ANALIZA MATEMATICA N ARHITECTURA

Greg Lynn

Azi m-am gandit sa vorbesc despre tranzitia de la un anume mod de a percepe natura catre
altul, care se reflecta n arhitectura. Ce-i interesant e ca noi arhitectii am cautat ntotdeauna sa
mplinim frumusetea asociindu-o cu natura, si nendoielnic, arhitectura frumoasa ntotdeauna
s-a inspirat dintr-o forma de natura.
Asadar, de cca 300 de ani, controversa aprinsa n arhitectura a fost daca numarul 5 sau
numarul 7 era o proportie mai buna de a aborda arhitectura, pentru ca nasul e o cincime din
cap, iar capul e o septime din corp.
Motivul pentru care acesta era etalonul frumusetii si naturii e pentru ca zecimalele nu
fusesera inventate nca --era n secolul XVI-- si trebuiau sa dimensioneze o cladire folosind
fractii, astfel nct o camera sa reprezinte o patrime din fatada; soclul acesteia putea fi
dimensionat la 10 unitati si se ajunge la elemente mici prin diviziune fractionala din ce n ce
mai detaliate.
n secolul XV diviziunea zecimala a fost inventata; arhitectii n-au mai folosit fractii, avnd
un nou model natural. Astfel, ce se ntmpla astazi e ca un model n marime naturala care-i
bazat pe calcul matematic si care foloseste instrumente digitale, are multe implicatii n
conceptul despre frumusetesi forma, si multe implicatii n felul cum gndim despre natura.
Cel mai bun exemplu ar fi probabil stilul gotic.Goticul a aparut dupa inventarea analizei
matematice, desi arhitectii din perioada gotica foloseau realmente analiza matematica ca sa
defineasca formele. Dar ce a fost important la momentul gotic n arhitectura e ca pentru prima
data forta si miscarea au fost gndite ca notiuni de forma.
n exemple ca cel al Crucii Regale Christopher Wren vezi defapt ca forta structurala a boltii
se articuleaza n linii, deci vezi defapt expresia fortei si formei structurale. Mult mai trziu,
podurile lui Robert Maillart optimizeaza forma structurala cu un calcul de curbura aproape ca
o parabola.Modelul lantului atrnat al lui Antonio Gaudi, arhitectul catalan, la sfrsitul
secolului XIX, nceputul secolului XX, acel model de lant atrnat se transpune n arcade si
bolti. Prin urmare, n toate aceste exemple structura este forta determinata.Frei Otto a nceput
sa foloseasca diagrame si modele din polistiren expandat ca sa genereze Mannheim Concert
Hall.Interesant, n ultimii 10 ani Norman Foster a ncorporat un model similar de transfer al
caldurii pentru a genera acoperisul Galeriei Nationale din Londra, cu inginerul de structura
Chris Williams.

n toate aceste exemple, exista o forma ideala, pentru ca sunt gndite n functie de
structura.Ca arhitect, am perceput ntotdeauna aceste sisteme drept foarte limitative, pentru ca
eu nu sunt interesat de forme ideale si nu sunt interesat n optimizare pna la perfectiune.Asa
ca m-am gndit sa introduc o noua componenta care trebuie luata n considerare, cnd ne
gndim la natura, si asta e n fond inventarea formei generice n evolutie genetica.
Eroul meu nu e Darwin; e un tip pe nume William Bateson, tatal lui Gref Bateson, care a
fost mult timp aici n Monterey. El a fost ceea ce se numeste un teralog: cauta toate
monstruozitatile si mutatiile pentru a deduce reguli si legi, n loc sa se uite la cazuri standard.
Deci n loc sa caute tipul ideal sau media ideala, el ntotdeauna cauta exceptia. n acest
exemplu, care-i un exemplu ce se numeste regula lui Bateson, are doua genuri de mutatii ale
degetului mare uman. Cnd am vazut prima data aceasta imagine, acum 10 ani, mi s-a parut
foarte ciudata, dar si frumoasa n acelasi timp. Frumoasa pentru ca avea simetrie. Deci, el a
descoperit ca n toate cazurile de mutatie ale degetului mare, n loc de un singur deget
mare,exista fie nca unul opozabil fie 4 degete. Prin urmare mutatiile au regresat n
simetrie.Bateson a inventat conceptul reducerii la simetrie care spune ca ori de cte ori se
pierde informatie ntr-un sistem acesta se ntoarce napoi la simetrie. Prin urmare simetria nu e
un indiciu de ordine si organizare --asa cum mereu crezusem ca arhitect-- simetria e absenta
informatiei.De fiecare data cnd pierdeai informatie regresai la simetrie; de fiecare data cnd
adaugai informatie la un sistem ntrerupeai simetria. ntreaga idee a formei naturale a evoluat
n acel moment de la cautarea formei ideale spre cautarea unei combinatii de informatie cu
forma generica.Efectiv dupa intuirea acestei imagini si definirea perspectivei lui Bateson, am
nceput sa folosim aceste reguli de simetrie ntrerupta si bifurcata, n conceperea formelor
arhitecturale.
Sa vorbesc un minut despre mijloacele digitale pe care le folosim acum si integrarea
analizei matematice. Fundamentarea pe analiza matematica echivaleaza cu a nu trebui sa
gndim dimensiunile n viziunea unitatilor ideale sau a elementelor infinitezimale. n
arhitectura avem de-a face cu uriase asamblari de componente, deci ar putea exista, sa zicem
50.000 de bucati de constructie n aceasta sala n care va aflati acum care trebuie
organizate.Normal ati gndi ca toate ar trebui sa fie la fel, de exemplu, scaunele pe care stati
ar avea aceeasi dimensiune. N-am verificat, dar exista o regula ca fiecare scaun sa fie de
dimensiune usor diferita, deoarece vrei sa le diferentiezi ca fiecare sa fie n linia de
vizibilitate.Elementele care compun armatura tavanului si iluminarea toate si pierd
caracteristica modulara, modificndu-se tot mai mult catre dimensiuni infinitezimale.Asta
pentru ca noi toti folosim metodele analizei matematice pentru confectionare si
design.Analiza matematica e de asemenea matematica liniilor curbe. Deci, chiar o linie
dreapta, definita n analiza matematica e o curba. E doar o curba fara inflexiune. Deci, un nou
limbaj al formei patrunde acum n toate domeniile de design: fie n cel de automobile, de
arhitectura, produse, etc. e ntradevar influentata de acest mediu digital al curburilor.
Complexitatea de proportii ce deriva din asta --stiti, n exemplul raportului dintre nas si fata,
exista ideea fractiei raportata la ntreg. Cu analiza matematica, ntreaga idee de subdiviziune e
mai complexa, pentru ca ntregul si partile alcatuiesc serii continue.

E prea devreme de dimineata pentru o prelegere de analiza matematica, asa ca am adus

cteva imagini ca sa descriu cum functioneaza. Asta e o biserica coreeana pe care am facut-o
n Queens. n exemplu vedeti componentele acestei scari sunt repetitive, dar sunt repetitive
fara a fi modulare. Fiecare din elementele din aceasta structura are o distanta si o dimensiune
unica, si fiecare conexiune are unghiuri unice. Singurul mod n care am putut-o proiecta sau
construi a fost prin definirea formei cu ajutorul analizei matematice. E si mult mai dinamica,
deci vedeti ca aceeasi forma se deschide si se nchide ntr-un mod foartedinamic pe masura ce
o traversezi, pentru ca are aceasta caracteristica de vector n miscare ncorporata n concept.
Deci acelasi spatiu care pare sa fie un spatiu nchis, cnd e perceput din directie opusa devine
un fel de panorama deschisa.De asemenea ai impresia de miscare vizuala n spatiu, pentru ca
fiecare element se modifica dupa un tipar, n asa fel ca acest tipar ti focalizeaza privirea catre
altar. Cred ca asta e una din schimbarile principale si n arhitectura, anume ca ncepem sa
cautam nu o forma ideala, cum este crucea latina pentru o biserica, ci, de fapt, totalitatea
particularitatilor unei biserici: lumina care vine din spate de la o sursa invizibila,
directionalitatea care ti focalizeaza atentia catre altar. n final nu e exagerat de greu de a
proiecta un spatiu sacru. Trebuie doar sa ncorporezi un anume numar de caracteristici ntr-un
fel oarecum genetic. Deci, acestea sunt diferite perspective al acelui interior, care are un set
complex de orientari toate integrate ntr-o forma simpla.
n ce priveste constructia si fabricarea, asta e o strada de case lunga de un kilometru
construita n anii '70 n Amsterdam. Iar aici am divizat cele 500 de apartamente n mici
vecinatati, si am diferentiat acele vecinatati. Nu voi intra n amanunte la nici unul din aceste
proiecte, dar puteti vedea ca scarile rulante si lifturile care transporta oameni pe suprafata
cladirii sunt sustinute de 122 tronsoane structurale. Pentru ca folosim scari rulante sa
transportam oameni, toate aceste tronsoane preiau ncarcaturi pe diagonala. Deci, fiecare are o
forma putin diferita pe masura ce glisezi pe lungimea cladirii. Lucrnd cu Bentley si
MicroStation, am scris un program software special care mbina toate componentele mpreuna
n aceste esantioane de informatie, asa nct daca schimbam orice element de-a lungul cladirii,
aceasta schimbare nu se distribuie doar la fiecare din tronsoane, dar fiecare tronson distribuie
apoi informatia de-a lungul ntregii fatade a cladirii, nct e un singur calcul pentru fiecare
component al cladirii pe care l adaugam. Deci sunt zeci de milioane de calcule doar pentru a
proiecta conexiunea ntre o piesa de structura din otel si o alta piesa de structura din otel. Dar
ce ne ofera n final e o conexiune armonioasa si sintetizata a acestor componente una cu alta.
Aceasta idee m-a determinat ntr-un fel sa fac design-ul pentru un produs multumita unor
firme de design care au conexiuni cu arhitecti, lucrez cu Vitra, o companie de mobila, si
Alessi, o companie de utilaje domestice. Au acceptat provocarea: sa diferentieze
componentele dar sa le pastreze ntr-un ansamblu sintetic.
Deci, nu ca sa ma iau de BMW, sau sa le fac reclama, dar sa luam BMW ca exemplu. Ei
trebuie sa aiba, n 2005, o identitate distincta pentru toate modelele lor de masini. Deci, seria
300, sau care e noua lor masina, seria 100 care se produce trebuie sa semene cu seria 700 la
celalalt capat de productie, deci au nevoie de o identitate distincta, consecventa, care e BMW.
n acelasi timp, cineva plateste $30.000 pentru o masina seria 300 iar o alta $70.000 pentru o
serie 700 si cel ce plateste mai mult dect dublu nu vrea ca masina lui sa arate prea mult ca
masina ieftina. Deci trebuie sa diferentieze aceste produse. Deci, cum productia ncepe sa

permita mai multe optiuni de design, acest aspect se amplifica, considernd ntregul, dar si
partile.
Acum, ca arhitect, raportul ntreg-parte -- e tot ce ma preocupa, dar pentru firme design-ul
produsului devine tot mai mult un aspect esential. Deci, primul gen de produs pe care l-am
facut a fost cu Alessi, aume un set de cafea si ceai. E un set de cafea si ceai incredibil de
scump; am stiut de la nceput. Deci, am fost la niste cunostinte n San Diego, si am folosit o
metoda de expandare pentru a da forma titanului care-i folosita n industria aeronautica.n
esenta, taiem un mulaj de grafit, l punem n cuptor, l ncalzim la 1.000 de grade, umflam
ncetisor titanul moale si apoi l expandam n ultima clipa n forma mulajului. E grozav ca
formele costa doar cteva sute de dolari. Titanul costa cteva mii de dolari, dar mulajele sunt
foarte ieftine. Deci, proiectam un sistem de opt forme care pot fi nlocuite, similar cu acel
proiect e casa pe care vi l-am aratat, si pe care le putem recombina ntre ele, ca sa avem mereu
forme ergonomice care au ntotdeauna acelasi volum si care pot oricnd fi produse n acelasi
fel. n acest fel fiecare din aceste mulaje costa doar cteva sute de dolari, dar obtinem o
variatie incredibila de componente.Si acesta e unul din acele exemple de seturi. Deci, pentru
mine, ce-a fost important e ca acest set de cafea-- care-i doar un ibric de cafea, un ceainic, si
acelea de pe tava sunt vase -- ca ar avea coerenta -- deci vor fi vase de cafea Greg Lynn Alessi
dar oricine cumpara o piesa va avea un obiect unic, unic ntr-un anume fel.
ntorcndu-ma la arhitectura, ceea ce e organic la arhitectura ca domeniu, spre deosebire de
design-ul de obiecte, e aspectul Holistic si monumentul care e de fapt sfera noastra.Exemplu,
trebuie sa proiectam lucruri care sa fie coerente ca ntreg, dar sa se mparta n camere mai
mici si sa aiba o identitate att la scara mare ct si la scara mica. Arhitectii au tendinta sa
lucreze cu semnatura, asa ca un arhitect are nevoie de o semnatura si acea semnatura trebuie
sa se potriveasca la orice scara, de la o casa pna la, sa zicem, zgrie-nori; suntem buni la
mentinerea acestei semnaturi si integrarea ei n complexitate, cum ar fi relatia, sa spunem,
ntre forma cladirii, structura, ferestre, culoare, model. Acestea sunt aspecte arhitecturale
reale.
n acest sens protagonistii mei din lumea naturala sunt aceste broscute tropicale. Mi-au
strnit interesul pentru ca sunt cel mai extrem exemplu de o suprafata n care structura li --sa-i
zicem decoratia-- stiu ca broasca n-o vede ca decoratie, dar asa apare-- sunt toate legate una
de alta . O schimbare n forma indica o schimbare n modelul de culoare. Deci, modelul si
forma nu sunt acelasi lucru, dar lucreaza mpreuna si sunt fuzionate ntr-un fel. Pri urmare,
cnd am proiectat un centru pentru parcurile nationale din Costa Rica, am ncercat sa folosim
acea idee de culoare gradata si o schimbare n testura, structura se modifica de-a lungul
suprafetei cladirii. Am folosit de asemenea o continuitate a schimbarii de la o sala principala
de expozitie la un muzeu de istorie naturala, deci e o singura schimbare continua n
configuratie, dar n cadru acelei configuratii sunt diferite tipuri de spatii si forme. ntr-un
proiect de cladiri de locuit n Valencia, Spania facem diferitele turnuri fuzionate mpreuna
ntr-o curba comuna ca sa obtinem o singura configuratie ca un fel de monolit, de mpartit n
elemente individuale.Si vezi ca acea schimbare n configuratie da tuturor celor 48 de
apartamente forma si marime unica, dar ntotdeauna n cadrul unor limite controlate, unei
nvaluiri a schimbarii. Lucrez n grup cu alti arhitecti. Avem o firma numita United Arhitects.

Am fost printre finalistii n proiectul pentru site-ul Word Trade Center. Cred ca asta
demonstreaza felul n care abordam aspectul constructiilor la scara incredibil de mare. Am
dorit sa facem un fel de catedrala gotica n jurul urmelor ramase din World Trade Center.
Pentru asta am ncercat sa conectam cele cinci turnuri ntr-un singur sistem. Si ne-am uitat,
ncepnd cu anii 1950 au existat numeroase exemple de alti arhitecti ncercnd sa faca acelasi
lucru. De fapt am abordat-o la nivel de tipologie a cladirii, la care puteam construi aceste cinci
turnuri separate, care sa se mbine toate la etajul 60 si sa alcatuiasca un fel de configuratie
monolitica. De asemenea, cu United Architects am facut o propunere pentru birourile
principale ale European Central Bank n care am folosit acelasi principiu, dar de data asta ntro configuratie mult mai monopolitica, unificata ntr-o sfera. Din nou, vezi un fel de fuziune
organica a mai multor elemente de cladire pentru a alcatui un ntreg, care se descompun n
parti mai mici, dar ntr-un fel incredibil de organic.
n fine, as dori sa va arat niste efecte ale implementarii prefabricarii digitale. Cam acum
sase ani am achizitionat una din aceste mori CNC,sa nlocuiesc -- tinerii si tot taiau degetele
construind modele. Si am cumparat si un taietor cu laser si am nceput sa construiesc n
atelierul meu elemente si modele de constructie de scara mare unde aveam acces direct la
utilaje.
Am observat ca daca am intervenit n programul software al utilajului practic producea
efecte decorative. Deci, pentru interioare, ca aceste magazin din Stockholm,Sweden, sau acest
perete de exponate de la Institutul de Arhitectura din Norvegia, am putut folosi textura pe care
utilajul o lasa ca sa cream efecte spatiale si am putut integra textura peretelui cu forma zidului
si cu materialul. Deci, n forme de plastic turnate n vid, din fiberglass, si apoi chiar la nivelul
otelului de structura, pe care-l gndesti a fi liniar si modular. Industria otelului e n prezent
naintea industriei design-ului asa ca daca profiti de acest avantaj poti gndi grinzile si
coloanele rulate toate mpreuna ntr-un singur sistem foarte eficient, dar care n acelasi timp
produce si efecte decorative si efecte de forma foarte frumoase si organice.

Student: Enache Gabriel Madalin 43B