Fenomenul Discriminarii 2009

Fenomenul discriminării în România
- percepţii şi atitudini-
August 2009
Cercetare realizată la cererea Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării
www.insomar.ro
 Studiul de față a fost realizat de INSOMAR la comanda Consiliului Național pentru Combaterea
Discriminării (CNCD) în perioada 1– 24 august 2009. Culegerea datelor s‐a desfăşurat în intervalul
7 – 14 august;
 Cercetarea a fost realizată folosind tehnica sondajului de opinie, pe bază de chestionar
administrat face‐to‐face la domiciliul persoanelor intervievate;
 Volumul eşantionului a fost de 1201 persoane, fiind reprezentativ pentru populația
neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani şi peste;
 Interviurile au fost realizate în 44 localități urbane şi 52 localități rurale;
 Eroarea maximă admisă pentru rezultatele obținute, garantată cu o probabilitate de 95%,
este de 2,9%.
www.insomar.ro
Sondaj naţional realizat la cererea Consiliuliului pentru Combaterea Discriminării - august 2009. 2
Principalele rezultate ale studiului
PERCEPȚIA SOCIALĂ A GRUPURILOR CELE MAI DISCRIMINATE
Percepția dominantă a populației cu privire la grupurile cele mai discriminate din România vizează persoanele
contaminate cu HIV/ sau bolnave de SIDA, minoritățile sexuale și persoanele cu handicap (fizic sau psihic).
Referitor la astfel de grupuri sociale, peste 50% dintre respondenți consideră că sunt “foarte mult” sau “destul
de mult” discriminate.
Un segment de populație, cu o pondere variind între 25% și 45%, consideră ca fiind discriminate şi acele
persoane aflate fie la o vârstă înaintată, fie foarte tinere, fie femei.
Nu în ultimul rând, cca. un sfert din populație tinde să includă în categoria grupurilor discriminate imigranții,

minoritățile etnice (maghiari, romi, etc) și religioase.
Pentru o evaluare pertinentă a fenomenului de discriminare, studiul a luat în considerare pe de o parte
percepția socială asupra discriminării, iar pe de altă parte, şi‐a propus cercetarea cazurilor efective de abuz şi
tratament marginalizant întâlnite la nivelul societății româneşti actuale. Sub acest aspect, un referent major al
cercetării a fost construcția social‐culturală a stereotipurilor atitudinale dominante prin intermediul mass media.
Totodată o dimensiune semnificativă a anchetei priveşte backgroundul cultural al subiecților cercetării pentru a
testa influența mediilor de apartenență ori de referință în procesul etichetării sociale (labeling). De altfel, asupra
acestor itemi se concentrează demersul cercetător în secțiunea următoare a prezentului raport.
www.insomar.ro
ACCEPTABILITATEA MINORITĂȚILOR ÎN CERCURILE DE PROXIMITATE
Cercetarea a vizat testarea disponibilității populației de a admite grupurilor minoritare (definite după etnie,
orientare sexuală, religie, dizabilitate fizică/psihică, infecție HIV) dreptul la integrare socială în cercurile de
proximitate, pornind de la cele foarte apropiate (familie, prieteni apropiați) la cele mai distanțate social
(vecinătate, colegi de serviciu).
Grupurile față de care populația manifestă disponibilitatea cea mai mare de acceptare în cercurile de
proximitate cele mai intime (familia și cercul de prieteni apropiați) sunt persoanele de altă cetățenie, etnicii
maghiari și persoanele de altă religie. Peste 64% din populație ar accepta aceste persoane ca membrii ai
familiei, și peste 76% i‐ar accepta ca prieteni apropiați. Aceste rezultate indică un grad ridicat de toleranță al
populației în raport cu aceste grupuri de minoritari.
Grupurile față de care se manifestă deschidere medie sunt persoanele cu handicap fizic și romi, iar grupurile

față de care populația este cea mai refractară în a accepta integrarea în proximitatea familială sau a cercului de
prieteni sunt persoanele cu handicap psihic, cele infectate cu HIV și, de departe grupul față de care se
manifestă cea mai mare reticență, minoritățile sexuale – doar 4.9% din populație ar accepta un homosexual
membru al familiei și doar 23% ca prieten apropiat.
Ierarhia grupurilor se menține și atunci când ne referim la cercuri de proximitate socială (vecinătate și colegi la
serviciu), crește însă acceptabilitatea generală a acestora. De remarcat totuși că 25% din populație nu ar fi de
acord ca un rom să le fie nici măcar coleg de muncă, iar 54% nu ar accepta în aceeași postură un membru al
unei minorități sexuale, fapt îngrijorător prin aceea că se constituie ca premisă a marginalizării sociale a
acesteia.
www.insomar.ro
NIVELUL AUTOPERCEPȚIEI SOCIALE PRIVITOARE LA FENOMENUL DISCRIMINĂRII
Cercetarea a vizat și gradul în care respondenții s‐au simțit discriminați în situații tipice care predispun la
apariția acestui fenomen. Cea mai invocată situație generatoare de discriminare în opinia populației
intervievate este obținerea unui loc de muncă. 22% dintre respondenți au declarat că au fost discriminați cel
puțin o dată când au încercat să obțină un loc de muncă, iar 13.4% au fost discriminați când au încercat să
acceseze diverse servicii publice. 8% dintre respondenți au declarat că s‐au simțit discriminați atunci când au
încercat să intre într‐un magazin, restaurant sau spațiu public.
O analiză mai detaliată a datelor a indicat că etnicii romi au șansele cele mai mari de a se găsi în situații
discriminante precum cele anterior menționate. Acesta este un fapt de natură a motiva eforturile investițiilor
publice eficiente pentru integrarea socială a acestei comunități.
În cadrul cercetării a fost evaluat și gradul în care respondenții s‐au simțit jigniți de către alții datorită unor
motive precum vârsta, genul, etnia, orientarea sexuală sau caracteristici fizice. Aproximativ 10% dintre
respondenți au indicat că s‐au simțit jigniți cel puțin o dată datorită diferenței definite de caracteristici precum
cele menționate.
O concluzie a datelor studiului este că grupurile cele mai vulnerabile la marginalizare și discriminare în
România sunt minoritățile sexuale, romi, persoanele infectate cu HIV și persoanele cu dizabilități. În
următoarele secțiuni sunt prezentate datele principale care au reieșit în cadrul studiului referitoare la fiecare din
aceste grupuri.
www.insomar.ro
PERCEPȚII PRIVIND GRUPUL ETNICILOR ROMI
Respondenții au considerat în proporție de peste 58% că etnicilor romi le este mai dificil să obțină un loc de
muncă sau să fie promovați comparativ cu restul populației.
72% din populație se declară de acord cu faptul că cei mai mulți romi încalcă legile, 48% consideră că romi sunt
o rușine pentru România, 45% declară că se tem când întâlnesc un grup de romi pe stradă iar 20% declară că ar
trebui să existe magazine sau localuri unde romi să nu fie primiți.
56% dintre respondenți declară că se simt inconfortabil în preajma persoanelor de etnie romă, iar 64%
consideră că persoanele de etnie romă sunt mai violente decât celelalte grupuri etnice (români, maghiari, etc.)
Aproximativ 31% din populație nu au avut nici un fel de interacțiune cu etnicii romi în ultimele șase luni în
vreme ce 66% declară că au purtat o conversație/discuție cu o persoană de etnie romă în ultimele șase luni.
Rugați să exprime primul gând care le vine în minte când aud cuvântul rom, 23% dintre respondenți au
exprimat cuvinte legate de infracționalitate, hoție, cerșetorie, 10% cuvinte precum needucat/necivilizat/murdar,
5% ‐ dispreț/repulsie și doar 16% cuvinte precum normalitate/om obișnuit/indiferență.
Aceste date evidențiază latența unui stereotip al populației majoritare față de etnia romilor fapt care poate
predispune la raporturi de conviețuire socială parțial disfuncționale. Este dezirabil ca această situație să fie
corectată prin intervenții eficace de politică publică.
www.insomar.ro
PERCEPȚII PRIVIND MINORITĂȚILE SEXUALE
Atunci când au fost solicitați să indice primul cuvânt care le vine în minte când aud cuvântul homosexual, 22%
dintre respondenți au indicat cuvinte precum repulsie/silă/dezaprobare, 15% cuvinte legate de boală/nebunie,
8% ‐ anormalitate/ciudățenie/excentricitate și doar 6% normalitate/om obișnuit/indiferență.
Peste 55% din populația României consideră că minoritățile sexuale ar trebui tratate de medic pentru acest
lucru.
8% din populație a interacționat conversațional cu o persoană din grupul minorităților sexuale în ultimele șase
luni.
Peste 57% din populație resimte un anumit grad de disconfort în situația ipotetică de a se afla în preajma unei
persoane din grupul minorităților sexuale, grad mai ridicat decât în cazul oricărui alt grup cu potențial de
discriminare.
Alături de romi, grupul minorităților sexuale este cel mai stereotipizat în România putându‐se vorbi de un
important potențial de homofobie în rândul populației din România.
www.insomar.ro
PERCEPȚII PRIVIND GRUPUL PERSOANELOR INFECTATE HIV ȘI CU DIZABILITĂȚI FIZICE/PSIHICE
Peste 45% din populația intervievată declară că s‐ar simți inconfortabil dacă s‐ar afla în preajma unei persoane
infectate cu HIV / bolnave de SIDA; 17,4% declară același lucru vizavi de persoanele cu dizabilități fizice / psihice.
61% dintre respondenți au declarat că au purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană cu handicap
fizic.
Peste 65% din populație declară că nu se simte datoare să ajute persoane cu dizabilități sau handicap fizic;
aceasta este dovada unei slabe internalizări a unei atitudini pro‐sociale și de solidaritate socială.
34% dintre respondenți manifestă milă/compasiune față de persoanele infectate cu HIV atunci când sunt
rugate să exprime primul gând vizavi de această categorie, iar 20% indică cuvinte legate de boală sau suferință.
Există un procent de 5% din populație care asociază acest grup cu teamă sau pericol.
44% dintre respondenți evocă milă/compasiune față de persoanele cu dizabilități când sunt rugate să
menționeze primul gând care le vine în minte legat de acestea, 11% boală și 7% greutăți/suferință. Doar 2%
dintre respondenți au asociat ideea de normalitate cu această categorie de persoane. În esență tocmai această
ultimă sintagmă ar trebui să definească abordarea persoanelor cu dizabilități.
www.insomar.ro
NOTORIETATE CNCD ȘI FUNCȚII ALE ACESTEI INSTITUȚII
Un procent semnificativ din populația României (aproximativ 70%) a auzit de Consiliul Național pentru
Combaterea Discriminării (CNCD). Această instituție are o notorietate superioară Agenției Naționale pentru
Egalitate de Șanse între Bărbați și Femei ‐ 52% dintre persoanele intervievate au auzit de această instituție ‐ și
Departamentului pentru Relații Interetnice, de care a auzit 41% din populația investigată.
Modalitățile principale prin care respondenții au declarat că au auzit de CNCD a fost radio, TV sau presa scrisă.
Din totalul celor care au auzit de CNCD, 18% declară că au “multă” sau “foarte multă” încredere în această
instituție, 43% au încredere medie, 21% au “puțină” încredere iar 13% au încredere “foarte puțină”.
În opinia respondeților principalele domenii de acțiune îndeplinite de CNCD sunt “medierea cazurilor de
discriminare” (peste 40% din populație s‐a exprimat în acest sens) și “acordarea de asistență specială” (38% din
populație s‐a exprimat în acest sens), în vreme ce domeniul care se referă la “sancționarea discriminării” este
îndeplinit de CNCD în opinia a 33% dintre respondenți.
Prioritățile CNCD în opinia respondenților ar trebui să fie în principal “apărarea drepturilor omului” și
“aplicarea corectă a legilor care combat discriminarea”, în vreme ce domeniile care sunt percepute în grad mai
redus priorități adecvate ale CNCD sunt “reprezentarea persoanelor discriminate în instanță” și “deschiderea
unor birouri regionale”.
www.insomar.ro
Credeți că România se îndreaptă într‐o direcție...
www.insomar.ro
10
Sondaj naţional realizat la cererea Consiliuliului pentru Combaterea Discriminării - august 2009.
În opinia dumneavoastră, cât de discriminate sunt în societate
următoarele grupuri de persoane?
www.insomar.ro
11
Ați fi sau nu de acord ca dvs. sau cineva din familie să se căsătorească cu...
www.insomar.ro
12
Ați fi sau nu de acord să aveți prieten apropiat...
www.insomar.ro
13
Ați fi sau nu de acord să aveți vecin...
www.insomar.ro
14
Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de muncă...
www.insomar.ro
15
Dvs. considerați că în România, având aceeaşi diplomă sau un nivel de pregătire similar,
persoanele..... reuşesc mai uşor, mai greu, sau la fel de greu/de uşor să obțină un loc de
muncă/să fie promovați comparativ cu restul populației?
www.insomar.ro
16
Vă voi citi o serie de afirmații referitoare la persoane care aparțin minorităților din țara
noastră. Vă rog să‐mi spuneți în ce măsură sunteți de acord sau nu cu fiecare dintre acestea.
www.insomar.ro
17
În general vă simțiți jenat/inconfortabil de față cu oameni necunoscuți să vă
exprimați/dezvăluiți.....
www.insomar.ro
18
Dvs. personal v‐ați simțit vreodată discriminat când...
www.insomar.ro
19
Cât de confortabil vă simțiți în preajma...
www.insomar.ro
20
În ultimele 6 luni dvs. ați purtat o conversație/ați discutat cu...
Persoanele care nu au purtat o conversație cu persoane din nici unul
din aceste grupuri reprezintă 14,3% din totalul eşantionului, N=172
www.insomar.ro
21
De ce nu ați purtat o astfel de conversație?
www.insomar.ro
22
În ultimele 12 luni dvs. v‐ați simțit jignit (ă) de către alții datorită unuia sau mai multor
motive care sunt în legătură cu vârsta dvs., genul, etnia, orientarea sexuală, religia sau
caracteristici fizice pe care le aveți?
43.6% au declarat că motivul jignirii a fost legat de vârsta
16.2% de gen
21.4% de etnie
2.7% de orientale sexuală, religie sau caracteristici fizice
35.9% au refuzat să indice motivul
Din care...
Suma procentelor nu este 100 deoarece unii respondenți au declarat
simultan mai multe motive ale jignirii suferite.
www.insomar.ro
23
În ce măsură sunteți de acord cu următoarele afirmații...:
www.insomar.ro
24
În opinia dvs. după aderarea României la Uniunea Europeană, gradul de discriminare al
…... a scăzut, a crescut sau a rămas la fel?
www.insomar.ro
25
Ne puteți spune care este primul cuvânt care vă vine în minte când auziți cuvântul “rom”?
www.insomar.ro
26
Dar când auziți cuvântul “homosexual”?
www.insomar.ro
27
Dar când auziți expresia “persoane infectate cu HIV/SIDA”?
www.insomar.ro
28
Dar când auziți expresia “persoane cu dizabilități/handicap”?
www.insomar.ro
29
Despre care din următoarele instituții şi organizații ați auzit?
www.insomar.ro
30
De unde ați auzit de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
www.insomar.ro
31
Câtă încredere aveți într‐o instituție precum
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
Procentele sunt calculate din totalul celor
care au declarat că au auzit de Consiliul
Național pentru Combaterea Discriminării,
N=850
www.insomar.ro
32
În opinia dumneavoastră, care dintre următoarele domenii de acțiune sunt îndeplinite
de către Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
N=850
www.insomar.ro
33
În ce măsură credeți că următoarele acțiuni ar trebui să fie priorități ale
Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD)?
N=850
www.insomar.ro
34
Analiza datelor
Analiza a urmărit să evidențieze care sunt categoriile de populație la nivelul cărora există o variație semnificativă în
răspunsul la unele întrebări importante lansate în cadrul cercetării referitoare la:
Gradul de acceptabilitate al unei persoane din grupul minorităților sexuale ca vecin. Refuzul de a accepta un
homosexual ca vecin indică un potențial ridicat de homofobie și am evidențiat prin analiză grupurile care manifestă
cel mai pregnant această tendință.
Gradul de acceptabilitate a unei persoane de etnie romă în postura de coleg de serviciu. Dezacordul în a a avea un
coleg de serviciu rom indică o internalizare accentuată a stereotipurilor față de acest grup de persoane.
Notorietatea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Am analizat şi evidențiat care sunt
categoriile de persoane care cunosc în grad mai redus CNCD.
Gradul de confortabilitate pe care îl resimt respondenții în preajma persoanelor infectate cu HIV/bolnave de
SIDA.
Gradul de confortabilitate pe care îl resimt respondenții în preajma persoanelor de etnie maghiară.
Având în vedere obiectivele cercetării am testat în cadrul analizei gradul de variație a răspunsurilor la întrebările
mai sus menționate în cadrul grupurilor de persoane de gen feminin vs. persoane de gen masculin, a persoanelor
din mediul urban vs. rural, la nivelul mai multor categorii de vârstă (18‐34, 35‐49, 55‐64, 64+) și la nivelul unor
categorii de populație definite după nivelul de educație, standard subiectiv de viață, profesie, regiunea de rezidență
(București, Moldova, Muntenia, Transilvania). Am inclus în analiză şi controlul statistic al efectului gradului de
interacțiune al respondeților cu persoanele din grupurile vulnerabile – acest fapt a fost surpins prin întrebarea dacă
respondenții au purtat în ultimele 6 luni o conversație cu o persoană din grupurile vulnerabile la discriminare.
www.insomar.ro
Rezultatele analizei
ATITUDINEA HOMOFOBĂ. Analiza a evidențiat faptul că:
 Vârsta este o variabilă care influențează atitudinea față de minoritatea sexuală. Persoanele cu vârsta de peste 50 de
ani au o tendință mai accentuată de a nu fi de acord să aibă un vecin membru al unei minorități sexuale comparativ cu
persoanele tinere, de vârstă 18‐34 de ani.
Educația este şi de asemenea o variabilă relevantă. Persoanele cu educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională
au o tendință mai accentuată de a nu fi de acord să aibă un vecin membru al unei minorități sexuale comparativ cu
persoanele care au liceu sau facultate. Pe măsură ce educația creşte, potențialul homofob al persoanei scade.
Persoanele din mediul rural manifestă mai pregnant o tendință de respingere a membrilor minorităților sexuale din
proximitate comparativ cu persoanele din mediul urban.
Există şi o variație regională a gradului de acceptabilitate ca vecin a unui membru al unei minorități sexuale. Astfel
persoanele din Transilvania şi Bucureşti au o tendință mai scăzută de a respinge vecinătatea unui membru al unei
minorități sexuale comparativ cu persoanele din Moldova şi Muntenia.
Persoanele care în ultimele 6 luni au conversat/discutat cu o persoană din grupul minorităților sexuale au o tendință
evidentă de a accepta mai degrabă ca vecin o astfel de persoană comparativ cu cele care nu au avut o astfel de
interacțiune.
Genul, standardul subiectiv de viață sau profesia nu sunt variabile relevante pentru atitudinea homofobă.
Aşadar profilului persoanelor care au o tendință mai accentuată de a refuza vecinătatea unui membru al minorității
sexuale poate fi portretizat conform cu următoarele caracteristici: vârsta peste 50 de ani, cu educație de cel mult 10
clase sau şcoală profesională, din mediul rural, rezidentă în Moldova sau Muntenia şi care nu a conversat în ultimele 6
luni cu o persoană aparținând grupului minorităților sexuale .
Pesoana tolerantă în a avea vecin un membru al minorității sexuale este mai degrabă de vârstă 18‐34 ani, cu educație
superioară, din mediul urban, rezidentă în Bucureşti sau Transilvania şi care a purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o
persoană de din grupul minorităților sexuale . www.insomar.ro
Distribuția variabilei analizate pe categorii relevante
Ați fi sau nu de acord să aveți vecin un
homosexual ? Total
Da Nu
18 ‐ 34 ani Procent in cadrul categoriei 53.4% 46.6% 100%
Std. Residual 3.1 ‐2.6
Grupe de varsta

Std. Residual ‐2.3 2
65 ani si peste Procent in cadrul categoriei 27.1% 72.9% 100%
Std. Residual ‐3.2 2.7
homosexual ? Total
Da Nu
Cel mult 10 clase, Procent in cadrul categoriei 30.2% 69.8% 100%
scoala profesionala Std. Residual ‐4.3 3.6
N ivel studii
Liceu, scoala Procent in cadrul categoriei 49.9% 50.1% 100%

postliceala Std. Residual 2.4 ‐2.1
Procent in cadrul categoriei 63.0% 37.0% 100%
Studii superioare Std. Residual 4.2 ‐3.5
www.insomar.ro
homosexual ? Total
Da Nu
Urban Procent in cadrul categoriei 50.3% 49.7% 100%
M e d iu

Rural Procent in cadrul categoriei 29.9% 70.1% 100%
Std. Residual ‐4 3.3
homosexual ? Total
Da Nu
Moldova Procent in cadrul categoriei 34.6% 65.4% 100%
Muntenia Procent in cadrul categoriei 30.3% 69.7% 100%
REGIUNE
Std. Residual ‐3.5 3
Transilvania Procent in cadrul categoriei 52.6% 47.4% 100%
Bucureşti Procent in cadrul categoriei 64.0% 36.0% 100%
www.insomar.ro
homosexual ? Total
Da Nu
persoană de orientare
A purtat o conversație
în ultimele 6 luni cu o
Da Procent in cadrul categoriei 75.8% 24.2% 100%

homosexuală
Nu Procent in cadrul categoriei 37.8% 62.2% 100%
www.insomar.ro
REFUZUL PROXIMITĂȚII PERSOANELOR ROME LA SERVICIU. Analiza a evidențiat faptul că:
Educația este o variabilă care influențează atitudinea față de minoritatea romă. Persoanele cu studii superioare au o
tendință mai accentuată de a fi de acord a avea o persoană de etnie romă în postura de coleg de servici comparativ cu
persoanele cu cel mult 10 clase sau şcoală profesională.
Persoanele din Muntenia au cea mai accentuată tendință de a refuza colegialitatea unui rom la servici, comparativ cu
persoanele din celelate regiuni ale țării. Persoanele din Bucureşti sunt cele mai deschise a avea un coleg de etnie romă la
servici.
Persoanele care au conversat/discutat cu o persoană de etnie romă în ultimele 6 luni au o tendință evident mai
conturată de a fi de acord ca acestea să le fie coleg de servici comparativ cu cele care nu au purtat o astfel de conversație.
Acest fapt este un argument în favoarea ideii că o cunoaştere exclusiv indirectă prin intermediul diverselor media sau de
la alții conduce la o atitudine stereotipic‐negativă față de populația romă. Experiența interacțiunii cu reprezentanți ai
acestei etnii conduce dimpotrivă la un grad de acceptabilitate în proximitate mai ridicat a membrilor acesteia.
Vârsta, genul sau profesia nu sunt variabile relevante care să influențeze atitudinea față de persoanele de etnie romă.
Aşadar profilului persoanelor care au o tendință mai accentuată de a refuza în postura de coleg de serviciu o persoană

romă se caracterizează prin educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională, rezidență în Muntenia şi care nu a
conversat în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie romă.
Persoana tolerantă în a avea un coleg de etnie romă este mai degrabă cu educație superioară, rezidentă în Bucureşti sau
Transilvania şi care a purtat o conversație în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie romă.
www.insomar.ro
Ați fi sau nu de acord să vă fie coleg de
muncă un rom ? Total
Da Nu
scoala profesionala Std. Residual ‐1.3 2.1
Nivel studii

postliceala Std. Residual 0.3 ‐0.6
Studii superioare Procent in cadrul categoriei 85.5% 14.5% 100%
Std. Residual 1.8 ‐3
Da Nu
REGIUNE
Std. Residual ‐3 5
www.insomar.ro
Da Nu
p e rso an ă d e e tn ie ro m ă
A p u rta t o co n ve rsa ție
în u ltim e le 6 lu n i cu o
www.insomar.ro
GRADUL DE CONFORT RESIMȚIT LÂNGĂ PERSOANELE INFECTATE HIV. Analiza a evidențiat faptul că:
Educația este o variabilă importantă al gradului de confort resimțit în preajma persoanelor infectate cu HIV.
Persoanele cu liceu sau educație superioară se simt mai confortabil în preajma celor infectați cu HIV comparativ cu
persoanele care au cel mult 10 clase sau şcoală profesională.
Există şi o variație la nivel regional. Astfel persoanele din Moldova se simt mai confortabil în preajma celor infectați cu
HIV comparativ cu pesoanele din Muntenia. Nu există diferență între Moldova, Bucureşti sau Transilvania din acest punct
de vedere.
Variabile precum vârsta, genul, mediul de rezidență urban/rural, profesia sau standardul subiectiv al bunăstării nu sunt
variable care să influențeze gradul de confort în preajma persoanelor infectate cu HIV.
Aşadar profilului persoanelor care se simt mai degrabă inconfortabil în preajma persoanelor infectate cu HIV poate fi
descris după nivelul de educație – persoanele mai puțin educate se simt mai inconfortabil ‐ şi regiune – persoanele din
Muntenia manifestă cel mai ridicat grad de inconfort în preajma persoanelor infectate cu HIV. Invers persoanele care
prezintă un grad de confort ridicat în preajma persoanelor infectate cu HIV sunt cu liceu sau studii superioare şi rezidente
în Moldova.
Trebuie să avem în vedere că răspunsul privind gradul de confort în preajma persoanelor infectate HIV reflectă o
proiecție stereotipică, un procent scăzut din populație experimentând de facto această situație.
www.insomar.ro
Gradul de confort in preajma persoanelor
infectate cu HIV Total
Nu se simt confortabil Se simt confortabil
scoala profesionala Std. Residual 2.6 ‐2.9
Nivel studii

postliceala Std. Residual ‐1.2 1.3
Studii superioare Std. Residual ‐2.9 3.2
Gradul de confort in preajma persoanelor
infectate cu HIV Total
REGIUNE

www.insomar.ro
GRADUL DE CONFORT RESIMȚIT LÂNGĂ PERSOANELE DE ETNIE MAGHIARĂ. Analiza a evidențiat faptul că:
Educație este o variabilă importantă al gradului de confort resimțit în preajma persoanelor de etnie maghiară. Astfel
persoanele cu educație liceală sau superioară se simt mai confortabil în preajma pesoanelor de etnie maghiară
comparativ cu persoanele cu educație de cel mult 10 clase au şcoală profesională.
Persoanele care au un standard subiectiv de bunăstare redus se simt mai puțin inconfortabil în preajma celor de etnie
maghiară comparativ cu cei cu un standard de bunăstare mai ridicat.
Persoanele din Transilvania se simt într‐un grad mai ridicat confortabil în preajma etnicilor maghiari comparativ cu cei
din Moldova sau Muntenia. Este un argument clar al faptului că experiența directă a contactului cu etnicii maghiari
generează un grad de acceptabilitate mai ridicat decât cunoaştere stereotipică, indirectă prin intermediul media sau a
declarațiilor altora.
Ideea prezentată anterior este susținută şi de evidența că persoanele care au conversat în ultimele 6 luni cu persoane
de etnie maghiară se simt mult mai confortabil în preajma acestora comparativ cu persoanele care nu au interacționat
deloc direct cu acestea.
Variabile precum genul, mediul de rezidență urban/rural sau profesia cu corelează cu gradul de confort resimțit în
preajma persoanelor de etnie maghiară.
Profilului persoanelor care declară că se simt mai degrabă inconfortabil în preajma persoanelor de etnie maghiară poate
fi creionat astfel: educație de cel mult 10 clase sau şcoală profesională, cu un standard subiectiv de bunăstare redus,
rezidente în Moldova sau Muntenia şi care nu au conversat în ultimele 6 luni cu o persoană de etnie maghiară.
Persoanele care se simt confortabil în preajma persoanelor de etnie maghiară au educație liceală sau superioară, un
standard subiectiv de bunăstare ridicat, sunt rezidente în Transilvania şi au conversat în ultimele 6 luni cu o persoană de
etnie maghiară.
Trebuie să avem în vedere totuşi că răspunsul privind gradul de confort în preajma etnicilor maghiari reflectă într‐o
anumită măsură o proiecție stereotipică, ipotetică, în condițiile în care 60 % din populație nu a conversat în ultimele șase
luni cu o astfel de persoană.
www.insomar.ro
Gradul de confort in preajma persoanelor de
etnie maghiară Total
scoala profesionala Std. Residual 2.7 ‐1.8
Nivel studii

postliceala Std. Residual ‐1.8 1.2
Studii superioare Std. Residual ‐2.2 1.5
Bani nu ajung nici Procent in cadrul categoriei 39.6% 60.4% 100%
P erce ptia asupra
nive lu lu i ven itului
pentru strictul Std. Residual 2.4 ‐1.6

Bani abia ajung de pe Procent in cadrul categoriei 33.6% 66.4% 100%
o zi pe alta Std. Residual 1.1 ‐0.7
Se descurca bine cu Procent in cadrul categoriei 23.2% 76.8% 100%
banii Std. Residual ‐2.8 1.8
www.insomar.ro
REGIUNE

A purtat o conversație
în ultimele 6 luni cu o
persoană de etnie

maghiara
Std. Residual ‐5 3.4
www.insomar.ro
GRADUL DE NOTORIETATE CNCD. Analiza a evidențiat faptul că:
Persoanele a căror ocupație principală este de manager, şef sau patron au auzit în mai mare măsură de CNCD
comparativ cu pensionarii. Este probabil o consecință a faptului că poziția deținută i‐a pus în situația de a se familiariza cu
prevederile legale privind discriminarea în muncă şi implicit a instituțiilor relevante în acest sens.
Un standard subiectiv de bunăstare mai redus corelează conform analizei noastre cu un nivel mai redus de cunoaştere a
CNCD.
Gradul de cunoaştere variază şi regional. Astfel persoanele din Moldova au auzit în cea mai mare măsură de CNCD
comparativ cu persoanele din restul regiunilor. Cei din Bucureşti şi Transilvania au auzit însă în mai mică măsură de CNCD
comparativ cu persoanele din Muntenia.
Vârsta şi educația sunt variabile nerelevante pentru gradul de cunoaştere al CNCD.
Aşadar profilului persoanei care au auzit cel mai puțin de CNCD poate fi caracterizat prin aceea că este pensionar, cu un

standard subiectiv de bunăstare redus şi rezidente în Transilvania. Persoanele care au auzit însă de CNCD sunt mai
degrabă manageri, şef sau patron, au un standard subiectiv de bunăstare ridicat şi rezidențiază în Moldova, Bucureşti sau
Muntenia.
www.insomar.ro
Au auzit de CNCD Total
Da Nu
patron, manager, Procent in cadrul categoriei 86.7% 13.3% 100%
liberprofesionist sau Residual 1.9 ‐3.1
angajat munca Procent in cadrul categoriei 79.0% 21.0% 100%
Categorii profesionale
nemanuala fara studii Residual 0.9 ‐1.4

muncitor Residual 0.1 ‐0.1
pensionar Residual ‐2 3.2
somer, casnice, Procent in cadrul categoriei 70.3% 29.7% 100%
concediu de
maternitate Residual ‐0.3 0.6
elev, student Residual 1.2 ‐1.9
Da Nu
Bani nu ajung nici Procent in cadrul categoriei 63.6% 36.4% 100%
P e rc e p tia a s u p ra
n iv e lu lu i v e n itu lu i
pentru strictul Std. Residual ‐1.5 2.5

Bani abia ajung de pe % within Perceptia asupra nivel 69.3% 30.7% 100%
o zi pe alta Std. Residual ‐0.8 1.3
Se descurca bine cu % within Perceptia asupra nivel 80.0% 20.0% 100%
banii Std. Residual 1.9 ‐3.1
www.insomar.ro
Da Nu
REG IU N E
www.insomar.ro

Fenomenul Discriminarii 2009

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenomenul Discriminarii 2009

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fenomenul discriminării în România

 Interviurile au fost realizate în 44 localități urbane şi 52 localități rurale;

Nu în ultimul rând, cca. un sfert din populație tinde să includă în categoria grupurilor discriminate imigranții,

Grupurile față de care se manifestă deschidere medie sunt persoanele cu handicap fizic și romi, iar grupurile

35 ‐ 49 ani Procent in cadrul categoriei 50.2% 49.8% 100%

Liceu, scoala Procent in cadrul categoriei 49.9% 50.1% 100%

Std. Residual 3.4 ‐2.9

Da Procent in cadrul categoriei 75.8% 24.2% 100%

Std. Residual 5.1 ‐4.3

Nu Procent in cadrul categoriei 37.8% 62.2% 100%

Std. Residual ‐1.6 1.3

Aşadar profilului persoanelor care au o tendință mai accentuată de a refuza în postura de coleg de serviciu o persoană

Liceu, scoala Procent in cadrul categoriei 74.7% 25.3% 100%

Da Procent in cadrul categoriei 83.7% 16.3% 100%

Nu Procent in cadrul categoriei 72.1% 27.9% 100%

Std. Residual ‐0.4 0.6

Liceu, scoala Procent in cadrul categoriei 50.1% 49.9% 100%

Std. Residual 3.2 ‐3.5

Liceu, scoala Procent in cadrul categoriei 25.5% 74.5% 100%

pentru strictul Std. Residual 2.4 ‐1.6

Std. Residual 4.8 ‐3.1

Da Procent in cadrul categoriei 17.4% 82.6% 100%

Nu Procent in cadrul categoriei 39.8% 60.2% 100%

Std. Residual 4.2 ‐2.8

Aşadar profilului persoanei care au auzit cel mai puțin de CNCD poate fi caracterizat prin aceea că este pensionar, cu un

nemanuala fara studii Residual 0.9 ‐1.4

pentru strictul Std. Residual ‐1.5 2.5

S-ar putea să vă placă și