Rasa de vaci Charolaise

Vaca din rasa Charolais este un animal crescut pentru carne

si este foarte raspandita in Europa, in special in Franta, de unde
este originara. Este un animal docil, usor de crescut si intretinut,
una dintre preferatele crescatorilor de bovine din intreaga lume.
Rasa Charolais este rasa de carne numarul unu in Europa, in
special in Franta. Se dezvolta insa foarte bine si in alte tari, ca de
exemplu Canada, Australia, Ungaria sau India.
Metabolismul performant al acestor vaci le permite
valorificarea mai multor tipuri de furaje, de la paie si iarba de
pasune, pana la fan. In perioadele de criza, vaca din rasa
Charolais isi valorifica propriile rezerve corporale. In mod normal
insa, vaca din rasa Charolais are o rata de crestere foarte mare.
Vacile din rasa Charolais sunt folosite si in incrucisarile
industriale, deoarece dispun de calitati excelente, pe care le
transmit mai departe urmasilor. Are nevoi energetice reduse,
produce o carne de calitate superioara, dietetica si cu o

concentratie mica de grasime.

De altfel, carnea de vaca Charolais este cea mai cunoscuta si
apreciata din Franta, avand un continut de grasime de 10%, in
comparatie cu 15-30 % la alte rase de vaci.
Principalul atu al rasei este variabilitatea genetica foarte
mare care prezinta numeroase calitati. Ea permite fiecarui
crescator de animale sa aleaga tipul de animal pe care il doreste
pentru al adapta tipului de productie cautat.
Rasa Charolaise are o capacitate de ingerare superioara altor
rase si realizeaza o crestere zilnica superioara celorlalte
rase.
De asemenea este o rasa docila si are calitati maternale
deosebite (instict maternal, savoarea laptelui)pentru cresterea
usoara a viteilor grei.
Carnea rasei Charolaise are calitati organoleptice
deosebite, este dietetica si neexcesiv de grasa (10% grasime
fata de 15-30% la celelalte rase).

Vaca de carne Scottish Highland

Bovinele Scottish Highland pot face fata fara probleme

chiar si pe zapada. Nu sunt pretentioase si nu impun un tratament
de alimentatie speciala. Valorifica foarte bine furajele grosiere pe
timpul iernii si orice tip de pasune pe timpul verii. Face fata fara
ajutor chiar si la temperaturi scazute (-20/-30C). Toate aceste
aspecte conduc la cheltuieli reduse de exploatare si rentabilitatea
crescuta a acestor animale.
In Romania la momentul actual efectivul de bovine de carne
in rasa pura si metisi este situat in jurul valori la 5%, ceea ce
creaza premiza unei dezvoltari accelerate in perioada urmatoare.

Rasa de vaci Blanc Blue Belge

Rasa Blanc Belge reprezinta ponderea cea mai mare din

totalul populatiei de taurine pentru carne din Belgia.
Dupa anul 1950 aptitudinele acestei rase s-au imbunatatit
simtitor (format dublu muscular, ca raspuns la cererea
consumatorilor). Incepand din 1970 anumite state au inceput sa
importe aceasta rasa, precum Danemarca, Franta si mai tarziu
Maria Britania si Irlanda. Astazi rasa este raspandita in 40 de tari
precum SUA, Africa de Sud, Australia, Noua Zeelanda, etc.
La aceasta rasa, regiunea spetei, spatele, salele si crupa
sunt imbracate puternic cu muschi.
Capul este deschis la culoare, spatele este drept, crupa putin
tesita, coada proeminenta, iar pielea este fina.
Roaba poate fi de diferite culori: alba, albastru, neagra.
Rasa are un temperament foarte linistit.

Este o rasa precoce. In sistem intensiv de crestere, prima

fatare are loc la varsta de 25 de luni.
Varsta la care animalele se sacrifica este intre 14 si 16 luni,
cand ajung la o greutate medie de 600 kg.
Rasa se remarca printr-o usurinta mare la fatare.
Sporul mediu zilnic este de 1,4 kg.
Consumul specific este de 6,5 kg furaj pentru 1 kg spor.

Rasa Bruna pentru carne

Rasa Bruna are aptitudini bune pentru carne fiind

competitiva cu alte rase, mai ales prin tipul de carnelapte. Acest din urma tip are greutatea corporala mare,
spor mediu zilnic mai ridicat, consum mai mic si indici de
abator mai buni.
n general, rasa Bruna manifesta o buna precocitate n
productia de carne si se preteaza la ngrasarea n toate sistemele.
n functie de diferentele aparute n aplicarea tehnologiilor de
ngrasare, cu referire la durata, intensitatea acestora, greutatea
corporala si a carcasei, ngrasarea poate fi grupata astfel:
- ngrasarea pentru carne alba care dureaza pna la vrsta
de 3 luni a vitelului, cnd are o greutate de pna la 150 kg si un
consum specific de circa 2,8 UN;

- ngrasarea intensiva prin care taurasii se cresc circa 13-15

luni si avnd o greutate de 400-500 kg cu un consum specific de
pna la 5-7 UN;
- ngrasarea semiintensiva prin care tineretul se valorifica la
circa 18 luni, avnd o greutate de circa 500 kg, cu 7-10 UN
consum specific;
- ngrasarea extensiva care se deruleaza pna la 2-3 ani si la o
greutate de 500-550 kg, cu un consum specific ntre 9-14 UN;
Tineretul taurin de rasa Bruna are un potential bun la
ngrasare( la 6 luni atinge 157 kg iar la 12 luni 314 kg, consecutiv
unui spor de 872 g pe zi.
Tineretul mascul ngrasat intensiv si valorificat la 365 de zile
atinge greutatea de 361 kg, iar la 500 de zile 476 kg.; ngrasat
semiintensiv si valorificat la 419 zile realizeaza 350 kg, iar la 500
de zile 420 kg, consecutiv unui spor de 848-989 g/zi la ngrasarea
intensiva si 841-950 g /zi la cea semiintensiva.
Indicii de abator sunt si ei variabili n functie de sistemul de
ngrasare. Astfel, la ngrasarea intensiva greutatea carcasei este
de 198-266 kg, la cea semiintensiva de 220-240 kg; sferturile
posterioare cntaresc 55-75 kg, iar cele anterioare 54-65 kg.
Randamentul la taiere variaza ntre 54-57%.
Carnea are o pondere n carcasa de 67-79%; seul 2-14%;
oasele 15-17%; raportul carne-oase 3,9-4,6:1 si carne grasime 55,9:1. Ponderea carnii de calitatea I este de circa 35% din carcasa
si de 52% din carne iar suprafata ochiului de muschi de 52-60
cm.
Carnea contine 23% apa, 19,9% proteine, 1,7% grasime,
0,4% extractive neazotate si 1,03 % cenusa.
Principalele componente ale carnii au urmatoarea pondere
din substanta uscata: proteine 87%, grasime 8% si cenusa 5%.
nsusirile tehnologice si organoleptice sunt favorabile .
Efectul economic n procesul de ngrasare este generat de
potentialul genetic al rasei privind aptitudinile pentru productia de
carne si tehnologiile de furajare existente.
Rasa Bruna se preteaza la o gama larga de sisteme de
exploatare. n productia de carne se preteaza bine la sistemul de

ngrasare intensiva, cele mai bune rezultate obtinndu-se n cazul

ngrasarii intensive cu valorificare la 14 luni, fiind o rasa mai
precoce pentru carne.
Realizeaza greutatea de 420 kg, avnd un spor de peste
1000 g/zi si un consum de hrana de cca 7 UN/kg spor. n acest caz
se pot obtine greutati ale carcasei de 240 kg, iar ponderea carnii
de cca 70%.
Dar aceasta rasa se comporta bine si n celelalte sisteme de
ngrasare. Datorita conditiilor specifice din nordul tarii, respectiv
suprafetele mari de pajisti, ngrasarea tineretului taurin n zona se
poate face cu rezultate foarte bune n sistemele semiextensiv si
extensiv, n care furajarea se face pe baza de nutreturi de volum,
adaosul de concentrate fiind foarte mic. n felul acesta costurile
de productie sunt reduse si se valorifica n mod eficient furajele
existente n zona.
n situatia n care se preteaza pentru mecanizare, nfiintarea
pasunilor cultivate pe terenurile situate n zona submontana se
recomanda deoarece mbunatateste compozitia floristica si
chimica a productiei de masa verde de pe pasuni, aceasta are o
valoare nutritiva mai buna si se consuma cu mai multa placere.

Rasa de vaci Hereford

Rasa Hereford este o rasa specializata pentru carne,

originara din Anglia si provine din vechea rasa Norfolk,
care a fost ameliorata prin unele incrucisari de infuzie.

Are o mare putere de aclimatizare, fapt pentru care s-a

raspandit in numeroase tari, unde a fost crescuta in rasa curata
sau a fost utilizata la incrucisari.
Se caracterizeaza prin culoarea baltata cu rosu, baltatura
cuprinzand, capul, marginea superioara a gatului, abdomenul,
smocul cozii si extremitatile membrelor.
Conformatia corporala este caracteristica taurinelor pentru
carne, remarcandu-se lungimile trunchiului foarte pronuntate si
dezvoltarea musculaturii.
Aptitudinile pentru lapte sunt modeste 2000 l/lactatie.
Randamentul la sacrificare este de 60%, precocitatea este
mare si prezinta o buna rezistenta

VACA ANGUS

De asemenea, vaca din rasa Angus se remarca prin

constitutia masiva si musculatura foarte bine dezvoltata. Are un
cap mic, lipsit de coarne, trunchiul lung, pieptul proieminent si
membrele scurte, cu osatura fina.
Ugerul acestei vaci este slab dezvoltat, deoarece nu este o vaca
de lapte. De altfel, ugerul este destinat doar pentru alaptarea
viteilor.
Comportament si personalitate
Vaca din rasa Angus este docila, cu instincte materne foarte
bine dezvoltate. Este vioaie si foarte usor de intretinut. Se
dezvolta foarte bine in orice conditii, fiind foarte rezistenta. Are
o speranta de viata foarte mare. Sunt ideale pentru ingrasare cu
iarba de pe pasune.
Productivitate
Vaca Angus este o rasa creata special pentru productia de
carne. La nastere, viteii au o greutate de 30-35 de kilogrrame.
Se hranesc cu tot laptele matern, pana cand sunt intarcati, in
jurul varstei de 8-10 luni. La varsta de 15-16 luni, vaca din rasa
Angus atinge o greutate de 450-500 de kilograme, iar taurii la
800-1000 de kilograme.

Carnea obtinuta de la vacile din rasa Angus este de foarte

buna calitate si impresioneaza prin gustul fin si consistent. Este
frageda si marmorata, apreciata foarte mult de bucatarii din
toate colturile lumii.

PINZGAUER

Rasa Pinzgauer este o rasa mixta, insa preponderent o

rasa de carne. Masculi cantaresc aproape 900 kilograme, iar
femelele ajung la 450-700 kilograme. Are copite foarte puternice
si este capabila sa calatoreasca pe distante lungi. Blana vacii
Pinzgauer este capabila de a proteja pielea impotriva radiatiilor
UV, insemnand ca poate rezista in condintii foarte grele.
Utilitate
Vaca din rasa Pinzgauer produce 2500-6000 litri de lapte
pe an, cu un continut de grasime de aproape 4%.
La nivel global, rasa Pinzgauer este catalogata ca fiind o rasa
de carne. Carnea vacii Pinzgauer este apreciata ca fiind
suculenta, aromata, plina de fibre de buna calitate.
Reproducere
Taurul Pinzgauer este foarte fertil, viril si are o viata
reproductiva foarte lunga. Temperamentul docil il face util si
atunci cand are o varsta inaintata. Vaca Pinzgauer ajunge la
pubertate la varsta de 10-11 luni, ajungand sa cantareasca la
maturitate aproape 720 kilograme. Are un puternic instinct
matern si un grad ridicat de feminitate. La nastere, viteii
cantaresc 35-40 kilograme.

VACA BELGE

Vacile din aceasta rasa au o abilitate crescuta de a

metaboliza rapid alimentele consumate in fibre musculare.
Astfel, carnea produsa de aceste vaci are un continut redus de
grasime.
Comportament si personalitate
Vaca din rasa Belge este blanda si docila si se adapteaza
rapid la orice conditii climatologice. Aceasta abilitate a permis si
raspandirea rapida a acestei rase de vaci in intreaga lume. Este
o vaca usor de manipulat, care nu creeaza probleme atunci cand
este scoasa la pasunat.

Productia de carne
Vaca din rasa Belge este crescuta in special pentru productia
de carne, in care este lider. Bine hranita, vaca din aceasta rasa
are o rata de crestere de 1,2-1,8 kilograme pe zi. La varsta de 12
luni, masculii din aceasta rasa ating o greutate de 480 de
kilograme, iar femelele de 370 de kilograme.

Carnea produsa de aceasta rasa de vaci este de o calitate

superioara, cu un continut scazut de grasime. In plus, carnea de
vaca Blege este bogata in proteine, vitamine B3 si B12, fier si
zinc. In plus, contine foarte putin colesterol. Astfel, la 100 de
grame de carne de vaca se inregistreaza 45 mg de colesterol, in
comparatie cu 62 mg la 100 de grame de piept de pui.