8 Piaţa de transport rutier de marfă în 2006

de la managementul autorizaţiilor la managementul business-ului

Studiu comandat de YGREC pentru

“Anuarul Transporturilor din România”
Piaţa de transport rutier de marfă în 2006
2007
de la managementul autorizaţiilor la managementul business-ului
de Adrian BUCICĂ, Compass Consulting

Începand cu 1 ianuarie 2007, o dată cu integrarea oficială a României în Uniunea Europeană, piaţa de
transport rutier de marfă se deschide ca şi oportunităţi, dar şi ca provocări. În prezenta analiză am incercat să
reliefăm câteva aspecte care ar putea să influenţeze competitivitatea / dezvoltarea sau chiar supravieţuirea firmelor din
domeniul transporturilor rutiere de mărfuri.

Contextul macroeconomic indică un an 2006 foarte bun din punct de vedere al creşterii economice:
1. Datele preliminare pe 2006 indică o creştere a PIB-ului (Produsului Intern Brut) de aproximativ 8 % în
2006, până la un nivel de aproximativ 97 miliarde Euro, iar estimările pentru 2007 sunt de creştere de aproximativ 5.5
– 6 %, ceea ce este un nivel considerat sustenabil pentru încă 3 - 4 ani (cel puţin);
2. Sectoarele principale de activitate cu creşteri importante în 2006 faţă de 2005 sunt retailul, producţia de
componente auto şi mjloace de transport, construcţii. Unul dintre sectoarele importante pentru transportatori, şi care
În 2006 faţă de 2005
sectoarele care au avut este în restrângere de activitate, este
creşterile cele mai domeniul textile, confecţii în princi-
importante: pal, ca efect al scăderii activităţii de
1. Retail-ul lohn (activitate care treptat se mută
“spre est”, datorită costurilor cu
2. Producţia de componente
forţă de muncă mai mici).
auto şi mijloace de transport
3. Exporturile României au
3. Construcţiile crescut cu 16.2 % în 2006 faţă de
2005, până la aproximativ 25.85
mld Euro în preţuri FOB:
a) valoarea exporturilor
către ţările Uniunii Europene (UE
- 25) în anul 2006, comparativ cu
anul 2005, a crescut cu 16.3 %.
Ponderea exporturilor către ţările
Uniunii Europene în total exporturi a
fost de 67.7 %.
b) Italia, Germania, Franţa
sunt cei mai importanţi parteneri de export din UE (absorbind mai mult de 40 % din total exporturi), iar Turcia este cel

© YGREC - Anuarul Transportatorilor din România 2007

Cei mai importanţi parteneri mai important partener din afara UE (7.7 % din exporturi, adică aproximativ 2 mld Euro exporturi FOB).
de export ai României: c) exporturile de maşini şi dispozitive mecanice, echipamente electrice etc. au devansat exporturile de arti-
din Uniunea Europeană: cole de confecţii - textile după o perioadă foarte lungă de timp în care acestea din urmă au deţinut primul loc (mai mult
1. Italia de 14 ani). Acest element indică o reo-
2. Franţa rientare a exporturilor către produse
3. Germania cu valoare adăugată mai mare.
4. Importurile au crescut cu
NonUE:
o rată de 25.1 % în 2006 faţă de 2005,
1. Turcia
adică până la o valoare de aproximativ
40.7 mld Eur în preţuri CIF, ceea ce a
dus la o adâncire a deficitului comer-
cial până la aproximativ 15 mld Eur (în
preţuri export FOB şi import CIF)
a) valoarea importurilor
provenite din ţările Uniunii Europene
(UE - 25) în anul 2006, comparativ cu
anul 2005, a crescut cu 25.9 %. Ponderea importurilor din ţările Uniunii Europene în total importuri a fost de 62.6 %.
b) cei mai importanţi parteneri UE pentru importuri sunt: Germania, Italia şi Franţa (cu aproximativ 36 %
 Piaţa de transport rutier de marfă în 2006
de la managementul autorizaţiilor la managementul business-ului 9
pondere în importuri), iar cei mai
importanţi parteneri din afara UE
sunt: Federaţia Rusă (cu aprox-
Cei mai importanţi parteneri
imativ 7.9 % din total importuri,
de import ai României:
adică 3.2 mld Euro, dar care in-
clud şi o mare pondere de impor- din Uniunea Europeană:
turi de gaze şi petrol) şi Turcia (cu 1. Germania
aproximativ 5 %, adică aproxima- 2. Italia
3. Franţa
tiv 2 mld Euro).
c) reducerea importurilor NonUE:
de produse textile pentru prelu- 1. Rusia
crare activă (lohn) a condus la 2. Turcia
pierderea primului loc de către
Italia, după o lungă perioadă de
timp, în favoarea Germaniei.

Structura pieţei româneşti de transport rutier comparativ cu structura pieţei europene

Valoarea pieţei de transport
La nivelul Uniunii Europene, piaţa de transport de marfă şi logistică este estimată la un nivel de 250 mld Euro şi logistică:
(conform Asociaţiei Producătorilor Europeni de Automobile). Estimările pentru România sunt ca piaţă de transport de în Uniunea Europeană:
marfă şi servicii conexe (logistică, expediţii etc.) este în jurul a aproximativ 4-4.2 mld Eur. 250 Miliarde Euro
în România:
În 2005, piaţa de transport rutier în România a ajuns la 51.531 milioane tone - km, în creştere cu 38.4 % 4.2 Miliarde Euro
faţă de 2004. Motorul principal al creşterii sunt rutele internaţionale, unde creşterea este de 42.3 % până la 32.000
milioane tone - km, faţă de o creştere de 32.4 % până la 19.400 milione tone - km pe segmentul de transport naţional.
Ţinând cont de datele pe 2003 şi 2004, estimarea este că în 2005, contra plată au fost prestate servicii pentru 38
– 40 % din transporturile naţionale şi pentru 84 – 85 % din transporturile internaţionale. Datele disponibile până la
30.09.2006 indică o piaţă de 43.300 milioane tone – km pentru primele 9 luni din 2006, ceea ce ar putea însemna o
creştere de aproximativ de 20 – 24 % pentru 2006 faţă de 2005.
Cele mai importante pieţe de
transport rutier în UE
La nivel UE - 25, în 2005 s-a înregistrat un volum de 1.716.117 milioane tone - km pe transport rutier, adică
(milioane tone-km):
o creştere de 1.65 % faţă de 2004. În 2005, 84.5 % din volum tone - km au fost transportate contra plată faţă de 83.8
% în 2004 (restul este transport pe cont propriu de către firme). Cele mai importante pieţe de transport rutier din UE 1. Germania 301.743
- 25 sunt: 2. Spania 233.224
3. Italia 211.758
1. Germania cu 301.743 milioane tone - km (adică aproximativ 17.6% din total UE 25), din care 81% contra plată;
2. Spania cu 233.224 milioane tone - km (adică aproximativ 13.6% din total UE 25), din care 91.7% contra plată;
Polonia 112.000
© YGREC - Anuarul Transportatorilor din România 2007

3. Italia cu 211.785 milioane tone - km (adică aproximativ 12.3% din total UE 25), din care 90.1% contra plată; România 51.531
4. Franţa cu 205.305 milioane tone - km (adică aproximativ 12.0% din total UE 25), din care 84.7% contra plată. Ungaria 25.000

* Piaţa din Ungaria este aproximativ jumătate faţă de cea din România (cu 25.000 milioane tone - km, în creştere cu 22.1 % faţă de 2004),
iar piaţa din Polonia este mai mult decat dublul celei din România (cu aproximativ 112.000 milioane tone - km, în creştere cu 8.8 % faţă
Parcul de camioane
de 2004).
la 1000 de locuitori:

În ultimii ani, parcul de autovehicule pentru transportul mărfurilor s-a îmbunătăţit cantitativ, dar mai ales Polonia - 59
calitativ în România. Astfel, la sfârşitul anului 2005 erau înmatriculate în circulaţie aproximativ 493.821 unităţi, cu doar Ungaria - 36
2.4 % mai mult faţă de 2004. Totuşi, faţă de media europeană: Cehia - 31
România - 23
1. parcul auto în România este încă redus, adică aproximativ 23 camioane la 1000 de locuitori, faţă de o
 10
de la managementul autorizaţiilor la managementul business-ului
Cifra de afaceri a scăzut în
2005 faţă de 2004, pentru
firmele sub 75 de angajaţi
Profitabilitatea a fost în
scădere în 2005 pentru majori-
tatatea firmelor de transport
Nivelul de îndatorare a fost
încă la cote înalte în 2005,
dar totuşi în scădere
Piaţa de transport rutier de marfă în 2006
medie de aproximativ 64 camioane la 1000 de locuitori în UE. De asemenea, în Ungaria sunt 36 camioane la 1000 de
locuitori, în Cehia 31 camioane la 1000 locuitori, iar în Polonia 59 camioane la 1000 locuitori.
2. vechimea parcului este încă mare în România faţă de media europeană. Astfel, deşi nu există o statistică recentă
exactă, estimarea este că sunt sub 28 – 30 % autovehicule pentru mărfuri cu o vechime sub 4 ani. În UE, majoritatea
km parcurşi este făcută de camioane cu o vechime mai mică de 4 ani.
Nota: vechimea parcului a fost calculată ca pon-
dere din total km parcurşi cu vehicule de o anumită
vârstă
Principalele concluzii rezultate pe baza analizei efectuata de COMPASS Consulting pe situaţiile financiare (neaudi-
tate) din 2004 - 2005 a 61 de firme din domeniul transportului rutier de mărfuri sunt:
1. Firmele mici au şanse în scădere pe o piaţă tot mai competitivă:
a. societăţile cu mai puţin de 75 de angajaţi au cunoscut o scădere a cifrei de afaceri cu 1.8 % în 2005 faţă de 2004.
Pe de altă parte, cifra de afaceri este în creştere în 2005 faţă de 2004 pentru firmele cu mai mult de 76 de angajaţi
(creştere de 11.8 % pentru firmele analizate cu 76 - 200 de angajaţi şi creştere de 19.3 % pentru firmele cu mai mult
de 200 de angajaţi).
2. Profitabilitatea este la niveluri foarte mici pentru majoritatea transportatorilor, dar explicaţiile sunt diferite
© YGREC - Anuarul Transportatorilor din România 2007
pentru firmele mici faţă de cele mari:
a) media profitabilităţii pentru firmele cu mai puţin de 75 de angajaţi scăzând chiar până la aproximativ 1%
(4 din cele 20 firme analizate din aceasta grupă înregistrând chiar pierderi în 2005, faţă de numai 1 în 2004).
b) de asemenea, profitabilitatea firmelor cu mai mult de 200 angajaţi este în scădere în 2005 faţă de 2004
(în medie de la 7.36 % la 2.27 %), dar această scădere este explicabilă în parte pe fondul investiţiilor făcute de firmele
din această categorie în 2005 (în flota, sisteme gps, sisteme informatice etc) şi pentru finanţarea creşterii (ex: numărul
de angajaţi s-a mărit pentru aceste firme cu 17.7 % faţă de 10.7 % pentru firmele cu 76 – 200 de angajaţi şi de doar
0.7 % pentru firmele cu mai puţin de 75 de angajaţi)
3. Nivelul de îndatorare pentru firmele analizate este în scădere, dar încă la cote înalte (în general > 80 %
rata datoriilor / total active), ceea ce menţine limitări asupra posibilităţilor de finanţare (flexibilitate redusă) precum şi un
potenţial risc de rată a dobânzii şi de curs de schimb (pentru cei care au credite în Euro - Usd, o eventuală depreciere
a leului ar putea avea costuri suplimentare semnificative).
 Piaţa de transport rutier de marfă în 2006
de la managementul autorizaţiilor la managementul business-ului 11
Provocări pentru managerii din domeniul transporturilor rutiere de mărfuri
Câteva dintre elementele cu impact pe termen scurt - mediu pentru piaţa de transport rutier de marfă:
1. Creşterea unor seturi de costuri (mâna de lucru, asigurări, mentenanţă etc) şi scăderea tarifelor de
transport vor pune presiuni importante pe transportatori. Variaţia preţului la combustibil este influenţată de preţurile Tarifele au tendinţă de
internaţionale la petrol, preţuri care încă sunt oscilante în zona de maxim al ultimilor ani. scădere şi costurile au
2. Pe piaţa muncii devine din ce în ce mai dificil de recrutat pentru poziţiile de şofer pentru transport tendinţă de creştere
internaţional, mecanic auto, manager flotă etc. Mai ales pentru poziţiile de şofer pentru transport internaţional sunt cel
putin 2 factori semnificativi care ar putea să conducă la accentuarea problemelor în acest domeniu:
a) salarii încă mai mici în România faţă de ţările din UE
b) interesul pentru această meserie ar putea să scadă pe termen mediu datorită creşterii ofertei de muncă
în alte domenii de activitate care permit o activitate mai comodă (mai aproape de casă, de prieteni, familie etc.)
3. Tariful de transport este în general nenegociabil:
a) operatorii mici mai degrabă au doar opţiunea de a agrea preţul pieţei,
b) operatorii mari, în general, au contracte cu clienţi regionali / globali, clienţi care au o putere mare de
Devine dificilă recrutarea de
negociere, dat fiind volumele pe care le rulează.
personal pentru poziţiile:
4. Creşterea concurenţei pe piaţă pentru clienţii medii - mari, prin deschiderea de birouri de operaţiuni pe
piaţa din România de către firme internaţionale care dispun de o mai bună organizare internă / know-how şi resurse 1. Şofer transport
semnificative. internaţional
5. Legislaţie europeană în domeniul poluării şi siguranţei traficului este de aşteptat să fie mai restrictivă într- 2. Mecanic auto
un orizont de 2 - 3 ani. 3. Manager flotă
6. Vor exista din ce în ce mai multe companii care vor lucra într-o mare măsură (sau chiar exclusiv) pe lângă
mari firme de transport sau case de expediţii (căci altfel nu vor avea suficientă încărcare pentru a acţiona pe cont
propriu).
7. … şi, probabil, în următorii ani, se va avansa cu programul de construcţie de autostrăzi, dar şi drumuri
în general “mai civilizate” (cel puţin promisiuni există, iar fondurile Europene ne pot sta la dispoziţie dacă vom avea
priceperea să le accesăm)

Câteva întrebări la care managerii/proprietarii companiilor de transport ar trebui să aibă timpul şi infrastructura să CONCLUZII/SFATURI:
găsească răspunsuri: pentru companiile româneşti
1. Unde ne dorim să fie organizaţia noastră în 3 - 5 ani?
2. Ce tip de organizaţie ne dorim să fim (furnizor de transport, furnizor integrat de transport, furnizor de 1. Profesionalizare
transport care oferă şi servicii cu valoare adaugată, furnizor de servicii logistice etc)? Ce proceduri / sisteme / procese
2. Planificarea şi
trebuie să implementăm şi ce traininguri trebuie să oferim personalului nostru pentru a ajunge acolo? monitorizarea costurilor
3. La ce nivel ne dorim să acţionăm în 3 - 5 ani (ca şi extindere regională) şi pentru ce tip de clienţi? Ce nivele
de servire ne dorim să avem per categorii de clienţi? 3. Strategii clare de dezvoltare
4. Care sunt rutele noastre cele mai profitabile şi cum putem să mărim încărcarea pe aceste rute? Ce rute
© YGREC - Anuarul Transportatorilor din România 2007

vom scoate din portofoliu pentru că ne aduc doar pierdere?

5. Ce sistem de eficientizare a kilometrilor parcurşi dorim să implementăm (printr-o mai bună rutare, moni-
torizare a consumurilor de combustibili, asigurarea unei mai bune încărcări etc)?

În loc de concluzie (… sau cu ce proiect începem consolidarea organizaţiei): profesionalizarea companiilor

româneşti din domeniu (ca şi sisteme interne, aplicaţii informatice, proceduri, activităţi de dezvoltare a personalului
etc) şi planificarea şi monitorizarea cât mai bună a costurilor - veniturilor şi investiţiilor vor fi elemente cheie pentru
asigurarea sustenabilităţii pe termen mediu - lung a organizaţiilor româneşti. Toate acestea, doar dacă există o strategie
clară de dezvoltare şi competenţe de implementare a acesteia.

Adrian Bucică,

Consultant COMPASS Consulting - Servicii de consultanţă în management, marketing şi training

Web: www.compass.ro
Email: office@compass.ro
Tel./Fax: +04021.321.5987

Notă: Acest studiu este disponibilă gratuit pe site-urile: www.ygrec.ro si www.compass.ro - secţiunea Noutăţi/Articole