intracraniand este deosebit

de intensd, perceputd ca riind .,in

casca,,,

if;f;:lli:#:::T;:i"
'
I
I

Nu cedeazd la analgeticele
uzuale (acid acetilsalicilic, algocalmin,
antinevralgic etc).

se accentueazd dupS eforturi

care duc la cresterea presiunii intraabdominale
(efort de tuse,
de defecatie), ra compresiunea juguiareror
si ra miscdrire capurui.
se atenueazd la aplicarea de pungd
de gheatd pe cap sau dupa scaderea
presiunii
intracraniene prin: evacuare LCR prin
punctie rombara, depretie,
varsatura.

2) Fotofobia sau intoleranta la lumina

face ca pacientul sd stea cu ochii
inchisi sau cu privirea
indreptatd cdtre zona cea mai intunecoasd
a incdperii.
3) virsdturile, de tip "central"

matinale, in jet, neprecedata de greatd.

Ele amelioreaza cefaleea
4) La noul ndscut sila sugar poate
si apard bombarea fontanelei, insd
aceasta este de multe ori
absentS datoritd exicozei care
se produce ca urmare a varsdturilor
si diaforezei. Tot la acest grup
v6rstd si ra copirur mic poate
de
apdrea un tipdt caracteristic (tipStut
encefaritic).
Semnele de iritatie meningeana
1) Pozitia particulard in cocos
de pusci este carcteristicd sindromurui
de infectie meningiand.
Bolnavul std in decubit lateral,
cu privirea indreptatd spre partea
cea mai intunecatd a incdperii,
capul in hiperexiensie si cu coapseie
cu
flectate pe abdomen si gambeie
fieciate
pe
coapse; aceasi
pozitie poate fii asemanata
cu cocosul de pusca(frinta).
Aceastd pozitie reprezintd o
posivd a sindromuluide
componentd
contracturd, dat fiind cd nu trebuie
efectuatd nicio manevrd din partea
examinatorului pentru a o pune
in evidenta.

2) Redoarea de ceafi se testeazd

cu bolnavul aflat in decubit
dorsar. se tenteazd frexia capurui
torace' mdna examinatoruluifiind
pe
plasatd sub regiunea nucard
a
capurui.in
mod
normarmanevra
poate fi efectuatd cu usurintd,
insd in conditii de iritatie
meningiand aceastd manevrd
int6mpind
rezistentd sau flexia nu poate
fi posibild

-llsemnul B'udzinsk!a! cefei se testeaza la fei ea

recioarea de ceafd, insd putin
mai viguros.
pozitiv atunci cind manevra
se soldeazi cu flexia genunchilor.

Er

este

4) semnulnuco - midriatic se
testeazd la felca siredoarea
de ceafd, urmarindu-se aparitia
midriazei.
5) semnul Kernig al trunchiului
cu bolnavul aflat in decubit
dorsar se tenteazd frexia trunchiurui
axul membrelelor inferioare,
pe
mana examinatoruluifiind plasatd
sub
umerii
bornavurui.
pozitivd in conditiire in care
Ea este
se sordeazS
cu frexia genunchiror.

6) semnul trepiedului dacd

se cere unui bolnav cu sindrom
de iritatie meningiand sd stea
sez6nd er se
membrele superiore asezate posterior,
pentru a-si rnentine pozitia
sezdnda, reaiiz6nd
I|;:Jli:::'

7) semnulsarutului constd in imposibilitatae pacientului

de a atinge genunchi cu buzele, din pozitia
sezanda. Este un semn util mai ales la copil
8) Semnul Kernig al membrelor inferioare, cu
bolnavul aflat in decubit dorsalse tenteazd ridicarea

membrelor inferioare in hiperextensie. La bolnavulcu

sindrom de iritatie meningiand se produce
o
dati cu aceastd manevrd flexia genunchilor sidurere la
nivelul regiunii posterioare a coapselor si
gambelor.

9)semnulBrudzinski controlateratse testeazd cu ajutorul

bolnavului aflat in decubit dorsal in modul
urmdtor: examinatorul flecteazd unul dintre membrele
inferioare de la nivelul coapsei sigenunchiului,
dupd care extinde gamba brusc pe coapsd. semnul
este pozitiv in conditiile in care se produc flexia
genunchiuluiopus (controiaiei'ai)si/sau se resimie
o dui-ere viorenid la rriveiuigastrocnemianuluisi
muschilor posteriori al coapsei.
10) semnul lui Lassage se testeazd la sugar si la copilul
mic in modul urmdtor: se suspendi copilul la
nivelul axilelor' in conditiile ?n care existd iritatie meningiand,
acestia flecteazd coapsele pe bazin si
gambele pe coapse' La tendinta de extindere
si dupd realizarea acesteia, membrele revin
la pozitia
initialS intocmai ca un resort.

!llin

conditiile in care examenulclinic este sugestiv pentru

sindromulde iritatie meningiand este
indicat s5 se continue explorarea paraclinicd pentru precizarea
etiologiei. in conditiile in care accesul
la imagisticd - tomografie computerizatd, rezonanti
magneticd nucleard - existd, este util sd se
inceapd printr-un astfel de examen' Daci o astfel
de explorare nu este cu putintd, se efectueazd
examenul de fund de ochi pentru a se exclude un
edem papilar, se face un examen neurologic c6t
mai complet pentru a exclucle c leziune fcca15, dupd
ca:'e se praciica, de urgentd, punctia iombard.
Tehnica punctiei lombare

'

Pozitia sez6nd, cu spatele la marginea patului,

cu genunchii adunati la piept sicu capulflectat.

'

Pozitia in decubit lateralcu genunchiiadunati

la piept sicu capulflectat, intre genunchi
punSndu-se o pernS pentru a se evita
distorsionarea repereror osoase

'

Lichidulcefalo-rahidian se recolteazd in cel putin

3 eprubete: una nesterird pentru examenur
biochimic si citologic siin doud eprubete sterile pentru
studiile microbiologice- o eprubetd
pentru flora microbiand obisnuiti si una pentru
mycobacterii. Dacd se suspecteazd o
etiologie fungicd este utilsd se recolteze sio eprubetd
aditionala pentru astfel de studii.
cantitatea de LCR recoltatd trebuie sd fie de circa
2 ml in fiecare

eprubeti.

'

sindrcmulpost punctie lombard apare de regula in

cursulprimelor 24 deore dupa
efectuarea examenuluisise manifesta prin cefalee
intensd insotitd de greatisau de vdrs6turi
side senzatie de vertij, maiales in ortostatism siin
cursur mersului . Mai pot apare dureri
dorsale, dureri localizate la nivelul membrelor inferioare,
mai mult sau mai putin intense.
Unicultratament constS in repaus siadministrare
de analgezice sau cofedol. Cu toate acestea,
simptomele pot sd persista p6nd la 10-l-4 zile.

norrnaleste normotenslv (la punctia lornbara

urmatoa rele constante:
LCR

LCR curge

constant picatura cu picatura)are

aspect: clar, ca ,,dpa

de izvor,,

celularitate : cateva limfocite

(2_S/ mmc)
proteinorahie: 0,20-0,30
g/r, varoareexprimata

caritativ prin reactie pandy

negativa
glicorahie: I/2_2/3
din valoare glicemiei;
60_g0mg%
clorurorahie : 7 2O_7
50
mg%

1) Sindrom de iritatie
meningiand prezent clinic
cu richid cefaroi.ahidian
asociere poartd denumirea
noi-mar. Aceastd
de meningism si poate
apdrea in unere ooti
microbiene, mai murt
inrectioase virare
sau mai putin severe,
si
precum si in caz de
insoratie.

2) SindromultJe iritatie
meningiand este prezent
clir

:ili:i:;:,il:fl iil.T?,X*pn,n:,,rffi,:,::T*;#,:,ffi

neagd existenta acestei

entitdt.

este foarte dificira preciza

3) sindromur de irii:,+;^

."

poartd numere

i:li;i,.,

reactie meninsiani,
argumentiind
,no',e se termin; uo leacrle
" "'r'd ,"r.tii meningiand si incepe o
meningitd.

, . "

-^.
oi.gno,ti.ll:l,il:l::#il::ilil::T:ezent

dr

cd

crinic iar LCR-ureste

modiricat, permir6nd

Macroscopic LCR poate

'
.

din punct de vedeit,r ar presiunii:

normotensiv, hipertensiv,
hipotensir,,
din punct de veder:
alaspectului:

clar, opalescent, tulbure,.he,;

roragic,xa ntocrom.
Dacd examenul LCR_ului
si clinica sugereazd
etiologia micobacl
t mp de 24 0r

il:':: ,:;fl': :: :T H:H r

ffi
rapid mycobacteria,

o"'acesta

e,,"

;;::1i:',jtriiT;,;: :: I:i::

"

apare, de la nivelulr;u
r" pou,* evidentia mai
fie direr:r (frotiu.o,,
Ziehl-Nielsen),
fie prin culturd pe
Jensen{4-6 saptamanil .
'rat
mediur LowensteinLa ora actuald se
incearcd utirizarea
unor l
maimoderne, cum sunt
punerea in evidentd
os in LCI. si
,1 reactia
;"rTnor.tehnici
a
polimerazic; in

antigenutui

trbur.rr;;;;;;i

tubercuroase.

Dacd LCR-ul recoltat

investigatii.oition.i.t

;:*::'*;

rrni pu-ntru rapida stabirire

a etiologiei

te pui"ulent saulsicjacd
celularitatea sugereazd
o etiorogie bacteriand
se fac

;*1[:

::,::::::::

;
de n, f ca ."
o,;;;; ;: ilil?r?

:ff

::TJ,T ru

;** il **iltr ; .*:: :.,",u

::ffi':11 ?itlriii:;

*:::ir;;;:

Pentru meningitere
virafe a'em ia dispozitie
tehnici FcR de identificare
virara.

;:'- ",

uz

ua,e vo r