Mitologia zodiilor: originile semnului

zodiacal reprezentativ
In spatele zodiacului se ascund povesti fara de inceput si sfarsit cu zei si oameni, legende cu
iz de frumusete si credulitate, credinte religioase umane generate de necunoscute si
variabile ale naturii, fapte si viziuni inedite despre geneza si originea anumitor lucruri, ba
chiar a universului, iar peste toate acestea un mister de nestrapuns. Te invitam sa descoperi
cateva din explicatiile pe care omul altor vremuri le-a desprins referitor la originea
zodiilor.

Ne citim zilnic zodiacul si urmarim cu interes previziunile astrologice, insa stim de fapt de unde
provine denumirea zodiacului in sine? Spunem ca apartinem unui anumit semn zodiacal, insa
stim de ce se numeste astfel si nu in oricare alt mod? In spatele zodiacului se ascund povesti fara
de inceput si sfarsit cu zei si oameni, legende cu iz de frumusete si credulitate, credinte religioase
umane generate de necunoscute si variabile ale naturii, fapte si viziuni inedite despre geneza si
originea anumitor lucruri, ba chiar a universului, iar peste toate acestea un mister de nestrapuns.
Prin urmare, te invitam sa descoperi sau sa redescoperi povestile si mitologia din spatele
semnului zodiacal care te reprezinta si sa surprindem impreuna cateva din explicatiile pe care
omul altor vremuri le-a desprins referitor la
originea zodiilor horoscopului. 

Stiai ca denumirea de “zodiac” provine de la

cuvantul de origine greceasca Zodiakos Kyrklos
ce poate fi tradus prin “ciclul animalelor”? Grecii
au “furat” conceptul de la vechii babilonieni care
erau de parere ca Soarele trece prin 12 faze
(semne) ale caror reprezentari pot fi schitate in
gruparile de stele –constelatii si si-au insusit
conceptul undeva in secolul 6 B.C. Grecii au
venit insa cu propriile explicatii, destul de solide si plauzibile, despre felul in care anumite
reprezentari ale credintelor lor au ajuns sus pe cer, sub forma unor stele si constelatii. Fiecare
semn astrologic este asociat asadar unei anumite constelatii, iar perioada de timp asociata unei
zodii corespunde intervalului in care Soarele intra in constelatia respectiva.

Berbec – Berbecul este o constelatie aflata intre Pesti si Taur, una

dintre cele mai mici si mai putin vizibile ale zodiacului ceresc, ale
carei stele sunt astfel pozitionate incat sa prefigureze forma unui
berbec. Vechii babiloniei, egipteni, persieni si greci pomenesc de
aceasta constelatie, insa conform mitologiei grecesti, Berbecul
reprezinta Berbecul magic care i-a purtat deasupra marii pe Phrixus si
Helle, copii regelui Athamas si a zeitei Nephele, pentru a-i salva de
rautatea si mania mamei lor vitrege. In timpul calatoriei, Helle, fata,
cade, supravietuind doar Phrixus. Ajungand in Colchida, pentru a-si arata recunostinta zeilor,
Phrixus jupoaie Berbecul si ii intinde blana in pestera lui Ares (zeul razboiului), in lumina
soarelui prefacandu-se in aur. Mai tarziu, lana de aur a Berbecului devine scopul calatoriei
intreprinse de Iason si argonauti. Zeus, regele zeilor, a plasat berbecul (krios in greceste) pe cer 
si i-a dedicat aceasta constelatie lui Iason. Berbecul este primul semn al zodiacului, marcand
trecerea la primavara si inceputul unui nou ciclu de viata.

Taur - Exista doua versiuni mitologice legate de originea semnului

Taur. Conform celei dintai, Taurul il reprezenta pe Zeus, patronul
zeilor olimpieni. Pentru a o putea seduce pe frumoasa printesa
feniciana Europa si a-i castiga iubirea si afectiunea, Zeus s-a deghizat
intr-un taur alb, splendid. Se spune ca Europa nu a putut rezista ispitei
de a mangaia un animal de o asemenea frumusete si nici nu si-a
infranat instinctul de a se urca pe spatele fabulosului animal. In
consecinta, zeul a rapit fecioara ducand-o departe, tocmai pe
meleagurile insulei Creta. In amintirea aventurii sale amoroase, Zeus a plasat imaginea taurului
printre celelalte stele, ca simbol al dragostei, al frumusetii si al puritatii iubirii. In cea de-a doua
versiune a legendei, Taurul este de fapt zeita Io transformata de Zeus intr-o frumoasa juninca
alba pentru a o proteja de mania sotiei sale, Hera. Denumirea semnului zodiacal Taur provine din
grecescul Tauros, iar printre stelele din constelatia Taurului se fac remarcate doua mai mari:
Hiades si Pleiade.

Gemeni – Cuvantul Gemeni provine din traducerea latineasca a

grecescului Didymoi. Castor si Polux erau frati vitregi, ambii fii ai Ledei,
cei nascuti din ou, frati ai Elenei din Troia si a frumoasei Clitemnestra. In
momentul in care a fost sedusa de Zeus, Leda urma deja sa dea nastere
copilului sotului sau. Castor si Polux reprezenta in mitologia greceasca
legaturile spirituale si de sange profunde care pot lega pe viata doi
oameni, precum si un model al prieteniei si al dragostei fratesti. Cei doi
s-au alaturat lui Iason in cautarea Lanii de Aur, devenind argonauti. Dar
intr-o zi nefasta Castor a fost ucis intr-o batalie, iar Polux a fost atat de indurerat incat a dorit sa
renunte la nemurirea sa, alaturandu-se fratelui sau in moarte. Pentru ca cei doi ii erau foarte dragi
lui Zeus, acesta i-a adus pe amandoi pe cer spre a fi de-a pururea impreuna.

Rac -Constelatia Racului se afla intre Gemeni si Leu, fiind una dintre
cele mai putin vizibile constelatii de pe bolta cereasca intrucat nu este formata din stele mari,
stralucitoare. Totusi, constelatia Racului poate fi distinsa uneori cu ochiul liber in noptile senine
si mai ales in cele de primavara. Cuvantul Rac isi are originea in grecescul Karkinos si in
echivalentul sau latinesc. Cu toate ca miturile legate de constelatia Racului sunt lipsite de
stralucirea si grandoarea celorlalte mituri, Racul este primul simbol al zodiacului plasat pe cer de
un nemuritor care nu este Zeus si in plus este de gen feminin. In lupta lui Hercule cu monstrul
Hydra, Hera, sotia lui Zeus si stapana cerurilor, urandu-l pe acesta si dorindu-i moartea, a trimis
un rac pentru a-i distrage atentia. Hercule l-a strivit insa cu piciorul sau. Ca o recompensa pentru
jertfa unuia dintre animalele sale indragite, Hera a plasat Racul printre celelalte stele si
constelatii.

Leu –Semnul zodiacal al Leului isi are etimologia in grecesul “Leon”.

Inca din antichitate, constelatia Leului este una dintre cele mai populare
constelatii zodiacale, avand o mitologie si o istorie aparte in mai multe
culturi ale lumii. Incasii si-o imaginau avand forma unei pume, vechii
chinezii credeau despre ea ca reprezinta un cal, iar europenii o asociau
imaginii unui Leu. Ca si constelatia Racului, Leul reprezinta monstrul
mitologic pe care viteazul Hercule, fiu al lui Zeus si al pamantencei
Alcmene, a trebuit sa il infrunte. Poate ca nu intamplator, uciderea
Leului distrugator este prima din cele 12 munci teribile carora este supus Hercule. Se spune ca
Leul nu putea fi omorat de nicio o arma existenta pe pamant si ca teroriza locuitorii orasului
Nemeea (Grecia), insa eroul l-a sugrumat cu mainile goale. Impresionat de fapta eroului, drept
amintire, Zeus a hotarat sa imortalizeze aceasta fapta, urcand leul pe harta cerurilor. Spiritul
Leului a fost plasat in ceruri, de unde, pentru ca nu mai putea imprastia moartea in jurul sau, a
devenit teribil de frumos. Una dintre stelele cele mai frumoase ale acestei constelatii este steaua
Regulus.

Fecioara – Latinescul “Fecioara-Virginis” isi are originea in grecescul

Partheno. Ceea ce este cu adevarat interesant in privinta acestui semn
astrologic este faptul ca este unul din putinele semne ale zodiacului care
nu este reprezentat printr-un anumit animal, ci infatisat prin imaginea
unei persoane de gen feminin. Constelatia Fecioarei se afla intre Leu si
Balanta, iar steaua Spica, cea mai stralucitoare stea din intreaga
constelatie este a 15-a stea de pe bolta cereasca ca stralucire, cu o
luminozitate de 2300 mai mare decat a Soarelui.

Semnul zodiacal al Fecioarei este asociat cu legenda Demetriei (zeita recoltei la greci) si a fiicei
sale Persefona si in aceasta legenda, vechii greci au gasit totodata o explicatie plauzibila pentru
trecerea de la un anotimp la altul. In viziunea vechilor egipteni, constelatia Fecioarei o reprezenta
pe zeita Isis, babilonienii credeau ca este zeita Ishtar, iar romanii o asociau zeitei Astraea, zeita
justitiei. In aproape toate credintele, aceasta constelatie era asociata agriculturii si pamantului.
Din cauza ca aceasta constelatie putea fi vizibila mai ales in lunile de primavara si de vara (cand
Demetria paraseste taramul infernului), aparitia sa era considerata de fermieri momentul potrivit
pentru insamantarea pamantului si cultivarea plantelor. De cele mai multe ori, Fecioara este
infatisata tinand cu mainile de toartele unui vas cu grau sau tinand balanta constelatiei
invecinate.

Balanta – Balanta a fost ultimul semn zodiacal creat si singurul care nu

simbolizeaza o fiinta (umana sau animala), iar stelele din care e formata faceau parte odinioara
din constelatia Scorpionului. Prin urmare, cele mai stralucitoare stele ale constelatiei,
Zubenelgenubi (Alfa Librae) si Zubeneschamali (Beta Librae) inseamna “clestele nordic” si
“clestele sudic”. Soarele trece prin aceasta constelatie la echinoctiul de toamna, atunci cand ziua
devine egala cu noaptea sau in jurul datei de 23 septembrie.

Se pare insa ca miturile originale despre acest semn zodiacal dateaza de dinainte de greci, de la
vechii greci. Cu ajutorul balantei, stapanul celor morti Anubis obisnuia sa cantareasca sufletele
celor morti pentru a le determina valoarea plecand de la faptele pe care le-au comis pe pamant,
iar spiritele merituoase pe trimitea in regatul lui Osiris, un echivalent al raiului modern. Anubis
era asadar o zeitate benevolenta, iar instrumentul sau - balanta- un simbol al judecatii finale.
Constelatia Balantei este asociata totodata cu zeita Themis, zeita de origine greaca, reprezentata
a justitiei, insotita adesea de o ancora sau balanta - simbol al dreptatii si al spiritului justitiar.
Faptul ca vechile civilizatii i-au acordat Balantei o portiune destul de insemnata a cerului
tradeaza faptul ca echilibrul si echitatea erau considerate principii morale de baza ale unui mod
de existenta ideal.

Scorpion – Constelatia Scorpionului este una dintre cele mai vechi si

usor recognoscibile constelatii de pe bolta, stelele care o formeaza
prefigurand forma unui scorpion. Exista mai multe variante mitologice
legate de acest semn zodiacal, fiecare plina de inedit si spectaculozitate,
explicand pozitionarea si aparitia sa pe cer odata cu cea a constelatiei
Orion. Se credea ca Scorpionul este un alt monstru aflat la dispozitia
vreunei zeitati manioase, de data aceasta la dispozitia zeitei Gaia, zeita
pamantului, cu scopul de a-l ataca si ucide pe Orion. In cele din urma,
Scorpionul il ucide pe arcasul Orion, iar Artemis, zeita vanatorii si a razbunarii, multumita ca
dorinta de razbunare i-a fost satisfacuta, plaseaza animalul care a ajutat-o pe bolta cereasca,
alaturi de alte stele. Din cauza originii sale, nici Orion nu putea merge in taramul intunecat al lui
Hades. Prin urmare, cele doua constelatii, constelatia Orion si constelatia Sagetatorului au fost
dispuse diametral opus pe cerul noptii, de parca Orion se afla intr-o perpetua fuga de veninosul
scorpion.

Sagetator – O anumita confuzie cu privire la mitologia constelatiei

zodiacale a Sagetatorului nu poate fi spulberata intrucat mai exista o alta
constelatie semanand cu un centaur si purtand chiar aceasta denumire –
Constelatia Centaurului. Cu toate acestea, se presupune ca Grecescul
Toxotes (=arcas) desemna un centaur (fiinta pe jumatate om, pe
jumatate cal) agresiv si pus pe harta si rafuiala, in timp ce Centaurul se
presupunea a fi centaurul Chiron, un centaur cunoscut pentru
intelepciunea si marinimia sa. Cu greu se poate distinge forma unui
centaur in constelatia Sagetator, insa principalele stele care o formeaza schiteaza forma unui
ceainic. Accidental, Chiron este atins de o sageata inmuiata in veninul hidrei din Lerna, insa din
cauza faptului ca era nemuritor, in ciuda durerilor crunte, de nesuportat, nu putea sa moara. Lui
Zeus i s-a facut mila de el si i-a permis sa renunte la statutul sau divin in favoarea lui Prometeu,
creatorul oamenilor. In onoarea faptei sale nobile, Zeus l-a plasat pe Chiron alaturi de celelalte
stele. Constelatia Sagetatorului este localizata in Calea Lactee.

Capricorn – Chiar daca este o constelatie destul de mare, stelele care o

formeaza sunt putin vizibile si nu pot fi observate decat in noptile in
care cerul este intunecat complet. Explicatia mitologica a semnului
zodiacal al Capricornului dateaza de dinainte de greci, de pe vremea
babilonienilor. Babilonienii credeau ca semnul astrologic al
Capricornului reprezenta imaginea unei zeitati puternice pe nume Ea ce
avea trup de peste si cap si trunchi de tap. Se credea ca acesta fiinta traia
in apele oceanului, ziua iesind la suprafata pentru a veghea uscatul si
noaptea intorcandu-se in ape. Pe pe alta parte, conform mitologiei grecesti, constelatia
Capricornului este o reprezentare a zeului Pan, zeu protector al turmelor si al pastorilor, pe
jumatate om, pe jumatate animal ce canta divin dintr-un instrument numit syrinx (corespondent
al naiului de astazi) si fugarea frumoasele nimfe prin paduri. Grecii credeau ca din amuzament,
acelasi Zeus, stapanul suprem al zeilor, a pus acesta imagine pe cer. Conform altor variante
mitologice, Capricornul este de fapt Amalthea, capra care l-a hranit in secret cu lapte pe Zeus
atunci cand era copil si se afla pe insula Creta. In semn de recunostinta, Zeus a transformat
animalul intr-o constelatie.

Varsator – Apa aduce viata si o sustine, insa apa o poate distruge

intr-o clipita. Prin urmare, forta care determina apa sa cada din ceruri
sub forma ploilor era venerata de popoarele antice. In mai multe
culturi ale lumii, inclusiv cea babiloniana, cea egipteana sau cea
greaca, exista un zeu cunoscut sub numele de “Purtatorul de apa” sau
“Cel care varsa apa”. Era deopotriva indragit si temut. Varsatorul este
semnul zodiacal asociat constelatiei Varsatorului, constelatie
cunoscuta inca de pe vremea babilonienilor si asezata intr-o parte a
cerului cunoscuta sub numele de “Apa”. Pentru ca niciuna din stelele care o formeaza nu se
remarca in mod deosebit prin stralucire, constelatia Varsatorului poate fi observata cu dificultate.

Vechii greci credeau ca Varsatorul il reprezinta de fapt pe tanarul pastor Ganimede rapit de Zeus
si adus in Olimp. In Olimp, Ganimede ocupa un loc privilegiat intrucat rolul sau era acela de a le
umple paharele zeilor cu nectar, bautura dvina ce le asigura zeitatilor eterna tinerete si vigoare.
Pentru ca a ramas atasat intotdeauna de cel care ingrijea de nemurirea sa, Zeus i-a asigurat un loc
special pe bolta cereasca. Constelatia este plasata pe cer alaturi de alte constelatii asociate cu
semnul vital al apei: constelatia Delfinul, Cetus (un monstru de apa) si Pesti.

Conform unui alt mit, Varsatorul este de fapt Decalion, supravietuitor impreuna cu sotia sa al
unei mari inundatii preistorice. Se spune ca inundatia a fost provocata de Zeus pentru a spala
pamantul de rautati si de fiintele rele si ca cei doi erau ultimii oameni buni de pe pamant, singurii
care meritau crutati. Deucalion este cunoscut ca “Cel care poarta apa” nu doar pentru ca a
supravietuit potopului, ci si pentru ca a adus viata unei noi generatii de oameni, mai bune si mai
pure. Decalion a fost plasat pe bolta drept recompensa pentru faptul ca, prin salvarea sa, a salvat
si "umanizat" rasa umana. In ciuda faptului ca apa este un element predominant in mitologia
acestei zodii, Varsatorul este esentialmente un semn de aer.

Pesti - Constelatia Pesti este alcatuita din stele putin stralucitoare

dispuse insa sub forma unor cercuri sau inele mici legate intre ele printr-
un fir, insa se observa cu dificultate pe bolta cereasca. Aflata la sud de
Andromeda, din vremuri de demult, aceasta adunatura de stele a fost
asemanata cu forma a doi pesti sau a unuia singur. In mitologia greco-
ormana, monstrul Tifon ii urmarea pe Afrodita (zeita frumusetii) si pe
fiul sau Eros (zeul iubirii). Pentru a scapa de el si pentru a fi in siguranta,
cele doua fiinte nemuritoare au loc forma unor pesti, legandu-si cozile pentru a se asigura ca nu
se vor pierde una de cealalta in timpul fugii. Nemuritorii trebuiau insa sa scape nevatamati... Doi
pesti au fost atarnati pe arcada cu stele pentru a imortaliza momentul in care Frumusetea si
Dragostea si-au gasit salvarea. Nici nu se putea altfel...

http://www.garbo.ro

publicat pe 24 Martie 2010