Denumirea investitiei : Imobil pentru birouri , servicii si depozitare

Proiectant :
S.C. KASOL GROUP S.R.L.
Beneficiar :
S.C. MAILERS SERV S.R.L.
Amplasament : Sos. Fundeni nr. 74 lot 2, S 2, Bucuresti

Proiect faza: DDE

CAIET DE SARCINI
PILOTI FORATI 800mm
1. DATE GENERALE

Tinand seama de stratificatia si proprietatile fizico-mecanice ale terenului cat si de panta

terenului natural este necesara asigurarea stabilitatii terenului. Sistemul de asigurare a
stabilitii terenului , att in timpul executrii lucrrilor cat si pe toata durata de exploatare a
construciei, este alctuit din piloi forati flotanti, cu diametrul de 800mm si fisa de
incastrare in roca de baza de cca. 5.40m, asezati pe limita de proprietate, cu un zid de sprijin
cu inaltimea de 5,7m la partea superioara acestora.
Numrul total de piloi din lucrare este de 24, cu diametrul de 800mm, L=12,0m.
2. EXECUTAREA PILOILOR
Piloii se executa prin forare cu tubaj recuperabil cu respectarea prevederilor din GE 029-97
Ghid practic privind tehnologia de execuie a piloilor pentru fundaii" si a condiiilor din
prezentul Caiet de sarcini.
2.1 - Materiale
- Beton
Toi piloii se realizeaz din beton C25/30(Bc25); dozajul minim de ciment este
400kg/m3; tipul si marca cimentului se stabilesc tinand cont de faptul ca apa subterana are
o actiune slab carbonica asupra betoanelor iar asupra metalelor este simitor agresiva;
consistenta betonului exprimata in tasarea pe con trebuie sa fie de 15...18cm; agregatele
trebuie sa fie de rau, sortate, cu dimensiunea maxima a granulelor de 30mm;
compoziia
betonului se stabilete prin incercari preliminare in conformitate cu CI40-86,
SR 1500-1996, STAS 8133-90, STAS 1799-88, STAS 790-84, STAS 1667-76 si
NE 012-99.

Compoziia betonului C25/30

1. Tipul i marca cimentului: II/A-S 32,5 R
2. Cantitatea de ciment: 410 kg/m3
3.Aditiv plastifiant:
- ntrzietor de priz REPLAST: 1.5 litri/100 kg ciment
Ap, n funcie de aditiv, astfel nct tasarea s fie 15-^18cm: 209-^229 litri/m3
4.Compoziie granulometric:
Otel

Armaturile din carcasele de armare ale piloilor sunt din PC52.

2.2 - Lucrri pregtitoare
- platforma de lucru trebuie sa fie orizontala si plana; se vor lua toate masurile
necesare de meninere in stare uscata a platformei de lucru care sa asigure
colectarea si evacuarea apei de orice proveniena;
- trasarea axelor rndurilor de piloi; numerotarea si marcarea conform
proiectului; abaterea maxima admisa este de 5mm fata de proiect;
- pichetarea sau fixarea cu tarusi a poziiei fiecrui pilot;
- inainte de inceperea execuiei piloilor, se verifica poziia reperilor si se fac
coreciile necesare.
2.3 - Organizarea lucrrilor de pilotaj
Lucrrile de pilotaj se executa, in mod obligatoriu, cu muncitori calificai sub conducerea
permanenta a maistrului specialist care trebuie sa aib experiena si cunotine verificate la
alte lucrri similare efectuate cu rezultate bune. Supravegherea efectiva a punctului de lucru
trebuie asigurata de un inginer sau subinginer constructor cu experiena si cunotine in
domeniu verificate. Acesta este obligat sa verifice zilnic calitatea lucrrilor si sa semneze
documentele de evidenta zilnica a lucrrilor efectuate.
2.4 - Forarea
Forarea pmntului se executa pe adncimile indicate in planul de amplasare piloti.
Forarea se face in mod obligatoriu sub protecia unui tubaj metalic recuperabil
format din tronsoane cu lungimi de 2...8m. La partea superioara a forajului se
folosesc tronsoane de 2...3m. mbinarea tronsoanelor se face prin insurubare sau
prindere cu uruburi cu cap ingropat. Lungimea totala a tubajului trebuie sa
asigure adncimea prevzuta a pilotului si, in plus, o lungime de min 1m
deasupra terenului necesara pentru manevrare.
Se interzice introducerea tubajului cu ajutorul apei sub presiune.
Dup fixarea corecta a tubajului pe poziie, se las sa ptrund in pamant prin
greutatea proprie si apoi se infige prin presare si micare de rotire alternanta in
plan orizontal (luvoaiere) cu ajutorul instalaiei hidraulice. In momentul in care tubajul nu
mai ptrunde in teren, se incepe sparea si evacuarea pmntului care se face continuu pana la

cea 0,50m deasupra nivelului bazei tubajului. In timpul forrii sub apa se lucreaz obligatoriu
cu contrapresiune, nivelul apei din tubaj fiind cu cel puin Im mai sus dect nivelul apei din
terenul inconjurtor, msurat atunci cnd unealta de forare este afara din tubaj. Meninerea
nivelului necesar al apei din tubaj se face prin alimentare continua cu apa din exterior. La
evacuarea pmntului sapa se ridica incet, iar inainte de a se incepe manevra de descrcare,
sapa se menine suspendata deasupra tubajului pana cnd apa se scurge complet din pamant.
Executarea spturii pe ultimul tronson de foraj de l,0...1,5m se efectueaz dup infigerea
tubajului pana la cota bazei pilotului.
La terminarea forrii, dup un timp de ateptare de 1...2ore, se executa in mod obligatoriu
curarea detritusului depus pe talpa forajului. Curarea se face cu deosebita grija, prin
spare cu viteza redusa; introducerea si scoaterea sapei se face cu micri lente, controlanduse permanent sa nu se ajung sub baza tubajului. Pentru a se preveni formarea unei noi
depuneri de detritus pe talpa forajului, aceasta operaiune se va face cu cel mult 30min.
inaintea inceperii betonarii.
2.5 - Confecionarea si introducerea carcasei de armatura
Carcasele de armatura se confecioneaz conform proiectului cu respectarea prevederilor din
STAS 2561/4-90, C 140-86 si GE 029-97. Carcasele de armatura se introduc in foraj imediat
dup curarea tlpii forajului, nainte de introducere, carcasa de armatura se verifica din pdv
al concordantei cu proiectul, rigiditii, calitii si corectitudinii imbinarilor prin sudura,
formei, distantierilor etc.
2.6 - Betonarea
Betonarea se executa sub apa, cu ajutorul unei coloane de tip Contractor, cu respectarea
prevederilor din GE 029-97 si C 140-86. Coloana de betonare este alctuita din tronsoane de
2...6m lungime care se imbina cu fi anse prinse cu uruburi prevzute cu garnituri de cauciuc.
mbinarea se face la gura forajului. mbinrile trebuie sa fie pefect etane, astfel incat apa sa
nu ptrund in coloana de betonare in timpul betonarii pilotului. Coloana de betonare se
coboar in foraj pana la cea 0,1m deasupra tlpii forajului. Coloana de betonare este prevzuta
la partea superioara cu o plnie de 0,60...1,00m3 capacitate, care are la partea inferioara un
capac metalic cu garnitura de cauciuc pentru reinerea betonului in timpul turnrii primei
transe. Capacul metalic, in general de forma conica, este prevzut la partea inferioara cu bare
metalice pentru ghidarea lui in timpul coborrii in coloana de betonare. Odat cu turnarea
primei transe de beton,capacul metalic coboar sub aciunea greutii betonului, impingand in
acelai timp in afara si apa din coloana de betonare; astei, capacul ajunge sa rezeme pe fundul
forajului, coloana de betonare si plnia fiind pline cu beton.
Prin ridicarea, cu ajutorul troliului, cu cea 20...30cm a coloanei si a plniei pline cu beton,
capacul metalic iese din coloana de betonare, betonul este expulzat intre coloana si tubajul
metalic iar apa din tubaj este impinsa in sus si deverseaz pe la partea superioara pe msura
umplerii cu beton a tubajului. Procesul de betonare a pilotului trebuie astfel realizat nct
s fie asigurate cuntinuitatea, omogenitatea i umplerea total a volumului de pamant
excavat. Transportul betonului la punctul de lucru trebuie s se realizeze fr segregarea
acestuia.
Procesul de betonare trebuie s fie continuu pana la betonarea completa a pilotului, fr
ntreruperi mai mari de l/2ora, cu asigurarea de ctre executant a unei cantiti suficiente de
beton.

In timpul betonarii, se executa micri incete de ridicare si de coborre a coloanei de

betonare precum si micri de rotire a tubajului. Nivelul betonului in coloana de betonare
se va menine permanent deasupra nivelului apei din tubaj.
Extragerea tubului de protecie a forajului trebuie realizat nainte ca betonul sa ii piard
lucrabilitatea. Extragerea tubajului se face utilizandu-se acelai procedeu folosit la
infigerea lui in pamant.
Inaintea extragerii tubajului din pamant, betonarea trebuie realizat astfel nct nivelul
betonului n foraj s fie mereu deasupra nivelului bazei tubajului cu minimum 2m. Pentru a
se respecta aceasta condiie, se va tine o evidenta permanenta a volumului de beton turnat
si se va verifica periodic nivelul betonului din pilot cu ajutorul unei tije metalice.
Lucrabilitatea betonului trebuie asigurat pe tot parcursul realizrii operaiei de betonare a
forajului.
Coloana de betonare se va menine n permanen introdus n betonul anterior turnat i nu
se va extrage nainte de ncheierea operaiei de betonare. Baza coloanei de betonare se
menine cufundata n beton pe o adncime de minim 2,50m. Distanta de la fata betonului
pana la nivelul terenului se msoar permanent iar lungimea pe care tubajul ca si coloana
de betonare sunt nglobate n beton vor fi de asemenea nregistrate la intervale regulate
corespunztoare turnrii fiecrei arje de beton. Lungimea msurat i volumul de beton vor
fi reprezentate pe un grafic chiar n timpul turnrii i comparate cu relaia teoretic lungimevolum.
Perioada de timp ntre terminarea excavrii i pn la nceperea turnrii betonului nu
trebuie s depeasc 12 ore.
2.7 - Tolerane
Devierile fata de proiect a poziiei in plan a piloilor nu trebuie sa depeasc
3cm. Numrul piloilor deviai fata de poziia din proiect nu trebuie sa fie mai mare de 5.
Executantul si reprezentantul beneficiarului vor face recepia poziiei piloilor
inainte de inceperea excavatiei si vor intocmi un releveu cu poziia exacta a piloilor.

3. CONDIII privind CALITATEA LUCRRILOR

3.1
In timpul diferitelor etape ale execuiei piloilor trebuie supravegheate i
controlate urmtoarele:
a)
lucrri prealabile fazei de execuie:
- poziia reperilor;
- materialele si utilajele;
- carcasele de armtur;
b)
executarea piloilor:
-metoda de introducere a tubajului si sistemul de asigurare a verticalitii acestuia;
- modul de excavare a pmntului;
- meninerea nivelului apei in tubaj;
- curarea detritusului depus pe talpa forajului;
- punerea n lucrare a carcaselor de armtura;
- betonarea;
- extragerea tubajului
Controalele execuiei trebuie s fie n concordan cu specificaiile prevzute n
proiect si prezentul Caiet de sarcini.
FISA TEHNICA a pilotului este data ca anexa la prezentul Caiet de sarcini.
3.2 - Verificarea integritii piloilor
Scopul verificrii integritii l reprezint identificarea, prin carotaj sonic, a unor
anomalii n piloi care ar putea influena nefavorabil comportarea i durabilitatea
acestora.
ncercrile privind integritatea nu furnizeaz informaii directe asupra
comportrii piloilor sub ncrcri.
ncercrile de integritate se vor efectua de ctre o unitate de specialitate pe baza
unui proiect ntocmit de proiectantul de specialitate impreuna cu executantul si
care va fi vizat de ctre verificatorul atestat Af.
4.MASURI SPECIFICE DE TEHNICA SECURITATII MUNCII
Se vor respecta :
- Toate masurile de tehnica securitatii muncii prevazute in cap.12 di Ghidul practic
privind tehnologia de executie a pilotilor din fundatii GE-029-97;
- Normele generale de protectie a muncii Ministerul Muncii si Solidaritatii sociale si
Ministerul sanatatii si familiei 2002;
- Normele de protectie a muncii in activitatea de constructii montaj aprobate de
M.C.Ind. cu ordinul nr.1233/D/1980;
- Normele specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtare si
cu mijloacele nemecanizate si depozitarea materialelor editate de Ministerul Muncii si
Protectiei Sociale Departamentul Protectiei Muncii.
In plus executantul lucrarii este obligat sa ia toate masurile necesare astfel incat sa previna
si sa se evite aparitia oricarui incident tehnic sau accident uman.

REGLEMENTARI TEHNICE
C 140-86 - Normativ pentru executarea lucrarilor de beton si beton armat;
C 150-84 - Normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel ale constructiilor civile,
industriale si agricole;
C 16-84 - Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
C 200-81 Instructiuni tehnice pentru controlul calitatii betonului in constructii ingropate,
prin metoda carotajului sonic;
C 28-83 - Instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel - beton;
C 54-81 - Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor;
C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente;
GE 029 -97 - Ghid practic privind tehnologia de executie a pilotilor pentru fundatii;
NE 012 99 - Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton, beton armat;
SR 6625 -94 - Incercari pe betoane. Incercari nedistructive ale betoanelor.
Clasificare si indicatii generale;
SR 3011/A1 - Cimenturi rezistente la agresivitatea apelor cu sulfati;
SR 1500 96 Cimenturi compozite uzuale tip II, III, IV si V;
STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului;
STAS 1243/1-74 - Clasificarea si identificarea pamanturilor;
STAS 1275-88 - Incercari pe betoane. Incercari pe beton intarit.
Determinarea rezistentelor mecanice;
STAS 1667 - 76 - Agregate naturale grele pentru betoane si mortare si mortare cu lianti
minerali;
STAS 1759-88 - Incercri pe betoane.Incercri pe betonul proaspt. Determinarea
densitii aparente, a lucrabilitatii, a coninutului de agregate fine si a
inceputului de priza;
STAS 1799-88 - Construcii din beton, beton armat i beton precomprimat.
Tipuri i frecvena verificrilor calitii materialelor destinate executrii lucrrilor de
construcii
STAS 227-96 - Cimenturi. Determinarea cldurii de hidratare.
Determinarea rezistenelor mecanice.
STAS 227-94 - Cimenturi. ncercri fizice. Determinarea fineii de mcinare.
Determinarea constantei de volum.Determinarea timpului de priz.
STAS 2320-88 - Incercri pe betoane i mortare. Tipare metalicedemontabilepentru
confecionarea epruvetelor.
STAS 2561/1-83 -Teren de fundare.Piloi clasificare si terminologie
STAS 2561/3-90 - Teren de fundare. Fundaii pe piloi. Prescripii generale de proiectare
STAS 2561/4-90 - Teren de fundare. Piloi forai de diametru mare.
Prescripii de proiectare, execuie i recepie.
STAS 3349/1,2-83 - Betoane de ciment. Prescripii pentru stabilirea gradului de
agresivitate al
apei.
STAS 3518-89 - Incercri pe betoane.Determinarea rezistentei la inghet-dezghet
STAS 3622-86 - Betoane de ciment. Clasificare.
STAS 438/1-89 - Produse de otel pentru armarea betonului,Oel beton laminat la cald.

Mrci si condiii tehnice de calitate

STAS 438/1-89 - Oelul beton laminat la cald. Condiii tehnice generale de calitate
STAS 438/1-89 - Srm rotund trefilat. Plas pentru beton armat.
STAS 4606 -80 - Agregate naturale pentru betoane i mortare cu liani
minerali. Metode de ncercare.
STAS 5296 -77 - Cimenturi.Determinarea rapid a mrcii cimentului.
STAS 6652/1-82 - Incercri nedistructive ale betonului.Clasificare si indicaii generale
STAS 790-84 - Apa pentru betoane i mortare.
STAS 889-89 - Legarea cu srm neagr sau prin puncte de sudur a armturilor
STAS 1243-88 - Teren de fundare.Clasificarea si identificarea pmnturilor

Bucureti, martie 2007

ing. Zoltan KEIZER