UNIVERSITATEA DE TIINE AGRONOMICE I MEDICIN

VETERINAR Bucureti
FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR
Disciplina : Biologia i patologia animalelor de laborator

~Specia chinchilla~

Student

Grigore Razvan Marian

Gr
upa 3201
ndrumator :
Doctor Codreanu Iuliana

Cuprins
~Specia chinchilla~............................................................................................... 1
Sistematic............................................................................................................ 3
Origine................................................................................................................... 3
Descriere fizica...................................................................................................... 3
Boli si afectiuni curente......................................................................................... 5
Aspecte particulare................................................................................................ 6
Activitatea sexuala................................................................................................ 7
Particularitati ale reproductiei................................................................................ 7
Bibliografie............................................................................................................ 9

Sistematic
Regn:

Animalia

ncrengtur:

Chordata

Clas:

Mammalia

Ordin:

Rodentia

Familie:

Chinchillidae

Gen:

Chinchilla

Origine
inila, sau cincila, chinchila (Chinchilla) este un mamifer roztor care
face

parte

din

familia Lagostomidelor (Mamalia,

grupa Eutheria,

ordinul Rodentia,

familia Chinchiliade)

este

originar

subclasa Theria,

subordinul Hystricomorpha,
din America

de

Sud.

Numele

de chinchilla provine de la indienii Chinca din America de Sud,

denumire data de spanioli in anii 1500. Exista 6 specii de chinchilla si
toate sunt originare din America de Sud, muntii Anzi, Chile si Bolivia. In
prezent, aceasta poate fi gasita doar in muntii din Bolivia.
Comertul intensiv cu blana de chinchilla a dus la exploatarea intensa,
iar astazi acest animal se afla pe cale de disparitie in salbaticie. Exista
doua tipuri de chinchilla domestica: Chinchilla lanigera si Chinchilla
brevicaudata.

Descriere fizica
Chinchilla este un animal de companie adorabil, cu urechi lungi, ochi
mari si blana stufoasa. Este o rozatoare. Coada ei seamana cu cea a
veveritei

si

masoara

Corpulchinchillei masoara

treime

22.5-38

din

centimetri,

centimetri. Cantareste intre 0.5 si 1 kilogram.

lungimea
iar

coada

totla.
7.5-15

Chinchilla lanigera se diferentiaza printr-o fata mai ascutita, o coada

mai

lunga

si

un

corp

mai

subtire,

in

timp

ce Chinchilla

brevicaudata este mai subtire la gat si umeri si are o coada mai scurta.
Aparent,Chinchilla

lanigera arata

mai

lunga,

insa

in

realitate Chinchilla brevicaudata este mai mare. Majoritatea sunt din

specia C. lanigera.
Picioarele anterioare ale chinchillei sunt mai lungi decat labele, fiind
animale bune la sarituri si catarari. Exista chinchille colorate diferit:
albastru-gri, alb, bej, violet si mozaic.

Cresterea si intretinerea chinchillei Chinchilla poate fi crescuta n orice

ncpere nchis i uscat cu posibilitati de a fi nclzit - o temperatur
de 14 - 19C fiind ideal - cum ar fi, de exemplu, pivniele uscate,
demisolurile, garajele i camerele neutilizate, etc. Principalele cerine sunt
ca aceste ncperi s nu fie accesibile sobolanilor, oarecilor, pisicilor, etc.,
s nu fie zgomotoase i s nu aib cureni de aer si nici o umiditate
Chinchila poate fi confundat cu o veveria, deoarece are coada lung,
membrele din fa scurte prevzute cu 5 degete, iar cele din spate lungi
prevzute cu 4 degete. Membrele sunt folosite att pentru deplasare ct i
pentru apucarea hranei. Cand se hranesc, iau bobitele in manute si
mananca ca un copil. Extrem de dragute! Chinchilele au greuti variabile

n funcie de vrst i de sex. Astfel masculii sunt mai mici si mai uori
dect femelele ei avnd greuti ntre 250 si500 grame. Femelele au
greutati cuprinse intre 600g si chiar 1 kg. Temperatura corpului ct i
activitatea cardiac i respiratorie depind de vrsta animalului, dar si de
starea sa fiziologica.

Cele mai cunoscute specii de sinsila sunt:

Chinchilla laniger - sinsila argintie sau sinsila cu coada lunga,
foarte apreciata pentru blana sa, este cea mai raspandita printre
crescatori. Cantareste in medie 400 de grame si masoara aproximativ 28
de centimetri. Pe corp are blana fina, de 2,5 cm lungime, de culoare grideschis pe spate si alb murdar pe burta; coada este acoperita cu par mai
gros si mai lung, de pana la 7 cm.
Chinchilla brevicaudata este mai mare, are pana la 32 cm lungime, dar
urechile si coada i sunt mai scurte decat la specia precedenta. Blana are o
culoare foarte deosebita: alb-galbuie pe abdomen si partea interioara a
membrelor si gri-albastruie pe spate.
Chinchilla rex, care era cea cea mai mare dintre cele trei (38 cm
lungime), avea blana de culoare albastra pe spate si alba pe burta ai
membre. In prezent, specia nu mai exista.

Boli si afectiuni curente

In general, chinchillele sunt animalute robuste, rezistente si sanatoase.
Ele se imbolnavesc adesea daca nu sunt hranite si ingrijite adecvat.
Dermatomicozele sunt

boli

produse

de

fungi

(ciuperci)

si

sunt

caracterizate prin caderea parului in anumite zone ale corpului, in forma

circulara, prurit, escare, dar, de cele mai multe ori, chinchillele nu
manifesta nici un alt simptom in afara de caderea parului.

Afectiunile respiratorii se datoreaza unor agenti patogeni specifici, unui

sistem imunitar slab si unei alimentatii defectuoase. Din punct de vedere
clinic, se constata scurgeri nazale purulente, respiratie profunda si, in
unele situatii, cu dificultati, febra, slabiciune, inapetenta si zgomote
respiratorii.
Formele defectuoase ale dintilor ,de cele mai multe ori ereditare,
si cresterea excesiva a dintilor antreneaza refuzul hranei, miscari de
masticatie exagerate, salivatie si, consecutiv, slabirea pana la cahexie a
animalutului.
Balonamentul intestinal apare consecutiv consumului alimentelor verzi
greu digerabile sau a unora cu un grad mare de fermentabilitate,
antrenand

marirea

in

dimensiuni

abdomenului,

cifoza,

spasme

intestinale si colica.
Constipatia apare cu o frecventa crescuta in urma consumului de
alimente uscate, deshidratate (granulele speciale pentru chinchille),
bogate in proteina, si se caracterizeaza din punct de vedere clinic prin
lipsa defecarii, indispozitie, inapetenta, cifozarea animalului si semne ale
durerii.
Diareea apare frecvent in urma consumului alimentelor alterate, a fanului
mucegait, a diferitelor infectii gastrointestinale, in urma administrarii
antibioticelor contraindicate, a tratamentelor prelungite cu antibiotice.
Animalul cu diaree se deshidrateaza repede, slabeste, prezinta un aspect
neingrijit al blanitei si este frecvent murdar de materii fecale in regiunea
perianala.
Socul caloric este intalnit la multe dintre mamifere, printre care si la
chinchilla. Temperaturile ridicate, peste 270C, insotite si de o umiditate
crescuta, pot duce cu usurinta la aparitia socului caloric, caracterizat prin
respiratie dificila, cresterea temperaturii corporale, respiratie bucala
(animalul sta cu gura deschisa), urmate de decubitul lateral al animalului
si adinamie.
In afara acestor afectiuni care se intalnesc cu o frecventa crescuta,
chinchilla nu este scutita de parazitii interni (viermisori) sau externi
(paduchi, pureci, raie).

Aspecte particulare
Asa cum am mentionat si anterior, chinchilla trebuie sa-si toceasca dintii,
intrucat acestia prezinta o crestere continua (circa 4-6 cm/an). Daca acest
lucru nu se produce fiziologic, in urma consumarii fanului sau a altor
produse speciale ("pietre"), scurtarea incisivilor va trebui efectuata de
catre un medic veterinar. Trebuie avuta grija ca chinchilla are tendinta de
a roade orice, astfel ca in momentul in care o scoateti din cusca, trebuie
supravegheata sa nu roada cablurile electrice. La fel de important este sa
o ferim de obictele din plastic sau lemn vopsite, acestea putand fi nocive.
Un alt aspect important in viata chinchillei este imbaierea. Aceasta
asigura atat toaletarea, cat si mentinerea blanitei curate si stralucitoare.
Pentru realizarea baii, in cusca chinchillei trebuie introduse un vas cu apa
proaspata si altul cu nisip special (in cantitate mica 10-15 g), care se
gaseste in petshop. Baia se va face intotdeauna seara timp de circa o
jumatate de ora.
Trebuie evitata transportarea chinchillelor intrucat sunt animale usor
stresabile. Daca este absolut necesar, trebuie avut in vedere ca
temperatura ambientala sa nu fie excesiva (limite tolerate 4-280C),
umiditatea sa nu fie crescuta, lumina sa nu cada direct pe cusca de
transport pentru a evita socurile termice si stopul cardiac pe fond de stres.

Activitatea sexuala
Atingerea pubertatii se realizeaza la 4-5 saptamani in cazul femelelor si la
circa 9 luni in cazul masculilor, rasele obtinute prin mutatii genetice (Black
Velvet, White, Beige) fiind mai tardive si mai greu de reprodus. Perioada
de gestatie este in medie de 110 zile (108-115 zile), femela nascand circa
1-4 pui.
Puii se nasc cu ochii deschisi, in comparatie cu cei de pisica sau caine, si
corpul imbracat cu par. Puii pot consuma alimente incepand din ziua a 10a de viata, fiind intarcati dupa 6-7 saptamani.
Femela poate fata de 2-3 ori/an.

Particularitati ale reproductiei

Chinchilele se pot reproduce dupa varsta de 7-9 luni.
Prima monta are loc la varsta de 8-10 luni pentru femele si peste 12 luni
pentru masculi.
Nu se recomanda imperecherea mai devreme, existand riscul nasterii
puilor cu diverse anomalii.
O chinchilla se poate reproduce pana la varsta de 15 ani.
In momentul in care femela este in calduri si are loc monta, chinchila
elimina niste dopuri de ceara care se intaresc in contact cu aerul, dupa
monta ea creste in greutate cu 15 grame pe saptamana.
Perioada de gestatie la chinchila este de 111 zile, femela poate naste 1-5
pui, de maxim 3 ori intr-un an. In general la prima fatare chinchilla are un
pui, apoi media devine 2-3 pui pe nastere. In situatiile in care se nasc 4-5
pui, este recomandat mutarea puilor la alte femele cu mai putini pui
(mame doica) pentru a fi siguri ca vor trai. Daca o femela are 5 pui iar o
alta are 2 pui, atunci putem muta 1-2 pui. Foarte important este ca
diferenta nasterilor intre cele doua femele sa nu fie mai mare de 1
saptamana.
Puii se nasc cu dinti, cu blana si cu ochi.
Situatii mai delicate in monta sunt intalnite la imperecherile black-velvet,
beige si white. Imperecherea pentru black-velvet, beige si white se face
doar intre culori diferite (mascul black-velvet, beige si white cu femela
standard) sau (femela standard cu mascul black-velvet, beige si white).
Diferentierea intre mascul si femela este facuta in imaginile urmatoare:

Bibliografie
http://www.chinchillamea.ro/pui-sinsila.html
http://chinchilla.8m.com
http://www.animale.ro/articole/chinchilla-reuseste-sa-devina-un-animal-decompanie-indragit