Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
COMPOZITIE URBANA
2.
3.
AMBIENTUL
4.
5.
CONFIGURARII URBANE
6.
7.
PERCEPTIA IN SPATIU
8.
REPERUL
9.
1.
COMPOZITIE URBANA
Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai
poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile
- Locurile de unde poate fi privita cladirea
2.
ELEMENTE FUNCTIONALE
ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE
O COMPOZITE
in timp
PROCES DE COMPOZITIE
PRINCIPII DE COMPOZITIE
O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i)
a spatiului urban.
NEVOIA DE AMBIENT
Nevoia de
moral
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social
3.
AMBIENTUL
Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte
mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului
gradinii care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se
desfasoara in fata (magnific, monumental)
PROCES DE PERCEPTIE/
SENZATIE
STARE
PROCES DE REFLEXIE
AMBIANTA
acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural
AMBIENT
sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul
IMAGINE REALA
diferita intre indivizi
IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala
4.
CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI
IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL
STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE
SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL
IMAGINEA
MENTALA
SUBSISTEM TEORETIC
5.
SUBSITEM METODOLOGIC
CONFIGURARE URBANA
6.
7.
PERCEPTIA IN SPATIU
Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin
intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu
- este numai acea parte din spatiul construit amenajat al spatiului respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere a calitatii compozitiei
Kevin Linch
pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in
textura si niste repere.
Trama stradala
Noduri in textura
Curs de apa
Noduri
Noduri in textura
ordinare
caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in
nodurile respective)
Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru barcelona sfarsit de sec 19
Elemente de interes
Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi
scara;de importanta
8.
REPERUL
PARTIALE
STIUTE
STIUTE
TINTA
DE TRECERE
In Bucuresti
ORIENTATIVE
DE AGREMENT
DE
ORGANIZARE
SPATIALA
9.
1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu
caracter important in imagine
de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta
2. Punctul de observatie
ne interesereaza:
Mediu linear sau diversificat
b.
a.
Cote de teren
Cote de teren
Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare
Mai multe directii de
observare
RAPORT
* complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria aer
curat,proaspat simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane
perceptie
olfactiva)
3b. Miscarea
travaliu in perceptie
OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic
relatia
urbana
11. PRIVIREA
Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor
Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca
b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala
Sensuri de privire
Privirea
Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa
ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.
FORMA
- este o manifestare a
formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei
FORMAL
- formalism
a pune in
practica niste forme de
dragul formei
INFORMAL
forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii
- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultal al
vederii
12. VEDEREA
2. Vederea
2. Perceptie dinamica
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
2. Perceptie dinamica
Foarte departe
Element de prestanta
M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire
*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare
3. Perceptie descendenta:
*
totul se leaga de efectul de perspectiva
Sit:
-
strructurale
devine
bariera
structurala
interes ca aceasta linie sa
fie foarte clara
piata
SITUATII:
1. un singur element de prestanta
element de
prestanta
H
h
M - mediu
raza de intindere
H1
H2
M - mediu
P1
P2
H1
H2
M - mediu
P1
P2
d
sistem de campuri
structurale
H1
H2
M - mediu
AXIALITATE
P2
d
H2
H3
H4
H5
H6
P1
P2
P3
P4
P5
P6
M - mediu
semnalizeaza, polarizand
centru
relatie de ascendenta
centru
relatie de descendenta
P+1
P+10
B
P+10
P+1
P+10
P+1
B
Zona care include reguli
Campuri structurale
Variante de rezolvare
corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii
OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil
- o inregistrare dinamica
definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal
privelistea capata substanta prin
existenta elementului de prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in
cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant
al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza
privelistea este
descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata
de un cadru
- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observator punct de observatie obiect observat
Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :
observator obiect observat
obiect observat cadru
observator cadru
cadru
IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva
ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de
declivitate)
Capul de perspectiva
poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau
poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care
sa plonjeze intr-un element natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL
elemente care pun in evidenta
volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva
volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta
interes
tratare
cadrul
- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber)
- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval
- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii
In spate
Prim-plan
monumentalitate
Compozitie
dinamicitate
Piata Sf.Petru
o culoare
rezalitare a fatadei
Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un
element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea
efect (Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta)
Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime
- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor
Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura
legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala elevatia 200 m
- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile)
- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)
privelistea
perspectiva
axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca
indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect
de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o
anumita stare de unitate
25. AXUL
1.
2.
3.
Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare
Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta
Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona
X, nu mai are efect de fundal.
PARC
ZONA X
Axe interioare
Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate
virtuala finalizata cu un punct.
Ex p-ta Capitoliului:
ax grupa 2
ax grupa 3
ax grupa 1
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor
29. IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
imaginea intregii cladiri
imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)
Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago
parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter)
imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o
contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului)
Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.
Gol
Accese
Amfilonada de coloane
Element dominant
Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului:
directionalitate
dominanta
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv.
Ex: piata regala din Paris
Gradina
starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex:
Acropola Atenei)
deschidere ampla
Munti
lac
platforma
gradene
3. Umplerea spatiului
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este
dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina
-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta
dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri
diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)
ex: Amsterdam: circulatiile:
-pietonala pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj)
5. forma
forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei
6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu
7.stil stilistica spatiului
-schema data: foarte important la examen
-specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul
pomilor primavara o particularitate a orasului.
Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau postexistent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit
limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana
2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:
a.
O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent urban este rezultatul unei evolutii
istorice. Forma urbana are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul
existentei urbane respective.
b.
O capacitate de reunire a unor continuturi vechi sau noi intr-o totalitate
c.
O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau al conceptiei, o rezolvare pentru o
anumita existenta urbana daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul
respectiv a formei urbane.
3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE
Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca atari, fiindca ele sunt elemente
transformabile, imprimand existentei urbane o succesiune de stari.
Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre inovatie si traditie.
Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat absolutizand spatiul, timpul, sau un model
conventional.
formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
1.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) particularitatile sale se retin prin filtrul
spatiului omogen, rezultand un spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures intregirea esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)
- artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.)
- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul
ansamblului.
se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire
functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
integrarea formala poate opera
- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare
un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte atribute care pot sa apara conduc
intr-o anumita directie valoarea particulara.
Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental,
asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.
Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de
ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de
suprapunere.
Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in
timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu
mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiutimp.
Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si
premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
topice.
Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.
un spatiu
segregat
impune
nediferentierea
un spatiu
nesegregat
Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.