Sunteți pe pagina 1din 6

MARIMI SI UNITATI DE MASURA

1. Marimi
Marimile de masurat sunt de o foarte mare diversitate si pot fi clasificate dupa numeroase criterii.
Aceeasi situatie, ba chiar mai diversificata, o prezinta si unitatile de masura ale acestor marimi, deoarece
pentru aceeasi marime pot exista mai multe unitati de masura.
Dupa caracterul dimensional deosebim:
marimi monodimensionale scalare;
marimi bi sau multidimensionale: vectori, tensori, rotori s.a.;
Dupa natura marimilor deosebim:
marimi electrice: tensiune, curent, putere, sarcina electrica, rezistenta, capacitate, inductanta s.a.;
marimi mecanice; lungime, masa, densitate, forta, presiune, vascozitate, viteza, acceleratie s.a.;
marimi hidrodinamice: debit, cadere de presiune s.a.
2. Relatii intre marimi
Legile fizicii, reprezentand relatii intre mai multe marimi, se exprima prin formule matematice sau
prin formule fizice.
In exprimarea unei legi printr-o formula matematica operanzii reprezinta marimi, facand abstractie de
unitatile de masura cu care acestia se masoara. In cazul aplicatiilor practice se folosesc formule fizice in care
intervin valorile masurate ale operanzilor. Prin urmare, formulele fizice pot fi diferite intre ele si fata de
formulele matematice intrucat trebuie sa se tina seama de unitatile de masura adoptate pentru marimile care
intervin in ele.
Ceea ce face ca formulele sa se deosebeasca intre ele este aparitia in formula fizica a unui coeficient
dependent de unitatile de masura in care se exprima marimile. Acest coeficient este denumit coeficient parazit.
Sa luam ca exemplu formula matematica ce exprima legea fundamentala a dinamicii:
,

(1.17)

unde F este forta care imprima masei M acceleratia A.


Pentru folosirea practica a acestei formule trebuie utilizate valori masurate pentru F, M si A alegand
unitatile de masura uf, um si ua. Valorile masurate vor fi:

(1.18)

Formula fizica se obtine din formula matematica tinand seama de unitatile de masura:

(1.19)
unde

este factorul care tine seama de unitatile de masura adoptate.

In exemplul dat, unitatile de masura pentru forta, masa si acceleratie au fost alese arbitrar. Exista
posibilitatea ca acestea sa fie astfel alese incat coeficientul k sa fie egal cu 1. In acest caz insa unitatile de masura
nu mai pot fi alese arbitrar. Din relatia
(1.20)

se deduce ca pentru a rezulta k = 1, odata alese doua dintre unitatile de masura, a treia unitate de masura
rezulta din cele doua.
Prin adoptarea unui ansamblu de unitati de masura astfel incat k = 1 formula fizica se identifica cu
formula matematica. Unitatile de masura astfel alese se numesc unitati coerente iar relatiile de forma 1.20 se
numesc relatii de conditie deoarece indica modul in care anumite unitati de masura dintr-o formula le
conditioneaza pe celelalte.
3. Sisteme de unitati de masura
In practica, pentru exprimarea marimilor fizice se folosesc formule fizice in care intra coeficientul k.
Pentru a obtine formule fizice cat mai simple, cu k = 1, urmeaza sa se aleaga in mod corespunzator unitatile de
masura. Aceasta insa este posibila prin limitarea numarului de unitati de masura alese arbitrar si prin
adoptarea unor unitati de masura impuse de cele alese. Se ajunge astfel la o anumita subordonare si
diferentiere a marimilor si unitatilor de masura dupa cum urmeaza.
Marimile pentru care unitatile de masura sunt alese arbitrar (conventional) se numesc marimi
fundamentale si respectiv unitati de masura fundamentale, pe cand celelalte marimi pentru care unitatile
de masura se aleg in functie de cele fundamentale se numesc marimi derivate si respectiv unitati de
masura derivate.
Totalitatea unitatilor de masura fundamentale si derivate, care formeaza un ansamblu coerent pentru un
anumit domeniu de masurare, constituie ceea ce se numeste un sistem de unitati de masura.
La alcatuirea unui sistem de unitati de masura trebuie, deci, sa se stabileasca numarul de marimi si
unitati de masura fundamentale, numarul de marimi si unitati de masura derivate si sa se nominalizeze care
dintre marimile sistemului sunt adoptate ca marimi fundamentale si care sunt adoptate ca marimi derivate.
Numarul marimilor si unitatilor de masura fundamentale poate fi stabilit pe baza urmatorului
principiu: daca pentru descrierea fenomenelor fizice dintr-un anumit domeniu exista un numar R de legi
(relatii) fizice independente, care leaga intre ele N marimi (N>R), atunci numarul minim de marimi si
respectiv de unitati de masura fundamentale M este dat de relatia:
M=N-R .

(1.21)

Nominalizarea acestor marimi si unitati de masura se face dupa criterii care tin cont de simplitatea si
comoditatea operatiilor de masurare si definire, si anume:

marimile si unitatile fundamentale sa poata fi asociate unor fenomene reprezentative pentru


domeniul respectiv si sa aiba proprietati invariante in timp si spatiu;
unitatile fundamentale sa poata fi realizate si reproduse in conditii avantajoase sub forma de
etaloane;
intre unitatile fundamentale si cele derivate sa existe relatii simple pe baza carora sa poata fi definite
si realizate usor unitatile derivate;
valorile efective ale unitatilor fundamentale se adopta tinand seama de considerente practice privind
utilizarea lor si a unitatilor derivate, precum si de posibilitatile de realizare a unor multipli sau submultipli
corespunzatori cerintelor practice.
Exista numeroase sisteme de unitati de masura care satisfac aceste cerinte pentru diverse domenii:
MKfS, CGS, MKS s.a. Existenta acestui mare numar de sisteme de unitati de masura, ca si a altor unitati de
masura care nu fac parte dintr-un sistem a determinat o ampla activitate in vederea definirii si adoptarii unui
sistem de unitati coerent, practic, simplu, cu aplicabilitate in toate domeniile stiintei si tehnicii. Ca urmare, la
cea de a 11-a Conferinta Generala de Masuri si Greutati din 1960, a fost adoptat Sistemul International de
unitati, SI, la care a aderat si tara noastra, unde este legiferat prin Legea metrologiei nr. 27/1978 si STAS 63768.
4. Sistemul international (SI)
Intrucat tara noastra, ca si multe alte tari europene, a aderat la SI si in lume exista tendinta de
generalizare a acestui sistem, vom prezenta succint elementele esentiale ale acestuia.
SI contine 7 unitati de masura fundamentale: metrul (m), kilogramul (kg), secunda (s), amperul
(A), Kelvinul (K), molul (mol), candela (cd), doua unitati de masura suplimentare: radianul (rad) si
steradianul (sr), precum si 34 unitati derivate, toate acestea fiind nominalizate si definite simbolic si
dimensional in tabela 1.1.
Unitatile de masura fundamentale ale SI sunt definite astfel:
unitatea de lungime este metrul , (m), care este egala cu 1650763,73 lungimi de unda in vid ale
radiatiei care corespunde tranzitiei intre nivelele 2p10 si 5d5 ale atomului de Kripton 86;
unitatea de masa este kilogramul, (kg), adica masa prototipului international din Pt - Ir, pastrat la
Paris;
unitatea de timp este secunda, (s), care este durata a 9192631770 perioade ale radiatiei
corespunzatoare tranzitiei intre cele doua nivele hiperfine ale starii fundamentale a atomului de Cesiu 113;
unitatea de intensitate a curentului, amperul (A), reprezinta intensitatea curentului care mentinut
in doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita si sectiune circulara neglijabile, asezate in vid la
distanta de 1 m unul de altul ar produce intre acestea pe lungime de 1 m o forta egala cu 210-7 N;
unitatea de temperatura, Kelvin, (K), reprezinta fractiunea 1/273,16 din temperatura
termodinamica a punctului triplu al apei;

unitatea pentru cantitatea de substanta, molul (mol), reprezinta cantitatea de substanta a unui
sistem care contine atatea cantitati elementare cati atomi exista in 0,012 kg de carbon 12;
unitatea de intensitate luminoasa, candela, (cd), reprezinta intensitatea luminoasa in directia
normalei, a unei suprafete de 1/600.000 m2, a unui corp negru la temperatura de solidificare a Pt, la presiunea
de 101.325 N/m2;
unitatea pentru unghiul plan, radianul, (rad), reprezinta unghiul plan cu varful in centrul unui
cerc, care delimiteaza pe circumferinta un arc, a carui lungime este egala cu raza cercului;
unitatea pentru unghiul solid, steradianul, (sr), reprezinta unghiul solid cu varful in centrul unei
sfere, care delimiteaza pe suprafata acesteia o arie egala cu aria unui patrat a carui latura este egala cu raza
sferei.
Pentru a facilita scrierea valorilor numerice mari si foarte mari ca si a celor mici si foarte mici in SI se
folosesc multiplii si respectiv submultiplii prezentati in tabela 1.2.
Numarul unitatilor de masura cunoscute si folosite pana in prezent este de ordinul miilor, mai ales daca
se ia in consideratie multiplii si submultiplii acestora. Unele dintre ele se folosesc cu precadere in anumite
zone geografice iar altele - in alte zone. De exemplu, unitati de masura precum foot, inch, mille, yard, barel,
pound, ounce se folosesc in tari de cultura anglo-saxona, in timp ce unitatile din SI, KGS, MKS s.a. se
folosesc in tarile europene continentale.
In aceasta situatie de mare diversitate a unitatilor de masura este de foarte mare importanta sa se
cunoasca si sa se opereze corect cu coeficientii de transformare a rezultatelor numerice obtinute cu unitati de
masura diferite.
5. Echivalenta masurilor obtinute cu unitati de masura diferite

Nr.
Marimea (simbolul)
Unitatea de masura
crt.
0
1
2
1. Unitati fundamentale
1.
Lungimea (l)
metru
2.
Masa (m)
kilogram
3.
Timpul (t)
secunda
4.
Intensitatea curentului
amper
electric (I)
5.
Temperatura
kelvin
6.
termodinamica
molul
Cantitatea de substanta
7.
Intensitatea luminoasa
candela
2. Unitati suplimentare
1.
Unghiul plan
radian
2.
Unghiul solid
steradian
3. Unitati derivate pentru spatiu si timp
1.
Aria
metru patrat
2.
Volumul (V)
metru cub
3.
Viteza (v)
metru pe secunda
4.
Viteza unghiulara
radian pe secunda
5.
Acceleratia(a)
metru pe sec.2
6.
Acceleratia unghiulara
radian pe sec.2
Unitati derivate pentru marimi periodice si conexe
7.
Numarul de unda
unu pe metru
8.
Frecventa
hertz
Unitati derivate pentru marimi mecanice
9.
kg pe m3
Densitatea ()
10.
Forta (F)
newton
11.
Presiunea, tensiunea
newton pe m2
mecanica (p)
12.
Vascozitatea dinamica
newton.sec pe m2
13.
Vascozitatea cinematica
m2 pe secunda
14.
Lucrul mecanic
joule
15.
Puterea (P)
watt
Unitati derivate pentru marimi electromagnetice
16.
Sarcina electrica
coulomb
17.
Tensiunea electrica (U)
volt
18.
Rezistenta electrica ( R)
ohm
19.
Conductanta electrica
siemens
20.
Intensitatea campului
Volt pe metru
electric (I)
21.
Capacitatea electrica ( C)
farad
22.
Intensitatea campului
amper pe metru
magnetic (H)
23.
Tensiunea
amper
magnetomotoare
24.
weber
Fluxul magnetic ()
25.
Inductia magnetica (B)
tesla
26.
Inductanta (L)
henry

Tabelul 1.1. Unitati de masura ale Sistemului International

Tabelul 1.2.Multiplii si submultiplii unitatilor de masura.

Simbolul
3

Dimensiunea
4

m
kg
s
A

m
kg
s
A

K
mol

K
mol

cd

cd

rad
sr

rad
sr

m2
m3
m/s
rad/s
m/s2
rad/s2

m2
m3
m.s-1
rad.s-1
m.s-2
rad.s-2

1/m
Hz

m-1
s-1

kg/m3
N
N/m2

kg.m-3
m.kg.s-1
m-1.kg.s-2

N.s/m2
m2/s
J
W

m-1.kg.s-1
m2.s-1
m2.kg.s-2
m2.kg.s-3

C
V

S
V/m

A.s
m2.kg.s-3.A-1
m2.kg.s-3A-2
m-2 kg-1 s3A2
m.kg.s-3.A-1

F
A/m

m2.kg-1.s4.A2
m-1.A

Wb
T
H

m2.kg.s-2.A-1
kg.s-2.A-1
m2.kg.s-2.A-2

masurilor

0
1
2
3
Unitati derivate pentru marimi termice
27.
Entropia
joule pe kelvin
J/K
28.
Caldura masica
joule pe kg.kelvin
J/(kg.K)
29.
Conductivitatea
watt pe metru.kelvin
W/(m.K)
termica
Unitati derivate pentru marimi optice
30.
Intensitatea energetica
watt pe steradian
W/sr
31.
Fluxul luminos
lumen
lm
32.
Luminanta
candela pe m2
cd/m2
33.
Iluminarea
lux
lx
Unitati derivate pentru reactii nucleare si radiatii ionizate
34.
Activitatea unui
unu pe secunda
1/s
radionucleid sau a unei
surse radioactive

4
m2.kg.s-2.K-1
m2.s-2.K-1
m.kg.s-3.K-1
m2.kg.s-3.sr-1
cd.sr
cd.m-2
m-2.cd.sr

Echivalenta

s-1

monodimensionale. In cazul masurilor / marimilor monodimensionale, trecerea de la exprimarea intr-o


anumita unitate de masura la exprimarea in alta unitate de masura este simpla si se reduce la multiplicarea
rezultatului masurarii cu factorul de transformare.
Factorul de
divizare
Simbolul
Prefixul

10-1

10-2

10-3

d
deci

c
m
centi mili

10-6

10-9

10-12

micro

n
p
nano pico

10-15
f
femto

Astfel, daca pentru lungime in loc de unitatea de masura din SI, care este metrul, se utilizeaza o alta
unitate de masura, de exemplu inch, rezultatul masurarii in metri se obtine prin multiplicarea rezultatului in
inch cu un coeficient de transformare inch-metru. In cazul de fata 1 inch = 0,0254 m iar coeficientul de
transformare este k = 0,0254. Daca o lungime l se masoara in inch, iar rezultatul masurarii este l=10,5 inch,
echivalentul sau in metri este lm=kli adica lm=0,0254 x10,5=0,2667 m.
Daca se masoara arii sau volume folosind unitatea de lungime / latime / grosime inch si se doreste
exprimarea rezultatului masurarii in unitatea de lungime / latime / grosime, in metri, coeficientul de
transformare pentru arie trebuie luat la puterea a doua, iar cel pentru volum trebuie luat la puterea a treia.
Exemplu. O arie de 15 inch2 are echivalentul 15x(0,0254)2 in m2, iar un volum de 20 inch3 are
echivalentul 20x(0,0254)3 in m3.
Factorul de
multiplicare
Simbolul
Prefixul

1012

109

106

103

102

101

T
tera

G
giga

M
mega

k
kilo

h
da
hecto deca

100
-