TRANSILVANIA

SCURT ISTORIC:
1141 incepe colonizarea saseasca in zona de SE = sibiu brasov
Secui colonizeaza harghita si covasna
1244 apogeul invaziei tatare. Nu se mai pastreaza arhitectura de zid anterior acestei date
1244 1517: arhitectura medievala in transilvania. Ulterior renastere si baroc.
Sasii de religie catolica intre 1141 1517 (debutul reformei). Dupa 1517 devin lutherani
FORTIFICATIILE IN TRANSILVANIA:
A. perimetrale oraselor ( civitas ) care erau singurele care aveau dreptul
sa si le cladeasca
B. puncte fortificate in zona rurala:
- cetatea taraneasca: constructie fortificata aflata in afara asezarii, de
obicei intr-o zona cu relief mai inalt. Nu a functionat din cauza dificultatii de a
evacua intreaga asezare in caz de atac intr-o incinta aflata la distanta de sat.
- biserica fortificata: centrul de greutate al asezarii, aflat in mijlocul
acestei. Usor de folosit in caz de atac, devine formula uzuala in Transilvania
- locuinta fortificata: prezinta dispozitive de aparare proprii tip turn donjon
CATEDRALELE ROMANO-CATOLICE DIN ORASELE TRANSILVANENE
Datorita dreptului de a construi fortificatii perimetrale in oras, bisericile nu
mai necesita fortificatii proprii. Accentul in crearea lor cade pe functia de reprezentare
astfel punandu-se mare pret pe decoratie. Nici una din catedralele pastrate dupa 1244 si
finalizate inspre 1500 nu sunt pure din punct de vedere stilistic. In orase constructia
marilor ansambluri a fost aprox intre anii 1350-1500 iar durata mare a santierului a
genrat imbinari stilistice intre romanic, gotic si uneori chiar renastere.
Tipuri spatiale de biserici orasenesti:
1.

2.

SALA: o incapere cu deschidere mare si latime mica, formula

preferata de mediul rural unde mijloacele de finantarea a
bisericii erau reduse, modeste. Aveam deci, o singura nava
incheiata cu o zona de cor si altar tratat continuu. Mai puteau
fi prezente sacristia(haine si obiecte de cult) pe latura de N.
Foarte rar intalnite si la oras unde se fac demersuri inspre
tipuri spatiale mai complexe.
BAZILICAL: patrunde in Transilvania prin intermediul
calugarilor cistercieni, ramura disidenta a benedictinilor care
urmareau intoarcerea la respectarea regulilor Sf. Benedict,
principii de comportare conform dogmei, intoarcerea la
austeriatea originala. Refuza decoratia excesiva acceptand

numai capitelurile vegetale. Se raspandeste rapid in zona de

S, NE a Transilvaniei. Primele bazilici apar in jurul anului
1350.
Exemple de bazilici orasenesti:

Alba Iulia Sf. Mihail. Santierul incepe in 1246 cu 3

nave, cea centrala suprainaltata si colateralele mai joase. 1300
biserica era inchisa perimetral cu zona altarului. Din dorinta
de a reflecta in constructia bisericii noul gust al vremii se
decide demolarea altarului si corului si inlocuirea lor cu nisete
constructii specific gotice. Asfel obtinem alaturarea a doua
faze importante in acesta biserica. De la transept inspre V
avem o constructie romanica si de la transept inspre E se afla
una gotica, astfel obtinandu-se o impuritate stilistica specifica
bisericilor transilvanene. Acoperire in sistem legat, o travee
patrata principala ce corespunde la doua travei secundare ale
colateralelor.

Sibiu Biserica Sf. Maria/ Evanghelica: constructia

incepe pe o formula bazilicala cu 3 nave, colateralele fiind
foarte inguste, iar nava centrala extrem de lata boltita pe ogive
simple, turn de vest de mari dimensiuni si nartex la vest.
Inceputa la sfarsitul romanicului prezinta tehnici de
constructie romanice dar interioare gotice. Astfel se doreste
upgradarea sa la preferintele gotice care inclina inspre
unificarea spatiilor si cladirile tip hala, unde colateralele au
aceeasi inaltime cu nava principala. S-a construit o tribuna
peste colaterala sudica si s-a inaltat un spatiu boltit la aceeasi
cota cu nava principala si s-a acoperit in frontoane. In proiect
colaterala nordica urma sa fie transformata la fel dar s-a
renuntat la proiect. Astfel avem o suprapunere de etape
biserica fiind jumatate bazilica, jumatate hala in urma
adaptarilor de pe parcursul santierului.

Sebes Biserica evanghelica: constructia gotica ce

inlocuieste altarul si corul gotic se amplifica introducand o
structura tip hala diferit de nava principala in sistem bazilical
producand un efect spatial total diferit, neexistand o separatie
intre nave sau o ierarhizarea a spatiilor. Corul gotic se
contrage pe lungime creand in plus un efect dinamic de
adancime.jumatatea vestica a catedralei este romaniaca
bazilicala si cea estica este gotica tip hala
3.

HALA: trei nave delimitate prin siruri de stalpi si cu boltirile

la acelasi nivel. Tendinta a goticului european de a unifica
spatiul. Tip specific spatiului german si Europei Centrala.

Exemple de biserici tip hala:

Cluj Sf. Mihail: hala gotica boltita in sist de plasa

specific goticului tarziu si cu sistem structural apartinand
goticului timpuriu. Anomalii multiple la modalitatea de
racordare a peretilor oblici ai altarului si corului. Proiectat cu 2
turnuri, ajunge sa aiba numai unul.

Brasov Biserica Neagra ( 1385 - a doua jum. sec.

15): halle cirche cu sistem de boltire baroc, refacut ulterior,
care nu se ia in considerare la incadrarea stilistica. Decoratie
interioara mai bogata decat la alte biserici gotice dar nu se face
pasul inspre dematerializarea peretelui exterior sau la
desprinderea contrafortilor de corpul bisericii pentru a crea un
arc butant si nu se duce la extrem elansarea pe verticala. Nu se
ajunge la deplinatea manifestarii stilistice prezente in occident
si se simt continuu reminiscente ale arhitecturii romanice.
BISERICILE FORTIFICATE IN TRANSILVANIA:
Biserica fortificata este un ansamblu complex si nu numai corpul propriu zis la
bisericii. Compusa din ferula (corespondent ortodox al pronaosului), nava (naos) altar,
transpt( corespunzator absidelor laterale), cor, sacristie. D.p.d.v. decorativ sunt un
amalgam de stiluri, ele fiind incepute in general in maniera romanica si terminate
gotic. Ex. Meghinda, biserica romanica la exterior, gotica in interior si cu un portal
renascentist pe latura de nord). Indeplinesc multiple functii:
a. functia religioasa: este indeplinita de biserica propriu-zisa aflata in centrul
ansamblului. Au ca model arhitectura de zid romanica/ gotica din Occident. Exista
trei tipuri spatiala folosite in constructia acestora:
1. SALA: o singura incapere, o nava incheiata cu o zona de cor si de altar
tratata continuu. Ex. Buzd 1536
2. BAZILICA: diferentierea spatiului interior si ierarhizarea lui in functie de
importanta navei prin inaltimea superioara a celei centrale si coborarea
colateralelor. Prin cota mai joasa a acoperisului acestora din urma se
asigura stabilitatea structurii navei mai inalte si luminarea spatiului interior.
Cu sau fara turn (unul sau doua) pe fatada vestica. Ex: Cisnadioara 1223
prezinta un cor patrat specific romanic, limbaj decorativ foarte sobru si
atentie concentrata asupra portalurilor si ancadramentelor la ferestre. Un
singur turn (initial erau prevazute doua, vizibil in plan) si un drum de straja
inclus in zid si descoperit
3. HALA: plan identic cu cel bazilical dar cu diferentieri intre inaltimile
navei. Aici nu se mai face distinctie intre importanta spatiile, toate sunt
acoperite la aceeasi cota urmarindu-se tendinta de unificare a spatiului,
caracteristic goticului central european. Ex. Biertan (1490-1522)

b. functia comemorativa: elementele interioare de dcor aduc aminte de evenimente

semnificative pentru comunitate, de momente importante. Ex. Panouri cu numele
membrilor comunitatii care au fost deportati, care au decedat in razboaie, care au
fost in pelerinaj in Ierusalem si au adus covoare. din orasul sfant care impodobesc
biserica.
c. functia de reprezentare: comunitatea isi investeste toatye mijloacele materiale in
constructia ansamblului bisericesc si a fortificatiilor fiind o marca a statutului
asezarii, a conditiei economice a membrilor comunitatii.
d. functia defensiva: prezenta in doua ipostaze, prima a constructiilor de aparare
perimetrale (ziduri, turnuri etc.), iar cea de-a doua este fortificare cladirii bisericii.

Sistemul de aparare perimetral (sistemul major ce inconjoara biserica):

este compus din drum de straja cu crenel(plinul) si merloane(golul de
tragere) si guri de aruncare pentru a proteja zona de baza a zidului,
turnuri, dispozitiv de intrare cu hersa (grilaj ce gliseaza peste intrare) si
barbacana. Drumul de straja poate fi taiat in grosimea zidului, construit
pe arcade, din lemn in consola pe zid, inclus intr-un sistem de boxe ce
acopera zidurile de incinta unde se depoziteaza alimente si sunt
amenajate spatii de adapost in caz de atac (prejmer). Turnurile sunt
detasate de zid pentru a permite supravegherea la 360 de grade a
zidului. Ex. Dealu Frumos turnuri cu forma foarte neregulata pentru a
permite focul incrucisat cu arme de mici dimensiuni. Barbacana este o
zona de filtru detasata la intrare ce are ca scop prinderea inamicului
intr-o zona stransa cu posibilitati minime de manevra, protejand deci
accesul in ansamblu. Aceste sisteme erau proiectate pentru a rezista
atacurilor cu artilerie usoara. Pe timp de pace aceste sisteme primeau
alte roluri, intregul complex fiind implicat in viata orasului.
Elementele de fortificatie a bisericii (sistemul minor ce apara biserica
propriu-zisa): extrem de elaborate fata de bisericile orasenesti,
majoritatea elementelor exterioare avand ca scop principal protejarea si
apararea incintei. Prezinta turn pentru supravegerea la 360 de grade a
zonei din jurul bisericii, drum de straja si guri de aruncare si tragere fie
inglobate in pod, fie detasate. Interiorul bisericii este destinat cultului in
sens functional si estetic.

RENASTEREA IN TRANSILVANIA
Renasterea transilvaneana debuteaza la inceputul sec XVI cu un decalaj de 100 de ani fata de
Italia, centrul dezvoltarii stilului. Departarea de acesta si problemele Ungariei cu turcii dupa
1526 rup contactul Transilvaniei cu zona in care formele renascentiste sunt creata. Astfel
elementele caracteristice ale curentului sunt receptate filtrat prin intermediul spatiului central
european, a zonei de nord, a Ungariei si a tarilor germanice. Aceste caracteristi se grefeaza pe
cu totul alte coordonate decat cele de origine si se suprapun peste o traditie medievala foarte

puternica. Curentul aduce cu sine un echilibru intre puterea laica si cea religioasacare se
manifesta in aparitia de programe de arhitectura specifice.
PROGRAMELE DE ARHITECTURA RENASCENTISTE:

locuinta patriciatului (urban): patriciatul este patura sociala instarita

si fara titluri nobiliare. Acestia ajung sa concureze cu patura nobiliara si
doresc sa isi exprime statului folosind locuinta pe post de principal
mijloc de reprezentare. Casele sunt constructii medievale ca schema
generala peste care se suprapun elemente renascentiste ce fac trimitere
la Italia sau la antici. Practic, apar forme decorative renascentiste
grefate pe un fond in esenta medieval. Se mai utilizeaza si extinderea
etajului nobiliar peste spatiul public si sprijinirea lui pe coloane creand
un portic care adaposteste in perioadele de targ comerciantii.Ex. Casa
Haller Sibiu: este conditionata de tesutul medieval inspre o forma
compacta si o ocupare intensiva a parcelei. Pastreaza o ramasita a unei
foste locuinte turn. Elementele renascentiste sunt reprezentate pe fatada
principala de ancadramentele ferestrelor si cele ale cornisei si prin
elemente de confort al locuirii la interior.

locuinta nobilului castelul si curia (rural): castelul indeplineste

doua functiuni permanente simultan: cea de locuire si de aparare. Se
diferentiaza astfel de palat, care indeplineste doar functia de locuire, si
de cetate, locuita temporar si construita pentru aparare. Castelul in
Transilvania sec XVI este de doua feluri: castelul-cetate, caracterizat
prin rezolvarea la scara mare a fortificatiilor, proiectat pentru a face fata
atacurilor importante, si castelul-locuinta, unde functia de aparare este
atrofiata si destinata numai pentru revolte de mici dimensiuni din partea
taranilor de pe domeniu. In acest ultim caz, apar totusi turnuri de colt
dar isi pierd din caracteristicile specifice. Configurarea planimetrica
castelelor-locuinta este fie dezvoltata in jurul unei curti interioare
generand un plan dreptunghiular ce inchide curtea, dupa model italian
(ex. Iernut), fie avand un plan compact(ex. Sanmiclaus). Curia este o
locuinta nobiliara temporara gandita ca loc de administrare a
domeniului agricol. Rolul sau defensiv este foarte diminuat sau chiar
absent.

sfatul, casele breslelor si scolile (urban) sunt programe specifice

orasenesti ce subliniaza cresterea puterii laice in interiorul oraselor,
crestere provocata de noua mentalitate insuflata de renastere. Turnul
sfatului devine un simbol al acestei puteri nou crescute, la fel fiind si
sfatul ca sediu al puterii laice. Constructiile de acest gen vor tine cont
de conditionarile impuse de tesutul urban, cum ar fi parcele de mici
dimensiuni, utilizarea la maxim a acestora, dezvoltarea in jurul unei
curti interioare pentru iluminare si ventilatie. Astfel, schemele italiene
vor fi modificate si adaptate la conditiile zonei in care au fost aplicate.

La fel de importante sunt si casele breslelor care aveau un cuvant greu

de spus la nivelul conducerii oraselor.

programul arhitecturii de aparare (urban): este compus din

constructii ce venau sa completeze si sa modernizeze sistemele
defensive ale oraselor, nevoie impusa de evolutia si schimbarea
tehnicilor de lupta prin introducerea artileriei grea (1483: debutul
razboaielor franco italiene). Astfel la zidul cu turnuri detasate, menite
sa il protejeze pe intreaga deschidere, care era deja existent, I se adauga
un al doilea inel de fortificatii cu turnuri bastioane, platforme de
tragere, unde cota de calcare dintre cele doua ziduri era aceeasi cu cea
a turnurilor pentru manevrarea usoara a tunurilor si evacuarea eficienta
a gazelor produse de acestea. Acest nou sistem defensiv poarta numele
de schildmauer cu zwinger si putea bloca armatele ce strapungeau
primul zid intr-o zona stramta ce oferea posibilitatea la putine manevre
militare.

Programul religios(urban, rural): este extrem de sarac in

Transilvania. Finalizarea majoritatii marilor santiere inspre anul 1500
duce la declinul acestui program de arhitectura. Adoptarea reformei de
catre sasi duce si la adaptarea spatiilor de cult, acestia nefiind interesati
de crearea unui nou cadru prentru slujbele religioase ce sa raspunda
strict la cerintele noii lor orientari. Astfel se rezuma la excluderea
picturilor, altarelor secundare si imbracarea constructiilor in decoratie
renascentista peste monumentele romanico-gotice existente, neaparand
tehnici tipic renascentiste si facandu-se numai aluzii la modele italiene.
Ex. Biserica din Bistrita finalizata in perioada gotica, I se adauga in
renastere o fatada italiana, minimala. Capela bisericii din Alba Iulia de
pe latura sa de nord este de factura renascentista dar reprezinta o
interventie minimala