Sunteți pe pagina 1din 104
“Desenul perspectivei in arhitectura” Liviu Stoica: conceptie, documentare, texte, perspective, axonomettli, reconstituir, reproduceri, constructii geometrice, sigle, fotogratli, coperta, grafica Gheorghe Stoica: corectura Gabriela Popa: corecturd Rasvan Dobos: consultant Dedic aceste pagini celor care igi cunose gi respect valorile, cultura, istoria gi traditile. Cartea nu poate fi reprodusa, integral sau partial, transmis sau copiata electronic, mecanic sau sub orice alta forma, prin orice mijloace, fara acordul scris al autorului. Confinutul cartii este original, constituie proprietatea intelectuala a autorului si este protejat de legile inteme si internationale. Tiparul executat la Tipogratia Copertex Contact: info@archidesign. biz Comenzi: 0755 22 62 15 www.archidesign. biz www.clujonline.com ISBN 978-973-0-09587-6 Copyright © 2011 Toate drepturile rezervate Bucuresti, Romania Liviu Stoica este initiatorul si coautorul urmatoarelor volume: “Cluj-Napoca City Guide” (2006), “Cluj-Napoca Illustrated Guide / Ghid ilustrat” (2007), ‘Castles and Fortresses in Transylvania: Cluj County / Castele si ceté) din Transiivania: judetul Cluj” (2008), “Castles and Fortresses in Transylvania: Alba County / Castele si cetati din Transilvania: judetul Alba” (2009), “Desenul in arhitactura” (2010) yj [ ey j aI TOMES 2 ae dOSOAUL 1 ARHITECTURA oa Lt eat UU SEO TEStan cbs me | ee ll “intr Oaucore Intelogerea perspectivei este esentialé pentru a pune in valoare calitaile ‘esiatice i functionale ale spatiului arhitectural. Exista multe orase in lume, ‘cu precadere cele care au fost trasate dupa principii urbanistice clasice, ale - Chror strazi si piefe au fost gandite dupa regulile perspectivei. Pe de alta parte, desavarsirea interioarelor constructilor constituie rodul aceleiagi me- tode geometrice ridicate la rang de stiinta: perspeotiva Folosirea perspective in etapele realizarii unei constructii permite arhitec- tului $4 anticipeze forma finala si s@ intervina atunci cand rezultatul nu este satisfzicator. De asemenea, simple schite concepute dupa principiile de ba- 24 ale perspectivei liniare pot constitui fundamentul intelegerii obiectivului tridimensional chiar din primele faze ale proiectarii. Perspectiva conica a constituit una dintre descoperirile de seama din pe- rioada efervescentel renascentiste a secolului al XV-lea. Cativa artist flo- rentini carismatici si devotati meseriei lor au pus bazele geometrice ale per- spectivei liniare, experimentandu-le apoi in lucrarile lor, Curand, beneficiile perspectivei au fost preluate de c&tre arhitecti, care le-au inclus in repre- zentari realizate cu maiestrie. in perioada barocului, perspectiva a devenit componenta de seama a ur- banismului, cu ajutorul careia au fost concepule si trasate principalele ar- tere prezente in marile capitale europene. Atunci a fost inclus aga-numitul capat de perspectiva, prin care limitele unui bulevard converg spre un punct unde este amplasata 0 constructie-obstacol vizual, cu rolul de a inchide perspectiva Construirea de perspective elaborate cu precizie matematica, prin folo- sirea plangete’ si a instrumentelor specifice desenului tehnic, poate fi demo- bilizatoare, din cauza complexitatii si cantitatii de timp alocat. De aceea, in- curajaim reprezentérile realizate de mana, care tin seam de principiile sim- ple ale perspective, desene ori schite care au forté si pot reda o idee valo- roasé, o compozitie volumetrica de exceptie, sau au capacitatea de a trans- mite privitorului un mesaj benefic. Perspectiva constituie un mijloc pretios de exprimare vizuala a ideilor, ins regulile si conventiile academice impuse pol fi, uneori, potrivnice spontaneitatii si chiar creativitatii artistice. ideile prezentate in aceasta carte, impreuna cu materialul exemplificativ reprezinta puncte de vedere personale, acumuliri dobandite pe parcursul multor ani de activtate in domeniul arhitecturii, prin studiu individual, lucru efectiv |a plangeta gi in fafa monitorului, colaborari, calatorii $i pasiuni. Reproducere dupa tabloul “Chipul lui Mae West” al lui Salvador Dali. Desenul perspectivei in arhitectura: Introducere = | - CUOTINS oe 8-15 16-19 20-24 25 - 26 27 - 28 29 30 - 35 36 - 43 44-47 48 49 50-51 52-55 56 - 57 58 - 59 60-65 Perspectiva: scurt istoric Elementele perspectivei: punctul de observatie, linia orizontului, puncte de fuga, tabloul perspective: Construirea volumelor in perspectiva Perspectiva cubului Perspectiva cercului Perspectiva corpurilor rotunde Metode de construire a elipsei Perspectiva la un punct de fug& Perspeotiva la doua puncte de fuga Perspectiva la trei puncte de fug& Perspectiva la patru puncte de fugéi Perspectiva la cinci puncte de fuga Perspectiva cu mai multe puncte de fuga Perspectiva de interior Perspectiva aeriana ‘Abordiiri negative in perspectiva Diviziuni perspective 4 Desenu! perspective in arhitecturé: Cuprins 66 - 69 70-75 76 - 80 81 82-88 98 - 103 104 Oglindirea in perspectiva Redarea umbrelor purtate in perspectiva Anturajul in perspectiva: ‘oameni, vegetatie, vehicule, mobilier urban Simboluri, pictograme, sigle Perspectiva paralela: axonometria ortogonala axonometria orlogonalé izometricé, axonometria ortogonala dimetrica, axonometria ortogonala anizomotrica, axonometria oblica, axonometria transparent’, axonometria explodata, axonometria sectionata, construirea umbrelor purlate fn axonometrie Perspectiva inversa, perspectiva paralela bizantina Influentarea perceptillor vizuale in perspectiva: raportarea la scara umana, senzatia de invingere a gravitatiei, corectii optice, anamorfoza, dematerializarea plana, iluzii optice Modalitati gi tehnici de prezentare a perspectivei: desenul in creion, desenul in tus, desenul digital, colaj, fotorealism Bibliogratie a porspeckivg: SCUrt istOri¢ Cu ajutorul perspectivei pot fi realizate, folosind metode geometrice si grafice, imagini ale spafiului tridimensional pe suprafele bidimensionale Consiruirea perspective! Impune cunoasterea si insusitea unor reguli si metode de reprezentare care alcdtuiesc alfabetul deserului perspective. Sensul cuvantului provine din limba latina, “perspicere” insemnand a privi prin, a patrunde cu privirea, si s-a impus in secolul al XV-lea, in perioada Renasteri italione. Desenul perspectivei recurge la aproximare si schema- tizare din cauza faptului ca nu poate reda complexitatea ochiului uman. Pentru ca da senzatia de spatialitate gi addincime, perspectiva constituie un instrument pretios de exprimare si comunicare vizuala. Caracteristicile prin- cipale ale perspectivei sunt urmatoarele: - dimensiunile obiectelor descresc odata cu sporirea distanfei lor falzi de observator, - |iniile paralele continute in suprafetele planurilor paralele converg catre punctele de fuga situate, de regula, pe linia orizontului; formele geometrice apar deformale, cercul devenind elips patrulater; ~ obigctele nu sunt reprezentate la scare. Perspectiva liniara are la baz’ mecanismul conform céruia razele de lu- mina stribat spaliul, trec printr-un cadru imaginar, cunescut drept tabloul perspectivei, si sunt percepute apoi de ochiul uman. Totul se poate rezuma si exemplifica la felul in care observatorul priveste printr-o fereastra, din- tr-un punet fix, si deseneaza cea ce apare delimitat de cadrul acesteia. Perspectiva este fundamentata pe principiul proiectiei conice, care sche- matizeaza, prin metode geometrice uzuale, fenomenul perceplici optice umane. Pentru ca desenul sa para cat mai veridic, sunt folosite metode geometrice specifice perspectivei, precum si procedee si efecte gratice. Drept concluzie, putem atirma c& perspectiva insumeaza legi optice si geometrice, dar totodata si reguli bazate pe psihologia si iziologia vederii Aportul perspectivei este covarsitor in domeniul arhitecturii. In primul rand, Gesenul perspectivei poate reda aspectul volumetric al constructilor aflate in flecare stadiu al proiectului. Pe de alta parte, perspectiva constituie un miloc util de a anticipa rezultatul final gi totodaté de autocontrol al arhi- {ectului, prin faptul ca acesta poate verifica daca ideile propuse produc at- Mosiera, efectele estetice, compozitionale si plastice intentionate, ir patratul, Scurt istoric al perspective Oameni din toate perioadele istorice au fost preocupati de intelegerea si redarea perspective. Abordéiile timpurii nu au finut seama de profunzimea spatial creata de distanta volumelor fata de observator, ci de considerente reunite dupa importanta pe care 0 avea obiectul reprezentat. lerarhizarea compozitionala specifica Egiptului antic avea la baza importanta spiritual gi tematica a subiectului. Conform unei practic! cunoscute drept perspec- tiva verticala,, faraonii erau reprezentati frontal, la scara exagerata, obfinan- du-se supradimensionarea, monumentalitatea si axialitatea care evidenti- au puterea coplesitoare a acestora sau a divinitaii Primele incercdiri de constituire a unui sistem prin care era explicata si aplicaté perspectiva au avut loc in Grecia antica. Atunci au luat nastere reguli reunite sub numele *skinogratia’, care creau iluzia de adancime prin utiizarea, in spectacolele de teatru, a decorurilor realizate din suprafete plane paralele. Arhitectul roman Vitruviu atribuie lui Agatharhos, pictor grec autodidact din insula Samos, care a trait in secolul al V-lea 7. Hr., primele ‘ncercari de a aplica legile perspective folosind decoruri pentru o piesa a lui Eschil, Opinille care sustin ca sistemul perspective’ liniare ar fi fost ela- borat in antichitate sunt infirmate insa de lipsa dovezilor concludente. De pilda, personajele reprezentate in frizele si metopele Partenonului dupa principii tematice sunt redete in imagini frontale, la aceeasi scara, grupate si au contururile usor suprapuse. Fresce realizate foarte realist, pastrate in Condit bune in locuinte gasite la Pompei, in Italia, creeazé privitorului ilu- zia de profunzime tridimensional prin folosirea altemativa a imaginilor frontale, fara a respecta insé regulile perspectivei conice. Pictura bizantina este oaracterizata de folosirea aga-numitei perspective inverse, cu ajutorul cAreia impresia de profunzime este redaté inversand proportile elementelor care alcétuiesc compozitia. Conform principillor acesteia, obiectele sau personajele indepartate, ins considerate impor- tante, sunt infatigate mai mari, iar cele apropiate sunt redate la 0 scara re- dus, Volumele erau reprezentate frontal, intr-o maniera care combina atal proiectia ortogonala, cat si axonometria cavalier’ In arta medievala, incercarile de a pune in practic’ principii ale perspec- tivei au avut mai mult un rol empiric. Compozitille apartinand picturii sau heraldicii tineau seama de conventii impuse, specilice epocii, si se limitau Desenu! perspectivei in arhitectura: Scurt istoric al perspectivei 5 he pdt POTSHOCEIVA: SCUTE iStOTiC la imagini aseménatoare axonomettiilor oblice. Ruptura definitiva de tradi- fie a apartinut lui Giotto di Bondone (circa 1267-1837), care a introdus in pictura anumite tehnici si elemente specitice perspectivei la un punct de fuga, cu scopul de a crea iluzia tridimensionalitatil. In frescele care deco- reaz& capela Scrovegni din Padova, artistul a reusit s4 redea profunzimea spatialé cu ajutorul algebrei, stabilind matematic pozitia elementelor ampla- sate la distanta fala de observator. Una dintre primele abordari ale perspectivei, aga cum este ea Inteleasé astazi, apariine Iui Alhazen (965-1039), savant arab n&scut la Basra, in trak. in tratatul “Cartea despre optica” (cunoscut in limba latina cu titlurile “De Aspectibus” sau, mai tarziu, “Opticae Thesaurus”), alcatuit din sapte volume, elaborat in perioada 1011-1021, cand se afla la domicilu fortat in Cairo, acesta explicd mecanismul perceptiei vizuale gi a proiectiei conice pe care se bazeazé legile perspectivei. Formularea conceptului conului zual, determinat de razele vizuale care pomesc din achiul uman si intal- nesc subiectul privit, a contribuit la schematizarea fenomenului perceptiei vizuale gi a explicat senzatia de profunzime spatiala, prin care obiectele descresc odat& cu departarea fata de observator. Lucrarea Iui Alhazen a devenit foarte cunoscuta si apreciata in Europa socolului al XIV-lea, fiind tradusa in Italia cu titlul “Deli Aspecti”. Acoasta a intrat in atentia artistului renascentist Lorenzo Ghiberti (1378-1455) care dezvaluie, in autobiografia sa, convingerea cA teorille despre perceptia vi- 2uala elaborate de omul de gtiint& arab vor transforma fundamental per- ceptia vizuala in arta. Primul care a demonstrat metoda geometric’ prin care poate fi construita perspectiva liniard a fost Filippo Brunelleschi (1377-1446) care, ajutat de prietenul su, matematicianul Paolo dal Pozzo Toscanelli, a explorat prin- cipiile perspectivei conice desenand cladiri din Florenta. fn jurul anului 1413, el a pus in aplicare un experiment ingenios prin care, privind prin- tr-un orificiu creat in tabloul care infatiga sacristia San Lorenzo gi folosind 0 oglinda, a observat c& suprafetele orizontale paralele converg catre puncte de fuga amplasate pe linia orizontului. Desi nu au ramas marturii scrise ale autorului, procedeu! lui Brunelleschi a devenit foarte cunoscut printre artist epocii, care |-au aplicat in operele lor. Astfel, perspectiva a ajuns nu doar metoda geometric’ prin care este redata profunzimea, cat si principiu de 6 Desenul perspectivei in arhitectura: Scurtistoric al perspectivei compozitie in arta. Abia aproape 20 de ani mai tarziu, Leon Battista Alberti a publicat lucra- rea “Della Pittura” (‘Despre pictura"), elaborata intre anil 1435-1436, primu tratat modem despre teoria pictur, in care explica, folosind geometria eu clidiana, distanta si adancimea in pictura. Ideile lui Alberti au fost preluate gi dezvoltate de catre Piero della Francesca (1415-1492), in cartea “De Prospectiva Pingendi” ("Despre perspectiva in picturé’), aparuta in 1470 Teoriile formulate de el au fost insotite de figuri ilustrative care fac ca tra- tatul sau sa fie mult mai accesibil decat precedentele. in lucrarea “Underweysung der Messung" (‘Tratatul de masurdtori"), Albrecht Diirer (1471-1528) reformuleaza principiile de baza ale perspec- tivei conice. Exemplificdndu-si ideile cu ajutorul gravurilor, artistul experi menteaza procedeul prin care observatorul, folosind un punct fix, priveste printr-o rama si apoi, cu ajutorul unui fir intins, dispus tn pozitii diferite, care imita razele vizuale, recompune conturul unei laute. intr-o alta gravura, al c&rei desen preliminar jl prezentam mai jos, firul de aia este inlocuit cu o rejea alcatuita din patrate care impart, in mod egal. suprafata vertical a tabloului, iar desenatorul reconstituie modelul, pe ba- Za Caroiajului, folosing foaia de hartie asezata orizontal. Reproducere dupa un desen al lui Albrecht Direr. sporti Leonardo Da Vinci (1452-1519) a aplicat principille perspectivei in multe dino lucririle sale, El a evidenjiat metoda prin care efectul de adancime poate fi redat impartind spatiul in patrate ale caror dimensiuni descrese data cu mafirea distantei faté de punctul de observalie. Leonardo a adus contributil importante perspectivei aeriene, ale céirei principii se bazeaza mai ales pe studiul naturii, Cunoscut& si drept perspectiva de atmosfera, aceasta reda profunzimea spatial prin schimbul de tonalitéti generate de modificarea conditilor de luminozitate gi umbrire, in raport de distanta din- tre observator gi obiectiv. Studiile lui Leonardo prezinta impactul pe care lu- mina si umbra le produc asupra obiectelor, felul in care aceste doua ele- mente decid modul in care percepem volumele prezente in spatiul incon- juraitor. Da Vinci acorda importanta considerabilé umbrelor, pe care le analizeaza inte-un tratat gi le include in tipclogii determinate de calitate, cantitato si forma. Conform teorillor sale, lumina se deosebeste dupa natura suprafejei cu care vine in contact, diferentindu-si intensitatea, in unele cazuri deve- nind stralucitoare. Aplicatii ale perspectivei aeriene sunt prezente in multe dintre picturile lui Leonardo, dintre care amintim pe cele intitulate “Mona Liisa’, “Cina cea de tain”, "Madona din grota cu stanci", *Madona cu prun- cul’, “Buna vestire’. Perspectiva liniar& a impus perceptia volumelor dintr-un punct de obser- vatie ‘ix, regula care contravine vederii umane, caracterizaté prin dina- mism. Aceasta limitare a constituit argumentul principal al aparitiei curen- {ului cubist, la Tnceputul secolului al XX-lea, modificéind perceptia spatiala traciionala bazaté pe legile perspectivei. Artistii cubisti Georges Braquo si Pablo Picasso au elaborat noi prineipii cu ajutorul carora combina, intr-o maniera nemaintainité pana la ei, pe suprafata unui singur desen, vederi diferite ale aceluias! obiect. Tipuri de perspective Orice perspectiva care include suprafete plane paralele genereaza unul Sau mai multe puncte de fuga. Clasificarea perspectivelor este facuta, de Fegula, dup& numarul puncielor de fuga. Cele mai cunoscute cazuri, pe cere le vom dezvolta in paginile acestei cari, se referd la unul, doua si trei Puncte de fuga. Ele constituie conventii general acceptate pentru ca, in realitate, pot fi intalnite doar in cazuri particulare. De pilda, 0 locuinta _£_<$ ee acoperité cu garpanta in patru ape are cate un punct de fuga pentru fiecare Panta @ acoperigului. De asemenea, vor acorda atentie perspectivelor de interior, aeriana si paralela, pe care le vom trata separat Elementele perspectivei liniare - Punctul de observatie: locatia observatorului in spatiu, intr-un punct fix, privind cu un singur ochi, ca in cazul aparatului fotogratic. ~ Pozitia observatorului: proiectia in planul orizontal a punctului de obser- vatie. + Directia de privire: dreapta care pomeste din punctul de observatie si este perpendicular pe linia orizontului ~ Centtul de proiectie: ochiul observatorului situat in punctul de observatie ~ Campul vizual: totalitatea punctelor din spajiul tridimensional ale caror imagini se formeaza pe retina. Existd urmatoarele zone de claritate a cAm- pului vizual: @) zona central, cea mai clara, definita de unghiul cuprins intre 37° in plan orizontal gi 28° in plan vertical; b) zona mai putin clara, inclusa in unghiul de 53°; ) zona periferica, mai larga, cea mai putin clara. + Conul vizual: volumul rezultat din generatoarele razelor vizuale pornite din centrul de proiectie, care este ochiul observatorulu Linia orizontului: dreapta situata inaintea observatorului, care stabileste nivelul de privire, numindu-se si nivel fix de observatie. O perspectiva per- coputé de la nivelul ochiului presupune existenta liniei orizontului la circa 1,70 m. Folosind 0 definitie mai ampli, linia orizontului este simbolul infini- tului, separa paméntul de cer, fiind corespondenta orizontului terestru. > Punctul de fugéi: punctul catre care converg linile paralele aparjinand pla- nurilor paralele din spatiu, Punctul de fuga este amplasat pe linia orizon- tului, exceptie fiind perspectiva la trei sau mai multe puncte de fuga, in ca- re anumite puncte sunt situate deasupra sau sub linia orizontului. Punctul de fuga constituie criteriul principal conform céiruia sunt clasificate perspac- tivele, la unul, doua, trei sau mai multe puncte de fuga ~ Tabloul perspective: planul care confine desenul perspectivei obtinut prin intersectia dintre acesta si conul vizual; suprafata pe care este proiectata imaginea in doua dimensiuni a obiectului tridimensional. Tabloy! perspec- tivei poate fi vertical sau oblic. Desenul perspectivel in arhitectura: Tipuri, alementele perspectivei 7 QLOMONEOLG POTSPOCEIVGI: PUNCEUL do DbSErvatie Tablou 45° bre A Punctul de 4 dps observajie 30° oe 4 Metoda de determinare a punctului de observatic care {ine seam de zona de claritate centralé a campului vizual. Pe linia coboraté din centrul geometric al patratului, reprezentand directia de privire, se incadreazé figura in unghiurile de 30° gi 45°. Punctul de observatie se gaseste la jumata- tea distantei dintre cele doua puncte. 2 Punctul de observatie Metoda de construire a punctului de observatie avandu-se in vedere zona de claritate a campului vizual cuprins& in unghiul de 53°. Folosindu-se doua echere de 60°/30°, se incadreaza, cu apro- ximatie, figura geometric intr-un unghi de 60° si se traseaza doua drepte. La intersectia acestora se afl punctul de observatie. Punctul de observatie (numit gi de vedere) coincide cu ochiul observa- torului si reprezinté centrul de pro- iectie al perspective. Pozitia punc- tului de observatie este detinita de unghiul sub care este privit obiectul, precum si de distanta observatorului fata de acesta CAmpul vizual este generat de to- talitatea punctelor din spatiul tridi- mensional ale caror imagini se for- meaz& pe retina. Ochiul uman are urmatoarele zone de claritate a cam- pului vizual a) Zona centrali (cea mai clara), care este definita de unghiul de 37° in plan orizontal i 28° in cel verti- cal, b) Zona cuprinsé in unghiul de 53°, mai putin clara; ©) Zona periferica, mai larga, cea mai putin clara. Conul vizual reprezinta volumul re- zultat din generatoarele razelor vizu- ale care pomesc din centrul de pro- iectie (ochiul observatorului).. Alegerea punctului de observatic este deosebit de importanté pentru ca astfel pot fi evidenfiate sau, dim- potrivés; estompate elemente ale vo- lumelor reprezentate in perspectiva. 8 Desenul perspectivei in arhitectura: Elementele perspectivei - punctul de observatie (OmONeOLO PErSpOctivGl: Lin OVZONRUUUI Linia orizontului, corespondenta ori- zontului terestru, este dreapta situa- {4 in fata observatorului, la distanta infinita de acesta. Linialorizontului 1 Perspectiva de la nivelul ochiului $ ® a Perspectiva pe tablou inclinat: perspectiva descendenta Perspectiva pe tablou inclinat in cazul acesta, tabloul nu mai este paralel cu obiectul. Particularitatea acestui tip de perspectiva consta in faptul ca linile verticale converg c&tre al treilea punct de fuga, iar unitatile de mAsura ale acestora des- cresc odaté cu distanta ‘© Perspectiva pe tablou inclinat: perspectiva ascendant a \ 3 e Pozitia observatorului Linia orizontului Linia orizontului 14 Desenul perspectivei in arhitectura: Elementele perspectivei - tabloul perspectivei Pozitia observatorului Pozitia observatorului Pozitia observatorului 4 Rerspectiva pe tablou steric: D Petsoectiva pe tablou cilindrie cu ge- 3 Punctul de observatie se afl in cen- nera‘oarele verticale: neratoarele orizontale: trul geometric al sferei Este tabloul folosit in vedorile pano- Este tabloul folosit in reprezentarile ramice gi se desfagoara pe o supra- unde exist dominante verticale pro- fala plana. eminente si se desfasoara pe o su- prafala plana Perspectiva pe tablou cilindric eu ge- Cesenul perspective in arhitectura: Elementele perspectivei -tabloul perspectivel 15 CONSETUITCA VOLUMOLOT 1M PerspOctivd Punct _ Construirea volumelor in perspectiva la doud puncte de fuga se realizeaza prin utiizarea unor metode geometrice, dintre care prezent&m cateva in paginile urmatoare. In aceste exemple s-2 pornit de la planul unei locuinfe, al carei volum poate fi inscris intr-o prisma dreapta. de fuga of 8 + = : g (=o = @ Punt Linia orizontului ee ca de fuga: = 8 4 Tablou. : HE Fe | 16 Punctul de observatie Desenul perspective in arhitectura: 1 2 2 $ “9, %, 3. %. % 7 Metoda urmatoare este utilizatd atunci cand punctele de fuga nu sunt foarte departate, fiind ac- cesibile pe suprafata pe care este desenatd perspective. - Se stabilesc punctul de observatie si tabloul perspectivei; intre acestea se amplaseaza planul obiectului desenat la o scara convenabild, asttel rotit incat sa fie evidentiata latura care prezin: ta mai mult interes (de pild, fatada intrérii) - Se traseaza linia orizontului paralel& cu linia tabloului, la nivelul ochiului (circa 1,70 m), pas- trand scara planului, Se stabileste totodata inaltimea fatadei, preluata din vederea obiectului - Din punctul de observatie se construiese, in plan, linii paralele cu laturile volumului, pana cand ele intalnesc linia tabloului. in punctele respective se ridica verticale, iar punctele unde acestea intersecteaza linia orizontului constituie punctele de tuga F1 si F2 ale perspectivel = Din colturile K, L, M, N ale planului se traseaza drepte, in continuarea laturilor, care intersec- teazé linia tabloului in punctele 1, 3, 5 si 7. Din aceste puncte se construiesc verticale egale cu inallimea obiectului. Se objin astiel dreptele 1-2, 3-4, 5-6 si 7-8. - Din punctele de fuga F1 gi F2 se duc drepte care trec prin extremitatile verticalelor 1-2 si 7-8. Intersectia acestora genereazi punctele A si A’, reprezentand extromitatile laturii verticale a vo lumului pus in perspectiva. - Folosindu-se punctele de fuga F1 si F2, se construiese, in continuare, drepte tangente la ex- tremitaiile dreptelor 3-4 si 5-6. Se obtin, in acest mod, laturile verticale BB', CC’ si DD’. - Unind celelalte puncte intre ele, obtinem conturul volumului. Reprezentaim cu linie punctat laturile obturate de fetele vizibile ale prismei. Construirea volumelor in perspectiva Jif 0a UOLUMOLOT in Perspoctiva [COC Linia orizontului Tablou Punctul de observatie & 2 in cazul in care punctele de fug& sunt inaccesibile, se poate construi perspectiva utilizand raze vizuale trasate din punctul de observatie. Metoda prezint& dezavantajul aparitiel unor defor- mari, precum gi inconvenientul generat de aglomerarea desenului cu multe elemente auxiliare de constructie. - Folosind exemplul metodei prezentate anterior, se stabilesc punctul de observatie, tabloul, li nia orizontului, se amplaseaza planul obiectului si se stabileste Mnaltimea volumului, preluata din vedere. ~ Din punctul de observalie se construieste 0 dreapté perpendiculara pe linia orizontului, obti- nandu-se punctul O. ~ Se construleste vederea efgh simplificata a obiectului perceput din punctul de observatic ~ Din punctul de abservatie O se deseneaza drepte radiale prin punotele e, f, g si h ~ Din punctul de observafie se traseazé drepte prin colfurile volumului reprezentat in plan. in Punctele 1, 2 , 3 si 4 obtinute prin intersectia acestora si linia tabloului, se ridica linii verticale pe care se situeaza muchiile verticale ale prismel + Intersectia razelor construite din punctul de observatie O si linille verticale enunfate anterior genereaza punctele A, B, ©, D gi A’, B’, C’, D’, reprezentand varfunile prismei drepte, Conturul volumuului se obtine unindu-se toate aceste puncte. ~ Desenam apoi cu linie punctalé laturile obturate de fetele vizibile ale prismei Desenul perspectivel in arhitectura: Construirea volumelor tn perspectiva 17 CONST UTC VOLUMOLOT i BOrspoctiva inaltime Linia orizontului Tablou 18 Punctul de observatie 3, Aceasta metoda poate i folosité atunci cnd este accesibil un singur punct de fug& Urmand exemplul metodei care utilizeaz’ doua puncte de fuga, se stabilesc urmatoarele ole- mente: punctul de observatie, tabloul perspectivei, linia de orizont, planul si inaltimea obiectului - Din punctul de observatie se traseaza, in plan, o dreapta paralela cu latura volumululi (in cazul prezentat aici, latura stanga este mai putin evidentiata), prelungirea ei intAinind linia tabloului. in Punctul respectiv, se ridica o verticalé; punctul unde perpendiculara intersecteaza linia orizon- tului reprezinta punctul de fuga F1. - Din colturile N si M ale planului se traseaza drepte in continuarea laturilor KN si LM, care intersecteazé linia tabloului in punctele 1 si 7. Din aceste puncte se construiesc verticale egale cu inailimea prismei. Se obfin astfel dreptele 1-2 si 7-4. ~ Din punctul de observatie se construiesc drepte care trec prin collurile K, L, M, N apartinand planului volumului. in punctele 3, 5, 9 si 11 oblinute prin intersectia acestora cu linia tabloului se ridica verticale pe care se vor situa muchiile verticale ale prismei. - Din punctul de fuga F1 se traseazé drepte care trec prin extremititile verticalelor 1-2 si 7-4 Intersectia acestora cu verticalele enuntate anterior genereazéi muchille verticale AA’, BB’, CC’ si DD’ ale obiectului pus in perspectiva. < - Unind extremititile dreptelor verticale construite, oblinem conturul voluruului, Reprezentém cu lini punctata laturile obturate de fefele frontale ale prismei Desenul perspectivei in arhitectura: Construirea volumelar in perspectiva Punctul de observatie Punotul de observatie tn plan Metoda aceasta de construire a perspectivei consti- tuie derivata celui de-al doilea caz prezentat anteri or, care face abstractie de punciele de fuga si util zeazii raze vizuale trasate din punctul de observa- tie. Particularitatea acestei metode de construire a volumelor in perspectiva consta in faptul c se folo- seste punctul de vedere in dubla proiectie ortogo- nal, in plan si vedere, 4 Axonometrie Desenul perspectivei in arhitectura: Construirea volumelor in perspectiva 19 _ Tabloul perspectivei Linia orizontului Nivelul ochiului Exemple de perspective la doua puncte de fuga in care elementele reprezentate prin cuburile A, B, C si D translatate pe verticala sunt privite simultan. Obsorvalii: - tabloul perspective este vertical; = cémpul vizual formeazé in plan vertical un unghi de circa 60°; = muchille verticale ale cuburilor reprezentate in perspectiva nu suferd transiormari; = in plan, punctele de fuga rezulté din intersectia dreptelor trasate paralel cu laturle cubului si tabloul perspectivei. : _Campul vizual | “Punctul de observatie Plan 20 Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva cubului cia CUBULU Exemple de perspective la trei puncte de fuga in care elementele reprezentate de cuburile A, B, C si D translatate pe vertical, sunt privite individual Observat A - se obfin patru reprezentari de sine stéitatoare; - punctul de privire rémane static in plan; - directia de privire se roteste in elevatie, pe verti- cal, creand perceptii vizuale diferite; - fiecare perspectivé are linia orizontulul si puncte- le de fuga propri - perspectivele superioare au linia de orizont supra- f ©) finaltata; y = perspectivele inferioare au linia de orizont cobora- ta. Se obtin astfel perspective ascendente gi per- 1 spective descendente; - in cazul perspectivelor situate la extremitati, apar anumite deformar datorate aparitici celui de al trei- lea punct de fuga, situat deasupra si dedesubtul cubului. in aceste cazuri se obtine “efectul de turn”, iar muchille verticale ale cuburilor nu mai sunt pa- ralele pentru ca ele converg catre al treilea punct de fuga; = deformarile care ar putea s& apar& sunt supara- toare daca laturile cuburilor formeaza, intre ele, un- ghiuri mai mici de 90°; - perspectivele la trei puncte de fuga sunt dinamice, fiind mai apropiate de modul in care ochiul uman percepe volumele din mediul inconjurator. POTSPOCEIVG CUDULUI , a \ \[\ Ne Vedere : ‘ \\ Me Punct de fuga 1 % Punet de fuga Tablou Plan-1 Exemple de reprezentare a unui cub in perspectivé pe tablou ver- tical, de la nivelul ochiului. in cazurile 1, 2 si 3 observatorul se ro- teste in jurul volumului, descriind perspective la doua puncte gi la un punct de fug& » Punct de we SS 7 Tablou. aS oy, 4 ng \ (Boasp BESO) Porspectiva frontal centrala de la ex Punet de fuga © nivelul ochiului, la un punct de fuga Plan - 2 Plan -3 Linia orizontului a a Perspectiva de la nivelul ochiului, la doua puncte de fuga echidistante Linia orizontului Perspectiva de la nivelul ochiului, la doua puncte de fuga arbitrare Linia orizontului 22 Desenul perspectivei in arhitecturé: Perspectiva cubului (tilda CUDULL Punet de fuga i . Perspectiva ascendentai la trei puncte OP de fuga, doua orizontale echidistante Punet de fuga Plan-1 Exemple de reprezentare a unui cub in perspectiva ascendenta pe tablou inclinat. in cazurile 1, 2 si 3 observatorul se roteste in jurul Vedere volumului, descriind perspective la trei puncte ¢i la doua puncte de fuga. Perspectiva ascendont, la trei puncte de fugéi arbitrare Caz particular de perspectiva ascendenta, la doua puncte de fuga verticale Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva cubului 23, POT SPOCEIUA CUBULUI Punet de fuga fuga mL Punct de fuga “SS Perspectivai descendent la trei puncte de fuga, dou orizontale echidistante Punet de fuga Exemple de reprezentare a unui cub in perspectiva descendentd pe plan inclinat. in cazurile 1, 2 si 3 observatorul se roteste tn jurul | volumului, descriind perspective la dou puncte gi la un punct de Punct de fuga Tablou PAID pA Plan-3 24 Desenul perspestivei in arhitectura: Perspectiva cubului & Perspectiva descendent, la trei puncte de fuga arbitrare a Caz particular de perspectiva descendent, la doua puncte de fuga verticale ea ha z= jal Reprezentare perspectiva la doua puncte de fuga, care porneste de la nucleul unul cub, pe fetele céiruia sunt inscrise cercuri. Muttiplicarea echidistanta a planurilor, pe direotile x, y, z, ofera imaginile transfor marii gradate a elipselor in perspectiva. Desenul perspectivei in arhitecturé: Perspectiva cercului 25 POTSHOC EIA COCULUI | Exemple de perspective paralele care reprezinta cercuri inscrise in suprafefe plane, orizontale si frontale. Imaginile cercului redat in perspec- | tiv formeaz elipse cu diferite grade de aplatizari, determinate de pozitia in care este priviti figura geometrica. Punct de fugé —_Linia orizontulu) —-Puncte de fuga auxiliare — Punet de fuga —_Liniaorizontului. © Punct de fuga auxiliar Metode geometrice de construire a cercului in perspective la un punet si la doua puncte de fuga. x 26 —_Desenul perspectivei in arhitecturé: Perspectiva cercului octivad COPPUTILOT POtUnde vedere Proiectii orlogonale reprezentand cil Exemple care redau transformarea imaginil cercului in elipsa in \dri amplasati in diferite poziti ral port de unghiul sub care este privit. rotiti in jurul axei verticale. (JE ) Plan Perspective infatiséind cilindri cu inailtimi gi diamette ciferite, care creeaza imagini-elipsa Reprazentari perspective bazate pe compozii cu forma circulara, Desenul perspectivei in arhitecturé: Perspectiva corpurilor rotunde = 27, POTSPOCIVG COFPUTILOT rotund’ 3 Cilincru in pozitie orizontala 4 Con in pozitie verticala 2 Clindru sectionat in partea 1 Cilindru in pozitie verticala tie vertioala superioara, in pozil J fionarea A prin soc! sferei cu Un plan vertical 8 Emistera rezutiati T Stera Trunchi de con in pozitie vertical lie orizontala in pozit Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva corpurilor rotunde 5 con 28 A consituiegte un dreptunghi cu di- 2 se 1 ihensiunile axlor elipsei si apoi se traseaza diagonalele si medianele. D ic) B 4 Seconstruieste un drepiunghi cud 9, Mensiunile axelor elipsei si apoi se traseaza 2 cercuri circumscrise. Pe mediane se obtin cate 2 puncte echi- distante, prin care se construlesc cate 2 drepte paralele cu laturile dreptunghiului Prin intersectia diagonalelor dreptunghiurilor ABgl, BGif, CDkh gi DAgj cu dreptele fi, gl, hk si je rezulta punctele care definesc elipsa. c B So due raze arbitrare care intersectea7 cercurile: din punctele respective se traseazé linil orizontale gi perpendiculare din intersectia carora rezulta puncte care definesc elipsa, Pentru o mai mare acuratele, se pot construi minimum 2 puncte pentru fiecare sfert de cero. Desenul perspectivei in arhitectura: Metode de construire a elipsel 29 POTSDOCEIG Ld UN BUNCE do FUDd ¢ bho 30 Desenul perspective na! Mra A a ih f i aah luli val | pet 1: i Mh whe “fi i "My | if a a lui Andy Warhol (1928-1987). Desen in tus. /ei in arhitectura: Perspectiva la un punet de fuga i] i all ll a Malls ye a Ms yy Il Perspectivai la un punet de fugéi Sra dupa luorarea “D.LY. - Peisaj” in perspectiva la un punct de fuga obiectu! re. prezentat este perceput frontal, iar o latura § inaltimea sunt paralele cu planul tabloului. Acest tip de perspectiva creeaza o compozitie axiala, prin directionarea atentiei privitorului in adanci me. Ea poate fi inchipuité precum o cale ferata ale carei traverse se repeta cu regularitate, iar sinele dau impresia cé se contopesc aparent intr-un punct de fuga amplasat la infinit, inaintea observatorului. Daca dorim s& raportam acest sistem perspectiv la punctele cardinale, putem spune cA punctul de fuga corespunde diraclel Nordului, ca fn cazul tuturor hartilor. Perspectiva care foloseste un singur punct de fugé, numité si perspectiva frontala, crocazé imagini incércate de expresivitate. Ea poate fi aplicaté reprezentarilor unei strazi, pieje, unui portic sau acces pe sub un turn, sau oricdrel compozitii arhitectonice dezvoltate de-a lungul unui ax, reusind s& imprime un sens de inain- tare prin redarea profunzimii spatiale cu ajutorul unor succesiuni de elemente, ritmuri, cadenie (euritmie). Perspectiva la un punct de fuga este mai sit pla pentru ca necesita un volum mai mic de exe” cutie si poate fi folosit, cu precddere, in repre zentari de athitectura care surprind aspecte oie dine sau imagini peisagiste. Constituie tipul d& perspectiva prin care alentia este acordata s fiului, in general, gi mai putin obiectivului ti mensional in sine. Datorita acestor caracteris- tici, perspectiva cu un punct de fuga este me! da grafic ideali.de a reda spatiile concepule dupa principiul axialitati, sau a celor care fol” sesc trame ortogonale. - = Ele! Punotul de observatie Poza || \ observatorului Spatiul virtual (Spaliul din spatele observatorului) mentele gi mecanismul perspectivei la un punct de fuga Tabloul perspective! Ceidd La UN PUNCE de FUNG Tablou Vedere laterala Tablou f = Perspectiva aa az Baza tabloului Linia orizontului Plan Spatiul intermediar {spatiul dintre observator si baza tabloului) Spatiul real (spatiul atiat inaintea observatorului, dincolo de baza tabloului) Desenul perspectivei in arhitectura: Perspeotiva la un punet de fuga 31 POTSHOC EVA La UN DUNC de Fudd Punetul de observatie Etapa 1 Folosindu-se planul interiorului reprezentand un spatiu expozitional, se aleg punctul de ob- servatie si apoi conul vizual care cuprinde un camp de vedere aproximat la 60°, conform z0- nei de claritate a cémpului vizual al ochiului uman determinaté de unghiul de 53°. Pozitia punctului de observatie se stabileste in functie de dimensiunile planului gi elementele pe care dorim sé le includem in perspectiva. Construi- rea geometric a unghiului campului vizual se poate realiza prin folosirea a doua echere cu unghiul de 60°. Se traseaza apoi linia orizonta- 8 a tabloului perspectivei, care coincide cu pla- nul indepariat al spafiului interior. Tabloul perspectivei i — | = = I \ oO J SS 7 | Linia orizontului [__ ee de fuga = NN ~ Etapa 2 Se traseaza, in vedere, linia orizontului, folo- sind scara planului. Din punctul de observatie oblinut anterior se traseaza o dreapta perpen- dicular& pe linia orizontului. Punctul de inter- soctie objinut reprezinté punctul de fuga. Se consiruieste apoi elevatia planului indepartat, de forma unui dreptunghi. Se traseaza drepte care pomesc din punctul de fuga si intainesc colfurile dreptunghiului. Acestea vor continua pana la limitele unghiului cmpului vizual, evi- dentiate prin generatoare verticale. 32 Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva la un punct de fuga Etapa 3 Se construiese deschiderile si usile trasand, if plan, linii care unese punctul de observalie & punctele de referinta ale elementelor respe™ tive. Dreptele obtinute sunt prelungite si in'@” nese orizontala tabloului perspective. Se oll astfel, in plan, puncte de reper din care se ¥ seazéi lini verticale in desenul perspoctve! Punctele de intersectic dintre acoste gone toare gi linlle due prin punctul de fuga vor termina conturul elementelor transpuse i spectiva. Etapa4 Se construiesc stalpul si panoul prin folosirea procedoului descris in etapa anterioara. Rezu- mand, din punctul de observatie situat in plan $@ traseaza |inii care intersecteazé muchille élementelor respective, prelungindu-se drepte- le obtinute pan cand ele intdinesc planul ta- bloului; din punctele rezultate, se coboara ge- Neratoare care, la randul lor, intersectate cu reptele fadiale, pomite din punctul de fuga, Yor defini conturul stalpului gi al panoului. tid LO UN DUNCE dO FUG Etapa 5 Construirea tramei pardoselli inctiperii urmea- 28 aceleagi reguli explicate inainte. in acest caz s-au ‘olosit, in plan, orizontalele placilor ca- re intersecteaza peretele din partea dreapté a spatiului reprezentat. Etapa 6 Finalizam perspectiva prin aplicarea unor silu- ete umane, care imprima scara desenului. Desenul perspectivei tn arhitectura: Perspectiva la un punet de fuga 33 AE hie fit Witt. Mpa ae Perspectiva la un punct de fuga, de la nivelul ochiului. Tumul-clopotnita al Castelului Nemes din Budila, jude{ul Brasov, secolul XVII. Desen in creion. | Mandstirii Antim din Bucuresti, datare 1713-1715 gi 1860. Desen in ccreion 34 —_Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva la un punct de fuga oti a un punot de fuga de-a lungul strézi wa realizat digital. Perspective la un punct de fuga. Amenajairi exterioare. Desene realizate digital. ‘Petspectiva la un punet de fuga. Amenajare exterioard. Desen realizat igital. Desenul perspective’ in arhitecturé: Perspectiva la un punet de fugét 35 POTSPOCLiVG La dOUd PUNCEE de FUIG Perspectiva la doua puncte de fuga. Reproducere dupa un desen al arhitectului austriac Otto Wagner (1841-1918). Desen in tus. Perspectiva la doua puncte de fuga, numita § perspectiva angularé sau perspectiva de cok este folosit’ atunci cAnd obiactul reprezents| este rotit cu un unghi carecare fata de planu| ta. bloului aflat in pozitie verticala. in aceasta situa tie, se formeaza doua puncte de fuga amplasate pe linia orizontului, care incadreaza volumul re dat in perspectiva. Perspectiva cu doua puncte de fuga concen: treazi atentia privitorului asupra obiectivului tr: dimensional si surprinde mai putin spatiul in conjurator. Punctele de fuga sunt amplasate pe linia orizontului, destul de distantate, astiel incét ele depagesc suprafata de desen. Contrar cele la un punct, perspectiva cu doua puncte de fugé elimina linille orizontale si instaureaz’ un soi d® univers al liniilor oblice. Perspectiva care foloseste dou’ puncte de fu: g& are capacitatea de a imprima desenului dina mism, coerenta, expresivitate, stabilitate si, d° aceea, este cea mai intrebuinlata. Ea poate f folosita, cu precadere, la redarea unei construe {ii sau a unui ansamblu dezvoltat pe orizontalé evidentiind doud fatade ale acestora. intr-un sens mai larg, dacd ne raportim !@ punctele cardinale, se poate considera ca pune tole de fuga ale acestui tip de perspectiva ind! directile nordului si estului, aflate la limitele P™ mului sfert al cercului Ligonometric Exist douai categorii principale de persp° la dou puncte de fuga: = perspectiva convex, care red& imaginea ex rioara a unui obiestiv tridimensional; - perspectiva concava, care se refera la '°P" zentarea unui spafiu interior. live 36 Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva la doua puncte de fuga tilld La dOUG DUMCEO de Fudd Tablou Porspectiva convex reda imaginea Perspectiva concava reda imaginea QO) exterioara a obiectivului unui spatiu interior N Vedere laterala Elementele si mecanismul perspectivei la doua puncte de fuga Tablou Tabloul perspectivel Perspectiva Spatiul real (spatiul alat inaintea observatorului, dincolo de baza tabloului) Baza tabloului Desene realizate digital. Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva la dou puncte de fuga 43 POPSPOCEIVA Ld CFO PUNCLO de Fuga Perspeotiva la trei puncte de fuga apare atung| cand tabloul perspectivei este inclinat, iar obiec. tul tridimensional este privit de sus sau de jos, Al treilea punct de fuga este rezultatul conver gentei muchiilor verticale ale volumului repre- Zentat. Pentru c& acestea nu sunt paralcle a Vedere laterala Perspectiva tabloul, ele se comporta ca dreptele oblice apar- linand perspective! pe tablou vertical, la dou Elementele si mecanismul perspectivei la trei puncte de fuga puncte de fuga. Caracteristica principala a latu- tilor verticale consta in faptul c& dimensiunea lor descraste odata cu departarea. in perspectiva pe tablou jnclinat, punctele de fuga descriu forma unui triunghi. in functic de Plan pozitia celui de-al treilea punct de fuga, existé perspectiva ascendenta (punctul de fuga ample: | sat deasupra liniei orizontului) gi cea descet dent (punctul de fuga situat dedesubiul [nie orizontului). Daca am dori sa recurgem ‘a simpli: ficarea axiologica a spatiului, puter afirma 04 perspectiva ascendenta corespunde oerului, laf cea descendent aparjine pamantului. Totodat raportéindu-ne la punciele cardinale, ‘nseamna c& doua puncte de fuga ale acestui tip 0° per Spatiul real spectiva indic nordul si estul, iar cel de-al te Punctul de (spatiul aflat inaintea lea arata zenitul sau nadirul observalie = observatorului, dincolo —Perspectiva determinata de trei puncie de 1 ——— Baza tabloului de baza tabloului) este foarte dinamica si poate fi folosita in ca” : a reprezentarii constructiilor foarte inale, “a W perspectivei as Punet de fuga celor cu dominante verticale pronun‘ate este cea mai apropiata de realitate, onl" & 8 prezenja celui de-al trelea punct de fuge imple Punet de fuga, un grad de dificultate ridicat in consiruiret a Spatiul virtual Spatiul intermediar metricd a volumelor, acest tip de porspeCh (spaliul din spatele observatorului) —_(spafiul dintre observator si baza tabloului) constituie un caz particular, mai putin int’@™ infat tn desenul perspectivei de arhitecuré Pozitia observatorului 44 Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva la trei puncte de fugé — POCLIvA La ETO: BUNCE de FUIG: ONOMMLe Perspeciive descendente. Fotorealism. SS canons ceare a cniae Desenu! perspectivei in arhitectura: Perspectiva la trei puncte de fuga 45, - HOFSDOCEIUG La ETO; DUNCEO dO Fuga: OMOMPLG Ee, i — ote eanlcian Perspectiva ascendent, la trel puncte de fu Porspectiva descendent, la trei puncte de fuga. din Cluj-Napoca, anul 1848, arhitect Kagerbauer Antal. Desen in creion. Sibiul medieval vazut din turnul Bisericli evanghelice. Desen in creian 46 —_Desenul perspectivel in arhitectura: Perspectiva la trei puncte de fuga Perspectiva descendenta, la trei puncte de fuga. Perspectiva descendent, la trei puncte de fuga. Bloc de locuinte cu acces la parcare subteran’. Desen realizat digital. Locuintd unifamiliala. Desen realizat digital Desenul perspective’ in arhitecturé: Perspectiva la trei puncte de fuga 47 POFSPOCEIVA Ld PatTU OUNCE do FUDA Li Oe in ay Leh a 48 _ Desenul perspective in athitectura: Perspeetiva la patru puncte de fuga Perspectiva la patru puncte de fuga preia ele mente specifice perspectivei cu trei puncte de fuga si utilizeazé concomitent patru puncte oi. tre care converg dreptele paralele din spaliu. Se formeaza astfel o imagine dezvoltaté mult ps vertical, iar punctele de fug& corespund, con. form raportarii Ja punctele cardinale, cirectilor nordului, estului, zenitului si nadirului. Perspectiva cu patru puncte de fuga constituie un caz aparte si apare atunci cand privitorul se afl intr-o pozitie de exceptie, in care percepe simultan volume dispuse deasupra, dedesubtul sila nivelul sau de perceptie spatiala F3 Linia ofizontului, 2. Fa. & Punetele de fuga ale perspectivei se gases¢" varfurile unei figuri geometrice de forma un?! stele cu patru colturi, tiUG LA CINCI UNCER dd FDA Perspectiva la cinci puncte de fugé are forma sfericd si poate capta o imagine desfasurata pe 180°. Aceasta reprezentare este asemanatoare harfilor care infatigeaza planiglobul gi surprinde orice este cuprins intre punctele cardinale. Totusi, perspectiva la cinci puncte de fuga reda doar jumatate din spatiul inconjurétor. Pentru ca privitorul s& poaté cuprinde 360°, va trebui s& priveasca in spatele sau, cu ajutorul unei oglinzi Se objine astiel inc un punct cdtre care con- verg dreptele paralele din spatiu, formandu-se perspectiva cu sase puncte de fuga. Punctele de fuga ale perspectivei se gasesc la nord, sud, est, vest, precum si in centrul sferei. Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva la cinci puncte de fug’ 49 Linia orizontului Exemple de perspective in care dreptele paralele continute in pla- utile paralele se intersecteaza ‘in puncte de fuga amplasate dea- supra sau sub linia orizontului. Plan Axonometrie 50 Desenul perspective’ in arhitectura: Perspectiva cu mai multe puncte de fuga Fereastré dubla cu deschidere in plan~ —- l=" 1 orizonial- elementele inchise. Fereastra dubla cu deschidere in plan 2 rizontal- un element deschis a 60°. (Ge romarca apariia punctului de fuga F3) corizontal - un element deschis la 90°, 3 . Desenu! perspectivei in arhitectura: Perspectiva cu mai multe puncte de fuga 51 POTSPOCEIVG dO INtOTIOT AS 4 Petspectiva de interior a un punet de fuga, de la nivelul ochiului. in acest caz sunt per- cepute trei laturi ale spatiului reprezentat. 3, Perspectiva de interior a doua puncte de fuga, de la nivelul ochiului. in acest caz sunt percepute doar doua laturi ale spatiului. 2 Perspectiva de interior descendenta. Se remar- prezenfa celui de-al trilea punct de fugés q Petspectiva de interior la doual puncte de fuga. Incercarea de a infatisa a treia latura a spatiu- lui obtureazé o parte din Jesen. - este mai spectaculoasa, iar realizarea sa Pp’ Perspoctiva de interior are menirea de a sup prinde si reda morfologia unui spativ interiog Acest tip de reprezentare poate fi realizat pri folosirea de desene perspective la un punct, do. Ua, trei puncte de fuga si axonometril. Ele ey: dentiaz& volumele, circulatia interioara, dom: nantele, proportile si geometria spatiului oropus studiului. Perspectiva interioara la un punct de fug’ su: biiniaz& axul principal al directiei de privire, ore nd punctul de fuga catre care converg dreptele paralele. Avantajul de seama al acestui tip de feprezentare consta in faptul c& sunt ardilate tel laturi ale spatiului (trei pereti), ceea ce faci teaz& perceptia spatialé generala. In cazul pete spectivei la un punct de fuga, nivelul ochiull poate fi considerat la circa 1,70 m, pentru a 8 evidenfia planul orizontal inferior (pardosealé sau putin coborat, la 1,10 m, pentru accentule rea planului orizontal superior (plafonul). Perspectiva interioard la doua puncte de fugé este mai dinamic& decat prima gi subliniaz4 4® gonalele spatiului. Numita si perspectiva con® va, inconvenientul su major consta in faptul 0 jn acest caz, sunt reprezentate doar doul turi (doi pereti) Perspectiva interioara la trei puncte 42 ua pune indepartarea unor elemente care ar pula oblura perceptia spaliului (plafoane, perell): spectiva descendenta surprinde trei latut @ spatiului, ins dezavantajul major este acelé prezenta celui de-al treilea punct de fuga P® genera deformari suparéitoare ale formelor “ melor prezentate. 52 Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva de interior id dd ineoriOr Camera lui Vincent Van Gogh de la Arles, anul 1888. slituie digitala a camerei lui Vincent Van Gogh, avand ca baza tabloul acestuia. Au fost corectate dimen- lie patului artistului (in tablou, are lungimea de aproape 3 m) gi orientarea scaunelor. Lucrarea, una dintre cele ‘eunoscute creatii ale pictorului, degaja simplitate, tihnd, intimitate, ordine si parca invita privitorul la odihna. Desenul perspectivel in arhitectura: Perspectiva de interior 53 2 Parspectva de interior le doud puncte de fuga Biserica evanghelicé de la Rotbav, judeful Brasov, constr in stil romanic in jurul anului 1300. Desen in creion 4 Petspeotiva do interior la dud puncte de fuga. Cetatea medievala de la Ragnov, judetul Brasov, ridicata pe Dealul Cetaii in secolul al XIV-lea. Desen in creion. 54 Desenul perspective’ in arhitecturd: Perspectiva de interior Perspectiva de interior la. doud puncte de fuga, de la nivelul ochiului. amera de zi cu loc pentru servit masa. Desen in creion. Perspectiva de interior la un punct de fuga, de la nivelul ochiului. Spajiu comercial, Desen realizat digital. Petspectiva descendenta de interior la trei puncte de fuga. amet de zi cu loc pentru servit masa. Desen realizat digital. Desenul perspectivei in arhitectura: Perspectiva de interior 56 DOTSHOCLIVA aeriand Desenul perspectivei tn arhitectura: Perspectiva aeriana Perspectiva aeriana este numita si perspectiva de atmosfera pentru c& sugereaza profunzimea spatiala prin intrebuinjarea gradatiei luminii si umbrei in functie de distanta dintre observator si subiect. Ea nu se construieste geometric si se bazeaza pe studiul desenului dupa natura Conform regulilor acesteia, obiectele apropiate sunt reprezentate accentuat, bine conturate, prin folosirea multor detalii. Obiectele aflate la depér- tare sunt redate cu mai putina precizie, chiar 93° tompat, uneori lipsite de detalii si reduse la volu- me primate. Astfel, 0 casa poate fi reprezentata cao prisma, un acoperig devine o piramid, un copac va fi sferéi sau con. j Perspectivele aeriene care surprind scene din natura (peisaje) nu au puncte de fuga penttu © acolo nu exist suprafete plane paralele. !luzie de adancime poate fi realizata prin diferita meta” de grafic, precum gradarea grosimii liniilor, f° losirea diferitelor forme gi tehnici de hagur’ ca" redau umbre proprii si purtate, introducerea £0 trastelor prin folosirea valoratilor treptate acid aon a Cascada din parcul natural Hunua, capodoperd a naturi, privit printr-o rama care delimiteaza tabloul perspectivei de ated ‘ e mA Troifa ridicata in amintirea luptatorilor cazui pentru intregirea neamului din primul razboi mondial, atmosfera gi este amplasata intr-un_ amplasat pe locul Cetatii Scurte, din secolele XII-XIlI_ Dealul Orlatului, comuna Orlat, judetul Sibiu. Punct de observatie ideal. Noua Zeelanda. Colaj alcdtuit din desen in creion gi fotogratie prelucrata. _—_ Desenul perspectivel in arhitectura: Perspectiva aeriana = 57 QbOTdari NOGAtivG iM PorSpoctivd in desanole de perspectiva pot aparea aborgs gregite, cu efecte suparatoare asupra por Obiectului reprezentat, Exemplela alsturate 1 9 2 combina, in mod negativ, intr-un singur cesen, doua perspective pe tablou vertical, la unul sila doua puncte de fuga. in ambele cazuri, cizom talele cldini converg spre un punct de fuyé, in| timp ce, simultan, perspectiva laturilor béncilor| este determinaté de dou puncte de fuga, Un ak efect negativ apare in cazul supratetei orizon-| tale a bancilor, care formeaza un col! avand un unghi mai mic de 90°. Cauza este explicati prin faptul c& punctul de observatie a fost amplasat prea aproape de obiect. Perspectivele A siB re prezinta abordari corecte ale aceluiasi obiect, lt un punet gi fa dou puncte de fuga 58 Desenul perspectivei in arhitectura: Abordari negative in perspectiva té blu situalia dominant jul ascutit, OTativE 1 POTSPOCtIVa perspectivei pe tablou inclinat, convergenta verticalelor, ge- ‘ge zparilia celui de-al treilea punct de fug, poato crea efecto oud dintre acestea, intalnite frecvent in cazul ansamblurilor verticale proeminente, sunt, ca in exemplul 1 alaturat, un- de sus, al clidiri celei mai tnalte, precum gi faptul c& an- | roprezentat pare sa fie inclinat c&tre spate. Corectarea acestor greseli, prezentata in exemplul 2, poate fi efec- tuala prin amplasarea, deasupra desenului, la 0 cota foarte ridicata, a celui de-al treilea punct de fuga si prin rotirea intregului ansamblu arhi- tectonic, astfel incét latura turnului amplasat in primul plan s& devin verlicala, Desenul objinut pare sé dobandeasca astfel mai mult echi- libru, f€r& a pierde din dinamism. Desenul perspectivei in arhitecturé: Abordeiri negative in perspectiva 69 - AiUiIUNi Borspoctive 60 Punct de fuga auxiliar Desenul perspectivei in arhitectura: Diviziuni perspective Vedere A Vedere B 1 Metoda geometrica de imparjire a laturilor unor prisme drepte, intr-un numar par de segmente egale, prin folosirea diagonalelor. Linia orizontuui Punet de fuga a a Vedere A Vedere B 1D Metoda geometric’ de impartre, int-un numar impar, @ unui cl lindru agezat orizontal, prin folosirea unei drepte de masura pe care se aflé segmente egale si a unui punct de fuga auxiliar ob nut prin prelungirea dreptei 66’, pand cand aceasta intersecteaza linia orizontului. segmente egale, prin utiizarea diviziunilor laturil verticale MN (exemplul de sus), sau a muchiei orizontale KL (exemplul din sténga-jos), precum gi a diagonalelor fetelor. Linia orizontului oor Punct de fuga auxiliar 2.50 |2.00 d Metoda geometric’ de impéitie a laturlorin segmente diferite, folosind dimensiunile reale si un punct de fuga auxiliar. Desenu! perspectivei in arhitecturé: Diviziuni perspective 61 diVIZIUNi POT SpOCtiVE Puncte de fuga auxiliare Linia orizontului Punet de fuga A B DE GH JK MNPS § Punet de fuga auxiliar Punct de fuga Linia orizontului ee c F 1 e OR 4681012 5 JK MNPS § 2 3 57911 1314 1 1 | Metoda geometrica de construire a uno i guri plane, la un punct si la doud puncte 3 cas fuga. Se realizeaza o trama prin impart i te +\. 2 34681012 14 15 [aturilor dreptunghiului in segmente dlfet ° 069-089-0000 0-0-9 Besse 9 folosind dimensiunile reale, amplasate P° GO immo StS dreapté de masura, si un punct de fuga aU A B DE GH JK MNPS § liar, situat pe linia orizontului 62 Desenul perspectivei in arhitectur iviziuni perspective fj porspoctive Metoda geometrica de transpu- nere, in perspectiva la doua punc- te de fuga, a unei proiectii orto- gonale verticale (fatada), prin fo- losirea_metodei diviziunilor per- spective, - Se preiau, din vedere, traséind linii verticale, dimensiunile reale ale elementelor fatadei, pe care le amplaséim pe dreapta AB. Se pot folosi rigla sau coli de hartie pe care se insemneaza pozitile fe- restrolor gi usilor, conform proiec- fie’ ortogonale. - Se deseneaza volumul construc- tiei in perspectiva si se transpun dimensiunile obtinute pe prelungi- rea latutii verticale KL, mai apro- piate de observator; se obtine astfel dreapta de masura AB. Prin punctele reprezentand diviziunile fatadei, se traseaza linii conver- gente catre punctul de fugi al perspectivei - Se construieste diagonala BC iar din punctele rezultate prin in- tersectia acesteia cu dreptele ca- re se intalnesc in punctul de fuga, cobordim linii verticale. Ele consti- tuie diviziunile falade! transpusa in perspectiva la doua puncte de fuga. Desenul perspectivei in arhitectura: Diviziuni perspective 63 Ll ed iT | Vedere Exemplu de transpunere in perspectiva a une fa- lade care contine registre verticale gi orizontale si- metrics. Sunt utilizate patru etape in care sunt apli- cate rogulile diviziunitor perspective. Etapa1 Etapa 3 64 Desenul perspectivei in arhitectura: Diviziuni perspective fi DOTSPOCive Perspectiva la dou punc- te de fuga de la nivelul o- chiului, in care este utiliza- ti metoda geometrica de | Impartiro a laturilor in seg- Mente ciferite, folosindu-se dimensiunile reale din plan Precum si doua puncte de fuga auxiliare. Punct de fuga auxiliar Linia orizontului___Punct de fuga auxiliar —a— AB © bh EC) Plan: Locuinta dacica de la Cetaifeni, judetul Arges, sec. Il (reconstituire) i in arhitectura: Diviziuni perspective 65 DOLiNdir ed in pOTSPOCtivG 66 —_— Oglinda a oy Fenomenul oglindiril apare in cazul in care obiectele sunt refiectate pe © suprafata plana, situata intre observator si volume, indeplinind rolul unei oglinzi. Oglindirea are la baza legile reflexici care se materializeaza prin relajia existenta intre elementele de incindenta (raza si unghiul de incidenta) si corespondentele reflectate ale acestora (raza si unghiul de reflexie). a. Oglindire pe plan orizontal Planul reflectant este orizontal gi devine axul de simetrie al perspec- tivei. Oglinda in care se reflecta obiectul poate constitu suprafata mail, unui lac, rau, patinoar, a strazii dupa ploaie, a unei fantdni arteziene, da- lajul ud al unei piele sau pardoseala lucioasa a unui spatiu interior. Desenul perspectivel in arhitectura: Oglindirea in perspectivé. 1 Oglinda | Exemple de oglindire pe plan vertical. Reconstituire volumetricé a Bisericii evanghelice de la Axente Sever, detul Sibiu, secolele XIV-XV. b. Oglindire pe plan vertical Planul reflectant este vertical, iar imaginea obiectului oglinait s° trans pune simetric, in tunctie de acesta. Cazuri incluse in aceasta categote se pot intaini in marile orage ale lumii, unde cladir istorice se retlect Im suprafetele vitrate verticale ale unor constructii ridicate in ultimele dec ni c. Oglindire pe plan oblic 4 Planul reflectant este ales arbitrar si, pentru ugurinta construil Pe spectivei, este considerat planul diagonal al unei prisme drepte. Acest a de oglindire poate fi intalnit in metropolele lumii, in cazul in care planur din sticl gi metal, apartinand constructiilor moderne, devin suprafel? flectante. Oglinda ‘© Exomplu de oglindire pe plan vertical a unui cub rotit cu 45°7n jurul unei laturi ale bazei. Atat in Proieclia ortogonal, cat si in perspectiva, metoda de construire a ogiindirii volumului se reduce la construirea simetriei obiectului tridimensional, in raport cu planul vertical mn al oglinzii. Vedere Desenu| perspective’ in arhitecturé: Ogiindirea in perspectiva 67 QOLiMGITOG i POTSPOCIVA 68 | |}| Ogtinda Oglinda 4, Exemple de oglindire pe plan orizonta Reconstituire volumetrica a Bisericii evanghelice de la Axente Sever, judetul Sibiu, secolele XIV-XV. Dreptele paralele si oglindirea acestora converg caitre acelasi punct de fuga. A. Oglindirea se realizeaza prin simetie, in functie de planul orizontal al suprafefel reflectante. Pentru a construi oglindirea unui ele- ment, se traseazi linii verticale pe care se masoara, de la planul orizontal, in partea inferioara, cotele respective B. In acest caz, sarpanta turnului a fost ridicata gi rotita in jurul unei laturi a bazel. Se observa c& intradosul acoperigului apare in ‘oglindire mai mult decat in imaginea perspectivei. C. Prezenfa taluzului are drept consecinta obturarea unei parti din imaginea oglindiri Desenul perspectivei in arhitectura: Oglindirea in perspectiva id M POTSPOCEIVG J ia Oglinda A, Exemple de oglinaire pe plan obi. Reconstituire volumetrica a Bisericii evanghelice de la Axente Sever, judejul Sibiu, se- colele XIV-XV. Tip de oglindire in care planul reflectant este ales arbitrar. Imaginile oglindirii obiectului sunt foarte dinamice si neobignuite, find intalnite rar in realitate. Desenul perspectivei in arhitectura: Oglindirea in perspectiva 69 FOdared UMBPOLOT PUT tate MN pOrspoctivd = FA Linia orizontulut 1 in perspectiva, umbrele purtate creeaza impresia de spatialitate si pro- funzime. La trasarea umtrelor purtate se {ine seama de dirociia razelor de lumina din spatiu si prciectia acestora pe planul orizontal Exista doua tipuri de surse de lumindi care genereaza umbre: A. Sursa de lumina naturela, amplasata la infinit, o conslituie soarele, ale cui raze, datorité distarfei, sunt considerate paralele. Soarele devine un punct situat la infinit, iar proiectia sa se gseste pe linia orizontului. in functie de observator, soarele poate fi situat in urmatoarele poz 1. In planul neutru (soarele in pozitie laterala), caz in care razele de lumi 1 sunt considerate paralele cu linia orizontului, Exemple de umbre purtate in cazul cand pozitia soarelui este neutra (in plan lateral). Desenul din stanga: reconstituire volumetric& a turnului-locuinté al af ‘samblului Bisericii evanghelice de la Afel, judetul Sibiu, secolele X!V-XV. 2. inaintea observatorului (soare real), cand se afla deasupra linici o" zontului. 3. in spatele observatorului (soare virtual), in situafia In care este poz fionat dedesubtul liniei orizontului. B. Sursa de lumina artificiala (de tip spot) se atl la distanta finité falé 4° obiectiv, iar razele de lumina formeaza un con, Caracteristic - proiectia sursei de lumina nu este situata pe linia orizontului, ci arbitr@™ pe planul orizontal; in - prelungirile umbrelor purtate ale dreptelor verticale sunt concuren® punctul reprezentand proiectia sursei de lumina artificial. 70 Desenul perspective in arhitectura: Redarea umbrolor purtate in perspectiva 2 Exemple de umbre purtate in cazul cand pozita soarelul este situaté {inaintea observatorului (soare real). Dimensiunile umbrelor purtate sunt invers proportionale cu inéltimea pozitiei soarelui real. Desenul perspective! in arhitectura: Redarea umbrelor purtate in perspectiva. = 71 WF cone 4g, Bxemple de umbre purtate in cazul cand poziia soarelu este sist in spatele observatorului (soare virtual). Exemple care evidentiaza situafi cand pozitia soarelui se afl tntre Pum tele de fuga sau in extenorul acestora. 72 Desenul verspectivel in arhitectura: Redarea umbrelor purtate in perspectiva ‘Sursa ce lumina Construirea in perspectiva, la doua puncte fuga, a umbrelor purtate generate de sursa 8 lumina arificiala (spot). Desenul perspectivei in arhitectura: Redarea umbrelor purtate in perspectiva 73 Podarod UMbTOLOT PUTtatO in Perspoctivd Exemple de umbrire in cazul in care sursa de lumina este naturala (soarele). Castell Brukenthal de la Avrig, Stoa lui Attalos al |I-lea, Casi din Piala Huet, Sibiu judetul Sibiu, secolul XVIII Atena, Grecia, secolul al ll-lea i.Hr. 74 Desenul perspective in arhitecturé: Redarea umbrelor purtate in perspectiva ald UMOTOLOT PUT taLO in pOrspectivd Exemple de umbrire in cazul in care sursa de lumina este artificialé (oragul Sibiu iluminat nocturn) Colegiul national “Samuel Von Brukenthal’” Tumul Sfatului din Sibiu, secolul XIV din Sibiu, secolul XVIII Piata Mare din Sibiu Desenul perspective’ in arhitectura: Redarea umbrolor purtate in perspectiva 75 ANCUFAIUL MM pOrSpectiva j00 ij Pentru ca principala caracteristiod a desenuy) perspectivei este aceea de a fi veridic, el trebuig 8 se apropie cat mai mult de realitate, Perspeo, tiva de arhitecturd constituie un desen riguios care red imaginea obiectivului propus §refleg. ta conditile reale ale spatiului inconjurator. Re prezentarea de perspectiva include, alaturi de constructii geometrice laborioase si pretentioa: se, 0 gama de tehnici, metode gi elemente gra: fice - forme libere, stilizate, sau, dimootriva, fi guri geometiizate - care intregese imeginea de ansamblu. Redarea ambiantei spatiale se real- | zeazé prin utilizarea anturajului tn desenul per spectivel - siluete umane, vegetatie (copaci, at busti, tufe), vehicule (automobile, auioouze, ca mioane, trenuri), mobilier urban (banci, cosut de gunoi, jardiniere, corpuri de iluminat, sta) panouri publicitare, reclame - menite sa imprime scara, profunzime, dinamism gi veridicitate. Elementele de anturaj se construiesc dupa 1 gulile perspectivei conice sau paralele, iar plas rea lor in desen evidentiaza obiectivul tridimen sional reprezentat, fiind subordonate acest Folosirea anturajului trebuie s& fie limitata, dS ret gi unitara, rezultand o atmosferé inter santa, atractivl gi pléicuté pe care cesentl transmite privitorulut. Considerente generale privind aleger plasarea anturajului in perspectiva: ob + elementele de anturaj nu constituie 9bstare sau bariere optice, nu trebuie s& acoper® lit definitorii ale obiectului si nu concureaza ™ lul tridimensional: aa - anturajul incadreaz& perspectiva, asemana unei rame care inchide compozitia; = iluzia de profunzime poate fi sugeratt PrN centuarea unor elemente de anturaj «mpl in prim-pian. a si ame « prin a 3 76 Desenu! perspectivei in arhitecturé: Anturajul 1n perspectiva Desenul perspectivel in arhitectura: Anturajul in perspectivai - oameni 78 — Desenul perspective’ tn arhitectura: Anturajul in perspectiva - vegetatie Desenul perspective’ in arhitectura: Anturajul in perspectivai - mobilier urban ST Hilfe fiir Rumanien — Verein zur Férderung der Asbildung SP un bie ir Kranke n Rumi ‘THE 10TH [neRnationaL (onreRence On GAs GeoctiemiTaY eo Cl. Napoes, Romana, (42 September 209 het: //conference..bbelu roca 0 HOLUTI, BICEDOTAME, Si9Le WS Oakdale Organic vk SPITEX Ingrijire la domiciliu ~) SPeRanta Peas’ Fundatie de caritate tl CASTLES E FORTRESSES Simbolutile, pictogramele si siglele detin ca- pacitatea rara de a inlatura barierele lingvis- tice si culturale prin folosirea limbajului grafic universal. Asociate cu cele mai vechi sisteme de scriere, pictogramele joacd un rol impor- tant in perceptia vizualé a omului modem. Exist astazi simboluri grafice general accep- tate, cunoscute gi infelese de orice loouitor al planetei. Ele pot fi tntdlnite sub forma de semne conventionale, simboluri publice in ae- roporturi, gari, metrouri si stafiile de auto- buz, sau sigle care conferd identitate vizuala unor marci ale c&ror reclame fac parte din de- corul citadin. Simbolurile, pictogramele gi siglele pot fi in- cluse in reprezentdirile de arhitectura, urmea- ZA aceleasi reguli ale anturajului si se con- struiesc pe baza legilor perspectivei. Folos rea acestor elemente grafice in perspectiva confera autenticitate desenului, apropiind de realitate imaginea obtinuta. Simbolurile constituie imagini grafice simpli- ficate, stiizate sau abstracte, care contin un mesaj concis, iar primele incercari pe acest taram au fost facute in anii '20, la Viena, de ctre Otto Neurach. Contributii importante in arta siglelor a adus firma americana de gra- ficieni Chermayeif si Geismar, la jumdtatea secolului trecut, care a realizat identitatile vi- zuale destinate companiilor Chase Bank, Pan Am, National Geographic, Mobil Oil. Siglele prezentate aici apartin autorului, con- stituie rodul unor preocupari sustinute de-a lungul multor ani gi pot alcatui o mica docu- mentatie destinata cititorului. : Desenul perspective in arhitectura: Simboluri, pictograme, sigle 81 AWONOMOLTia OTEOGONALG iZOMetTiCA BD 120° jn axonometria ortogonala izometrica, axele formeaza unghiuri de 120°, iar elementele sunt redate cu aceeasi unitate de masura, pe toate directille. Axonometrie izometrica privita de sus. Axonometrie izometrica priviti de jos. Desenul perspectivei in arhitectura: Axonometria ortogonala izometricé ‘Axonomatria este un tip de perspectiva pa ralela care foloseste sistemul ortogonal de proiectie pentru a reprezenta un obiect trig mensional pe o suprafata pland. Sensul toy menului provine din limba greaca, “axon’ in semnand axa, jar “metron”, m&suré, Deseny axonometric constitule 0 conventie, neexis. tnd in spatiul real, este considerat abstract si obiectiv, fiind caracterizat prin ‘aptul c& reuseste si combine planul gi elevatia. Axo: nometria se bazeazd pe principiul paralelis: mului razelor vizuale, fapt care implica exci derea punctolor de fuga specifice perspec tivei conice. Pentru ca in reprezentirile axe nometrice perceptia spatialé este infinité obiectele sunt redate la aceeasi soar in o& drul acelulasi desen. Desi axonometria con travine principillor opticii gi, deci, modului fa care functioneaz ochiul uman, acest gen de reprezentare este expresiv, veridic si lest de pus in practica, ‘A. Axonometria ortogonalé 1. Axonometria izometrica Este tipul de axonometrie ortogonala defit 18 de particularitatea prin care triunghiuil exo” nomottic este echilateral, axele x, y, 2 It meaza unghiuri de 120°, iar elementele suf redate cu aceeasi unitate de masura, 9° 0% te cele trei direct. Izometria provine tol 4% limba greacd si inseamna aceeasi masure: Construirea desenului axonometriei (207% trice este simpla, pentru ca trasarea lini! paralele, orientate la 30°, se face ou alulot echerelor. Pe cole trei axe, elementole SY tratate identic si de aceea aspectul gone esto unitar si echilibrat. Dispunerea simet” a sistemului de coordonate poate crea IN anumite coincidente, aplatizéri sau distorsiy generate de limitele pe care desenul 4x0 Metric le are in redarea iluziei de profur2™ spatiala. HOt id OTEOOONALG diMOLTiCG Si ANiZOMOETiCa ‘Axonometria ortogonali dimetrica este caracterizata de prezenta a doua axe de coordonate egale. May jin axonometria ortogonala anizometrica, axele coordonatelor au scari diferite. 2. Axonometria dimetrica in limba greacé, “dimetro” inseamna doua masuri, iar acest tip de axonometrie ortogo- nal este definit de urmatoarele prinoipii: - triunghiul axonometric este isoscel; - doua unghiuri formate de axele coordona- telor sunt egale; - dou’ dintre axele coordonatelor au aceeagi scar; | - a treia axa are scara diferita de celelalte. | 3. Axonometria anizometrica Numita si axonometrie trimetrica (in greaca, *aniso” inseamna inegal, iar “trimetro”, trei misuri), acest tip de reprezentare este defini- 1 de umatoarele elemente: - triunghiul axonometric este inegal (scalen); - unghiurile formate de axe sunt inegale, de- terminate de directia de privire; - axele coordonatelor au scar diferite. Din cauza dificultatii executiei, generat de prezenja celor trei masuri, axonometria ani- zometrica este una dintre cele mai pufin folo- site dintre tipurile de axonometrie. Caracteristicile desenului axonometric: - axonometria utilizeaza sistemul de coordo- nate x, y, 2) - planul generat de cele trei axe de coordo- nate formeaza planul axonometric; - reprezentarea axonometrica constituie figu- ra geometric& obfinuté prin proiectarea unui obiect tridimensional pe planul axonometrio; - axonometrille sunt realizate la scara, iar prezenta scari permite ca elementele sa fie masurate direct pe desen; ~ construirea desenului axonometric implica folosirea proiectjei ortogonale; - perceptia axonometrioi este asemanatoare cu a unei machete. Desenul perspective’ in arhitectura: Axonometria ortogonala dimetrica gi anizometrica 8B QNONBMOtTia ObLiCa a+b=90° Axonometrie oblicd dimetrica orizontala (cavaliera orizontala), care foloseste planul obiectivului tridimensional reprezentat Axonometrie oblica dimetrica frontal (cavaliera frontala), care foloseste fatada obiectivului tridimensional reprezentat. Desenul perspectivei in arhitectura: Axonometria oblic’ modelul apare mai inalt B, Axonometria oblica Constituie tipul de perspectiva paralola care foloseste axe si unitati de masura alese ai, trar. Exist mai multe categorii de axonoms tril oblice: - Axonometria oblica izometrica oarecaro, care axele sunt alese la intamplare, unitajle de masurd fiind considerate egale. Acest jp de reprezentare axonometricd are dou sub. categorit a. axonometria oblica izometrica orizontald, prin care axele x si y sunt perpendicular, iar axa z este verticala; b. axonometria oblica izomettica trontala, in cazul careia axele y si z sunt perpendiculare, iar axa x are 0 pozilie oarecare. - Axonomettia ablic& dimetrica oarecare: do UA dintre axe au aceleasi unitafi de masur Exist doua cazuri de axonometrii dimetrioe, denumite gi cavaliere a. axonomettia oblica dimetrica orizontelé, in care axele x si y sunt perpendiculare si det nite de aceeasi unitate de masura. Axa ze te vertical si pe aceasta se alege o unitalé de masura mai mic& decat cealalt b. axonometria oblica dimetricd troniala. caf® are axele y si z perpendiculare si la aceee® scar’. Axa x este oblicd, iar atunci cénd 10% meaz& cu axa z un unghi la 45°, unitatoa $4 de masura este la jumatate fata de celelelle = Axonometria oblica anizometrica: atat axel cat gi unitajile de masura sunt alese arbitra” ‘Axonometrille cavaliere sunt foarte intélel in roprezentarile de arhitectura pentru C4 folosesc planuri sau fatade care apar i i gini nedeformate. In cazul axonometriel caver liete orizontale, valoarea unghiulul de ‘98 planului influenteaza vizibilitatea laturilor We lumului desenat. Totodata, ea este mai dit mica decat axonometria izometricé, {iim OtTid dOCUM Ata Si transparenta 120° 120° Axonometria decupata Metoda de reprezentare aplicata oricarui tip 0 de axonometrie, care permite perceptia unui x 120° y spaliu interior prin indepartarea unar obsta- cole optice, precum acoperigur, plafoane, zi duri exteriogre, ferestre sau usi. Axonometria transparent Tip de reprezentare axonometric&, specific’ zometrie reprezentand spatiul interior al unui restaurant, care unui proiect de arhitectura interioara, prin ca- pune in aplicare principille axonometriei decupate gi transparente fe elomentele ce impiedica vizibilitatea spa- Tidui sunt redate doar prin conturul lor, ca gi cum ar fi transparente. Desenul perspectivel in arhitecturé: Axonometria decupata si transparenté 85 QNONOMOLTia ONOLOdAtA Axonometria a fost folositai empiric in China, find introdusa tarziu in Europa. Ea a fost stu- diat& gi pus& pe principii stiintifice de catre William Farish (1759-1837), profesor de chi- mig la reputata Universitate Cambridge. Ela | formulat reguli despre axonometria izome- trick pe care le-a grupat $i publicat sub titlul “Perspectiva izometrica’, in anul 1822. Cu- rand, axonometria a devenit instrument de lu- cru indispensabil pentru arhitecti si ingineri constituind disciplina de studiu in forma de invalamant superior de specialitate din in- treaga lume Utiizarea axonometriei a sporit in deceniul trei al secolului trecut, odata cu acceptarea ei de catre arhitectii modemisti, militanti ai curentelor artis- tice “Bauhaus” din Germania si “De Sti’ din Olanda. Astiizi, programele CAD destinate desenului de arhitectura oferd faciltati impresionante destinate reprezentan- lor axonometrice. Ele dispun de co- menzi prin care obiectele pot fi con- struite, prelucrate, rotite si privite din ‘orice unghi. in prezent, toate progra- mele de modelare digitala au inclus, in meniul destinat vizualizéi tridimen- sionale, reprezentarea izometrica. Exemplu de reprezentare axonometrica iz0- metric explodat& care evidentiazi morfolo- gia volumetrica a obiectului prin dislocarea $i translarea elementelor fatadei. 86 —_Desenul perspectivei in arhitecturé: Axonometria explodata 4 Axonoretrie secfionata: nivelul 4 Axonometie sectional: nivelul parterului une’ locuinfe unifamitiale. ¢tajului unei locuinfe unifamiliale Exemple de axonometii oblice realizate prin secjionarea, cu un plan orizontal, a elementelor verticale (cu exceptia ferestrelor) apartinand nivelurilor parterului gi etajului unei locuinte. Desenul perspectivei in arhitecturé: Axonometria sectionata 87 Trasarea umbrelor purtate in axonometrie se realizeaza prin stabilirea directiei (A) razelor de lumina in spatiu gi Proiectia razelor proiectia lor (B) pe planul orizontal. cote ere TT | 88 Desenul perspectivei in arhitectura: Axonometria - construirea umbrelor purtate SHOCtIUG INUOTSH, POTSPOCEIVA ParaLOLa bizantina Fejomentele gi mecanismul perspectivei inverse Tabloul perspectivei Linia orizontului Punctui de observatie Pozitia |. \\. observatorului Spatiu! virtual Spatiul intermediar y F Perspectiva paralela bizantina Caracteristci: - laturile paralele cu axele x gi z nu igi modifica dimensiunile; - latura paralel’ cu axa y, care / imprima profunzime, este redata vertical si are dimensiunea re- dus cu aproximativ 0,60 fata de cea frontal. Fresce realizate dupa principiile perspective’ inverse. Catedrala ortodoxa “Stata Treime” din Sibiu, construita intre anil 1902-1906, arhitecti Virgil Nagy si losif Kamner. rN Desenul perspective’ in arhitectur&: Perspectiva invers: Perspectiva inversa, denumita gi bizanti- n&, recurge la iluzia perceptiei profunzimii spatiale prin procedeul inversarii proportii- lor obiectelor infatisate. Conform acestui principiu, elementele aflate la distanté de Observator sunt redate mai mari, iar cele din primele planuri apar mai mici. Supradi- mensionarea este aplicata tuturor compo- nentelor obiectului desenat a scaré ma- rita, iar scopul acestei practici este legat de obfinerea unei expresivititi care s& exercite un impact special asupra privito- tului, Prin acest procedeu, evidentierea atotprezentei divinitatii este asigurata prin- trun neobignuit joc de planuri, care ma- reste obiectele pe masurdi ce ele se Inde- parteazé Interpretaté uneori drept un soi de tehni- cA plastic si compozitionala naiva, per- spectiva invers& constituie 0 modalitate de reprezentare plina de simboluri. Astfel, contrar perspectivei caracterizate de exis- tenta unui punct de fuga prezent inaintea privitorului, aici se formeaz& un punct de fugii situat in spatele observatorului, ceea ce face ca el s devina participant la me- sajul pe care il transmite tabloul Perspectiva paralela bizantiné este un gen de reprezentare axonometrica ale cé- rel elemente sunt redate exclusiv orizontal si vertical. Este intalnita in picturile orto- doxe, atunci cand sunt reproduse obiecte tridimensionale. Exist@ fresce in biserici ctitorite de domnitorii romani unde este to- losit& perspectiva paralela bizantina, | , perspectiva paralela bizantina 89 FLUOMEATOG POTCODEIILOT ViZUdLO iM POrsPOctiva Raportarea la scara umand Impresia de monumentalitate este asigurata prin exagerarea voita a dimensiunilor unor construc- tii. In raport cu acestea, omul apare mic, neinsemnat gi vremelnic, iar obiectivele ridicate par ca vor dainui pentru totdeauna, Sanctuarul lui Zeus Olimpianul, Arcul triumfal al lui Hadrian, Atena, Grecia, construit intre anii 125-132 Atena, Grecia, construit in anul 131 Percepfille vizuale au strébatut intreaga istorie @ umanitatii, influentand semnificativ domeniy| athitecturi. Preocupati de modul in care functio- neaza simtul vederii, artigtii antici au introdus, cu maiestrie, 0 serie de corectii optice, aducand constructiilor lor rafinament, armonie ¢i frumuse- {e. Abia in Renagtere, perceptille vizuale au fost studiate temeinic, explicate gi analizate stiintific Atunci au fost puse bazele regulilor geometrice conform carora spatiul tridimensional poate fi rodat pe o suprafata plana: perspectiva. Vederea, cel mai important simt al arhitectilor, transforma formele conceptuale in realitale in maniera in care perceptia vizuala devine un soi de simt tactil al creierului. in functie de nivelul personal de tntelegere, educatie, cultura si ex perienta, vederea contribuie la o mai bund inte legere a mediului in care traim. Se contureazé astfel diferenta fundamentala intre a privi (act eminamente fiziologic) gi a vedea (act intelect- al), cea ce duce la concluzia ca perceplia vi2" ala poate fi cultivata prin educatie, dar si influen” {ata printr-o serie de stimuli extemi. Pentru ca lumea care ne inconjoara nu est vazuta aga cum este ea, ci asa cum este inte leasé de fiecare dintre noi, perceptia vizuala poate fi modificatA sau chiar manipulata print? serie de procedee: aportarea la scara umana; - invingerea gravitatiei; = corectii optice; - anamorioza; - dematerializarea plana; - iluzii optice. 90 Desenul perspective’ in arhitectura: Influentarea perceptilor vizuale in perspectiva - raportarea la scara umana t FLUONEAT ea POrCeDEIiLOT UizUaLe in porspec Senzatia de invingere a gravitatiei Terodeorea unor elamente constructive - cupole, bolt, turnuri, eemente in consol - in ciuda masivitati lor, pro- due senzatia de plutire in spatiu. Acestea, sprjnite pe pile de ziddrie, contraforti ori stalpi, par a sfida forta | gravitatiel. ’ | Tumul-clopotnita (58 m) al Catedralei Reintregiti Biserica evanghelic’ fortificaté de la Stadionul Olimpic din Atena, Grecia, | de |a Alba lulia, construita intre anii 1921-1922 Prejmer, judetul Brasov, secolul Xill anul 2004, arhitect Santiago: Calatrava — } Desenul perspectivei in arhitectura: Influentarea perceptilor vizuale in perspectiva - invingerea gravitatiel ch IMFLUONEATOG POTCODEITLOT ViZUALO MM perspectiva 92 optice Grecii antici au folosit, ja construirea Partenonului, deformari menite s& corecteze anumite elemente care generau percept vizuale negative. Partenonul a fost conceput de arhitectiiIktinos gi Kallikrates, find construit intre anii 447-432 1. Hr. Corectii optice aduse Partenonului - datorité dimensiunilor monumentale, fronto- nul perceput cu o inclinare spre spate a fost clinat spre exterior; = pentru ca aliniamentul colonadei p&rea con- vex, i-a fost aplicaté 0 corectie concava; - efectul optic de ingustare a coloanelor am- plasate la colfuri, care au drept fundal cerul, a fost corectat prin ingrogarea diametrului; - efectul optic de convergenta a verticalelor co- loanelor spre un punct virtual, situat deasupra lor, a fost corectat prin ingrogarea acestora in zona inferioara, prin operatia numita galbare; - crepidoma a fost curbald pe doua directii ~ antablamentului i s-a aplicat 0 curbura. Vedere frontala in care sunt reprezentate, in mod exagerat, corectille optice aduse Parteno- nului, Axele coloanelor apariinand fatadelor guste formeazé o suprafata parabolica, intal- nindu-se in puncte virtuale amplasate la circa 4950 m deasupra templulu in care sunt reprezentate, in mod exagerat, corectille optice aduse Parteno- nului. Axele coloanelor apartinand faladelor la- terale formeaza o suprafata parabolica, intal- nindu-se in puncte virtuale situate la aproxima- tiv 2200 m deasupra templulu Perspective (ascendenta si descendent) 7 care sunt reprezentate, in mod exagerat, corec~ flile optice aduse crepidomei (bazei templulu') $I colonadei Partenonului. Templul atribuit zeitel Atena, protectoarea cetatii, are toate elemental@ orizontale curbate. = Desenul perspectivei in arhitectura: Influentarea perceptiilor vizuale in perspectiva - corectii optice Corectii optice inaltimea inscriptilor situate in registrele superioare ale obiectivel UONEAIOd BOTCOPELOT UiZUALO i Perspectiva Jor dezvoltate pe verticala este vaizuté diferit, in comparatie cu cele amplasale mai aproape de nivelul do porceptie al observatorului. Acest efect optic negativ i literelor dispuse in partea superioara poate fi corectat prin mérrirea inal 1 2 Privite, pe rand, din acelasi punct de ob- servatie, registrele orizontale dau impre- sia ca se ingusteazi gradat, odata cu sporirea indiltimii, iar inscriptille par ca se micgoreaza TPAMMA il jin vederea lateral se traseazd arcul AB, care se imparte apoi intr-un numar de parti egale cu numarul registrelor orizon- tale. Trasand linii radiale, din punctul de observafie, prin punctele de diviziune si apoi, prelungindu-le pana vor intersecta fatada, configurdim inaltimile corectate ale inscriptilor. TPAMMA | TPAMMA TPAMMA TPAMMA TPAMMA TPAMMA 3 inaltimea literelor gi a registrelor orizon- tale, asa cum arata dupa ce a fost apli- cata corectia optic’. Desenul perspectivai in arhitectura: Influentarea perceptilor vizuale in perspectiva - corectii optice 93 ; IDFUONE ATCA POTCODEHLOT UiZUaLE in POrspOctivd 94 aN 7 oS 2 al a =] Exemplu care pomeste de Ia ideea lui Leo- nardo Da Vinci si reprezinté anamorfoza de- senului stilizat al unui ochi. 1. Imagine ortogonala, corect& a desenului 2. Imagine ortogonala, dupa ce a fost defor- mat (anamorfoza), 3. Imagine deformata, privita in perspectiva sub un unghi oarecare. 4, Imagine objinuta atunci cAnd, privita din ‘r-un anume unghi, apare foarte apropiata do cea originala, corecta. iN Ss Desenul perspectivel in arhitecturd: Influentarea perceptillor vizuale in perspectiva - B Perspectiva prin care imaginea este perceputa corect. anamortoza Anamorfoza Etimologia termenului provine din limba greacs $i inseamna reale&tuire, recompunere. Anamor foza constituie procedeul prin care se obtine re- producerea deformata a unui obiect, astiel incat, privind-o dintr-un anumit punct ori unghi, sau prin imaginea oglindité a acestuia, ea sa fie per- ceputa normal. Leonardo Da Vinci a fost unul dintre primii ar- tisti care au experimentat aplicatiile anamortozei in perspectiva. In acest sens, sta marturic doso- nul realizat ‘n anul 1485, prima lucrare cunos- cuta care a aplicat procedeul distorsiunil imagi- nii, Acesta reprezint& un ochi deformat, a carul imagine poate fi vizualizata normal doar dacd desenul este roti si privit dintr-un anumit unahi in secolele XVI-XVII, procedeul anamorfozei a dovenit foarte utiizat gi cunoscut, mai ales pen- tru c&, datoritaé caracterului sau oarecum criptic, reusea sa mascheze sensuri politice, filosofice, erotice sau chiar eretice pe care societates ace lor timpuri nu era pregatita s& le tolerez: Procedeul anamorfozei este folosit in caztl frescelor de mari dimensiuni, a celor amplasate pe bolti sau dispuse mult deasupra privitorulth in decorurile destinate pieselor de teatru sa spectacolelor de orice fel. In arhitectura, 20% mortoza este utilizata prin deformarea iluzie! 48 profunzime. Se poate accentua astie! efoctel axialititi, specific perspectivei la un punct de {¥- 9a, prin introducerea unor elemente sau cores optice. Totodata, se pot mari dimensiunile volU” melor situate la departare, cu scopul de a cl@# ‘senzatia ca sunt mai apropiate de privitor. (WONEATOG POTCOPEIILOT ViZUaLO in POrsPOCtIvG — Dematerializarea plana ‘Acest efect optic a fost folosit in antichitate, prin introducerea in desenul pardoselilor unor constructii a motivelor geometrice care dau impresia de tridimensionalitate. Distorsionarea perceptiei suprafetelor plane destinate circu- latilor este utilizata si in arhitectura contemporana, in mod deconstructivist. Posibile interpretari volumetrice ale motivelor geometrice aparjinand pardoselilor prezentate mai jos. =~ 8 b= ics ee ed : Bz ty a meat atate§ SEE. > = JIA IS > eee <> TEAS.

, <>, <> <<<, ~~ aS IS re Pian i ~AEo~ AB —~io a ——a— ry SS ae SS, A, aN. Sage TEE, Motiv geometric al pardoselii descoperite la Pompei, Italia Motiv geometric al pardoselii Catedralei St. Maria, Domul din Siena, Italia, arhitect Nicolo Pisano Piala Monastiraki din centrulistoric al Aienei, Grecia, amenajare din anul 2008 Desenul perspective’ in arhitectura: Influentarea perceptillor vizuale in perspectiva - dematerializarea plana 35 INFLUONEATOA POTCOPLILOT UiZUALE In pOTsPOctivd 96 Aplicarea unor desene (graffiti) sau motive geometrice pe. suprafetele peretilor poate campensa limitarea mobilierulul. Senzatia de adancime poate fi accentuata prin aplicarea unor chenare gradate in jurul tocului usii gi continuarea acestora pe suprafetele peretilor Desenul perspectivei in arhitectura: Influentarea perceptilor vizuale in perspecti iluzii optice Hluzit optice Introducerea iluziilor optice in perspectiva se face prin tehnici grafice gi pictoriale care, folo- sind regulile perspectivei conice gi luand in con. siderare posibilitaile si limitele vederi umane, creeaza imagini ingelatoare, percepute de privi- tor ca fiind reale. Denumite in franceza “trompe Toei, iar in englezé “trick of the eye” (in ambele cazuri inseamna ingelarea ochiului), iluziile optt ce au fost folosite in Grecia anticd si dezvoltate ulterior, in perioadele renasterii gi ale barocului Parrhasius, unul dintre cei mai de seama victor ai antichitafi, este considerat primul artist care a aplicatiluziile optice tn lucrarile sale. Mult mai tarziu, Paolo Veronese a pictat inte- Fioarele Vilei Barbaro (circa 1559), proiectala de arhitectul renascentist Andrea Palladio, lucréri in care sunt prezente perspective interioare imagr are la un punct de fuga, detalii, coloane zvelte, din marmura alba cu capiteluri ionice, statuete amplasate in nige, elemente de arhitecturai 010° iectate pe imagini paradisiace si oameni rep zentati la scar normala. Aceste picturi de mati dimensiuni accentueaz& senzatia de profunzi- me, spatialitate dar si de bogatie, astfel 1 mobilierul pare inutil. Atentia privitorului este dr recfionata cu dibéicie de maestru, iar observeto- rul sensibil pare incurcat dar totodata si tulburat atunci cand percepe, pe suprafeele larg) ale Pe refilor, o lume imaginard, aledtuité din pictut ‘executate meticulos care descriu ferestro, US! intredeschise, invitandu-te parc sa pasesti I~ t-un spatiu inexistent, sau portaluri prin care S¢ disting minunate peisaje. FLUOMEATOd POTCOPLILOT UiZUALE in POTSPOCtivd lluzii optice | Pentru ca suprafata unei incéiperi sa para mai mare, se recomanda | ca plinta perimetrala sa aiba aceeagi culoare cu a pardoselil | Un coridor ingust gi lung poate s& para mai spatios, daca pe supratelele verticale sunt aplicate desene schematice care accentueaza diagonalele. Impresia de adancime gi spatiali:ate se poate evidentia prin aplicarea unei perspective pe unul dintre pereti si continuarea elementelor acesteia pe suprafata pardoseli Desenul perspectivel in arhitectura: Influentarea perceptillor vizualo in perspectiva - iluzii optice 97 98 Exista in reprezentarea de arhitecturé numeroase tehnici gi metode prin care perspectivele pot reda atmosfera spatiului tridimensional. O perspectiva de calitate poate fi oblinuté nu numai prin alegerea corecta punctului de observatie sau prin stabilirea precis’ a punctelor de fuga, dar mai ales prin utilizarea unor metode grafice care confera de- senului perspectivei dinamism, expresivitate, echilibru, armonie gi deci calitati evocative. Sensul acestora este de a transmite eficient ideile gi intentiile arhitectului, care, accentuand sau, dimpotriv, estompand anumite elemente, face ca mesajul desenului sa fie receptionat si in- jeles cu mai multa usurinta. Athitectul poate recurge la o gama bogatA de metode, tehnici si chiar strategii prin care desenul perspectivei de arhitectura devine unealta pretioasa, important mijloc de exprimare si comunicare. Vom prazenta concis, in paginile care urmeaza, exemple care pot ajuta la o mai buna infelegere a unor metode de reprezentare a perspectivelor. Desenul in creion Pornind de la proprietalile creionului, instrument versatil, linile gi ha- surile obtinute pot avea grosimi, aspect si tonalitati diferite. De aceea, perspectivele realizate prin folosirea minei de grafit au 0 expresivitate aparte, constituind un mijloc de exprimare foarte personal, pentru c& maniera abordata la realizarea acestora depinde in mod hotarator de personalitatea artistului. Desenul in tug Apatitia instrumentelor de tip marker au simplificat mult vechile tehnicl prin care era folosita penita. Desenul in tug presupune stapanirea unor abilitati grafice aparte datorita faptul ca, in acest caz, grosimea gi aspectul liniei sunt uniforme. Totodaté, inconvenientul folosirli radierei, pentru a anula anumite imprecizii, necesita siguranta si precizie in tra- area linillor. Putem afirma ca, In ansamblu, tehnica folosini instrumen- telor cu tug se bazeazA pe procedeele stiizarii si simplificarii elemen- telor desenului de perspectiva. Desenul digital Prezent in arhitectura de peste 20 de ani, desenul digital a impulsionat evolutia reprezentarii perspectivelor, influentand felul in care ele sunt eee ee es : MOdALItaEI Si EOHNICI de PTOTONtATO a POTSPOCtIVei realizate, prezentate si totodaté percepute. Existé programe cu ajuton carora pot fi construite, intr-un timp relativ scurt, perspective de cali si complexitate remarcabile. Operatiunea se numeste modelare, iar principiul realizarii sale este foarte apropiat de maniera in care esio gandité o macheta la scara reala. Obiectivul zamislit in spatiul virtual poate fi practic redat din orice unghi, iar perspectivele pot fi pe tablou vertical sau oblic, la unul, doua sau trei puncte de fuga. Fotorealismul este o forma de reprezentare digital a perspective! do arhitectura care are calitéti apropiate de cea a fotografiel. Aceste © liz&ri surprind obiectivele tridimensionale intr-o maniera realisté, prin care volumele, materialele, lumina, umbrele, anturajul si atmosfera sunt redate asttel incat s@ reproduca realitatea cat mai fidel. Fotorealismul cAstiga tot mai mult teren in detrimentul reprezenttirilor traditionale pen- tru c& asttel spatiul proiectat poate fi explorat vizual inainte de a fi con- struit propriu-zis. Colajul Asociat perioadei inceputurilor modemismului, colajul constituie 0 for- mé a artelor vizuale prin care mai multe elemente disparate sunt unite cu scopul de a forma 0 compozitie unitard. Initiat de artigtii cubist Georges Braque si Pablo Picasso, la tnceputul secolului al XX-lea, co lajul (in limba franceza “coller’ inseamné a lipi) a fost cunoscut si folo sit in China, in urma cu peste doua mii de ani, dar gi in Europa, in se- colul al Xill-lea, in perioada gotica. Colajul poate fi folosit cu mult succes in reprezentarile perspectivel de arhitectura prin combinarea desenului gi a fotografie’. Rezultatul poate fi inventiv, expresiv si stimulativ pentru c& genereazé modalitati de ©x- primare si idei noi datorité potentialului imens al aceste’ forme artistic care imbina deopotriva realismul si abstractul . Denumit fotomontaj, colajul alcatuit din fotograti creeaza compoziti formate din imagini combinate si realizate in maniere si tehnici difer'te generand perspective realiste sau, dimpotriva, imaginare, supranatu’ rale. Tehnologia digital a adus facilitéti importante domeniului fotogre fiei, colajul fotografic cépatand noi tehnici gi abordari, cu rezultate ex ceptionale. Desenul perspectivai in arhitectura: Modalitaii gi tehnici de prezentare a perspectivei pci SL EOHMICK de PPODON ATO d POTSPOC tive; | AYN: f FOI ww GP fi Perspectiva descendenta in care sunt rédate, prin contur si haguri verticale, volumele constructilor. Auckland, Noua Zeelanda. Desen in creion. e A ) ~ Perspectiva ascendenta in care sunt evidentiate registrole orizontale gi este accentuat primul plan. Auckland, Noua Zeelandai. Desen in creion. — Desenul perspective’ in arhitectur&: Modalitati si tehnici de prezentare a perspectivei 99 oe Cladir istorice din Bragov. Colaj aledtuit din desene realizaio BF Cladi istorice din Cluj-Napoca. Colaj aleatuit din desene realiza'? in tus. DddLitati $i kOMMICi dO PTOZONtAre a Porspoctivei Perspective la un punct de fuga, in care sunt accentuate secfiunile verticale ale plicilor nivelelor claciril. Hala agro-alimentara. Introducerea ir perspectiva a elementelor de proiectie ortogonala (sectiunea) contribuie la o mai bund perceplie si intelegere a spatiului Desenul perspectivei in arhitectura: Modalitati gi tehnici de prezentare a perspectivei 101 Exemple de perspective realizate in maniera fotore alist, care redau volumetria, materialele, anturajul si umbrirea. Desi evolufia rapid a tehnologiei a redus, pe an- samblu, timpul necesar realizarii desenelor digital 404 acest mod de reprezentare impune mult studiu, mi la si o anumité inclinatie fata de detaliu, penti obfine un rezultat satistacdtor. Pe durata procesului de modelare 3D, arhitectii folosesc |umea vinuala si experimenteaz& procedee cu scopul de a crea ime » | gini perspective cat mai apropiate de realitate. 102 —_Desenul perspectivei in arhitectura: Modalitati gi tehnici de prezentare a perspectivei MOdALItAEH Si EUNICE dO PTOZONtATE a PErSPOC EUG! Acest fotomontai, prezentat in etape, este al- catuit din elemente care provin din mai multe imagini si constituie coperta destinaté unei harji a oragului Aiud, din judejul Alba, Pentru cA nu a fost posibilé obtinerea unei fotografi reprezentative a celaii medievale, simbolul oragului, s-a apelat la material fotografic sur- prins in cateva imagini. Impresia de profunzime a fost realizata prin accentuarea primului plan aranjamontul flo- ral. Tumurile au fost prelucrate astfel incat laturile verticale, care converg spre un punct de fuga amplasat mull deasupra imaginii, s& fie aproape paralele si s& nu formeze, In par- tea superioara, unghiuri ascutite, care produc efecte optice suparatoare. Etapa 4 Etapa2 Desenul perspectivei in arhitecturd: Modalitati si tehnici de prezentare a perspectivei 103 bibLidgrarie Horia Teodoru, Perspectiva (volumele II!) Bucuresti, 1959, 1968 Adrian Gheorghiu, Tehnica desenului perspectiv, Bucuresti, 1963 Aurelian Tandsescu, Geometrie descriptivé, perspectivai, axonometrie, Bucuresti, 1975 Mircea Enache, lulius lonescu, Geometrie descriptiva si perspectiva, Bucuresti, 1983 Vasile Marcu, Reprezentari in arhitectura, indrumar metodologic pentru lucrari practice, Tehnici de prezentare, Bucuresti, 2008 Joseph D'Amelio, Perspective drawing handbook, New York, 2004 Qwen White, Perspective - a guide for artists, architects and designers, New York, 1973 Jay Doblin, Perspective - a new system for designers, New York, 1973 Louis J. Redstone, The new downtowns, New York, 1978 Brian Edwards, Understanding architecture through drawing, Londra, 2008 Bryan Lawson, The language of space, Londra, 2001 John Mansbridge, Graphic history of architecture, Now York, 1967 Frank Ching, Architectural graphics, Londra, 1993 Thomas C. Wang, Pencil sketching, New York, 2002 Mo Zell, The architectural drawing course, understand the principles and master the practices, Londra, 2008 A. Peter Fawcett, Architecture: design notebook, Londra, 2003 Charles H. Cattin, How to study architecture, New York, 1937 Rudolf Wittkower, Architectural principles in the age of humanism, London, 1998 Dora P. Crouch, June G. Johnson, Traditions in architecture, New York, 2001 John Summerson, The Classical language of architecture, New York, 1966 Giorgos loannidis, Locuri sfinte gi bizare, Salonic, 2008 Richard Economakis, Mario Bettella, Acropolis, Londra, 2003 Francesca Debolini, Leonardo Da Vinci, Milano, 2005 Hermann Fabini, Universul cetaifilor bisericesti din Transilvania, Sibiu, 2009 104 Desenul perspectivei in arhitectura: Bibliogratie