Sunteți pe pagina 1din 50

Fenomenul discriminării în România - percepţii şi atitudini-

August 2009

Cercetare realizată la cererea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării

www.insomar.ro

 Studiul de fa ță a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Na ț
 Studiul de fa ță a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Na ț
 Studiul de fa ță a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Na ț
 Studiul de fa ță a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Na ț

Studiul de fa ță a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Național pentru Combaterea Discrimin ării (CNCD) în perioada 1– 24 august 2009. Culegerea datelor s a desfăş urat în intervalul 7 – 14 august;

Cercetarea a fost realizată folosind tehnica sondajului de opinie, pe baz ă de chestionar administrat faceto face la domiciliul persoanelor intervievate;

Volumul eşantionului a fost de 1201 persoane, fiind reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani şi peste;

Interviurile au fost realizate în 44 localități urbane ş i 52 localități rurale;

Eroarea maximă admisă pentru rezultatele obținute, garantată cu o probabilitate de 95%,

este de 2,9%.

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț IA SOCIAL Ă A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE 
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț IA SOCIAL Ă A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE 
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț IA SOCIAL Ă A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE 

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț IA SOCIAL Ă A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE  Percep

PERCEP ȚIA SOCIAL Ă A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE

Percep ț ia dominant ă a popula ț iei cu privire la grupurile cele mai discriminate din România vizează persoanele contaminate cu HIV/ sau bolnave de SIDA, minorit ăț ile sexuale ș i persoanele cu handicap (fizic sau psihic). Referitor la astfel de grupuri sociale, peste 50% dintre responden ț i consideră c ă sunt “foarte mult” sau “destul de mult” discriminate.

Un segment de popula ț ie, cu o pondere variind între 25% ș i 45%, consideră ca fiind discriminate ş i acele persoane aflate fie la o vârst ă înaintată , fie foarte tinere, fie femei.

Nu în ultimul rând, cca. un sfert din popula ț ie tinde s ă includă în categoria grupurilor discriminate imigranț ii, minorităț ile etnice (maghiari, romi, etc) ș i religioase.

Pentru o evaluare pertinentă a fenomenului de discriminare, studiul a luat în considerare pe de o parte percep ț ia socială asupra discrimină rii, iar pe de alt ă parte, ş ia propus cercetarea cazurilor efective de abuz ş i tratament marginalizant întâlnite la nivelul societ ăț ii româneş ti actuale. Sub acest aspect, un referent major al cercetă rii a fost construc ț ia socialcultural ă a stereotipurilor atitudinale dominante prin intermediul mass media. Totodat ă o dimensiune semnificativ ă a anchetei prive ş te backgroundul cultural al subiec ț ilor cercetă rii pentru a testa influen ț a mediilor de apartenen ță ori de referin ță în procesul etichetă rii sociale (labeling). De altfel, asupra acestor itemi se concentrează demersul cercetă tor în sec ț iunea urmă toare a prezentului raport.

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului ACCEPTABILITATEA MINORIT ĂȚ ILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE  Cercetarea
Principalele rezultate ale studiului ACCEPTABILITATEA MINORIT ĂȚ ILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE  Cercetarea
Principalele rezultate ale studiului ACCEPTABILITATEA MINORIT ĂȚ ILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE  Cercetarea

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului ACCEPTABILITATEA MINORIT ĂȚ ILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE  Cercetarea

ACCEPTABILITATEA MINORITĂȚILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE

Cercetarea a vizat testarea disponibilit ăț ii popula ț iei de a admite grupurilor minoritare (definite după etnie, orientare sexual ă , religie, dizabilitate fizic ă /psihic ă , infec ț ie HIV) dreptul la integrare socială în cercurile de proximitate, pornind de la cele foarte apropiate (familie, prieteni apropia ț i) la cele mai distan ț ate social (vecină tate, colegi de serviciu).

Grupurile fa ță de care popula ț ia manifest ă disponibilitatea cea mai mare de acceptare în cercurile de proximitate cele mai intime (familia ș i cercul de prieteni apropia ț i) sunt persoanele de alt ă cet ăț enie, etnicii maghiari ș i persoanele de alt ă religie . Peste 64% din popula ț ie ar accepta aceste persoane ca membrii ai familiei, ș i peste 76% iar accepta ca prieteni apropia ț i. Aceste rezultate indic ă un grad ridicat de toleran ță al popula ț iei în raport cu aceste grupuri de minoritari.

Grupurile fa ță de care se manifest ă deschidere medie sunt persoanele cu handicap fizic ș i romi, iar grupurile fa ță de care popula ț ia este cea mai refractară în a accepta integrarea în proximitatea familială sau a cercului de prieteni sunt persoanele cu handicap psihic, cele infectate cu HIV ș i, de departe grupul față de care se manifest ă cea mai mare reticen ță , minorit ăț ile sexuale – doa r 4.9% din popula ț ie ar accepta un homosexual membru al familiei ș i doar 23% ca prieten apropiat.

Ierarhia grupurilor se men ț ine și atunci când ne referim la cercuri de proximitate social ă (vecin ă tate ș i colegi la serviciu), cre ș te îns ă acceptabilitatea general ă a acestora. De remarcat totu ș i c ă 25% din popula ț ie nu ar fi de acord ca un rom s ă le fie nici mă car coleg de muncă , iar 54% nu ar accepta în aceeaș i postură un membru al unei minorit ăț i sexuale, fapt îngrijor ă tor prin aceea c ă se constituie ca premis ă a marginaliz ă rii sociale a acesteia.

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului NIVELUL AUTOPERCEP Ț IEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMIN Ă RII
Principalele rezultate ale studiului NIVELUL AUTOPERCEP Ț IEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMIN Ă RII
Principalele rezultate ale studiului NIVELUL AUTOPERCEP Ț IEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMIN Ă RII

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului NIVELUL AUTOPERCEP Ț IEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMIN Ă RII

NIVELUL AUTOPERCEPȚIEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMINĂ RII

Cercetarea a vizat ș i gradul în care responden ț ii s au sim ț it discrimina ț i în situa ț ii tipice care predispun la apari ț ia acestui fenomen. Cea mai invocat ă situaț ie generatoare de discriminare în opinia popula ț iei intervievate este ob ț inerea unui loc de munc ă . 22% dintre responden ț i au declarat c ă au fost discrimina ț i cel pu ț in o dată când au încercat s ă ob ț in ă un loc de munc ă , iar 13.4% au fost discrimina ț i când au încercat să acceseze diverse servicii publice. 8% dintre responden ț i au declarat că s au sim ț it discrimina ț i atunci când au încercat să intre întrun magazin, restaurant sau spa ț iu public.

O analiz ă mai detaliat ă a datelor a indicat c ă etnicii romi au șansele cele mai mari de a se g ă si în situa ț ii discriminante precum cele anterior men ț ionate. Acesta este un fapt de natură a motiva eforturile investi ț iilor publice eficiente pentru integrarea socială a acestei comunit ăț i.

În cadrul cercetă rii a fost evaluat ș i gradul în care responden ț ii s au sim ț it jigni ț i de c ă tre al ț ii datorit ă unor motive precum vârsta, genul, etnia, orientarea sexual ă sau caracteristici fizice. Aproximativ 10% dintre responden ț i au indicat c ă sau sim ț it jigni ț i cel pu ț in o dată datorit ă diferen ț ei definite de caracteristici precum cele men ț ionate.

O concluzie a datelor studiului este c ă grupurile cele mai vulnerabile la marginalizare ș i discriminare în România sunt minorit ăț ile sexuale, romi, persoanele infectate cu HIV ș i persoanele cu dizabilităț i. În urmă toarele sec ț iuni sunt prezentate datele principale care au reieș it în cadrul studiului referitoare la fiecare din aceste grupuri.

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL ETNICILOR ROMI  Responden ț ii
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL ETNICILOR ROMI  Responden ț ii

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL ETNICILOR ROMI  Responden ț ii au

PERCEP ȚII PRIVIND GRUPUL ETNICILOR ROMI

Responden ț ii au considerat în propor ț ie de peste 58% c ă etnicilor romi le este mai dificil s ă ob ț in ă un loc de munc ă sau s ă fie promova ț i comparativ cu restul popula ț iei.

72% din popula ț ie se declar ă de acord cu faptul c ă cei mai mul ț i romi încalc ă legile, 48% consideră c ă romi sunt o ruș ine pentru România, 45% declar ă c ă se tem când întâlnesc un grup de romi pe stradă iar 20% declară c ă ar trebui s ă existe magazine sau localuri unde romi s ă nu fie primi ț i.

56% dintre responden ț i declară c ă se simt inconfortabil în preajma persoanelor de etnie romă , iar 64% consider ă c ă persoanele de etnie romă sunt mai violente decât celelalte grupuri etnice (români, maghiari, etc.)

Aproximativ 31% din popula ț ie nu au avut nici un fel de interac ț iune cu etnicii romi în ultimele ș ase luni în vreme ce 66% declară c ă au purtat o conversa ț ie/discu ț ie cu o persoan ă de etnie romă în ultimele ș ase luni.

Ruga ț i să exprime primul gând care le vine în minte când aud cuvântul rom, 23% dintre responden ț i au exprimat cuvinte legate de infrac ț ionalitate, ho ț ie, cer ș etorie, 10% cuvinte precum needucat/necivilizat/murdar, 5% dispre ț /repulsie ș i doar 16% cuvinte precum normalitate/om obiș nuit/indiferen ță .

Aceste date eviden ț iaz ă laten ț a unui stereotip al popula ț iei majoritare fa ță de etnia romilor fapt care poate predispune la raporturi de convie ț uire social ă parț ial disfunc ț ionale. Este dezirabil ca această situa ț ie s ă fie corectată prin interven ț ii eficace de politic ă public ă .

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND MINORIT ĂȚ ILE SEXUALE  Atunci când
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND MINORIT ĂȚ ILE SEXUALE  Atunci când
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND MINORIT ĂȚ ILE SEXUALE  Atunci când

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND MINORIT ĂȚ ILE SEXUALE  Atunci când au

PERCEP ȚII PRIVIND MINORITĂȚILE SEXUALE

Atunci când au fost solicita ț i s ă indice primul cuvânt care le vine în minte când aud cuvântul homosexual, 22% dintre responden ț i au indicat cuvinte precum repulsie/sil ă /dezaprobare, 15% cuvinte legate de boală /nebunie, 8% anormalitate/ciud ățenie/excentricitate ș i doar 6% normalitate/om obi ș nuit/indiferen ță .

Peste 55% din popula ț ia României consider ă c ă minorit ăț ile sexuale ar trebui tratate de medic pentru acest lucru.

8% din popula ț ie a interac ț ionat conversa ț ional cu o persoan ă din grupul minorit ăț ilor sexuale în ultimele șase luni.

Peste 57% din popula ț ie resimte un anumit grad de disconfort în situa ț ia ipotetic ă de a se afla în preajma unei persoane din grupul minorit ăț ilor sexuale, grad mai ridicat decât în cazul oric ă rui alt grup cu poten ț ial de discriminare.

Ală turi de romi, grupul minorit ăț ilor sexuale este cel mai stereotipizat în România putându se vorbi de un important poten ț ial de homofobie în rândul popula ț iei din România.

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV Ș I CU
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV Ș I CU
Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV Ș I CU

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului PERCEP Ț II PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV Ș I CU DIZABILIT

PERCEP ȚII PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV ȘI CU DIZABILITĂȚI FIZICE/PSIHICE

Peste 45% din popula ț ia intervievată declară c ă s ar sim ț i inconfortabil dac ă sar afla în preajma unei persoane infectate cu HIV / bolnave de SIDA; 17,4% declară acela ș i lucru vizavi de persoanele cu dizabilit ăț i fizice / psihice.

61% dintre responden ț i au declarat c ă au purtat o conversa ț ie în ultimele 6 luni cu o persoan ă cu handicap fizic.

Peste 65% din popula ț ie declară c ă nu se simte datoare s ă ajute persoane cu dizabilit ăț i sau handicap fizic; aceasta este dovada unei slabe internaliz ă ri a unei atitudini pro sociale ș i de solidaritate social ă .

34% dintre responden ț i manifest ă milă /compasiune fa ță de persoanele infectate cu HIV atunci când sunt rugate s ă exprime primul gând vizavi de această categorie, iar 20% indic ă cuvinte legate de boală sau suferin ță . Exist ă un procent de 5% din popula ț ie care asociaz ă acest grup cu teamă sau pericol.

44% dintre responden ț i evoc ă mil ă /compasiune fa ță de persoanele cu dizabilit ăț i când sunt rugate să men ț ioneze primul gând care le vine în minte legat de acestea, 11% boal ă ș i 7% greutăț i/suferin ță . Doar 2% dintre responden ț i au asociat ideea de normalitate cu aceast ă categorie de persoane. În esen ță tocmai aceast ă ultim ă sintagm ă ar trebui să defineasc ă abordarea persoanelor cu dizabilit ăț i.

www.insomar.ro

Principalele rezultate ale studiului NOTORIETATE CNCD Ș I FUNC Ț II ALE ACESTEI INSTITU Ț
Principalele rezultate ale studiului NOTORIETATE CNCD Ș I FUNC Ț II ALE ACESTEI INSTITU Ț
Principalele rezultate ale studiului NOTORIETATE CNCD Ș I FUNC Ț II ALE ACESTEI INSTITU Ț

Principalele rezultate ale studiului

Principalele rezultate ale studiului NOTORIETATE CNCD Ș I FUNC Ț II ALE ACESTEI INSTITU Ț II

NOTORIETATE CNCD ȘI FUNC ȚII ALE ACESTEI INSTITUȚII

Un procent semnificativ din popula ț ia României (aproximativ 70% ) a auzit de Consiliul Na ț ional pentru Combaterea Discrimină rii (CNCD). Aceast ă institu ț ie are o notorietate superioară Agen ț iei Na ț ionale pentru Egalitate de Ș anse între B ă rba ț i și Femei 52% dintre persoanele intervievate au auzit de această institu ț ie ‐ ș i Departamentului pentru Rela ț ii Interetnice, de care a auzit 41% din popula ț ia investigată .

Modalit ăț ile principale prin care responden ț ii au declarat c ă au auzit de CNCD a fost radio, TV sau presa scris ă .

Din totalul celor care au auzit de CNCD, 18% declară c ă au “mult ă ” sa u “foarte multă ” încredere în această institu ț ie, 43% au încredere medie, 21% au “pu ț in ă ” încreder e iar 13% au încredere “foarte pu ț in ă ”.

În opinia responde ț ilor principalele domenii de ac ț iune îndeplinite de CNCD sunt “medierea cazurilor de discriminare” (peste 40% din popula ț ie s a exprimat în acest sens) ș i “acordarea de asisten ță special ă ” ( 38% din popula ț ie sa exprimat în acest sens), în vreme ce domeniul care se referă la “sanc ț ionarea discrimin ă rii” este îndeplinit de CNCD în opinia a 33% dintre responden ț i.

Priorit ăț ile CNCD în opinia responden ț ilor ar trebui s ă fie în principal “apă rarea drepturilor omului” și “aplicarea corectă a legilor care combat discriminarea”, în vreme ce domeniile care sunt percepute în grad mai redus priorit ăț i adecvate ale CNCD sunt “reprezentarea persoanelor discriminate în instan ță ș i “deschiderea unor birouri regionale”.

www.insomar.ro

Crede ț i c ă România se îndreapt ă într ‐ o direc ț ie
Crede ț i c ă România se îndreapt ă într ‐ o direc ț ie

Crede ți c ă România se îndreaptă într o direc ție

c ă România se îndreapt ă într ‐ o direc ț ie www.insomar.ro Sondaj na ţ
c ă România se îndreapt ă într ‐ o direc ț ie www.insomar.ro Sondaj na ţ
c ă România se îndreapt ă într ‐ o direc ț ie www.insomar.ro Sondaj na ţ

www.insomar.ro

În opinia dumneavoastr ă , cât de discriminate sunt în societate urm ă toarele grupuri
În opinia dumneavoastr ă , cât de discriminate sunt în societate urm ă toarele grupuri

În opinia dumneavoastră, cât de discriminate sunt în societate urm ătoarele grupuri de persoane?

sunt în societate urm ă toarele grupuri de persoane? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la
sunt în societate urm ă toarele grupuri de persoane? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la

www.insomar.ro

A ț i fi sau nu de acord ca dvs. sau cineva din familie s
A ț i fi sau nu de acord ca dvs. sau cineva din familie s

A ți fi sau nu de acord ca dvs. sau cineva din familie să se c ăsătoreasc ă cu

sau cineva din familie s ă se c ă s ă toreasc ă cu www.insomar.ro Sondaj
sau cineva din familie s ă se c ă s ă toreasc ă cu www.insomar.ro Sondaj

www.insomar.ro

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i prieten apropiat
A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i prieten apropiat

A ți fi sau nu de acord să aveți prieten apropiat

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i prieten apropiat www.insomar.ro
A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i prieten apropiat www.insomar.ro

www.insomar.ro

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin www.insomar.ro
A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin www.insomar.ro

A ți fi sau nu de acord să aveți vecin

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin www.insomar.ro Sondaj
A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin www.insomar.ro Sondaj
A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin www.insomar.ro Sondaj

www.insomar.ro

A ț i fi sau nu de acord s ă v ă fie coleg de
A ț i fi sau nu de acord s ă v ă fie coleg de
A ț i fi sau nu de acord s ă v ă fie coleg de

A ți fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă

ț i fi sau nu de acord s ă v ă fie coleg de munc ă
ț i fi sau nu de acord s ă v ă fie coleg de munc ă

www.insomar.ro

Dvs. considera ț i c ă în România, având aceea ş i diplom ă sau
Dvs. considera ț i c ă în România, având aceea ş i diplom ă sau
Dvs. considera ț i c ă în România, având aceea ş i diplom ă sau
Dvs. considera ț i c ă în România, având aceea ş i diplom ă sau

Dvs. considerați c ă în România, având aceeaşi diplomă sau un nivel de pregătire similar, persoanele reu ş esc mai u şor, mai greu, sau la fel de greu/de u şor s ă obț ină un loc de munc ă/s ă fie promovați comparativ cu restul populației?

ă fie promova ț i comparativ cu restul popula ț iei ? www.insomar.ro Sondaj na ţ

www.insomar.ro

V ă voi citi o serie de afirma ț ii referitoare la persoane care apar
V ă voi citi o serie de afirma ț ii referitoare la persoane care apar

Vă voi citi o serie de afirmații referitoare la persoane care apar țin minorităților din țara noastr ă. Vă rog s ă‐ mi spuneți în ce m ăsur ă sunteț i de acord sau nu cu fiecare dintre acestea.

ă sunte ț i de acord sau nu cu fiecare dintre acestea. www.insomar.ro Sondaj na ţ
ă sunte ț i de acord sau nu cu fiecare dintre acestea. www.insomar.ro Sondaj na ţ

www.insomar.ro

În general v ă sim ț i ț i jenat/inconfortabil de fa ță cu oameni
În general v ă sim ț i ț i jenat/inconfortabil de fa ță cu oameni

În general v ă simț i ți jenat/inconfortabil de fa ță cu oameni necunoscuț i s ă v ă exprimați/dezvăluiți

necunoscu ț i s ă v ă exprima ț i/dezv ă lui ț i www.insomar.ro Sondaj
necunoscu ț i s ă v ă exprima ț i/dezv ă lui ț i www.insomar.ro Sondaj

www.insomar.ro

Dvs. personal v ‐ a ț i sim ț it vreodat ă discriminat când www.insomar.ro
Dvs. personal v ‐ a ț i sim ț it vreodat ă discriminat când www.insomar.ro

Dvs. personal v aț i simțit vreodată discriminat când

v ‐ a ț i sim ț it vreodat ă discriminat când www.insomar.ro Sondaj na ţ
v ‐ a ț i sim ț it vreodat ă discriminat când www.insomar.ro Sondaj na ţ

www.insomar.ro

Cât de confortabil v ă sim ț i ț i în preajma www.insomar.ro Sondaj na
Cât de confortabil v ă sim ț i ț i în preajma www.insomar.ro Sondaj na

Cât de confortabil v ă simți ți în preajma

Cât de confortabil v ă sim ț i ț i în preajma www.insomar.ro Sondaj na ţ
Cât de confortabil v ă sim ț i ț i în preajma www.insomar.ro Sondaj na ţ
Cât de confortabil v ă sim ț i ț i în preajma www.insomar.ro Sondaj na ţ

www.insomar.ro

În ultimele 6 luni dvs. a ț i purtat o conversa ț ie/a ț i
În ultimele 6 luni dvs. a ț i purtat o conversa ț ie/a ț i

În ultimele 6 luni dvs. aț i purtat o conversație/a ț i discutat cu

dvs. a ț i purtat o conversa ț ie/a ț i discutat cu Persoanele care nu
dvs. a ț i purtat o conversa ț ie/a ț i discutat cu Persoanele care nu

Persoanele care nu au purtat o conversa ție cu persoane din nici unul din aceste grupuri reprezintă 14,3% din totalul eşantionului, N=172

www.insomar.ro

De ce nu a ț i purtat o astfel de conversa ț ie? www.insomar.ro Sondaj
De ce nu a ț i purtat o astfel de conversa ț ie? www.insomar.ro Sondaj

De ce nu ați purtat o astfel de conversa ț ie?

De ce nu a ț i purtat o astfel de conversa ț ie? www.insomar.ro Sondaj na
De ce nu a ț i purtat o astfel de conversa ț ie? www.insomar.ro Sondaj na
De ce nu a ț i purtat o astfel de conversa ț ie? www.insomar.ro Sondaj na

www.insomar.ro

În ultimele 12 luni dvs. v ‐ a ț i sim ț it jignit (
În ultimele 12 luni dvs. v ‐ a ț i sim ț it jignit (
În ultimele 12 luni dvs. v ‐ a ț i sim ț it jignit (
În ultimele 12 luni dvs. v ‐ a ț i sim ț it jignit (

În ultimele 12 luni dvs. vaț i simț it jignit (ă ) de c ătre al ții datorită unuia sau mai multor motive care sunt în legătur ă cu vârsta dvs., genul, etnia, orientarea sexual ă, religia sau caracteristici fizice pe care le ave ți?

43.6% au declarat că motivul jignirii a fost legat de vârsta
16.2% de gen 21.4% de etnie

2.7% de orientale sexual ă , religie sau caracteristici fizice

35.9% au refuzat s ă indice motivul

Suma procentelor nu este 100 deoarece unii responden ț i au declarat simultan mai multe motive ale jignirii suferite.

 Din care
Din care

www.insomar.ro

În ce m ă sur ă sunte ț i de acord cu urm ă toarele
În ce m ă sur ă sunte ț i de acord cu urm ă toarele

În ce m ă sur ă sunteți de acord cu urm ătoarele afirma ții :

ă sunte ț i de acord cu urm ă toarele afirma ț ii : www.insomar.ro Sondaj
ă sunte ț i de acord cu urm ă toarele afirma ț ii : www.insomar.ro Sondaj

www.insomar.ro

În opinia dvs. dup ă aderarea României la Uniunea European ă , gradul de discriminare
În opinia dvs. dup ă aderarea României la Uniunea European ă , gradul de discriminare

În opinia dvs. după aderarea României la Uniunea European ă, gradul de discriminare al

… a scăzut, a crescut sau a r ămas la fel?

al … a sc ă zut, a crescut sau a r ă mas la fel? www.insomar.ro
al … a sc ă zut, a crescut sau a r ă mas la fel? www.insomar.ro

www.insomar.ro

Ne pute ț i spune care este primul cuvânt care v ă vine în minte
Ne pute ț i spune care este primul cuvânt care v ă vine în minte

Ne puteț i spune care este primul cuvânt care v ă vine în minte când auzi ți cuvântul “rom”?

ă vine în minte când auzi ț i cuvântul “rom”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat
ă vine în minte când auzi ț i cuvântul “rom”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat

www.insomar.ro

Dar când auzi ț i cuvântul “homosexual”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea
Dar când auzi ț i cuvântul “homosexual”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea
Dar când auzi ț i cuvântul “homosexual”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea

Dar când auzi ți cuvântul “homosexual”?

Dar când auzi ț i cuvântul “homosexual”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea Consiliuliu
Dar când auzi ț i cuvântul “homosexual”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea Consiliuliu

www.insomar.ro

Dar când auzi ț i expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional
Dar când auzi ț i expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional

Dar când auzi ți expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”?

auzi ț i expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea
auzi ț i expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea

www.insomar.ro

Dar când auzi ț i expresia “persoane cu dizabilit ăț i/handicap”? www.insomar.ro Sondaj na ţ
Dar când auzi ț i expresia “persoane cu dizabilit ăț i/handicap”? www.insomar.ro Sondaj na ţ

Dar când auzi ți expresia “persoane cu dizabilități/handicap”?

ț i expresia “persoane cu dizabilit ăț i/handicap”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea
ț i expresia “persoane cu dizabilit ăț i/handicap”? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la cererea

www.insomar.ro

Despre care din urm ă toarele institu ț ii ş i organiza ț ii a
Despre care din urm ă toarele institu ț ii ş i organiza ț ii a

Despre care din urm ătoarele instituții şi organizaț ii ați auzit?

toarele institu ț ii ş i organiza ț ii a ț i auzit? www.insomar.ro Sondaj na
toarele institu ț ii ş i organiza ț ii a ț i auzit? www.insomar.ro Sondaj na

www.insomar.ro

De unde a ț i auzit de Consiliul Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă
De unde a ț i auzit de Consiliul Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă

De unde aț i auzit de Consiliul Naț ional pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?

Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă rii (CNCD)? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la
Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă rii (CNCD)? www.insomar.ro Sondaj na ţ ional realizat la

www.insomar.ro

Cât ă încredere ave ț i într ‐ o institu ț ie precum Consiliul Na
Cât ă încredere ave ț i într ‐ o institu ț ie precum Consiliul Na

Câtă încredere aveți într o instituț ie precum Consiliul Național pentru Combaterea Discrimin ării (CNCD)?

Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă rii (CNCD)? Procentele sunt calculate din totalul celor care
Procentele sunt calculate din totalul celor care au declarat c ă au auzit de Consiliul
Procentele sunt calculate din totalul celor
care au declarat c ă au auzit de Consiliul
Naț ional pentru Combaterea Discrimin ării,
N=850

www.insomar.ro

În opinia dumneavoastr ă , care dintre urm ă toarele domenii de ac ț iune
În opinia dumneavoastr ă , care dintre urm ă toarele domenii de ac ț iune

În opinia dumneavoastră, care dintre urm ătoarele domenii de ac țiune sunt îndeplinite de c ătre Consiliul Naț ional pentru Combaterea Discrimin ării (CNCD)?

Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă rii (CNCD)? N=850 Procentele sunt calculate din totalul celor
N=850
N=850

Procentele sunt calculate din totalul celor care au declarat c ă au auzit de Consiliul Naț ional pentru Combaterea Discrimin ării,

www.insomar.ro

În ce m ă sur ă crede ț i c ă urm ă toarele ac
În ce m ă sur ă crede ț i c ă urm ă toarele ac

În ce m ă sur ă crede ți c ă urm ătoarele acț iuni ar trebui să fie priorități ale Consiliului Naț ional pentru Combaterea Discrimin ării (CNCD)?

Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă rii (CNCD)? Procentele sunt calculate din totalul celor care
Na ț ional pentru Combaterea Discrimin ă rii (CNCD)? Procentele sunt calculate din totalul celor care

Procentele sunt calculate din totalul celor care au declarat c ă au auzit de Consiliul Naț ional pentru Combaterea Discrimin ării,

N=850

www.insomar.ro

Sondaj naţional realizat la cererea Consiliuliului pentru Combaterea Discriminării - august 2009.

34

Analiza datelor Analiza a urm ă rit s ă eviden ț ieze care sunt categoriile
Analiza datelor Analiza a urm ă rit s ă eviden ț ieze care sunt categoriile

Analiza datelor

Analiza datelor Analiza a urm ă rit s ă eviden ț ieze care sunt categoriile de
Analiza datelor Analiza a urm ă rit s ă eviden ț ieze care sunt categoriile de

Analiza a urmă rit să eviden ț ieze care sunt categoriile de popula ț ie la nivelul c ă rora exist ă o varia ț ie semnificativ ă în ră spunsul la unele întrebă ri importante lansate în cadrul cercetă rii referitoare la:

Gradul de acceptabilitate al unei persoane din grupul minorit ăț ilor sexuale ca vecin. Refuzul de a accepta un homosexual ca vecin indic ă un poten ț ial ridicat de homofobie ș i am eviden ț iat prin analiz ă grupurile care manifest ă cel mai pregnant aceast ă tendin ță . Gradul de acceptabilitate a unei persoane de etnie romă în postura de coleg de serviciu. Dezacordul în a a avea un coleg de serviciu rom indic ă o internalizare accentuat ă a stereotipurilor fa ță de acest grup de persoane. Notorietatea Consiliului Na ț ional pentru Combaterea Discrimină rii (CNCD). Am analizat şi eviden ț iat care sunt categoriile de persoane care cunosc în grad mai redus CNCD. Gradul de confortabilitate pe care îl resimt responden ț ii în preajma persoanelor infectate cu HIV/bolnave de SIDA. Gradul de confortabilitate pe care îl resimt responden ț ii în preajma persoanelor de etnie maghiară .

Având în vedere obiectivele cercetă rii am testat în cadrul analizei gradul de varia ț ie a ră spunsurilor la întrebă rile mai sus men ț ionate în cadrul grupurilor de persoane de gen feminin vs. persoane de gen masculin, a persoanelor din mediul urban vs. rural, la nivelul mai multor categorii de vârstă (1834, 3549, 5564, 64+) ș i la nivelul unor categorii de popula ț ie definite după nivelul de educa ț ie, standard subiectiv de via ță , profesie, regiunea de reziden ță (Bucure ș ti, Moldova, Muntenia, Transilvania). Am inclus în analiz ă ş i controlul statistic al efectului gradului de interac ț iune al responde ț ilor cu persoanele din grupurile vulnerabile – aces t fapt a fost surpins prin întrebarea dac ă responden ț ii au purtat în ultimele 6 luni o conversa ț ie cu o persoană din grupurile vulnerabile la discriminare.

www.insomar.ro

Rezultatele analizei ATITUDINEA HOMOFOB Ă . Analiza a eviden ț iat faptul c ă :
Rezultatele analizei ATITUDINEA HOMOFOB Ă . Analiza a eviden ț iat faptul c ă :
Rezultatele analizei ATITUDINEA HOMOFOB Ă . Analiza a eviden ț iat faptul c ă :

Rezultatele analizei

ATITUDINEA HOMOFOB Ă. Analiza a eviden ț iat faptul c ă :

HOMOFOB Ă . Analiza a eviden ț iat faptul c ă :  Vârsta este o

Vârsta este o variabil ă care influen ț ează atitudinea fa ță de minoritatea sexual ă . Persoanele cu vârsta de peste 50 de ani au o tendin ță mai accentuat ă de a nu fi de acord să aib ă un vecin membru al unei minorit ăț i sexuale comparativ cu persoanele tinere, de vârst ă 1834 de ani.

Educa ț ia este şi de asemenea o variabilă relevantă . Persoanele cu educa ț ie de cel mult 10 clase sau ş coală profesional ă au o tendin ță mai accentuat ă de a nu fi de acord să aib ă un vecin membru al unei minorit ăț i sexuale comparativ cu persoanele care au liceu sau facultate. Pe mă sură ce educa ț ia creş te, poten ț ialul homofob al persoanei scade. Persoanele din mediul rural manifestă mai pregnant o tendin ță de respingere a membrilor minorit ăț ilor sexuale din proximitate comparativ cu persoanele din mediul urban. Exist ă ş i o varia ț ie regională a gradului de acceptabilitate ca vecin a unui membru al unei minorit ăț i sexuale. Astfel persoanele din Transilvania ş i Bucureş ti au o tendin ță mai sc ă zut ă de a respinge vecină tatea unui membru al unei minorit ăț i sexuale comparativ cu persoanele din Moldova ş i Muntenia. Persoanele care în ultimele 6 luni au conversat/discutat cu o persoan ă din grupul minorit ăț ilor sexuale au o tendin ță evident ă de a accepta mai degrabă ca vecin o astfel de persoană comparativ cu cele care nu au avut o astfel de interac ț iune. Genul, standardul subiectiv de via ță sau profesia nu sunt variabile relevante pentru atitudinea homofobă .

A ş adar profilului persoanelor care au o tendință mai accentuată de a refuza vecin ă tatea unui membru al minorit ăț ii

sexuale poate fi portretizat conform cu urmă toarele caracteristici: vârsta peste 50 de ani, cu educa ț ie de cel mult 10 clase sau şcoal ă profesională , din mediul rural, rezidentă în Moldova sau Muntenia şi care nu a conversat în ultimele 6 luni cu o persoană apar ț inând grupului minorit ăț ilor sexuale . Pesoana tolerantă în a avea vecin un membru al minorit ăț ii sexuale este mai degrab ă de vârst ă 1834 ani, cu educa ț ie superioar ă , din mediul urban, rezident ă în Bucure ş ti sau Transilvania ş i care a purtat o conversa ț ie în ultimele 6 luni cu o persoană de din grupul minorit ăț ilor sexuale .

www.insomar.ro

Distribu ț ia variabilei analizate pe categorii relevante   A ț i fi sau nu
Distribu ț ia variabilei analizate pe categorii relevante   A ț i fi sau nu

Distribu ț ia variabilei analizate pe categorii relevante

ț ia variabilei analizate pe categorii relevante   A ț i fi sau nu de acord
 

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin un homosexual ?

Total

Da

Nu

 
 

18

34 ani

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

53.4%

46.6%

100%

Grupe de varsta

 

3.1

2.6

35

49 ani

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

50.2%

49.8%

100%

 

2.2

1.9

50

64 ani

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

33.5%

66.5%

100%

 

2.3

2

65

ani si peste

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

27.1%

72.9%

100%

   

3.2

2.7

 

Ați fi sau nu de acord să aveți vecin un homosexual ?

Total

Da

Nu

 
 

Cel mult 10 clase,

Procent in cadrul categoriei

30.2%

69.8%

100%

Nivel studii

scoala profesionala Std. Residual

4.3

3.6

Liceu, scoala

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

49.9%

50.1%

100%

postliceala

2.4

2.1

 

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

63.0%

37.0%

100%

 

Studii superioare

4.2

3.5

www.insomar.ro

  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
 

Ați fi sau nu de acord să aveți vecin un homosexual ?

Total

Da

Nu

 
 

Urban

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

50.3%

49.7%

100%

e d i u

e d i u

M

M

3.4

2.9

Rural

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

29.9%

70.1%

100%

 

4

3.3

 

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin un homosexual ?

Total

Da

Nu

 
 

Moldova

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

34.6%

65.4%

100%

1.7

1.4

Muntenia

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

30.3%

69.7%

100%

REGIUNE

3.5

3

Transilvania

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

52.6%

47.4%

100%

3.2

2.7

 

Bucure ş ti

Procent in cadrul categoriei Std. Residual

64.0%

36.0%

100%

3.7

3.1

www.insomar.ro

  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
  A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin
 

A ț i fi sau nu de acord s ă ave ț i vecin un homosexual ?

Total

Da

Nu

 

A purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană de orientare homosexual ă

Da

Procent in cadrul categoriei

75.8%

24.2%

100%

Std. Residual

5.1

4.3

Nu

Procent in cadrul categoriei

37.8%

62.2%

100%

Std. Residual

1.6

1.3

www.insomar.ro

REFUZUL PROXIMIT ĂȚ II PERSOANELOR ROME LA SERVICIU . Analiza a eviden ț iat faptul
REFUZUL PROXIMIT ĂȚ II PERSOANELOR ROME LA SERVICIU . Analiza a eviden ț iat faptul
REFUZUL PROXIMIT ĂȚ II PERSOANELOR ROME LA SERVICIU . Analiza a eviden ț iat faptul

REFUZUL PROXIMIT ĂȚII PERSOANELOR ROME LA SERVICIU. Analiza a eviden ț iat faptul c ă :

LA SERVICIU . Analiza a eviden ț iat faptul c ă :  Educa ț ia

Educa ț ia este o variabil ă care influen ț ează atitudinea fa ță de minoritatea romă . Persoanele cu studii superioare au o tendin ță mai accentuat ă de a fi de acord a avea o persoană de etnie romă în postura de coleg de servici comparativ cu persoanele cu cel mult 10 clase sau şcoal ă profesional ă . Persoanele din Muntenia au cea mai accentuat ă tendin ță de a refuza colegialitatea unui rom la servici, comparativ cu persoanele din celelate regiuni ale ță rii. Persoanele din Bucure ş ti sunt cele mai deschise a avea un coleg de etnie romă la servici. Persoanele care au conversat/discutat cu o persoan ă de etnie romă în ultimele 6 luni au o tendin ță evident mai conturat ă de a fi de acord ca acestea s ă le fie coleg de servici comparativ cu cele care nu au purtat o astfel de conversa ț ie. Acest fapt este un argument în favoarea ideii c ă o cunoa ş tere exclusiv indirect ă prin intermediul diverselor media sau de la al ț ii conduce la o atitudine stereotipic negativ ă fa ță de popula ț ia romă . Experien ț a interac ț iunii cu reprezentan ț i ai acestei etnii conduce dimpotriv ă la un grad de acceptabilitate în proximitate mai ridicat a membrilor acesteia. Vârsta, genul sau profesia nu sunt variabile relevante care s ă influen ț eze atitudinea fa ță de persoanele de etnie romă .

A ş adar profilului persoanelor care au o tendin ță mai accentuat ă de a refuza în postura de coleg de serviciu o persoan ă

romă se caracterizează prin educa ț ie de cel mult 10 clase sau şcoală profesională , reziden ță în Muntenia ş i care nu a conversat în ultimele 6 luni cu o persoan ă de etnie romă . Persoana tolerant ă în a avea un coleg de etnie romă este mai degrab ă cu educa ț ie superioar ă , rezident ă în Bucureş ti sau Transilvania ş i care a purtat o conversa ț ie în ultimele 6 luni cu o persoan ă de etnie romă .

www.insomar.ro

Distribu ț ia variabilei analizate pe categorii relevante   A ț i fi sau nu
Distribu ț ia variabilei analizate pe categorii relevante   A ț i fi sau nu

Distribu ț ia variabilei analizate pe categorii relevante

ț ia variabilei analizate pe categorii relevante   A ț i fi sau nu de acord
 

Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă un rom ?

Total

Da

Nu

 
 

Cel mult 10 clase,

Procent in cadrul categoriei

68.6%

31.4%

100%

Nivel studii

scoala profesionala Std.