</title>
<!-.auto{float: left;}
-->
</style>
</head>
<body>
<img src="figura.jpg" class="abc">
Textul se aliniaza la dreapta, iar imaginea la stanga.
</body>
</html>
Indentare
text-indent este folosit pentru alinierea textului in interior avand valori exprimate in
inch (in), centimetri (cm) sau pixeli (px).
<!-p{text-indent: 10px;}
-->
</style>
Culoare
color defineste culoarea textului dintr-o zona sau intrega pagina
Exemplu: utilizarea etichetei color
<html>
<head>
<title>Exemplu utilizare culoare </title>
<!-p{color: #FF0000;}
-->
</style>
</head>
<body>
Text afisat cu culoarea implicita<p>Text afisat cu rosu</p>
</body>
</html>
Stiluri pentru legaturi
In limbajul HTML culoarea legaturilor poate fi stabilita prin atributele LINK, ALINK
si LINK declarate in interiorul etichetei BODY. Acelasi lucru poate fi realizat
folosind sintaxa CSS.
62
Exemplu:
<html>
<head>
<title>Exemplu de setare a situlurilor legaturilor </title>
<!-a{font-family: arial; font-size: 12px;}
a:link {color: #FF0000;}
a:visited {color: #00FF00;}
a:active {color: #0000FF;}
a:hover {color: #000000;}
-->
</style>
</head>
<body>
Text afisat normal
<a href="exemplul1.html">link</a> catre exemplul 2
</body>
</html>
a defineste stilul general pentru legatura
a:link defineste stilul legaturii nevizitate
a:visited defineste stilul legaturii vizitate
a:active defineste stilul legaturii active
a:hover defineste stilul cand mouse-ul este deasupra legaturii
7.7 Elemente de fundal

background-color defineste culoarea de fundal
Exemplu: definim un stil pentru BODY si un altul pentru eticheta p
<html>
<head>
<title>Exemplu de setare culoare de fundal </title>
<!-body {background-color: #FF0000;}
p {background-color: #0000FF;}
-->
</style>
</head>
<body>
Text afisat normal
<p>Text cu background albastru</p>
</body>
</html>
background-image asociaza o imagine ca fundal pentru obiect.
Exemplu:
<html>
<head>
<title>Exemplu de setare a imaginii de fundal </title>
63
<!-p {background-image: url(fundal.jpg);}

-->
</style>
</head>
<body>
Text1
<p>Text cu imagine de fundal</p>
</body>
</html>
7.8 Stiluri de liste

Cu ajutorul etichetei ol din limbajul HTML se pot crea liste numerotate. Cu ajutorul
comenzilor CSS, in zona HEAD putem adauga pe langa numere si alte simboluri.
Sintaxa este:
<!-li {list-style-type: valoare;}
-->
</style>
valoarea poate fi:
valoare
disc
disc
disc
circle
cerc
square
patrat
decimal
numere intregi
lower-roman
numere romane, caractere mici (i, ii, iii, iv)
upper-roman
numere romane, caractere mari (I, II, III, IV)
upper-alpha
litere mari (A, B, C, D)
lower-alpha
litere mici (a, b, c, d)
none
nimic
Exemplu: lista ordonata folosind litere mici
<html>
<head>
<title>Exemplu de lista ordonata </title>
<!-li {list-style-type: lower-alpha;}
-->
</style>
</head>
<body>
Culori fundamentale:
<ol>
<li>rosu</li>
<li>verde</li>
64
<li>albastru</li>
</ol>
</body>
</html>
7.9 Incadrarea elementelor in pagina

Fiecare element al unei pagini este incadrat intr-o caseta dreptunghiulara
compusa din urmatoarele elemente:
marginea (margin) este spatiul exterior chenarului;

chenarul (border) este o bordura care inconjoara elementul;
completarea (padding) stabileste distanta dintre continut si bordura;
continutul include informatia utila (text, tabele, imagini, formulare, etc.) ;
width si height
Latimea si inaltimea unui element sunt stabilite in HTML prin atributele width si
height. Aceste atribute pot fi modificate prin comenzi CSS.
Exemplu: folosind comenzi CSS modificam dimensiunile originale ale unei imagini.
<html>
<head>
<title>Exemplu modificare dimensune imagine</title>
<!-img {width: 150px; height: 250px;}
-->
</style>
</head>
<body>
<img src="margin.gif">
</body>
</html>
padding si margin
padding stabileste distanta dintre obiect si bordura(chenar) pentru toate laturile.
Distantele pot fi stabilite si separate folosind padding-top, padding-bottom,
65
padding-left sau padding-right.

margin stabileste distanta dintre chenar si celelalte obiecte din pagina pentru toate
laturile. Distantele pot fi stabilite si separat folosind margin-top, margin-bottom,
margin-left sau margin-right.
Valorile pentru padding si margin pot fi exprimate in: px (pixeli), in (inch), pt
(puncte) sau cm (centimetri).
7.10 Rezumat
01:50
CSS, prescurtarea de la Cascading Style Sheets, sunt etichete folosite pentru

formatarea paginilor WEB care prezinta o serie de beneficii: formatarea este introdusa
intr-un singur loc pentru tot documentul ceea ce conduce la o reducere a codului
paginii si la incarcarea mai rapida a acesteia.
Sintaxa CSS este structurata pe trei nivele:
- nivelul 1 fiind proprietatile etichetelor din documentul HTML;
- nivelul 2 este informatia introdusa in blocul HEAD al paginii;
- nivelul 3 este reprezentat de comenzile aflate in pagini separate;

Realizati o pagina WEB in care sa utilizati elementele limbajului CSS prezentate in
aceasta unitate de invatare.
7.12. Bibliografie
1. Teodoru Gugoiu, HTML, XHTML, CSS si XML prin exemple - ghid practic,
Editura Teora, Bucuresti.
2. www.etutoriale.ro
66
UNITATEA DE NVARE 8. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI

JAVASCRIPT
Cuprins
8.1. Obiective
8.3. Prezentare Javascript
8.4. Comentarii in fisiere si alerte Javascript
8.5. Structura alternativa in Javascript
8.6. Functii Javascript
8.8. Tema de control
8.9. Bibliografie
8.1. Obiective
n aceast unitate de nvare se va prezenta o scurta introducere in limbajul
Javascript.

Dup parcurgerea unitii vei fi n msur s folositi limbajul Javascript in paginile
WEB.
8.3. Prezentare general Javascript
00:00
Javascript este un limbaj de programare care face posibil ca paginile WEB sa

fie interactive. Acesta este un limbaj recunoscut ca facand parte din categoria
"Scripting Languages".
Scripturile (mici programe) Javascript sunt introduse in pagina HTML si sunt
interpretate si executate de browser. Javascript poate fi utilizat pentru crearea siteurilor interactive, care sa comunice cu vizitatorii, pentru validarea datelor primite din
formulare completate de vizitatori, etc.
Pentru a fi interpretat de catre browser codul Javascript se va marca astfel:
<script type="text/javascript">
Codul javascript
</script>
O alta metoda pentru a folosi Javascript este aceea de utilizare a scripturilor
externe: se acceseaza fisierul extern care contine codul in interiorul etichetei
<HEAD> a fisierului HTML.
Un exemplu de utilizare a unui fisier Javascript extern (numele fisierului extern este
test.js):
<html>
<head>
67
<title>
Exemplu de uilizare a unui fisier javascript extern:
</title>
<script type="text/javascript" src=test.js>
</script>
</head>
<body>
Continutul paginii .....
</body>
</html>
Mai jos este prezentat un exemplu de script care realizeaza afisarea in pagina WEB a
unui text:
<html>
<head>
<title> Exemplu de afisare a unui text cu ajutorul Javascript </title>
</head>
<body>
<h1> Text afisat cu ajutotul comenzilor HTML </h1>
<h1> <script type="text/javascript">
document.write("Text afisat cu ajutorul JAVASCRIPT");
</script>
</h1>
</body>
</html>
Explicatie a instructiunii Javascript: document.write("Text afisat cu ajutorul
JAVASCRIPT ");
document este un obiect iar write() este o metoda a acestui obiect.
Un obiect poate contine o serie de proprietati. Spre exemplu document are o
proprietate denumita title. In Javascript aceasta se acceseaza cu: document.title.
In continuare sunt prezentate cateva exemple de obiecte HTML si corespondentul lor
in JavaScript:
Obiectul
Pagina Web
Tag-ul HTML
<body> .... </body>
Corespondent JavaScript
document
<form name="formular">
Formular
HTML
document.formular
... </form>
Buton
<INPUT TYPE="button"
68
document.formular.button
name="buton">
Imagine
<IMG name="imagine">
document.imagine
write() este o metoda. O metoda inseamna o actiune, cu efect asupra obiectelor.

Metodele se specifica cu ajutorul parantezelor (). Daca o metoda are parametrii
acestia vor fi inclusi intre paranteze.
8.4. Comentarii in fisiere HTML si alerte Javascript

Pentru a introduce comentarii care sa nu fie afisate de browser, cu scopul de a explica
codul se pot utiliza doua metode:
00:25
- pentru comentarii pe o singura linie se foloseste marcajul // ca in exemplul de mai
jos:
// comentariu pe o singura linie
- pentru comentarii pe mai multe linii se procedeaza dupa cum urmeaza:
/*
comentariu 1
comentariu 2
*/
Una dintre cele mai importante facilitati a acestui limbaj este aceea ca ofera
posibilitatea de interactiune cu utilizatorii. Urmatorul cod Javascript permite afisarea
unui mesaj la care utilizatorul trebuie sa raspunda, apasand butonul OK:
alert(" Bine ati venit!"); // pagina se va incarca atunci cand se face click pe OK
8.5 Structura alternativa in Javascript

In continuare vom prezenta implementarea structurii alternative de
programare in limbajul Javascript. aceasta ofera posibilitatea de a executa
instructiuni in functie de valoarea de adevar a anumitor conditii.
O structura alternativa se poate implementa cu ajutorul intructiunilor if- then else. Exemplu:
if ( conditie)
{
...
instructiuni
...
}
else {
69
...
Instructiuni
....
}
Daca dorim ca utilizatorul sa aiba posibiliatea de a introduce date de la tastatura
trebuie sa folosim variabile pentru memorarea valorilor introduse. Scriptul urmator
preia raspunsul introdus de un utilizator si il memoreaza in variabila raspuns. Pentru
ca utilizatorii sa poata introduce valori se foloseste metoda prompt(), care este din
aceeasi categorie cu alert() si confirm(), solicitand o actiune din partea utilizatorului.
var raspuns = prompt("introduceti numele:","");
if (raspuns) { // daca exista vreun raspuns
alert("ai introdus: " + raspuns); //concateneaza cele doua siruri de caractere
}
else {
alert("nu ai introdus nimic");
}
Metoda confirm() face parte din aceeasi categorie cu alert si prompt, adica ferestre
popup. Confirm() returneaza una dintre valoarile true sau false. Exemplu:
if (confirm("Aprove action?")) {
alert("Aprove action")
}
else {
alert ("Dont approve action")
};
8.6 Functii Javascript

Sintaxa pentru crearea unei functii este urmatoarea:
01:15
function numeFunctie(var1,var2,...,varn)
{
....instructiuni....
}
Pentru functiile fara parametri numele functiei va trebui urmat doar de paranteze ( ).
function numeFunctie()
{
.... instructiuni....
}
Iata un exemplu simplu de functie fara parametrii:
<html>
<head>
70
<script type="text/javascript">
function afiseazaMesaj()
{
alert("Acesta este un text");
}
</script>
</head>
<body>
<form>
<input type="button" value="Apasa" onclick="afiseazaMesaj()" >
</form>
</body>
</html>
In acest exemplu am definit functia afiseazaMesaj in zona de <HEAD> a
documentului HTML. La apasarea butonului se va executa functia afiseazaMesaj.
Un exemplu de functie cu parametrii este urmatorul:
function produs(a,b)
{
x=a * b;
return x;
}
Functia produs calculeaza produsul a doua numere. Ca sa atribuim unei
variabile produsul a doua numere este suficient sa apelam functia produs si sa
indicam si cele 2 numere intre paranteze.
produs=prod(2,3); // calculeaza produsul celor 2 numere

Scrieti o functie Javascript care sa calculeze suma a doua numere.
8.8 Tema de control

Realizati un site WEB in care sa utilizati limbajul HTML impreuna cu CSS si
Javascript.
8.9. Bibliografie
1. Tom Negrino , Javascript pentru World Wide Web. Ghid de invatare rapida prin
imagini, Editura Corint, Bucuresti.
2. Jim Keogh, Javascript fara mistere - Ghid pentru autodidacti, Editura Rosetti
Educational.
3. www.etutoriale.ro
71

1602 Cybermarketing

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

1602 Cybermarketing

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Cybermarketing

tehnologiilor informatice utilizate in marketingul online, insusirea principiilor

Resurse i mijloace de lucru

Durata medie de studiu individual

Resurse i mijloace de lucru

Durata medie de studiu individual

UNITATEA DE NVARE 1. CYBERMARKETINGUL CONCEPT SI DEZVOLTARE

1.2. Competenele unitii de nvare

1.3. Conceptul de cybermarketing

1.4. Noua economie digitala si marketingul online

1.5. Comparatie intre marketing si cybermarketing

1.7. Test de evaluare a cunotinelor

1.8. Tem de autoevaluare a cunostintelor

UNITATEA DE NVARE 2. STRATEGIA DE MARKETING ONLINE

2.2. Competenele unitii de nvare

2.3. Etape necesare in elaborarea unei strategii de marketing online

2.4. Planul de marketing online

2.5. Eficienta strategiilor de marketing online

2.7. Test de evaluare a cunotinelor

UNITATEA DE NVARE 3. MIXUL DE MARKETING ONLINE

3.2. Competenele unitii de nvare

3.3. Mixul de marketing online

3.4 Politica de produs in mediul online

3.5 Politica de pret in mediul online

3.6. Politica de distributie in mediul online

3.7 Politica de promovare prin Internet

3.9. Test de autoevaluare a cunotinelor

UNITATEA DE NVARE 4. INSTRUMENTE DE MARKETING ONLINE

4.2. Competenele unitii de nvare

4.3. Site-ul web

4.4 Publicitatea online

4.5 Marketing prin email

4.6 Grupuri de discutii, bloguri si motoare de cautare pe Internet

4.8. Test de autoevaluare a cunotinelor

UNITATEA DE NVARE 5. CAMPANIA DE MARKETING ONLINE

5.2. Competenele unitii de nvare

5.3. Stabilirea obiectivelor campaniei

5.4 Conceperea mesajelor si stabilirea canalelor de comunicatie

5.5 Estimarea bugetului campaniei

5.6 Evaluarea campaniei

5.8. Test de autoevaluare a cunotinelor

5.9 Test de evaluare a cunotinelor

UNITATEA DE NVARE 6. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI HTML

6.2. Competenele unitii de nvare

6.3. Introducere n limbajul HTML

7.4. Formatarea documentelor HTML

7.5 Crearea listelor n HTML

7.6 Generarea legturilor n documentele HTML

7.7 Introducerea imaginilor n HTML

7.8 Definirea tabelelor

7.10. Test de autoevaluare a cunotinelor

7.11. Test de evaluare a cunotinelor

UNITATEA DE NVARE 7. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI CSS

8.2. Competenele unitii de nvare

8.3. Prezentare generala a limbajului CSS

8.4 Elementele id si class

8.5 Definirea stilurilor fonturilor

8.6 Alinierea in cadrul unei pagini WEB

8.7 Elemente de fundal

8.8 Stiluri de liste

8.9 Incadrarea elementelor in pagina

8.11. Test de evaluare a cunotinelor

UNITATEA DE NVARE 8. ELEMENTE ALE LIMBAJULUI JAVASCRIPT

9.2. Competenele unitii de nvare