Basmul cult

Paralel cu eforturile de fixare n scris a basmului popular, apare basmul cult, care preia
motivele i tehnicile narative ale acestuia. Chiar culegtorii de folclor devin povestitori, ca n
cazul lui Petre Ispirescu, care actualizeaz i recreeaz basmul, pstrnd funciile principale,
formule fixe, oralitatea, anumite expresii, dar adugnd o tent uor moralizatoare sau aluzii
mitologice de sorginte livreasc. Scriitorii devin ei nii autori de basme, cunoscui fiind
Nicolae Filimon, Alexandru Odobescu, Ion Creang, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale,
Ioan Slavici, Barbu tefnescu-Delavrancea, Mihail Sadoveanu.
Basmul cult, mplinit printr-o inserie expresiv specific stilului marilor scriitori, i
armonizeaz structurile narative, dobndind unitate i fluen discursiv, prelund viziunea
scriitorului i integrnd teme i motive caracteristice ale operei acestuia. Scriitorul respect de
regul structura i tipologia basmului popular, dar poate aduce modificri ale viziunii
naratorului, alternnd persoana a treia cu persoana nti i a doua, crend o comunicare mai
direct cu cititorul i dnd uneori o nuan subiectiv expunerii faptelor. n acelai timp, se pot
identifica particulariti ale stilului, modaliti portretistice i motive proprii autorului n
scenariul basmului, care i confer originalitate i atractivitate.
Basmul cult estompeaz de cele mai multe ori miraculosul i fantasticul, dndu-le o mai mare
verosimilitate, i n acelai timp reduce caracterul convenional al unor secvene narative,
adaugndu-le semnificaii i efecte specifice literaturii culte.
G. Calinescu numea basmul cult o oglindire a vietii in moduri fabuloase, un gen vast,
depasind cu mult romanul, fiind mitologie, etica, stiinta, observatie morala etc. Caracteristica
lui este ca eroii nu sunt numai oameni, ci si anume fiinte himerice, animale. [] Cand dintro
naratiune lipsesc acesti eroi himerici, navem de a face cu un basm.
Basmul a aparut in epica populara, ulterior patrunzand si in literatura culta (in sec. al XIX-lea,
in perioada de afirmare a esteticii romantice). Specie a epicii (culte), naratiune ampla,
implicand supranaturalul sau fabulosul.Personajele (oameni, dar si fiinte himerice) sunt
purtatoare ale unor valori simbolice: binele si raul in diversele lor ipostaze. Conflictul dintre
bine si rau se incheie, de obicei, prin victoria fortelor binelui. Eroul (protagonistul) este ajutat
de fiinte supranaturale, animale fabuloase sau obiecte magice si se confrunta cu un adversar
(antagonistul). Eroul poate avea trasaturi omenesti, dar si puteri supra naturale (de exemplu,
capacitatea de a se metamorfoza). Clasificarea sau functiile personajelor, prin raportare la
erou (in basmul popular): raufacatori (produc o dauna care trebuie corectata de erou), donatori
sau furnizori (personaje intalnite intamplator de erou, care ii daruiesc un obiect miraculos ce-l
va ajuta la nevoie), ajutoare (se pun la dispozitia eroului care duce la bun sfarsit o sarcina, cu
sprijinul lor). Parcurgerea drumului maturizarii de catre erou presupune un lant de actiuni
conventionale sau momentele subiectului: situatia initiala de echilibru, intriga (evenimentul
care deregleaza echilibrul initial), actiunea de restabilire a echilibrului (calatoria eroului,
aparitia donatorului si ajutoarelor, trecerea probelor), deznodamantul (refacerea echilibrumul,
rasplata eroului si pedepsirea rau facatorului).
n basmul cult, autorul preia tiparul narativ al basmului popular, dar reorganizeaz
evenimentele stereotipe conform viziunii sale artistice i propriului su stil. Basmul cult imit
relaia de comunicare de tip oral din basmul popular, ceea ce confer oralitate stilului.
Particularitile basmului cult:

cliee compoziionale: formule tipice (iniiale, mediane, finale);

motive narative diverse: cltoria, lupta, victoria eroului, probele depite, demascarea
i pedepsirea rufctorului, cstoria i rsplata eroului etc.;

specificul reperelor temporale (timpul fabulos, mitic) i spaiale (trmul acesta i

trmul cellalt) sunt vagi, imaginare, redate la modul general ;

stil elaborat, mbinarea naraiunii cu dialogul i cu descrierea;

cifre magice, simbolice;

obiecte miraculoase;

ntreptrunderea planurilor real fabulos; fabulosul este tratat n mod realist;

convenia basmului (acceptat de cititor): acceptarea de la nceput a supranaturalului

ca explicaie a ntmplrilor incredibile.