SFINTII PRINTI SI CANOANELE APOSTOLICE ZIDUL NECLINTIT DIN CALEA EREZIARHILOR

de Ieromonah Iosif Pasca

http://72.14.203.104/search?
q=cache:jHxDi6yFoV0J:www.sihastru.org/mirem/crez_ort
h/ecumenism_canoane.html+hozevitul+ereticii&hl=en&gl=
us&ct=clnk&cd=1
Privind la izvoarele istorice ne ncredintm c n toat
lumea crestin, totdeauna si de ctre toti a fost mrturisit
existenta unei singure sfinte, sobornicesti si apostolesti
Biserici, care este constituit pe pmnt sub forma vizibil a
comunittii de credinciosi crestini, cu ierarhia si cu
administratia sa proprie.
Aceast ncredintare privind unicitatea Bisericii
adevrate a fost ntotdeauna prezent la ortodocsi si
respectiv la eterodocsi; disputele se purtau doare n jurul
problemei privind care este Biserica cea adevrat. Iar
convingerea c statutul si cinstea de a fi Biserica cea
adevrat a lui Hristos poate apartine doar uneia singure,
nici nu se punea n discutie. n acele timpuri nimeni nu
vorbea - asa cum se face astzi de ctre teologii eterodocsi c diversele confesiuni crestine sunt de fapt ramuri ale unei
singure Biserici a lui Hristos; toate aceste grupri
neortodoxe fiind considerate ca schismatice si-au pierdut
prezenta harului mntuitor n Tainele lor odat cu separarea

de trupul Bisericii ortodoxe.

Asa vd problema din punct de vedere eclesiologic cele
sapte Sinoade Ecumenice. Biserica ortodox mrturiseste
despre sine exclusiv ca fiind cea adevrat precum si
prezenta numai n Tainele sale a harului sfintitor si
mntuitor; numai ierarhia acesteia este purttoare a harului
apostolic prin care are dreptul de a lega si dezlega.
Fericitul Augustin spune c: "Ei (ereticii) primesc harul
botezului numai dup revenirea lor n snul Bisericii. Afar
de granitele Bisericii poti avea orice, cu exceptia mntuirii.
n afara Bisericii se poate s ai trepte ierarhice, taine,
Aliluia si Amin (Liturghie), Evanghelie, credint si s
propovduiesti pe Dumnezeu n trei ipostasuri, dar mntuire
poti s ai exclusiv n Biserica universal dreptmritoare."
n afara Bisericii dreptmritoare, svrsirea Tainelor chiar
n cele mai mici amnunte nu se pot ntelege de ct ca
form exterioar lipsit de harul sfintitor si mntuitor.
Aceste forme exterioare, golite ns de har, si recapt
valabilitatea numai dup ntoarcerea n Biserica Ortodox.
Dincolo de granitele Bisericii Ortodoxe, svrsirea
Sfintelor Taine se limiteaz doar la ndeplinirea formelor
lor exterioare - ns svrsirea si validitatea lor devine real
doar dup ntoarcerea ereticilor n snul Bisericii. Doar
Biserica are puterea si dreptul de a lega si dezlega. De
aceea Biserica Ortodox, cu puterea sa divin, are dreptul
s primeasc n snul su pe eterodocsi fr repetarea
formei exterioare a Tainelor svrsite la alte confesiuni
crestine (Botez, Mirungere, Cununie, Hirotonie).

S notm c atitudinea fat de primirea n Biseric a

eterodocsilor de-a lungul veacurilor n diferite Biserici
locale a fost variabil. Dar acele persoane care nu primiser
Botezul dup formula corect (scufundare sau turnare
ntreit n numele Tatlui si al Fiului si al Sfntului Duh)
obligatoriu, n toate Bisericile si totdeauna au fost primiti
prin rebotezare. n toate celelalte cazuri, fiecare Biseric
local primea pe fostii eterodocsi conform iconomiei sale.
V prezentm mai jos cum s-a concretizat acest principiu al
iconomiei divine n diversele Biserici locale:
Despre episcopii nestorieni, Sinodul III Ecumenic
precizeaz c ei sunt "strini de harul preotiei si sunt depusi
din treapta de episcop" (canoanele 1 si 2); ns Sinodul
Trulan n canonul 95 statueaz c nestorieni sunt primiti n
Biseric prin Taina Pocintei, adic nici Hirotonia lor si
nici Mirungerea lor nu se repet. Arienii (Sinodul II
Ecumenic, canonul 8; Sinodul IV Ecumenic, canonul 95,
s.a.) sunt primiti prin Mirungere - fr rebotezare.
La Sinodul din Cartagina din 419 si la dou sinoade de la
Constantinopol a fost stabilit despre copiii botezati la
donatisti s fie primiti n Biseric prin Mirungere.
Sinodul VI Ecumenic prin canonul 95 statuteaz c
arienii sunt primiti prin Mirungere iar nestorienii si
monofizitii prin Taina Pocintei (prin lepdare n public de
eresul lor). Arienii, macedonienii, novatienii ... si
apolinaristii sunt primiti prin Mirungere. Altii pavlichienii, evdomienii, montanistii si sabelienii - sunt
primiti prin rebotezare.

Este foarte important n istoria Bisericii universale de

cunoscut faptul c n paralel cu diversele Biserici locale
existau si exist diferite practici de a primi pe eterodocsi,
dar aceasta n-a fost niciodat motiv pentru dipute ntre ele.
Astfel, Sinodul din Cartagina hotrste urmtoarele: "n
legtur cu aceasta (primirea ereticilor) fiecare dintre noi
trebuie s spun ceea ce gndeste, dar nimeni nu trebuie s
judece pe altul si s resping unitatea (euharistic) cu cei
care gndesc altfel."
Bazndu-se pe hotrrea Sinodului IV Ecumenic aproape
toate Bisericile locale primesc pe monofiziti prin
Mirungere; Biserica Ortodox a Georgiei, prin hotrrea
unui Sinod local de la Ruis-Urbnisi (anul 1103) practic
deja de nou veacuri primirea monofizitilor prin rebotezare.
Faptul c n afara Bisericii se pot svrsi doar formele
exterioare ale Tainelor se confirm prin aceea c n diferite
Biserici locale exist mai multe practici de primire a
eterodocsilor, iar aceasta niciodat n-a strnit controverse;
pentru c dac ntr-o Biseric local se primesc ereticii prin
rebotezare n timp ce ntr-alta aceeasi sunt primiti prin
Mirungere sau Pocint, este clar c pe aceste persoane
ambele Biserici locale le consider nebotezate. n prima
situatie, Biserica foloseste o practic mai aspr (acrivie), iar
n cea de a doua, o alt Biseric local uzeaz de iconomie
(nerepetnd asupra persoanei primite forma exterioara a
Tainei) si, svrsind n mod real si deplin cu puterea harului
mntuitor Taina Mirungerii sau Pocintei, realizeaz n fapt

plinirea Botezului svrsit nainte de primirea n Biserica

adevrat doar sub aspectul su exterior.
*
Una din dogmele centrale ale Bisericii este unitatea
acesteia. Temelia acestei unitti este regsit n al IX-lea
paragraf al simbolului de credint: "Cred ntru una, sfnt,
soborniceasc si apostoleasc Biseric".
Aceast dogm se bazeaz si pe cuvintele scripturistice:
"Pe aceast piatr voi zidi Biserica Mea si portile iadului nu
o vor birui" (Mt. 16,18). Din aceste cuvinte reiese clar c
Iisus Hristos ntemeiaz o singur Biseric si de aceea o
aminteste la singular. Sfntul Apostol Pavel vorbeste astfel
despre Mntuitorul Iisus Hristos: "El este capul trupului, al
Bisericii." (I Col. 1,18), "Care (Biserica) este trupul Lui,
plinirea Celui ce plineste toate ntru toti" (Efeseni 1,23) si
iarsi: "Cci nimeni vreodat nu si-a urt trupul su, ci
fiecare l hrneste si l nclzeste, precum si Hristos
Biserica." (Efeseni 5,29).
Sfntul Chiril al Alexandriei, participant la Sinodul III
Ecumenic, n scrisoarea 39 ctre Ioan al Antiohiei afirm:
"Nu acceptm sub nici un chip s vedem schimbat
credinta, adic Simbolul Credintei pe care l-au expus
Printii nostri si nu ngduim ca noi sau altcineva s
schimbe vreun cuvnt din ceea ce se afl aici, nici chiar s
lase s cad vreo silab, amintindu-ne de Cel ce a spus:
<<Nu muta hotarele vesniciei pe care le-au asezat printii
ti>> (Deut.191,14) . Cci nu ei au vorbit, ci Duhul lui
Dumnezeu Tatl care de la El purcede si care nu este strin

de Fiul dup fiint" [1]

Granitele Bisericii lui Hristos sunt caracterizate prin
dou conditii esentiale: a. credinta adevrat; b. unitatea
euharistic (liturgic).
Sfntul Maxim Mrturisitorul vorbeste astfel despre
dreapta credint: "Mntuitorul si-a numit Biserica Sa
soborniceasc, dreptmritoare."
Despre unitatea euharistic, Sfntul Ciprian al Cartaginei
scrie urmtoarele: "Trebuie s stii c episcopul este n
Biseric si Biserica n episcop, iar cel care nu este n
comuniune (euharistic) cu episcopul acela nici nu este n
Biseric si se nsal cei care nu sunt mpcati cu ierarhia
instituit de Dumnezeu avnd ndejdea s-si gseasc
unitatea (liturgic) pierdut, aflnd-o la cei rrciti. Cnd de
fapt Biserica este una, soborniceasc si nedesprtibil si
peste toate unit si ntrit prin comuniunea (euharistic) a
ierarhilor."
De aici rezult dar c unitatea de credint si liturgic a
episcopilor formeaz Biserica adevrat a lui Hristos.
Prin Sfnta mprtasanie, fiecare om se uneste cu trupul
mistic al lui Hristos iar aceast unire constituie Biserica lui
Hristos al crei cap este Mntuitorul nsusi ("C o pine, un
trup suntem cei multi; cci toti ne mprtsim dintr-o
pine." - I Cor. 10,17; "Pentru c suntem mdulare ale
trupului Lui, din carnea Lui si din oasele Lui" - Efeseni
5,30).
Despre unitatea Bisericii ca trstur fundamental a

acesteia, vorbesc toti Sfintii Printi. Sfntul Ioan Gur de

Aur scrie urmtoarele: " (...) astfel, cum ne nvat Scriptura
si Sfintii Printi, Biserica adevrat a lui Hristos este una
singur din care n diferite timpuri s-au desprtit diverse
adunri eretice si grupri schismatice."
n acelasi timp, dogma ortodox despre Biseric ne
nvat c Biserica lui Hristos este singurul loc unde
lucreaz harul sfintitor si mntuitor, adic unde sunt
valabile cele Sapte Taine ale Bisericii. Biserica este trupul
mistic al lui Hristos si numai n ea se poate plini
ndumnezeirea omului.
Sfntul Antonie cel Mare spunea urmtoarele cuvinte:
"Dumnezeu s-a fcut om pentru ca omul s devin
dumnezeu." Pentru aceasta Mntuitorul a ntemeiat
Biserica Sa n care ncepnd cu din ziua Cinzecimii
lucreaz Duhul Sfnt si se svrsesc Sfintele Taine.
Vrjmasul omenirii din ziua nfiintrii Bisericii a nceput
lupta mpotriva ei prin nvtturi gresite si prin sciziunea
Bisericii. nc n perioada apostolic au aprut primele
erezii care prin rspndirea nvtturilor gresite si nselare
luptau mpotriva Bisericii dreptmritoare. Despre ei, Sfntul
Apostol si Evanghelist Ioan spune: "Iar acum multi
antihristi s-au artat; de aici cunoastem noi c este ceasul
de pe urm. Dintre noi au iesit, dar nu erau de-ai nostri,
cci de ar fi fost de ai nostri, ar fi rmas cu noi; ci ca s ne
arate c nu sunt toti de ai nostri, de aceea au iesit." (I Ioan
2,18-19).
Sfntul Apostol Pavel anatematizeaz pe toti ereticii din

toate timpurile: "Dar chiar dac noi sau un nger din cer var vesti alt Evanghelie dect aceea pe care v-am vestit-o s fie anatema! Precum v-am spus mai nainte si acum v
spun iarsi: Dac v propovduieste cineva altceva dect ati
primit - s fie anatema!"
Pe eretici si adunrile lor i anatematizeaz si sinoadele
ecumenice. Sfintii Printi demascau si nfierau aceste
nvtturi gresite, ucigtoare de suflet iar pe cei care le
mbrtisau i numeau urtori de Hristos si antihristi.
La fel de vinovati sunt si schismatici al cror pcat, dup
cum scrie Sfntul Ciprian al Cartaginei "nu se spal nici cu
mucenicie", adic binenteles nu s-au pocit si nu s-au
ntors la Biserica mam.
*
V. Lossky scrie urmtoarele:<< Din cuvintele Sfintei
Scripturi "Cci nc nu era dat Duhul, pentru c Iisus nc
nu fusese preaslvit" (Ioan 7,39) se vede clar c lucrarea
Sfntului Duh nainte de nfiintarea Bisericii si n afara
Bisericii nu se face asa cum se ntmpl n cadrul Bisericii
dup Cinzecime. Mntuitorul spune "Iar cnd va veni Acela,
Duhul Adevrului (...) Acela M va slvi pentru c din al
Meu va lua si v va vesti. Toate cte are Tatl ale Mele sunt;
de aceea am zis c din al Meu ia si v vesteste vou." (Ioan
16, 14-15). Dumnezeirea comun a Tatlui si Fiului se
druieste n Biseric prin Duhul Sfnt credinciosilor iar
aceasta ei se fac prtasi dumnezeirii. Duhul Sfnt druieste
credinciosilor focul dumnezeiesc - harul necreat, prin
aceasta ei devenind mdulare ale aceluiasi trup - cel al lui
Hristos. Trebuie neaprat s purtm numele Fiului (al Iisus

Hristos) si s fim mdulare ale trupului Lui (adic ale

Bisericii) ca s primim Duhul Sfnt >>.
Sfntul Irineu de Lungdunum (Lyon) scrie: "Unde este
Biserica acolo este si Duhul Sfnt; iar unde este Duhul Sfnt
acolo este Biserica si tot harul, iar Duhul Sfnt este
Adevrul".
Harul mntuitor al Sfntului Duh lucreaz n Tainele
Bisericii, adic exclusiv n Biseric, aceasta avnd granite
canonice bine delimitate, vizibile. Prin Botez omul devine
mdular al trupului mistic al lui Hristos, adic membru al
Bisericii. De aici reiese clar c Botezul (la fel si celelalte
Taine bisericesti) nu pot s existe independent de Biseric
(adic n afara granitelor acesteia).
Dincolo de granitele Bisericii lui Hristos, adic la
eterodocsi, "Tainele" svrsite de acestia nu pot s uneasc
n mod real pe primitori cu Biserica lui Hristos cea
adevrat (ortodox).
Este cu neputint ca prin Botezul svrsit la romanocatolici, monofiziti sau protestanti, omul s devin ortodox,
adic membru al unei singure adevrate Biserici a lui
Hristos. La fel este cu neputint ca prin Hirotonia svrsit
dincolo de granitele Bisericii, omul s primeasc harul
preotiei.
*
De-a lungul veacurilor apostolii si sfintii au mrturisit ntr-

un glas: Unul este Dumnezeu si Una este Calea, Unul este

Duhul si Una este Biserica, Unul este Cuvntul lui
Dumnezeu n Sfnta Scriptur si Una este Sfnta Traditie.
Sfntul Vasile cel Mare spunea ntr-una din scrisorile sale:
"Noi nu acceptm nici o credint nou care ne-ar fi
prescris de altii si nu cutezm s predicm nici mcar
rezultatele propriei noastre reflectii, pentru a nu prezenta
ntelepciunea lumii drept dogm a religie, ci acelora care ne
ntreab le comunicm ce ne-au nvtat Sfintii Printi"[2],
iar Sfntul Grigore de Nazianz declar c a pstrat
neschimbat si fr acomodri la mprejurrile vremii
nvttura care a primit-o din Sfnta Scriptur si de la
Sfintii Printi [3], alturi de Sfntul Ioan Casian care
mrturisea c nu ncape nici o ndoial c cel care nu
mrturiseste credinta Bisericii se afl n afara Bisericii.
Fr tgad, Canoanele Sfintilor Apostoli [4] sunt
mrturiile contemporane ce tin verticalitatea mrturiilor de
credint si osndesc pe cei ce se abat ctusi de putin de la
ele.
Canonul 10. Osndirea comuniunii cu cei afurisiti
Dac cineva s-ar ruga, chiar n cas, mpreun cu cel
afurisit (scos din comuniune, acela s se afuriseasc.
Canonul 45. Oprirea comuniunii cu ereticii (p.31)
Episcopul sau presbiterul sau diaconul, dac numai s-a
rugat mpreun cu ereticii, s se afuriseasc, iar dac le-a
perms acestora s svrseasc ceva ca clerici (s svrseasc
cele sfinte), s se cateriseasc.

Canonul 46. Tainele ereticilor nu sunt taine. (p.31)

Poruncim s se cateriseasc episcopul sau presbiterul care
au primit (ca valid) botezul ori jertfa (euharistia) ereticilor.
Cci ce fel de mprtsire are Hristos cu Veliar? Sau ce
parte are credinciosul cu necredinciosul? (II Cor.6,15)
Canonul 64. Oprirea comuniunii cu necrestinii si ereticii
Dac vreun cleric sau laic ar intra n sinagoga (adunarea
iudeilor sau ereticilor) spre a se fura, s se si cateriseasc si
s se si afuriseasc.
Toate cele spuse mai sus au fost din totdeauna sustinute
de ctre Sfintii Printi.
Sfntul Ciprian al Cartaginei:
"n afara Bisericii nu exist mntuire: casa lui Dumnezeu
este una singur si este cu neputint s se mntuiasc cineva
n alt parte dect n Biseric (...) oricine se deprteaz de
Biseric devine strin de testamentul Bisericii. Cel care
stric pacea si unitatea n Hristos lucreaz mpotriva lui
Hristos."
"Episcopia este unitatea n care toti si fiecare n parte
slujesc, la fel si Biserica este una."
"Biserica soborniceasc este una singur si nedesprtit; de
aici unitatea ierarhilor."
Sfntul Irineu de Lungdunum (Lyon):
"Cei care se deprteaz de la Biseric (...) ei se pedepsesc
pe sine nsisi, tocmai despre ei spune Sfntul Apostol Pavel
c dup prima si a doua mustrare, ndeprteaz-te de la ei."
"Unde este Biserica acolo este si Duhul Sfnt. De aceea cei

care nu au prtsie cu ea nu au parte nici de trupul lui

Hristos din care izvorste apa vietii."
Fericitul Teodorit:
"Unul singur este trupul plmdit din mai multe mdulare.
Trupul unic al Bisericii dup spusa Apostolului este al lui
Hristos ntruct capul acestui trup este Hristos nsusi."
Sfntul Chiril al Ierusalimului:
"Mrturisirea credintei ne nvat despre una, sfnt,
soborniceasc si apostoleasc Biseric pentru ca s te
pzesti de stricciunea adunrilor eretice si s fi totdeauna
n sfnta soborniceasc Biseric."
Cuviosul Teodor Studitul:
"Din timpurile apostolice si pn acum n Biseric au
ptruns mai multe erezii (...). Dar Biserica a rmas
nemprtit si necltit si asa va rmne n vecii vecilor desi
fctorii de stricciune s-au smuls din ea."
"Mrturisesc n fata lui Dumnezeu si a norodului: ei
(ereticii, n.n.) singuri s-au rupt de trupul lui Hristos Biserica - ale crei chei sunt credinta si pe care n-au
nghitit-o pn acum si nici nu o vor face n veci portile
iadului, adic gurile ereticilor."
Sfntul Paisie de la Neamt:
"Un asemenea jurmnt, adic anatema, asupra celor ce se
mpotrivesc si nu se supun Sobornicestii Biserici, este pus
de patriarhii Rsritului soborniceste nu doar pentru o
oarecare vreme, ci pn la sfrsitul lumii va rmne tare si
necltit si nedezlegat cu darul lui Hristos." [5]

n urma participrii Bisericilor Ortodoxe la miscarea

ecumenic s-a constatat o si mai mare ndeprtare a
eterortodocsilor de credinta dreptmritoare pe care o avem
de la Hristos.
O form extrem a acestei nvtturi eretice aste asa zisa
"Teoria ramificatiilor" a crei esent este c toate
confesiunile crestine existente n momentul actual sunt
vzute ca ramuri egale ale unei singure Biserici a lui
Hristos si care detin n mod egal harul Sfntului Duh si
Adevrul Divin. La baza acestei nvtturi eretice st
interpretarea incorect a procedurilor canonice privind
primirea n Biseric a ereticilor si schismaticilor, iar pe
temeiuri ecumenice s-a ajuns astfel la motivatia perfect a
rugciunilor n comun iar uneori chiar si a svrsirii
Euharistiei n comun precum si a altor slujbe religioase.
Sfntul Ioan Iacob Hozevitul (1913-1960), parc prevestind
aceste vremuri, atentiona: "Iar ctiva din slujitorii Sfntului
Altar din ziua de azi, defaim aceste Sfinte Canoane,
numind "baiere ruginite" Canoanele insuflate de Duhul
Sfnt prin Sfintii Apostoli si prin Sfintii Printi ai celor
sapte Sfinte Soboare Ecumenice si zic: Canoanele de mult
vechime pe care o au, au ruginit.
Nu zic c ei de mult grsime si nefric de Dumnezeu li
s-a ntunecat mintea si au nprlit, czndu-le si prul si
barba si mustata, fcndu-se ca femeile. Cum e chipul
Domnului si al Sfintilor si cum e chipul lor? De aceea
Sfintele Canoane ale Sfintilor ei le calc n picioare, dar
predic sus si tare c sunt ortodocsi". [6]

Incontestabil, rmnerea Bisericii Ortodoxe Romne n

miscarea ecumenic este posibil doar prin nclcri de
ordin dogmatic, canonic si liturgic, validnd doctrina
eclesiologic eretic a miscrii si ndeprtndu-i pe
credinciosii ortodocsi de Hristos, cu pericolul inevitabil al
nmultirii rndurilor schismaticilor. Calea cea dreapt spre
restabilirea adevratei unitti bisericesti este cea a revenirii
la nvttura Bisericii nescindate, singura din aceast lume
pstrtoare cu fidelitate a adevrurilor de credint.

Note bibliografice
1 PG 77, 180dc
2 Scrisoarea 140,2, Migne, P.G.32, col.588b
3 Cuv.33,15, Migne PG 36, col.233b
4 Canoanele Bisericii Ortodoxe, arhidiac.prof.dr.Ioan Floca, Sibiu, 1991
5 Cuvinte si scrisori duhovnicesti, Sf.Paisie de la Neamt, Ed.Tipografia
central, 1998, p.117
6 Din Ierihon ctre Sion, Sfntul Ioan Iacob Hozevitul, vol.I, Ed.Gordian,
Timisoara, 1996, p.172