Sunteți pe pagina 1din 16
a n u l V i , n r . 1 . 1 7 4
a n u l
V i ,
n r .
1 . 1 7 4 ,
1 6
p a g i n i .
J o i ,
1 4
i u l i e
2 0 1 6 ,
P r e ţ :
1
l e u

Prin obiectivul “ochiului de filmat”

Prin obiectivul “ochiului de filmat” Funcţionarii statului bagă mâna în buzunarul oamenilor mult prea săraci ca

Funcţionarii statului bagă mâna în buzunarul oamenilor mult prea săraci ca să se poată apăra

ACTUALITATE » pag. 13

săraci ca să se poată apăra ACTUALITATE » pag. 13 Finala pe licee “Decebal” şi “Mihai

Finala pe licee

“Decebal” şi “Mihai Eminescu” se întâlnesc întotdeauna pe podium

EDUCAȚIE » pag. 5

nEGOCiErE. Securea care desparte administraţia CEH de reprezentanţii angajaţilor

nEGOCiErE. Securea care desparte administraţia CEH de reprezentanţii angajaţilor ACTUALITATE » pag. 3

ACTUALITATE » pag. 3

alternativele la Defileul Jiului au rămas doar caricaturi de proiecte

alternativele la Defileul Jiului au rămas doar caricaturi de proiecte COMUNITATE » pag. 12

COMUNITATE » pag. 12

Daniel Pleșcan, reținut pentru că ar fi agresat un polițist

Daniel Pleșcan, reținut pentru că ar fi agresat un polițist ACTUALITATE » pag. 3

ACTUALITATE » pag. 3

Secţii întregi, afectate de lipsa de personal medical l MatErnitatE DE 40 DE ani. reparații puține, echipamente medicale de tranziţie

medical l MatErnitatE DE 40 DE ani. reparații puține, echipamente medicale de tranziţie SăNăTATE » pag.

SăNăTATE » pag. 8-9

2

Joi, 14 iulie 2016

Diverse

Gazeta de Dimineață

2 Joi, 14 iulie 2016 Diverse Gazeta de Dimineață Prăjitură cu brânză – rapidă și ușoară
2 Joi, 14 iulie 2016 Diverse Gazeta de Dimineață Prăjitură cu brânză – rapidă și ușoară

Prăjitură cu brânză – rapidă și ușoară

INGREDIENTE

blat:

n 500gr făină

– rapidă și ușoară INGREDIENTE blat: n 500gr făină ingredientelor de mai sus. Aluatul se împarte

ingredientelor de mai sus. Aluatul se împarte în două. Se întinde prima foaie în tavă, se presară cu gris , se toarnă uni- form umplutura de brânză, se presară gris, se acoperă cu cea de a doua foaie. Se trasează ușor cu cuțitul pătrățele după cum vrem să tăiem prăjitura la final. Se coace în cuptorul încins pentru 10 minute, apoi la foc potrivit. Se presară cu zahăr pudră.

minute, apoi la foc potrivit. Se presară cu zahăr pudră. În perioada 4 iulie 2016 –19

În perioada 4 iulie 2016 –19 septembrie 2016, vor fi RESTRICțII DE CIRCULAțIE PE DN66 (zona Sens Giratoriu Avion – benzinaria LukOil), datorate lucrărilor de reabilitare.

Vă mulțumim pentru înțelegere!

SC ZONA D SRL

n

150g margarină

n

1 ou

n

120 g zahăr

n

1 vârf de cuțit de bicarbonat

n

puțin lapte

n

3 linguri de gris

Umplutură:

n

600g brânză dulce

n

50g gris

n

50g făină

n

150g zahăr

n

150g unt

n

3 ouă

n

2 plicuri zahăr vanilat

n

coajă de lămâie

MOD DE PREPARARE:

Se frământă un aluat potrivit și se dă la rece până preparăm umplutura de brânză. Umplutura: Se fărâmițează bine brânza cu furculița și se amestecă bine cu restul

NOU ÎN PETROŞANI

VIDEO-ENDOSCOPIE NAS, GÂT, URECHI l Consultaţii ORL l Audiometrie tonală & vocală l Protezări auditive

Dr. PREDA MIHAI

CAbINET ORL: Petroşani, Strada Aviatorilor 19E. Programări consultaţii: 0723-814806; 0254-540574.

PROGRAMUL TV DE ASTăZI Joi, 14 iulie 2016

PROGRAMUL TV DE ASTăZI Joi, 14 iulie 2016

PROGRAMUL TV DE ASTăZI Joi, 14 iulie 2016
 
 
 
 
 

06:00 Observator 08:00 ‘Neatza cu Răzvan şi Dani 10:55 Teleshopping 11:15 Mireasă pentru fiul meu 13:00 Observator 14:00 Mireasă pentru fiul meu 16:00 Observator 17:00 Acces direct 19:00 Observator 20:00 Observator special

05:30 Lecții de viață 06:15 Ce spun românii 07:00 Ştirile Pro TV 10:30 La Măruţă (r) 11:30 Vorbeşte lumea Prezentator: Cove 13:00 Ştirile Pro TV Cu Diana Enache 14:00 Vorbeşte lumea 15:00 Lecţii de viaţă 16:00 Ce spun românii Cu Cabral 17:00 Ştirile Pro TV Cu: Monica Dascălu 18:00 La Măruță 19:00 Știrile Pro TV *Sport *Vremea 20:30 Las Fierbinți (s) 21:30 Fără scăpare (SUA, 1993, acțiune) 23:30 Știrile Pro TV 00:00 Spion pe cont propriu (s) 01:00 Fără scăpare (SUA, 1993, acțiune).

09:15 Drumul spre glorie 11:00 Viața cu Derek 12:00 Teleshopping 12:30 Comorile Parmei: Fidenza 13:00 De joi până joi 14:00 Telejurnal 15:00 Teleshopping 15:30 Akzente 16:44 Ediție specială 17:45 Vorbește corect! 18:00 Lozul cel mare 18:30 Magazin World Cup Rusia 2018 18:55 Exclusiv în România 19:45 Sport 20:00 Telejurnal 21:10 Amintiri din infern 22:05 Filler Jocurile Olimpice Rio 2016 22:15 Nebunii de pe Madison Avenue (s).

09:30 Teleshopping 10:00 Nimeni nu-i perfect 10:15 Școala.tv 11:00 Teleshopping 11:30 Focus Magazin 12:10 Cireașa de pe tort 13:30 Teleshopping 14:00 Focus 14 14:30 Teleshopping 15:00 Mondenii 16:00 Cronica netului 16:30 Focus 17:00 Trăsniții 18:00 Focus 19:30 Mama mea gătește mai bine 20:30 Toamna bobocilor (România, 1975, comedie) 22:30 La TV 23:15 Focus din inima României 23:45 Focus Magazin.

La TV 23:15 Focus din inima României 23:45 Focus Magazin. 20:30 Te pui cu blondele? 23:00

20:30 Te pui cu blondele? 23:00 Un show păcătos 01:00 Te pui cu blondele?

Director: Ramona ROȘULESCU 0722.165.209 Redacția: Mihaela MIHAI Carmen COSMAN-PREDA Bianca HOLOBUț Departament
Director:
Ramona ROȘULESCU 0722.165.209
Redacția:
Mihaela MIHAI
Carmen COSMAN-PREDA
Bianca HOLOBUț
Departament producție:
Denisa BÂRGĂU
Editorialiști:
Nicu TAȘCĂ, Ionuț DRĂGOTESC
Administrație & Marketing:
Cristina BARON
Colaboratori speciali:
Amarildo SZEKELY, Genu TUTU
Cotidian regional tipărit la Tipografia ProdCom Tg.Jiu

Act u a l it a t e

3

Joi, 14 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

Act u a l it a t e 3 Joi, 14 iulie 2016 Gazeta de Dimineață

Daniel Pleșcan, reținut pentru că ar fi agresat un polițist

Doi tineri din Petroşani, dintre care copilul unui fost candidat la

Primăria Petroşani, au fost ridicaţi de acasă, miercuri dimineaţa, de mas- caţi, după ce cu o seară înainte ar fi fost implicaţi într-un scandal cu un poliţist pe terasa unui local din Petroşani. Daniel Pleşcan, unul dintre tineri,

a ajuns, miercuri, puţin după ora 14 la sediul Poliţiei din Petroşani, unde

a fost dus cu mandat de aducere, iar

după mai multe ore de audieri aces- ta a fost reținut pentru 24 de ore. Mama tânărului, Dorina Pleşcan,

a declarat pentru Gazeta de

Dimineaţă că incidentul a avut loc la Peter’s pe fondul unei tachinări şi a consumului de alcool.

Sub aburii alcoolului a izbucnit scandalul

de alcool. Sub aburii alcoolului a izbucnit scandalul Tânărul mai este judecat pentru proxenetism și

Tânărul mai este judecat pentru proxenetism și constituirea unui grup infracțional, alături de Mihaela Ciociu - prietena lui - și taximetristul Mihăiță Prața Polițiștii de la BCCO Alba, sub coordonarea DIICOT Hunedoara, au descins, la finele lunii decembrie 2014, în municipiul Petroșani, des- tructurând o rețea de proxenetism. Daniel Pleşcan, fiul fostului consilier judeţean Dorina Pleşcan, prietena acestuia – Mihaela Constantina Ciociu, dar şi un taximetrist din Valea Jiului – Mihăiță Silviu Prața, fost angajat al ISU Hunedoara- au fost la acel moment arestați preven-

tiv. Cei trei sunt acuzați de proxene- tism, trafic de minori şi constituirea unui grup infracțional organizat. Anchetatorii susțin că în perioada iulie – decembrie 2014, membrii gru- pării ar fi recrutat cinci tinere, dintre care două minore, pe care le-ar fi determinat să practice prostituţia, în mai multe locuri de cazare din Valea Jiului. O parte din banii obţinuți din activitatea de prostituţie ar fi fost însuşiți de membrii grupării. Printre cei care au apelat la ser- viciile ”fetelor” s-ar număra angajați ai primăriilor, aleși locali, directori din companiile de stat și oameni de afa- ceri.

bat de ce îl filmează. Am o filmare în care poliţistul îl filma. Astăzi (mier- curi – n.r.) au venit cu mascaţii direct după el. E normal aşa?”, se întreabă Dorina Pleşcan, mama tânărului, fost consilier local şi fost candidat la Primăria Petroşani. Sursa citată a mai precizat că poliţiştii i-au prezentat fiului ei un mandat de aducere pentru o cerce- tare într-un dosar de tulburarea lini- ştii publice şi lovire. “Am apucat să văd că scrie suspect pe mandat”, a mai spus Dorina Pleşcan. Potrivit procurorilor, Daniel Pleșcan este acuzat de lovire, tulbu- rarea liniştii şi ordinii publice şi dis- trugere. Încătuşat, Daniel Pleşcan a preci- zat că nu este vinovat, nu l-a lovit pe poliţist. Alături de Daniel Pleşcan la sediul poliţiei a ajuns şi un prieten al acestuia, care îl însoţea noaptea tre- cută pe terasa localului. Roger Fociac a fost şi el audiat la sediul poliţiei. După mai multe ore de audieri, Daniel Pleșcan a fost reținut pentru 24 de ore. Acesta a fost dus în ares- tul IPJ Hunedoara.

Marţi noaptea, ora 1, spune mama lui Daniel Pleşcan, este momentul în care nervii au cedat.

“Poliţistul (Sorin Şerban – n.r.) era la

o masă alăturată şi îl filma pe fiul

meu. Nu ştiu ce schimb de replici au avut ei acolo, ştiu doar că l-a între-

NEGOCIERE. Securea care desparte administraţia CEH de reprezentanţii angajaţilor

Sindicatele și administrația din cadrul CEH au stabilit, miercuri, pro- gramul negocierilor pe marginea noului contract colectiv de muncă, locul și formula în care se vor purta acestea, următoarea întâlnire, când se va începe negocierea propriu- zisă a CCM-ului urmând a avea loc

vineri. Președintele Sindicatului Muntele, Petre Nica, a declarat, miercuri, pentru Gazeta de Dimineață, că marea realizare a zilei de miercuri este reprezentată de uni- tatea de care au dat dovadă sindica- tele.

de uni- tatea de care au dat dovadă sindica- tele. ”Putem considera că primul pas pentru

”Putem considera că primul pas pentru negocierea propriu-zisă a CCM a fost făcut astăzi, iar cel mai bun lucru care s-a întâmplat îl repre- zintă faptul că echipa de negociere e formată atât din reprezentanți ai Sindicatului Muntele cât și de reprezentanți ai Federației Energetica. Am reușit împreună să găsim o formulă prin care drepturile salariaților să fie negociate într-un cadru cât mai larg”, a declarat Petre Nica. Potrivit liderului de sindicat, situația în care se află complexul nu lasă speranțe prea mari, însă echipa de negociere va lupta pentru dreptu- rile salariaților. ”Din păcate, situația economică a societății, care este materializată prin starea de insolvență, nu ne lasă să avem așteptări prea mari în ceea ce privește câștigarea unor drepturi așteptate de salariați, dar în mod cert, într-o astfel de formulă, vom încerca să negociem cât mai bine pentru salariații complexului. Dacă la

masa dialogului nu vom putea să obținem pentru salariați drepturi care să-i mulțumească ținând cont de situația gravă a CEH, acum este sin- gurul moment în care Legea Dialogului Social dă posibilitatea salariaților ca într-un cadru legal să facă front comun și să lupte împreu- nă cu liderii de sindicat pentru drep- turile lor. Vom uza de toate pârghiile pe care legea ni le lasă la dispoziție într-un astfel de caz. Îmi exprim încă o dată bucuria că orgoliile sindicaliștilor au fost lăsate la o parte și că oamenii reușesc astfel să fie reprezentați într-un cadru mult mai larg”, a mai spus Nica. Miercuri, pe masa negocierilor sindicaliștii au pus un topor, semn că discuțiile pen- tru un nou contract colectiv de muncă nu vor fi unele ușoare. CCM-ul va fi negociat până pe 29 iulie, perioada de negociere putând însă să fie prelungită. Actualul CCM- denunțat, ilegal de către administra- torul judiciar încă din luna martie, expiră la 1 august.

4

joi, 14 iulie 2016

Act u a l it a t e

gazeta de Dimineață

4 joi, 14 iulie 2016 Act u a l it a t e gazeta de Dimineață

WiNkler: ratificarea ceta de parlamentele naționale, hotarul dintre vechea și noua lume a

comerțului exterior

hotarul dintre vechea și noua lume a comerțului exterior lamentarul. În context, deputatul european al UDMR,

lamentarul. În context, deputatul european al UDMR, care este și vicepreședinte al Comisiei de Comerț Internațional (INTA) a PE, a amintit faptul că pe agenda acestei comisii există nume- roase dosare care vor avea impact asupra sectorului IMM. „Voi aminti aici doar două dosare, cel cu privire la recunoașterea Statutului de Economie de Piață pentru China și cel al mineralelor de conflict al cărui raportor sunt”, a spus Winkler. El a mai arătat că, în aceste zile, este așteptată comunicarea CE des- pre Statutul de Economie de Piață al Chinei. „În acest subiect, reiterez poziția clară a PE. UE va trebui să dețină instrumente de apărare

Europarlamentarul hunedorean Iuliu Winkler susține că decizia Comisiei Europene (CE) prin care Acordul de Comerț liber UE - Canada – CETA - va fi ratificat în parlamentele naționale reprezintă momentul de hotar dintre vechea și noua lume a comerțului exterior, iar acest acord, la fel ca întreaga politi- că comercială a UE, va avea o importanță crucială pentru IMM-uri. „Politica comercială a UE are o importanță crucială pentru IMM-uri. Reducerea sau chiar eliminarea taxelor vamale prin acordurile de comerț liber este importantă pentru aceste companii, dar mai important este procesul de reducere a bariere- lor netarifare, de simplificare a regle- mentărilor din diferite domenii și de armonizare a cadrului birocratic care guvernează comerțul cu partenerii UE. Prin aplicarea acordurilor de comerț liber, IMM-urile capătă o șansă în plus pentru a crea noi locuri de muncă și pentru a contribui astfel la bunăstarea tuturor cetățenilor europeni. Ne aflăm într-o perioadă crucială din punctul de vedere al politicii comerciale. Decizia

CE prin care Acordul CETA de comerț liber UE-Canada va fi supus ratificării în toate parlamentele naționale reprezintă momentul de hotar dintre vechea și noua lume a comerțului exterior”, a afirmat Iuliu Winkler. Potrivit sursei citate, acordul CETA reprezintă puntea care des- parte vechea de noua politică comercială a UE. ”Președinția slova- că a Consiliului UE va avea un rol important în asigurarea semnării acestui acord în luna octombrie la summitul UE-Canada. Mai mult decât atât, Președinția slovacă tre- buie să facă toate demersurile în vederea obținerii acordului Consiliului European pentru aplica- rea provizorie a CETA înainte de ratificarea lui de către parlamentele naționale. Mă opun categoric adver- sarilor comerțului liber, acelora care perorează despre caracterul nede- mocratic al acordurilor comerciale. Parlamentul European (PE) este ales democratic de către cetățenii UE, de aceea ratificarea de către această instituție a unui acord de comerț liber asigură controlul demo- cratic necesar”, a completat europar-

comercială aplicabile dumpingului mărfurilor provenite din China și după decembrie 2016. Această poziție a PE este formulată pentru apărarea intereselor companiilor europene, în primul rând a celor producătoare de oțel, și este în favoarea păstrării locurilor de muncă și a protejării companiilor noastre”, a subliniat Iuliu Winkler. Dezbaterea organizată de SME Europe s-a desfășurat la inițiativa deputatului european slovacul Ivan Štefanec, vicepreședinte al SME Europe, avându-l ca invitat de onoa- re pe Reprezentantul Permanent al Slovaciei la UE, ambasadorul Peter Javorcik. Slovacia a preluat, la 1 iulie, de la Olanda președinția semestrială a Consiliului UE. SME Europe este organizația ofi- cială de lobby a Partidului Popular European (PPE) care are ca scop apărarea și promovarea intereselor IMM-urilor la nivel european, militând pentru o reformă a cadrului legislativ în favoarea acestora în întreaga Europă și pentru o utilizare mai efi- cientă a fondurilor europene pentru consolidarea acestui sector.

Oprea: Îmi pare rău că UNpr dispare, că se transformă în zestrea unei fuziuni de conjunctură

Fostul preşedinte al UNPR Gabriel Oprea afirmă că îi pare rău că UNPR, ca partid de sine stătător, dispare şi că ar fi preferat ca acesta să meargă pe picioarele sale în loc să se transforme ''în zestrea unei fuziuni de conjunctură''. ''Nu aş fi comentat nimic despre decizia conducerii UNPR privind fuziunea cu PMP. O fac, totuşi, pen- tru că există un comunicat al PNL în

care sunt câteva neadevăruri care trebuie demontate. În primul rând, nu am avut niciun rol în decizia pe care a luat-o UNPR. Nu mai sunt membru al partidului şi nu particip la luarea deciziilor în partid. Demisia mea din UNPR nu este un act formal sau un gest de imagine, ci este o realitate cât se poate de concretă. Sunt un om serios şi, dacă spun un lucru, aşa fac. În al doilea rând, nu

şi, dacă spun un lucru, aşa fac. În al doilea rând, nu aş fi avut cum

aş fi avut cum să particip la această decizie de vreme ce ea nu reflectă opiniile mele. Personal, îmi pare rău că proiectul UNPR, ca partid de sine stătător, dispare'', a scris Oprea pe Facebook marţi seara. ''Îmi pare rău că munca mea şi a multor colegi se transformă în zestrea unei fuziuni de conjunctură. Aş fi preferat ca UNPR să meargă pe picioarele sale. Ştiu că era greu, dar succesul nu vine niciodată din soluţiile facile'', a adău- gat fostul preşedinte al UNPR. El a negat că ar avea relaţii privi- legiate cu Traian Băsescu. ''Mă miră că tocmai PNL lansează în spaţiul

public astfel de ipoteze. Traian Băsescu a fost preşedintele României şi l-am sprijinit în tot ceea ce ţine de siguranţa naţională, aşa cum fac şi în cazul lui Klaus Iohannis. Am făcut acest lucru din convingerea mea de militar şi nu din raţiuni politice. Iar acest lucru îl pot confirma foarte mulţi din liderii PNL care presupun că nici nu au văzut acest comunicat înainte de a fi transmis presei. Nu îi sunt dator cu nimic lui Traian Băsescu şi nici el mie. Ne respectăm, dar nu vedem lucrurile în acelaşi fel atunci când vine vorba despre România”.

Sc HOtel rUSU Srl aNgajează:

bUcătari cU experieNță, OSpătari și pizzer

(oferim salariu foarte atractiv, în concordanță cu gradul de implicare în activitate). cV-urile pot fi trimise la e-mail-ul hotelului: info@hotelrusu.ro. relații la telefon: 0742.087222 / 0742.087221.

Edu ca ț ie

5

Joi, 14 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

Edu ca ț ie 5 Joi, 14 iulie 2016 Gazeta de Dimineață Finala pe licee “Decebal”

Finala pe licee

“Decebal” şi “Mihai Eminescu” se întâlnesc întotdeauna pe podium

“Mihai Eminescu” se întâlnesc întotdeauna pe podium laureat să vă dea rezultatele pe şcoli pentru seria

laureat să vă dea rezultatele pe şcoli pentru seria curentă”, spune Ilieş.

Controversa seriilor curente şi anterioare

Directorul Ilieş nu a putut să ne ofere practic niciun fel de date. Nici măcar în ceea ce priveşte numărul elevilor deveni care nu au promovat bacalaureatul. „Nu le-am numărat şi nu ştiu şi nu mă pot pronunţa. Nu vă spun câţi elevi au picat, pentru că sunt şi din serii anterioare. La noi la şcoală au dat şi din serii anterioare, care au terminat liceul acum doi, trei sau patru ani, la liceul „Traian”, la liceul din Ilia, la liceul un liceu din Timişoara au fost arondaţi la noi la şcoală care au dat bacalaureatul aşa că nu pot să dau detalii dintr-astea de amănunt. Adresaţi-vă inspectora- tului şcolar şi luaţi clasamentul, dar inspectoratul nu a pus încă clasa- mentul, cine e primul liceu, cine e al doilea liceu, cine e al cincilea, eu nu am găsit încă”, mai spune Ilieş. Potrivit edu.ro, Colegiul Naţional „Decebal” a avut pe liste un număr total de 231 de elevi care au susţinut bacalaureatul anul acesta, dintre care 5 fac parte din seriile anterioa- re. 3 elevi din seria curentă şi 3 din seria anterioară nu au reuşit să pro- moveze. Dacă urmăm indicaţiile date de directorul Florin Ilieş şi „raportăm picaţii la numărul total de elevi din seria curentă”, colegiul devean obţine acelaşi procent de promovabilitate cu cel al Colegiului „Mihai Eminescu”- 98,67%. În schimb, dacă efectuăm calculul raportat la un număr de total de 231 înscrişi, 226 promovaţi, procentul obţinut de cei de la Deva ar fi de 97,63%. „Dumneavostră trebuie să raportaţi picaţii la numărul total de elevi din seria curentă. La o şcoală pot să fie 2 picaţi şi să fie 120 de absolvenţi şi la altă şcoală pot să fie şase picaţi şi să fie 6 picaţi şi să fie

350 de absolvenţi. Cea cu 6 picaţi are procent de promovabilitate mai mare decât cea cu 2 picaţi”, explică Ilieş. Situaţia anului precedent, clară pentru Colegiul „Mihai Eminescu”, în ceaţă pentru colegiul din Deva. „Anul trecut, dacă nu mă înşel, am avut acelaşi procent, tot în jur de 98%, iar acum doi ani cred că am avut 100%. Am avut 4 sau 5 picaţi, iar în urma contestaţiilor au mai promovat doi, iar în toamnă, din cei trei, încă doi au trecut de examenul de bacalau- reat, unul neprezentându-se”, preci- zează Lăutaru. „Doi, trei copii picaţi anul tre- cut, doi, trei copii picaţi anul aces- ta”, spune Ilieş. „Nu ştiu să vă spun câţi au picat anul trecut, pentru că am avut 12 clase sau 13 clase, noi am preluat şi liceul „Traian” care a dat bacalau- reatul pentru prima dată la noi la şcoală, nu pot să vă spun câţi au picat anul trecut, câţi au picat anul ăsta. Probabil că au picat doi, trei copii anul trecut, doi trei copii anul acesta, pe această serie, pe seriile celelalte, nu e elocvent această che- stiune. Număraţi şi mediile de la 9- 10 de la fiecare şcoală sau mediile de la 6-7, mă rog, trebuie să existe nişte criterii când faceţi aceste clasa- mente, dar eu zic luaţi de la inspec- toratul şcolar, instituţia care este în măsură să facă clasamente, nu fac eu clasament”, completează directo- rul devean care a declarat anterior că orice comparaţie/concurenţă are iz „socialist” Directorul Florin Ilieş a mai spus că ce este important pentru societa- te este ca tot mai mulţi copii să aibă note foarte bune şi că nu îl caracteri- zează să spună despre instituţia de învăţământ pe care o conduce că este mai bună decât alta.

Bianca HOLOBUȚ

Rezultatele Bacalaureatului nasc acele statistici care conturează por- tofoliul unităţilor de învăţământ. Ceea ce evidenţiază aceste statistici poate fi îmbucurător pentru unii şi mai puţin satisfăcător pentru alţii. Părerile, la nivelul conducătorilor instituţiilor de invăţământ hunedore- ne legate de compeţiţia între licee, raportată la rezultatele bacalaureatu-

lui, sunt împărţite, în sensul în care

o anumită tabără priveşte competiţia

ca având valenţă constructivă, iar alta o vede ca pe o „întrecere socia- listă”. Între Colegiul Naţional „Decebal” din Deva şi Colegiul Naţional „Mihai Eminescu” Petroşani, două instituţii de învăţământ de renume din judeţul Hunedoara, a existat întotdeauna o concurenţă educaţională clară, media finală a unui an şcolar fiind dată de rezultatele obţinute de elevii acestora. Bacalaureatul de anul acesta aduce singura notă de zece pentru Hunedoara pentru o elevă a colegiului devean - Miruna Baicu, iar colegiul petroşănean reuşeşte să obţină cel mai mare procent de pro- movabilitate din judeţ- 98, 67%, după Seminarul Teologic Ortodox de la Prislop (10 candidați) – 100 %,

unitate care nu face parte din circui- tul educaţional naţional. În opinia directorului Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani, profesorul de matematică Alexandru Lăutaru, concurenţa „naşte progres”. „O percep ca pe ceva benefic (pe ea, concurenţa – n.r.). Dacă nu ar exista concurenţă, atunci nu ar exista şi rezultate mai bune. Până la urmă, concurenţa nu face decât să nască progres şi să nască astfel de rezultate, iată, dacă ne referim şi la o notă plină de zece

şi la o promovabilitate aproape de

100%, eu zic că e ceva benefic”, declară, pentru Gazeta de Dimineaţă, directorul Colegiului Naţional „Mihai Eminescu” din Petroşani, Alexandru Lăutaru. De cealaltă parte, directorul cole- giul devean, Florin Ilieş, susţine că instituţia condusă de el nu concurea- ză cu nimeni şi plasează un aseme- nea tip de competiţie în era socialis- tă. „Nu a fost niciodată, noi nu sun- tem în concurenţă cu nimeni, noi nu concurăm cu nimeni, munca noastră este orientată înspre rezultatele copiilor, înspre admitere, înspre bacalaureat, noi nu vrem să obţinem

un nume, noi vrem să pregătim copiii cât mai bine, pentru viaţă. Noi nu ne luăm la întrecere, activitatea de învăţământ nu este un cross- cine ajunge mai repede în acest an, noi nu am numărat câte medii cuprinse între 9-10 au copiii noştri, noi nu am numărat. Poate dumneavoastră aveţi ocazia să număraţi câte medii între 9-10 au elevii de la „Decebal”, câte medii între 9-10 are liceul Pedagogic, pe mine nu mă intere- sează. Pe noi ne interesează cât mai mulţi elevi să aibă medii de 9 şi 10. Am mai văzut pe Facebook che- stii de genul acesta- cine e primul liceu, cine e al doilea, cine e al cinci- lea, cine e al şaptelea. Aceste che- stiuni sunt relative şi ne-au depăşit demult întrecerile acestea socialis- te”, declară miercuri, pentru GDD, Florin Ilieş. Potrivit datelor oferite de directo- rul Alexandru Lăutaru, din 150 de absolvenţi ai Colegiului Naţional „Mihai Eminescu”, doi s-au aflat în situaţia de a nu promova examenul de bacalaureat. Directorul colegiului spune că speră ca rezultatele finale de după contestaţii să ridice procen- tul de promovabilitate la 100%. „Am obţinut un procent de promovabilita- te de 98,67%. Deocamdată suntem în perioada de contestaţii, unul din- tre candidaţi are 4.45 la limba şi lite- ratura română, de la profilul filologic, celelalte două note fiind peste opt, dacă ar obţine cele 55 de sutimi, atunci aici nu ar fi problemă. Mai avem o absolventă din aceeaşi clasă, de la filologie care, cu toate că a luat note peste 5 la toate disci- plinele, nu i-a ieşit media minimă şase. Are 5,85, dar şi acolo după câte am înţeles, a făcut contestaţie eleva noastră şi sperăm ca la sfârşi- tul acestei etape să fim integralişti”, spune Lăutaru. Directorul Florin Ilieş susţine că nu este în măsură să ofere date ofi- ciale în ceea ce priveşte rezultatele obţinute de elevii de la Colegiul Naţional „Decebal” Deva şi ne redi- recţionează spre Comisia judeţeană de bacalaureat. „Încă nu s-au publi- cat datele oficiale cu absolvenţii care au terminat anul acesta liceul. Acestea sunt datele pe care le aveţi dumneavoastră şi am văzut că se vehiculează în presă, o numărat cineva câţi or picat, o împărţit la total de pe liste şi au aflat nişte procente. Cereţi Comisiei judeţene de baca-

6

Joi, 14 iulie 2016

Anunțuri–Utile

gazeta de dimineață

6 Joi, 14 iulie 2016 Anunțuri–Utile gazeta de dimineață întreruperea furnizării de energie electrică Pentru

întreruperea furnizării de energie electrică

Pentru lucrările anuale de reparaţii şi întreţinere instalaţii şi reţele electrice, precum şi posturi de transformare, Enel Distribuţie Banat anunţă întreruperea furnizării energiei electrice în timpul lucrărilor după programul indicat mai jos.

Joi, 14 iulie

VulcAn, str. Decebal, Cabane Pasul Vulcan: 9:00–16:00 HAȚeg, str. T. Vladimirescu:

9:00–16:00

luPeni, str. Bărbăteni, bl. 12:

9:00–16:00

PetroȘAni, str. Cuza Vodă, M.

Eminescu, I.L. Caragiale, Egalității, Anton Pann, Plopilor, Coasta, Dacia, Aradului, Tudor Vladimirescu, Cărbunelui: 9:00–16:00 PriHodiȘte: 9:00–16:00 romoȘel; BOBÂLNA (parțial):

9:00–16:00

ormindeA (zona Ciumagu); BlăJeni (zona Plai); BucureȘci

(zona Sătuț); târnAVA de criȘ (parțial): 9:00–17:00 glodgHileȘti; BrădăȚel; runcȘor; PetreȘti; godineȘti; gurASAdA (parțial); Boiu de SuS; Boiu de JoS; cărmăZăneȘti; dănuleȘti; câmPuri de SuS:

9:00-19:00.

cărmăZăneȘti; dănuleȘti; câmPuri de SuS: 9:00-19:00. PetroşAni – deVA – tg. Jiu. trei puncte unde pot

PetroşAni – deVA – tg. Jiu. trei puncte unde pot fi făcute înscrieri pentru universitatea Petroşani

Universitatea Petroşani începe, de luni, înscrierile, pentru anul de şcolarizare 2016-2017.

În afara sediului universităţii, echipa managerială anunţă că absolvenţii pot depune dosarele de înscriere şi la Deva, la sediul Liceului Tehnologic Grigore Moisil, dar şi la Tg Jiu, la sediul Casei de Cultură a Sindicatelor. În perioada de înscrieri 18 -27 iulie, caravana Universităţii va fi la dispoziţia absolvenţilor de luni până vineri, între orele 14-18, iar sâmbăta între 9-12. La Tg Jiu programul va începe mai de dimineaţă, zilnic, de luni până sâmbătă, înscrierile fându-se între 9-13.

mihaela miHAi

înscrierile fându-se între 9-13. mihaela miHAi   Anunțuri » Vând teleFon SAmSung S5 Blue 16
 

Anunțuri

»

Vând teleFon SAmSung S5 Blue 16 GB. Folosit doar 6 luni. Cu

garanție. Preț 1.100 lei negociabil. Informații la tel. 0725.534.283.

»

Vând teleFon SAmSung grAnd neo duAl Sim, stare

excelentă. Preț: 500 lei, negociabil. Informații la tel.: 0725.534.283.

»

Vând cASă în VulcAn, Valea Ungurului, construită în anul 1990,

suprafaţă utilă de 169 mp, suprafaţă teren de 854 mp, toate utilităţile – energie electrică, apă, canalizare, Internet, telefon fix – 3 camere, 3 holuri, bucătărie, cămară, baie, balcon, 2 beciuri subsol, anexă formată din garaj şi bucătărie, fântână în curte, parcare două locuri. Preţ 67.500 EURO, negociabil. Relaţii la telefon: 0724-085.450.

67.500 EURO, negociabil. Relaţii la telefon: 0724-085.450. Furnizorii de apă potabilă anunță: » SC Apa Serv

Furnizorii de apă potabilă anunță:

» SC Apa Serv Valea Jiului SA

Petroşani anunţă restricţii în furni- zarea apei potabile pentru joi, 14.07.2016 în oraşul:

lupeni - între orele 09.00 - 15.30. Zona afectată: Cartier Bărbăteni. Motivul restricţiei: remediere pier- dere la branşamentul imobilului nr. 42, str. Bărbăteni. S.C Apa Serv Valea Jiului S.A Petroşani îşi cere scuze pentru disconfortul creat și vă mulțumeşte pentru înțelegere.

» Stimați consumatori, se sis-

tează furnizarea apei potabile în localitatea Brad, în data de 14.07.2016, între orele 08:00 - 18:00, pe străzile: Decebal (de la intersecția cu str.G.Coșbuc până la magazinul Penny), Trandafirilor, Salciei, Dealul Racovei, General Vasile Milea blocurile: B5, B8, B6, B7, C7, A10, bloc garsoniere, C8, C9, C10, M8, pentru lucrări în

căminele SCADA pe străzile:

Decebal, Trandafirilor, Vânătorilor.

» Se sistează furnizarea apei

potabile în localitatea Brad, în data

de 14.07.2016, între orele 08:00 - 18:00, pe străzile: Decebal (de la intersecția cu str.G.Coșbuc până la magazinul Penny), Trandafirilor, Salciei, Dealul Racovei, General Vasile Milea blocurile: B5, B8, B6, B7, C7, A10, bloc garsoniere, C8, C9, C10, M8, pentru lucrări in

căminele SCADA pe străzile:

Decebal, Trandafirilor, Vanatorilor.

» Se sistează furnizarea apei

potabile în localitățile cristur și

Bârcea mică, în data de 14.07.2016, între orele 08:00- 17:00, pentru eliminare pierderi de apă pe conducta de refulare la Stația de pompe Cristur. SC Apa Prod SA își cere scuze pentru disconfortul creat.

Act u a l it a t e

7

Joi, 14 iulie 2016

gazeta de dimineață

Act u a l it a t e 7 Joi, 14 iulie 2016 gazeta de dimineață

Valea de Pești. Vane înlocuite. sistemul de alarmare mai așteaptă

Vanele Barajului Valea de Pești au fost înlocuite, însă acum mai sunt nevoie de fonduri pentru consolidarea construcției și realiza- rea sistemului de alar- mare.

Directorul Sistemului Hidrotehnic Petroșani, Sorin Corici, susține că există, la nivel național, un proiect pentru realizare sistemelor de alar- mare la baraje. Proiectul se află la faza identificării sursei de finanțare, responsabilii dorind fonduri europe- ne. Dacă proiectul va primi finanțare, atunci se va rezolva și problema alarmării în caz de defecțiune la barajul de la Valea de Pești. Sistemul de alarmare al barajului se aude pe o distanţă de aproxima- tiv doi kilometri, deşi acesta ar trebui să alarmeze inclusiv populaţia din Uricani. Sirena de la baraj este însă una de doar 5,5 KV. Reprezentanţii

Apelor Române spun că aceasta este funcţională, dar ineficientă. Sirena de alarmare, alături de vanele care au fost schimbare și consolidarea barajului au fost cuprin- se într-un proiect estimat la 3 milioa- ne de euro, care datează de mai bine de opt ani. Banii însă nu au venit, întrucât nu s-a obținut finanțarea care ar fi trebuit să asigu- re sursele necesare pentru executa- rea de reparaţii la copertă, achiziţio- narea de echipament hidromecanic, lucrări la partea electrică. Responsabilii de la Apele Române au găsit, anul trecut, bani pentru schimbarea vanelor, ceea ce a condus la golirea totală a barajului. Directorul Sistemului Hidrotehnic Petroșani, Sorin Corici, susține că lucrarea va fi încheiată până la finele acestei luni, barajul fiind deja umplut cu apă. Barajul Valea de Peşti este un obiectiv strategic pentru Valea Jiului. De aici sunt alimentate cu apă localităţile Uricani, Lupeni, Vulcan, Aninoasa şi o parte a municipiului Petroşani. Barajul a fost construit pe râul Valea de Peşti între anii 1967 -

a fost construit pe râul Valea de Peşti între anii 1967 - 1973 şi are o

1973 şi are o înălţime de 56 de metri, ceea ce-l situează pe locul 35 între cele 246 de baraje din România. La Valea de Peşti este un volum de apă de 4,5 milioane metri cubi, lacul întinzându-se pe o supra- faţă de 31 de hectare. Adâncimea maximă este de 53 de metri, lungi- me de 2,5 kilometri fiind situat la o altitudine de 830 metri. Din 1973

când a fost dat în folosinţă, barajul nu a fost golit niciodată. Barajul a primit, la finele lui 2013, o autorizare cu conformare valabilă patru ani. Până la expirarea acesteia lucrările la baraj trebuie finalizate în totalitate pentru ca obiectivul să pri- mească autorizația de funcționare în siguranță.

Mihaela MiHai

Un restaUrant din Haţeg, afectat de Un incendiU. frigiderul cu băuturi a generat scurtcircuitul

Mai mulţi pompieri au intervenit, miercuri dimineaţa, incendiul izbucnit la acoeprişul unui restaurant din localitatea Haţeg.

Potrivit reprezentantului ISU Hunedoara, Bogdan Dănăiaţă, a fost afectată de foc o suprafaţă de aproximativ 100 de metri pătraţi din acoperiş. “Este localizat incendiul şi acum arde mocnit. Accesul la local este facil şi în zonă acţionează

Accesul la local este facil şi în zonă acţionează pompieri din Râu de Mori şi Hunedoara

pompieri din Râu de Mori şi Hunedoara şi volun- tari din Haţeg”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineaţă, Bogdan Dănăiaţă. Incendiul a izbucnit la restaurantul Parc Caffe. Nicio persoană nu se afla în interior. Incendiul de la Restaurantul Parc Caffe din Haţeg a izbucnit de la un scurtcircuit produs din cauza echipamentului electric deteriorat. Potrivit lui Bogdan Dănăiaţă, cercetarea la faţa locului a indicat o defecţiune la un frigider cu băuturi aflat în barul localului. După patru ore de intervenţie, evaluarea indica o serie de pagube în interiorul restaurantului. “Au ars barul, parte din acoperiş, mobilierul din interior, frigider, combine frigorifice, dar au fost afectate şi alte bunuri inclusiv instalaţia de climatizare”, a mai precizat Dănăiaţă. Pentru stingerea şi înlăturarea focarului au acţionat 13 persoane – pompieri şi voluntari – şi patru autospeciale cu apă şi spumă – două de la ISU Hunedoara şi două de la Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă Hunedoara.

Mihaela MiHai

8

Joi, 14 iulie 2016

S ă n ă t a t e

Gazeta de Dimineață

8 Joi, 14 iulie 2016 S ă n ă t a t e Gazeta de Dimineață

Secţii întregi, afectate de lipsa de personal medical

În timp ce factorii responsabili tratează medicina în cifre pur matematice sau ca pe o contabilitate primară, realitatea din teren este cutremurătoare. Secţii întregi sunt afectate de lipsa de personal medi- cal, iar volumul de muncă pentru persona- lul angajat este uriaş. Rezolvarea stă acolo sus, la Centru, acolo unde factorii decozionali ar trebui să lase mate- matica deopate şi să gândească pur medical sau uman.

Spitalele hunedorene sunt prinse între ciocan şi nicovală. Numărul insuficient de personal angajat pune presiune pe cei care lucrează în uni- tăţile medicale, care sunt nevoiţi să facă ore suplimentare şi nici nu pot fi plătiţi în plus. Managerii unităţilor medicale recunosc că ar mai trebui

angajat personal, dar de unde să scoţi şi banii, când decontările făcute de Casa de Asigurări sunt cifre pur matematice, care nu au aproape niciun corespondent în realitate, pre- cum şi limitarea numărului de pacienţi pentru care se fac decontu- rile, de multe ori mult sub numărul real de prezentări. De exemplu, la Petroşani, lipsa personalului se vede, cel mai bine, la Urgenţe. O secţie dimensionată, conform aprobării Ministerului Sănătăţii, pentru maximum 20.000 de prezentări pe an. La Petroşani, în schimb, numărul pacienţilor care trec prin UPU este mai mult decât dublu, iar asta înseamnă timpi mai mari de aşteptare pentru pacienţi şi presiune majoră pentru personalul medical angajat. "Ar fi nevoie de toate categoriile de personal medi-

cal, începând cu medici, terminând cu personal auxiliar şi TESA. Noi avem un ştat de funcţii care are 1028,5 poziţii şi în spital sunt, la ora actua- lă, 816,5 posturi

ocupate. Sunt secţii ca Radiologia, Dermatologia, Endocrinologia unde nu avem personal sau avem perso- nal foarte puţin, referindu-mă la

capitolul medici. La asistente medicale suntem acceptabili, ca să zic aşa, dar

sunt şi aici câteva secţii unde ar fi nevoie de personal. Problemele sunt la personalul auxi-

liar, respectiv infirmiere, îngrijitoare, brancardieri, personal de deservire",

a declarat managerul SUP, doctor

Alin Vasilescu. Ce se poate face pentru reme- dierea situaţiei? Multe, dar este nevoie în primul rând de bani. "La nivel de medici s-a făcut tot ceea ce se poate face. Şi la nivelul Consiliului de Administraţie s-a obţi- nut o serie de facilităţi pentru cei care vin în spitalul nostru, respectiv li se plăteşte chiria pentru primii 5 ani cât stau în spital, salariile sunt de spital judeţean şi, ca atare, mai mult de atât nu ai unde să le ridici.

Problema este că, pentru a putea scoate posturile la concurs ai nevoie

şi de fonduri. Trebuie însă să ne

încadrăm în bugetul aprobat. Depinde de contractul cu Casa, con- tract cu Casa care este mult sub necesarul spitalului şi mult sub posi- bilităţile de tratare ale spitalului. Volumul de muncă pe om este foarte mare. De exemplu, Urgenţa unde numărul de angajaţi - conform apro- bării Ministerului - este dimensionat pentru 18.000 – 20.000 de prezen- tări pe an, în ultimii 4 ani la Spitalul din Petroşani au fost între 40 şi 44.000 de prezentări, deci mai mult decât dublu", a explicat doctorul Vasilescu. O situaţie similară este la Spitalul

Judeţean Deva. Aici lipsa de perso- nal se simte mai ales la secţiile chi- rurgicale unde numărul infirmierelor

este foarte mic, comparativ cu nece- sităţile reale. „Am secţiile chirurgica- le, care sunt sub numărul de perso- nal din nomenclatoarele actuale, atât pe asistente cât poate mai mult pe infirmiere. Infirmierele în acest moment nu au cur- suri. Cursurile care

ori am fost nevoit să transform din infirmiere în îngrijitoare, au venit şi le-am calificat la locul de muncă, timp de 6 luni, şi apoi le-am avansat

ca şi infirmieră. Totuşi, infirmiera este un personal medical care stă la capul bolnavului,

intervine din punct de vedere al cură- ţeniei, al celorlalte, chiar dacă nu vorbim de medical – medical. Au un rol foarte bine stabilit. Pe parte de chirurgie, de blocuri operatorii este nevoie, mai ales că a crescut inci- denţa pe această patologie. Este un volum imens de lucru şi faptul că nu am numărul optim de personal, se adună ore suplimentare pentru per- sonalul care este acum. Ajungem la 100 de ore, la 200 de ore şi nu le poţi da libere acestor oameni. Nu am nicio posibilitate să plătesc orele suplimentare în bani, şi, din cauza faptului că nu am personal, nu pot să le dau nici libe- re. Am avea nevoie

de 50 – 60 de per- soane garantat”, a declarat managerul SJ Deva, Călin Laza. De bani este vorba şi aici, recu- noaşte Călin Laza, care precizează că

trebuie să se înca- dreze în buget şi nu pot folosi toţi banii pe care îi produc doar pentru

fondul de salarii. “Sperăm ca valoarea pe pacient rezolvat să fie din ce în ce mai mare, asta după ce guvernanţii,

ministerul îşi vor da seama că pentru

a face un om bine, nu există un

buget. Până se face pacientul bine, în loc de 2.050 cât ai pe pacient rezolvat ca spital judeţean, putem ajunge la sute de milioane de lei vechi. În cele mai multe cazuri nu putem rezolva un pacient cu 2.050 de lei cât decontează Casa. Am avut pacient în ATI, 820 de milioane (lei

vechi – n.r.) a fost decontul, caz feri- cit în care pacientul s-a făcut bine şi

a plecat acasă. Încă un caz la

Chirurgie Plastică. A venit cu un picior băgat în combină, făcut praf, 84 de zile de spitalizare şi 422 de milioane costuri, dar a plecat până la urmă pe picioarele lui. Caz fericit pentru noi. Medicina nu se poate face după un buget strict. Medicina nu e contabilitate sau matematică pură. Asta trebuie să înţeleagă toată lumea”, a declarat managerul spita-

lului devean. Personal insuficient este şi la Spitalul Municipal Vulcan, iar medicii de aici încearcă să facă minuni, ast- fel încât pacienţii să nu simtă acest lucru. “Ca orice spital nu numai din Valea Jiului, ci din România, ne con- fruntăm cu lipsă de personal, în spe- cial personal medical cu studii supe- rioare (medici). În pediatrie avem medic unic, pe RMFB medic unic, pe Laborator de Radiologie şi Imagistică Medicală –medic unic, pe Laborator – medic unic, pe Compartimentul Primire Urgenţe – deficienţă de personal. E normal să ne afecteze. Fiind personal insufi- cient, cei care deservesc locurile precizate anterior sutn suprasolici- taţi, dar şi în aceste condiţii noi ne facem datoria de a asigura asistenţa medicală spitalicească permanentă pentru zona pe care o deservim, fiin- dcă până la urmă suntem medici şi am depus un jurământ al lui Hipocrate. Deşi personalul este suprasolicitat, îşi face treaba cât

poate de bine pen- tru a mulţumi populaţia din zona pe care o deser- vim”, a declarat dr. Claudiu Valas, director medical al Spitalului Municipal Vulcan.

Şi, chiar dacă sunt secţii cu medic unic, plecarea acestora în concediu nu înseamnă şi închiderea lor. “În momentul în care medicii unici intră în concediu, sunt înlocuiţi de colegi de alte specialităţi care, prin curiculele pe care le-au avut în rezidenţiat, când au făcut specalizările respective, au avut şi stagii de specialitatea pe care o înlo-

cuiesc”, a explicat doctorul Valas. Acesta a precizat, lăsând la o parte spitalul din Vulcan, că proble- ma cea mai îngrijorătoare o repre- zintă exodul medicilor. “Dacă exodul medicilor va conti- nua la modul acesta, sincer pe mine mă îngrijorează ce se va întâmpla la nivel de ţară în vreo 10 – 15 ani”, a arătat sursa citată anterior. Iar astfel de probleme sut la toate instituţiile medicale din judeţul Hunedoara.Pentru depăşirea situa- ţiei ar fi nevoie ca Executivul, Ministerul Sănătăţii, Casa de Asiguări de Sănătate să înţeleagă că medicina nu e matematică.

Medicina nu se poate face după un buget strict.

Medicina nu e contabilitate sau matematică pură

— Călin Laza

Când medicii unici intră în concediu, sunt înlocuiţi de colegi de alte specialităţi care, prin curiculele din rezidenţiat, când au făcut specalizările respective, au avut şi stagii de specialitatea pe care o înlocuiesc

— Claudiu Valas

La Urgenţă unde numărul de angajaţi - conform aprobării Ministerului - este dimensio- nat pentru 18.000 – 20.000 de prezentări pe an, în ultimii 4 ani la Spitalul din Petroşani au fost între 40 şi 44.000 de prezentări, deci mai mult decât dublu

se făceau pentru infirmiere nu s-au mai organizat în ţară şi este foarte greu atunci când scoţi la concurs un post de infirmieră să se şi înscrie cineva. De multe

Carmen COSMAN-PREDA

S ă n ă t a t e

9

Joi, 14 iulie 2016

Gazeta de dimineață

S ă n ă t a t e 9 Joi, 14 iulie 2016 Gazeta de dimineață

Maternitate de 40 de ani. reparații puține, echipamente medicale de tranziţie

Aproape 40 de ani are maternitatea Spitalului de Urgență Petroșani, perioadă în care aici nu au avut loc modificări importante, multe din- tre echipamente fiind o combinație între antic și modern.

Maternitatatea din cadrul

Spitalului de Urgență Petroșani funcționează în aceeași locație de la momentul în care a fost dată în folosință unitatea medicală, anul

1977.

”Maternitatea e din 1977 de când este și spitalul în actuala clădi- re, dar a fost și înainte. Maternitatea spitalului există de când există spita- lul Petroșani”, a declarat, pentru Gazeta de Dimineață, Alin Vasilescu, managerul Spitalului de Urgență Petroșani. De 39 de ani, investițiile în această secție au fost unele minime. O schimbare ar urma să fie adusă odată cu intrarea clădirii principale în reparații capitale. ”S-au făcut lucrări în tot spitalul de reabilitare, până la momentul în care clădirea principală va intra în reprație capitală. S-au mai făcut igie- nizări, reabilitări, s-a reabilitat baia de la lăuze, baia, că e una singură. Actualmente este aranjată corespun- zător, cu cabină de duș, cu de toate. Când vor începe lucrările de reparații capitale, la Maternitate se

începe lucrările de reparații capitale, la Maternitate se va rezolva inclusiv acea problemă care ne doare,
începe lucrările de reparații capitale, la Maternitate se va rezolva inclusiv acea problemă care ne doare,

va rezolva inclusiv acea problemă care ne doare, faptul că saloanele sunt mai multe și o singură baie pe hol. La momentul în care se face reparația capitală, fiecare salon va fi cu duș, toaletă și chiuvetă”, a com- pletat managerul Alin Vasilescu. Maternitatea are 13 paturi din care 8 de prematuri pe partea de neonatologie, în timp ce partea de obstretică-ginecologie are 35 de paturi. Există și saloane în care exis- tă pat pentru mamă și pătuț pentru nou-născut Echipamentele medicale sunt și ele, majoritatea, la fel de vechi ca și spitalul. ”O combinație (între vechi și nou- n.r.). Marea majoritate a echipamen- telor este din 77, dar sunt și anumite părți componente pe care le-am luat mai recent”, a mai spus Alin Vasilescu. Managerul Spitalului de Urgență Petroșani suține că ar fi nevoie strin- gentă de echipamente pentru moni- torizarea mamei și fătului. ”Monitoarele fetale ar fi dotarea cea mai stringentă pe care nu am reușit să o achiziționăm. Dacă am avea posibilitatea unei stații centrale cu mai multe monitoare, ar fi varian- ta ideală”, susține directorul unității medicale. În ceea ce privește personalul, este loc de mai bine. Pe ramura de ginecologie personalul medical este

corespunzător, însă la neonatologie ar mai fi nevoie de încă un medic. Și moașe ar mai fi necesare, după cum susține managerul SUP. Alin Vasilescu recunoaște că există infecții nosocomiale în spital, însă acestea nu au atins și Maternitatea. ”Nu am avut probleme deosebite. Infecții nosocomiale, dacă este să fim realiști, există în mod inevitabil în spitale. Pe secția neonatologie nu avem și sper să nici nu avem”, a mai spus managerul SUP. Potrivit site-ului SUP, maternita- tea are aparat de nebulizare pentru dezinsecție, aspirator intrauterin, cardiotocograf nivelul II și unități de nivelul I, colposcop ML 22, ecograf portabilcolor doppler (LOGIQ), moni- tor fetal. Unitatea medicală din Petroșani a obținut un proiect ce presupune reparații capitale, care a început din 2014 și care mai poate dura câțiva ani, deși ar trebui finalizat anul viitor, din cauza modului de alocare a fon- durilor. În cadrul acestui proiect, urmea- ză să fie construită o nouă clădire anexă, care este aproximativ cât jumătate din actuala clădire a SUP necesară pentru ca instituţia medica- lă să poată avea măcar acelaşi număr de paturi ca şi la ora actuală. Amplasamentul este fix în locul parcului din faţa spitalului, cu legătu-

ră la etajele 1 şi 2, iar clădirea anexă este, practic, o clădire de aceleaşi dimensiuni, ca înălţime, cu clădirea actuală, după cum explica nu cu mult timp în urmă directorul SUP. Proiectul mai presupune însă și dotarea cu aparatură modernă. Proiectul de reparații capitale a Spitalului de Urgență Petroșani are o valoare totală de 160 milioane de lei. Până la această oră alocațiile buge- tare alocate nu ajung la 50 la sută din valoarea proiectului.

Mihaela MiHai

Până la această oră alocațiile buge- tare alocate nu ajung la 50 la sută din valoarea

10

Joi, 14 iulie 2016

Act u a l it a t e

gazeta de Dimineață

Joi, 14 iulie 2016 Act u a l it a t e gazeta de Dimineață conductele

conductele de pe strada Mărăşeşti au ajuns pe rolul tribunalului hunedoara

Tribunalul Hunedoara a înregis- trat pe rolul instanţei de judecată apelul formulat de Gerom Real Estate, referitor la conductele de pe strada Mărăşeşti. Dosarul a fost înregistrat în data de 11 iulie şi deocamdată nu a primit un prim ter- men de judecată. În scandalul conductelor de pe strada Mărășești din Petroșani, reprezentanţii Gerom Real Estate, unul dintre continuatorii activităţii fostei uzine de utilaj minier Umirom, nu au reuşit să-I convingă pe jude- cătorii de la Petroşani că au dreptate și, în consecință, magistraţii au res- pins acţiunea. Din acest motiv, societatea controlată de ex-prefectul Aurelian Serafinceanu a formulat apel. Scandalul de pe strada Mărăşeşti a început în urmă cu mai bine de doi ani, după ce muncitorii de la Zona D, care au câştigat licita- ţia organizată de ApaServ, au ajuns cu lucrarea în zona respectivă. După deschiderea şantierului, aceştia au dat peste mai multe conducte metali-

aceştia au dat peste mai multe conducte metali- ce care odinioară alimentau cu apă fostul UMIROM,

ce care odinioară alimentau cu apă fostul UMIROM, actualul Gerom. Reţelele, spun cei de al ApaServ, erau dezafectate de ani de zile, mai ales că hoţii au demolat aproape în întregime bazinele de apă care le alimentau şi au furat şi o parte a ţevilor. În consecinţă, muncitorii au scos conductele din pământ şi le-a depozitat la sediul societăţii, cu posi-

bilitatea ca proprietarii lor să şi le poată recupera. Totuşi, cei de la Gerom au reclamat faptul că le-au fost afectate interesele şi chiar ali- mentarea cu apă pentru viitorul cen- tru comercial, solicitând reintroduce- rea conductelor în pământ, aşa cum au fost găsite. Disensiunile s-au mutat pe rolul Judecătoriei Petroşani, care a trebuit să asculte

toate părţile şi apoi să stabilească de ce parte este adevărul. În acest caz, instanţa a dispus efectuarea unui raport de expertiză tehnică şi chiar efectuarea de noi săpături pentru a aflat câte conducte sunt în cele din urmă şi care este traseul lor. Reprezentanţii ApaServ au precizat că, din datele lor, execu- tantul lucrării, respectiv Zona D, a scos din pământ două conducte. Gerom, în schimb, susţinea că erau trei. Când le-au scos, spun cei de la Zona D, starea tehnică a lor nu era tocmai bună, dar au fost rapid con- trazişi de cei de la Gerom Real Estate, care susțin că erau în stare excelentă, chiar dacă duceau spre nişte bazine de apă dezafectate. Nici asupra traseului nu s-au înţeles păr- ţile, aşa că şi în această privinţă a trebuit elucidată problema. Dosarul a fost înregistrat pe rolul Judecătoriei Petroşani în 7 octombrie 2013, dar mai este nevoie şi de decizia instan- ţei de apel pentru finalizarea dosaru-

lui.

(Carmen CosMan-Preda)

Medicii hunedoreni spun că este preferabil să se evite contactul direct cu solul şi iarba, fie cea din curte sau din pădure, recomandând totodată protejarea periodică a animalului de companie prin aplicarea unor soluţii speciale anti-paraziţi externi, pentru ca persoanele să nu fie mușcate de căpușe și astfel să nu se infecteze cu boala Lyme. Este indicată dezinsecţia curţilor şi grădini- lor cu insecticide speciale care pot fi găsite în far- maciile veterinare sau la firmele de dezinsecţie. ”Se recomandă ca după o ieşire în natură să ne controlăm corpul pentru a depista muşcătura de căpuşe, spălarea cu apă fierbinte a hainelor după activităţi desfăşurate în teren. Dacă se scoa-

Boala Lyme poate fi evitată

te căpuşa, se dezinfectează zona afectată, şi se ia tratament prescris de medic în primele 24 de ore, riscul infectării scade cu 87%. Riscul maxim de contactare a bolii este la 48-72 de ore după ataşarea căpuşei”, susțin reprezentanții DSP Hunedoara. Medicii susțin că există trei metode de prevenire a infecţiei cu boala Lyme sau bore- lioza, care poate fi transmisă prin muşcătura de căpuşă infectată cu bacteria Borrelia. Prima meto- dă constă în evitarea muşcăturii de căpuşă prin evitarea zonelor împădurite în special pe timpul

verii, purtarea de îmbrăcăminte care să formeze o barieră între piele şi mediu şi aplicarea pe piele şi haine a unui produs repelent (insecticide speciale ce pot fi utilizate în contact cu pielea). Cea de a doua metodă este reprezentată de îndepărtarea căpuşelor în cazul în care s-a produs înţepătura cu ajutorul unei pensete şi dezinfectarea regiunii cu soluţie antiseptică. Ultima soluție constă în tra- tamentul antibiotic profilactic întrucât căpuşa are nevoie de minim 18 ore pe suprafaţa corpului pentru a transmite infecţia.

MinistruL AgricuLturii, AchiM iriMescu: Oficiali ai comisiei europene plecau din românia cu lădiţe de fructe, acum am ajuns să mâncăm din import

Oficiali ai Comisiei Europene care veneau în România plecau "cu lădiţe de fructe şi legume, încântaţi de gustul produselor", iar acum s-a ajuns ca România să importe astfel de alimente, declară ministrul Agriculturii, Achim Irimescu. Ministrul Agriculturii, Achim Irimescu: Oficiali ai Comisiei Europene plecau din România cu lădiţe de fructe, acum am ajuns să mâncăm din import Irimescu a declarat, miercuri, la Suceava, la o întâlnire cu fermierii,

că în sectorul pomicol, pe subpro- gramul pomicol, accesul la fonduri este "aproape de zero", menţionând că felul în care s-a elaborat măsura nu a permis utilizarea banilor în cadrul acestui subprogram. Potrivit ministrului, actualul pre- mier, fostul comisar pe Agricultură Dacian Cioloş, a ţinut foarte mult la acest subprogram pentru că România era un mare producător de fructe a devenit importator de fructe. "Îmi amintesc cum oficiali ai Comisiei Europene, de câte ori

veneau în România, plecau cu lădiţe de fructe şi legume pentru calitatea extraordinară şi mulţi erau şocaţi de ce gust pot să aibă fructele noastre, dar uitaţi că am ajuns să mâncăm din import în loc să producem noi”, a spus ministrul Agriculturii. El a adăugat că va trebui să fie revizuită politica în ceea ce priveşte măsura pentru pomicultură, menţio- nând că nu se poate declara mulţu- mit, întrucât condiţiile impuse nu le permit celor interesaţi să acceseze fonduri.

Irimescu a menţionat că sunt fon- duri europene care se acordă prin organizaţii de producători în sectorul vinului şi al legumelor şi fructelor şi le-a cerut fermierilor suceveni să se asocieze. "Dacă nu avem organizaţii de producători, şi nu avem, pierdem sume foarte mari”, a spus ministrul. Potrivit acestuia, anual, sute de milioane de euro care sunt acordaţi separat de bugetul repartizat statelor membre se repartizează de la Bruxelles ţărilor care au astfel de organizaţii. (Mediafax)

Act u a l it a t e

11

Joi, 14 iulie 2016

Gazeta de dimineață

u a l it a t e 11 Joi, 14 iulie 2016 Gazeta de dimineață PROIECT.

PROIECT. Reabilitare de nouă milioane de lei

Camere cu opt paturi în loc de 16

Două secții ale Penitenciarului Bârcea Mare vor intra în reabi- litare anul acesta, alte două fiind reabilitate în urmă cu câțiva ani, valoarea estimată a pro- iectului fiind de 9 milioane de lei (fără TVA)

Camere recompartimentate, mobilier schimbat, grupuri sanitare noi, dar și instalații schimbate. Toate acestea vor fi realizate la Bârcea Mare, penitenciar în cadrul căruia două secții vor intra în reparații capi- tale. ”Două secții vor intra în reabilitare capital, anul acesta. Prin

secții vor intra în reabilitare capital, anul acesta. Prin reabilitare capitală înțelegem că în interior rămân

reabilitare capitală înțelegem că în interior rămân doar pereții, se schimbă tot de la cap la coadă, inclusiv mobilier, inclusiv grup sanitar, instalația electrică. Se va înlocui totul în conformitate cu standardele pe care le cer

normativele în vigoare”, a declarat, miercuri, Florin Berar ( m e d a l i o n ) , purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea. Potrivit sursei citate, reabilitarea va conduce și la recompartimenta- rea camerelor care vor avea maxim

și la recompartimenta- rea camerelor care vor avea maxim opt paturi față de 16 cum se

opt paturi față de 16 cum se întâmplă acum. ”Proiectul se află în stadiul achiziției publice, încă nu s-a definiti- vat constructorul. Acum se verifică actele depuse de ofertanți, iar la momentul semnării contractului vom ști exact cât vor dura lucrările”, a completat Florin Berar. Valoarea pro- iectului este estimată la nouă milioa- ne de lei, fără TVA, însă reprezentanții penitenciarului susțin că valoarea de adjudecare ar putea fi mai mică. La Bârcea sunt în total șase secții. Cum două au fost reabi- litate în urmă cu câțiva ani, iar alte două vor intra în reabilitare anul acesta, înseamnă că mai rămân de recondiţionat încă două secții.

mihaela mIHaI

Picaj direct plătit cu mii de lei

Istoria Bacalaureatului, în cifre seci pentru Liceul privat ”apollonius”

Liceul Tehnologic Apollonius din Petroșani, unitate de învățământ pri- vată, a ajuns cunoscut la nivel național. O dată, în urmă cu câteva luni, când a fost direct implicat în scandalul unor documente false, dosar instrumentat de DGA. A doua oară, acum, când absolut niciunul dintre absolvenții înscriși în examen nu a reușit să promoveze Bacalaureatul. Știrea conform căreia niciunul dintre absolvenții înscrişi în această sesiune nu a promovat Examenul de Bacalaureat a făcut înconjurul țării.Au fost 11 candidați înscriși, dar unii nu s-au prezentat deloc la exa- men. Trebuie menționat încă un aspect extrem de important. Doar trei dintre candidați au fost din promoția de anul acesta, restul fiind absolvenți din anii anteriori. De ase- menea, dintre cei 11 doar doi candidați au absolvit liceul la zi, res- tul fiind înscriși la frecvență redusă. De precizat că, de-a lungul tim- pului, numărul celor care s-au înscris în Bacalaureat și au promovat exa- menul a fost tot mai mic, pentru ca în 2016 să ajungă la zero din 11 candidați. Astfel, în primul an când la Apollonius s-a susținut examen de

Bacalaureat, adică în 2012, au fost 80 de înscriși și 8 admiși, cea mai mare medie fiind 7,51. Un an mai târziu, în 2013, au fost 69 de înscriși și 4 admiși, media cea mai mare fiind 6,81. În 2014 în Bacalaureat au intrat 33 de absolvenți și 5 au pro- movat, prima medie fiind 7,28. Anul trecut au fost 27 de înscriși de la Apollonius și doar 3 admiși, prima medie fiind 7,56. Trebuie menționat că la Apollonius, ca la orice unitate de învățământ privată, școala se plătește. Un anunț de înscriere pos- tat pe pagina de Faceboock a liceu- lui tehnologic prin care se recrutau elevi, e drept că ceva mai vechi, se preciza că taxa de înscriere este de 100 de lei, iar taxa anuală de școlarizare este de 1.800 de lei, plă- tibilă în 4 tranșe. Liceul se adresea- ză mai ales acelora care, dintr-un motiv sau altul, nu au putut urma cursurile liceale la timp, în învățământul de masă, adică per- soanelor trecute de adolescență, dar fără studii liceale, ori cei care nu mai vor să învețe într-un liceu de stat și vor la privat. Pe pagina oficială a instituției de învățămînt privat din Petroșani se

menționează că ”Liceul îşi desfă- şoară activitatea în sediul unui lăcaş de cultură cu tradiţie, în sediul Casei de Cultură din municipiul Petroşani, unde dispune de o baza materială proprie foarte bună: 8 săli de clasa, 1 sala de sport dotată cu echipa- ment de ultima generaţie, 1 cabinet de informatică dotat cu 28 calcula- toare, 3 imprimante şi 2 copiatoare, o biblioteca dotată cu 5456 de volu- me. Liceul Economic “Apollonius” din Petroşani are personal didactic califi- cat, la toate disciplinele de învăţă- mânt. Unitatea noastră urmăreşte prin educaţia pe care o oferă copiilor să devină iniţiator, susţinător şi cataliza- tor al comunităţii, continuator al tra- diţiilor locale, promotor al culturii şi valorilor europene. Liceul Economic “Apollonius” îşi propune să dezvolte un mediu favo- rabil învăţării prin lărgirea orizontului de cunoaştere, cât şi promovării educaţiei interculturale şi multicultu- rale, să le ofere elevilor un start solid, şanse egale în educaţie prin cunoaşterea şi valorificarea potenţia- lului propriu fiecăruia, dând posibili- tatea definirii unor trasee particulare de învăţare. De asemenea, doreşte

să devină o minicomunitate în comu- nitatea europeană, ordonată, atentă, bazată pe valori, respectul reciproc şi autodisciplină, cu o personalitate bine definită ce va derivă din con- exiunea cu tradiţia locală. În liceul nostru, demersul educa- ţional are că scop dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personali- tăţii autonome şi creative a tinerilor prin promovarea valorilor şi principii- lor democratice în care climatul edu- caţional să fie bazat pe performanţă, competiţie onestă şi transparenţă, pe cooperarea şi încurajarea iniţiati- vei individuale şi inovaţiei didactice, menită să susţină dezvoltarea indivi- duală a fiecărui elev şi egalitatea de şanse prin educaţie”. Oare dacă tragem linie și adu- năm, câte dintre aceste obiective frumos expuse au și fost atinse?! Reamintim că Liceul Apollonius din Petroşani a fost în centrul unui scandal imens legat de existenţa unor documente false, trafic de influ- enţă, dare sau luare de mită. Dosarul a fost instrumentat de DGA şi se află pe rolul Tribunalului Bucureşti.

Carmen Cosman-Preda

12

Joi, 14 iulie 2016

Com u n it a t e

Gazeta de Dimineață

12 Joi, 14 iulie 2016 Com u n it a t e Gazeta de Dimineață Alternativele

Alternativele la Defileul Jiului au rămas doar caricaturi de proiecte

Rutele ocolitoare, alternativele pentru Defileul Jiului sunt doar cari- caturi de proiecte. Implementate par- ţial şi funcţionale doar pentru cei cu maşini bune şi nervi tari, drumurile care ar putea lega Valea Jiului de sudul ţării sunt mai multe teoretice decât practice. O situaţie care iese cel mai bine acum la lumină, când circulaţia pe Defileu a fost din nou restricţionat din cauza lucrărilor de modernizare. De exemplu, pentru DN 7 A, Guvernul României a aprobat abia anul acesta indicatorii tehnico – eco- nomici aferenţi obiectivului de inves- tiţii „Consolidare şi protecție versanți DN 7A km 63+200 – km 86+601”, judeţul Vâlcea. Mai exact este vorba de modernizarea drumului spre Voineasa, contract care are o valoa- re totală de peste 66 de milioane de lei şi în cadrul căruia au fost prevă- zute a fi construite noi poduri şi, de asemeneam reabilitat tot tronsonul. Lucrările nu s-au finalizat şi stau mărturile zecile de fotografii sau fil- muleţe care au apărut după închide- rea circulaţiei auto pe Defileul Jiului. În urmă cu mai bine de un an, DN 7A a intrat în reparaţii, iar proiec- tul a fost etapizat pe 24 de luni, după cum anunţat la vremea respec- tivă autorităţile. De ani de zile, pe acest drum naţional au fost făcute doar lucrări de peticire, mai ales pe partea care aparține de județul Hunedoara şi asta în ciudă promisiu- nilor. DN 7A a fost minge de ping – pong între Regională de Drumuri și Poduri Craiova și cea din Timișoara. La începutul verii lui 2011, drumul a trecut de la Regionala de Drumuri și Poduri Craiova, la Regionala Timișoara. În toamna aceluiaşi an a ajuns înapoi la cei de la Craiova, tocmai pentru a putea fi implementat un proiect complex, după cum au explicat oficialii. Concret, până

aproape de granița cu Hunedoara, pe partea judeţului Vâlcea, drumul a fost reabilitat și asfaltat de societa- tea Romstrade, care a câștigat licitația. Din acest motiv, și porțiunea din județul Hunedoara a trecut de la Regionala de Drumuri și Poduri Timișoara în administrarea celor din Dolj, care vroiau să continue lucra- rea, tot cu cei de la Romstrade. Proiectul nu a mai fost, însă, finanțat, așa că, de la Regionala de Drumuri și Poduri Craiova, drumul a fost dat înapoi la Regionala Timișoara, pentru că acum în cele din urmă să ajungă din nou la cei de la Craiova, dar tot nereparat a rămas, dacă nu punem al socoteală micile plombări care au fost efectua- te. În schimb, anul trecut în luna iulie problemele s-au agravat, după ce drumul naţional a fost rupt, pe două porţiuni, de apele învolburate ale Jieţului, în urma unor precipitaţii abundente. DN7A Petroșani-Voineasa traver- sează pe o porțiune Cheile Jietului, o zonă de un pitoresc aparte, și face legătură cu Transalpina, cea mai înalta șosea din România

Odiseea fără de sfârşit a drumului lui Băsescu

O altă rută altzernativă, la nivel declarativ, este DN 66A, cunoscut mai ales ca „Drumul lui Băsescu”. Un drum care a iscat mari pasiuni şi care nu a mai fost finalizat niciodată. Iar şansele ca în viitorul apropiat să se întâmple ceva, sunt practic nule. Anul trecut, parlamentarii din jude- ţul Hunedoara au adresat o scri- soare deschisă Premierului şi Vice- premierului pentru debloca- rea fondurilor necesare reabilitării DN 66 A Câmpul lui Neag – Herculane, dar demersul a rămas fără rezultat.

Neag – Herculane, dar demersul a rămas fără rezultat. Lucrările de amenajare a Drumului Național 66A

Lucrările de amenajare a Drumului Național 66A Câmpu lui Neag – Herculane, construit pe un vechi drum forestier, au început în anul 1999, în timpul guvernului con- dus de Radu Vasile și au fost între- rupte de mai multe ori, ultima oară, fiind reluate în 2006 și sistate în 2008. Amenajarea DN66A reprezintă unul dintre cele mai controversate proiecte de infrastructură din România, pentru care activiştii de mediu s-au luptat chiar şi în instanţă ca să nu fie implementat. Pe de altă parte, şi finanţarea a fost asigurată în hop-uri, aşa că investiţia este departe de a fi finalizată. Construcţia DN66A a început în anul 2002, asta după ce în 1999 drumul forestier care traversa rezervaţiile naţionale Retezat şi Valea Cernei a fost ridicat la rangul de drum naţional. Până acum, au fost construiţi circa 20 kilo- metri din şosea, de la ieşirea din localitatea Uricani până în zona Câmpuşel, în Parcul Naţional Retezat. Până în 2010, urmau să fie finalizaţi şi restul de 18 de kilometri ai DN66A, până la Izvoarele Cernei, unde calea de acces se intersectea- ză cu un alt drum naţional, DN67D, legând astfel Valea Jiului de Băile

Herculane. Numai că ultimul tronson nu a fost nici acum modernizat. Iniţial, mai multe organizaţii ecologis- te au contestat investiţia, pe motiv că şoseaua va afecta ecosistemul din rezervaţiile naturale. Ulterior, pro- iectul a primit avizele de mediu, însă nu a mai primit finanţare. În plus, nici DN67D nu este într-o situaţie mai bună, iar între Izvoarele Cernei şi Herculane drumul forestier este aproape inaccesibil. Drumul a primit numele fostului Preşedinte al Româ- niei deoarece lucrarea a demarat pe vremea în care acesta era ministru al Transporturilor. De precizat că scandalul legat de construirea acetsui drum este depar- te de final. Agent Green a informat despre controversele proiectului și Banca Mondială, instituția care a alocat o parte din banii pentru exe- cutarea tronsonului II, iar instituţia monetară internaţională ar fi promis să-și retragă finanțarea pentru tron- sonul 3. În primăvara anului trecut, instanţa s-a pronunţat şi nu a dat câştig de cauză activiştilor, dar lucră- rile la „Drumul lui Băsescu” tot nu s- au reluat.

Carmen COsmAn-PreDA

câştig de cauză activiştilor, dar lucră- rile la „Drumul lui Băsescu” tot nu s- au reluat.
câştig de cauză activiştilor, dar lucră- rile la „Drumul lui Băsescu” tot nu s- au reluat.

Act u a l it a t e

13

Joi, 14 iulie 2016

Gazeta de Dimineață

u a l it a t e 13 Joi, 14 iulie 2016 Gazeta de Dimineață Prin

Prin obiectivul “ochiului de filmat”

Funcţionarii statului bagă mâna în buzunarul oamenilor mult prea săraci ca să se poată apăra

Uite dreptul, nu e dreptul. Obligaţia nu se pierde însă niciodată între iţele legislative. Cei care lucrea- ză cu legi ignoră, cu bună ştiinţă sau din neştiinţă, drepturile beneficiarilor de servicii. Că zonele urbane, declarate istorice, erau scutite - de 22 de ani – de la plata taxelor şi impozitelor pentru locuinţă nu a sensibilizat nicio ure- che sau pix de specialist. Simplitatea funcţionării instituţiei nu are nimic de-a face cu fişa postului. Pe scurt, şi fără studii de specialitate în domeniu, realita- tea arată cam aşa. Funcţionarul care mânuieş- te Codul Fiscal are obligaţia să ştie exact unde şi pe cine nu trebuie să taxeze, să impoziteze. Fiindcă dacă o face, în afara cadrului Codului Fiscal, este un pic bun de plată. Aşa că, în interiorul legislaţiei în vigoare, nu poţi taxa excepţiile. Dacă nu şti legea, îţi scrii demisia. Nu poţi cere niciunui alt for emitent de act administrativ – vezi consiliul local, în acest caz – să-ţi reglementeze un act normativ (lege) – a se citi Codul Fiscal. Deci fără excepţie, fără alte instrumen- te auxiliare şi fără alte note lămuritoare, nu bagi mâna în buzunarul omului. Acum, în 2016, când actul normativ (Codul Fiscal) a fost modificat, aştepţi ce-i drept – tu Serviciul de Taxe şi Impozite Locale Petroşani – ca actul administrativ (Hotărârea de consiliu local) să-ţi reglementeze Codul Fiscal, fiindcă eşti “la mâna consilierilor”. Iar ei sunt cei care trebuie să stabileas- că dacă asigură scutiri de taxe şi impozite pentru toate locuinţele din acea zonă sau doar individual, în baza unor evaluări amănunţite structurate pe nişte indicatori clar stabiliţi.

Victimele incompetenţei administrati- ve puse în faţa realităţii…

Am făcut o incursiune în zona urbană declarată istorică pentru a vorbi cu oamenii “impozitaţi” DEGEABA din 1994 până acum. Şi iată ce a ieşit. Ştiaţi că potrivit Vechiului Cod Fiscal, pentru faptul că locuiţi într-o zonă urbană declarată istorică, înce- pând din 1994 şi până anul acesta, ar fi trebuit să beneficiaţi de scutiri la plata taxelor şi impozitelor pentru locuinţă? GheorGhe Botez, localnic de pe Strada Jiului din Cartierul Colonie din Petroşani:

Am citit dimineaţă în ziar la dumneavoastră. Nu ştiam înainte, pentru că nu a zis nimeni nimic. Dacă ne anunţa era mult mai bine. Oricum noi am plătit impozit degeaba- ultima dată am plătit 120 de lei, asta-i acuma pe anul ăsta. Şi plătim impozit pentru ce? Că nu avem drumuri, canalele îs vai de ele, pentru ce să plătim impozit? Am aflat şi eu dimineaţă (că nu ar fi trebuit să plătească niciun fel de impozit- n.r) tot de la dumneavoastră. Aşa-i în România, noi aflăm întotdeauna ultimii Ce aveţi de gând să faceţi, acum că aţi aflat? Gheorghe Botez: Am înţeles că trebuie ceva acte. Asta ar fi trebuit, în condiţiile în care Gheorghe Botez: A, trebuia atunci. Da` dacă îi făcut şi îi lege, de ce ne mai trebe` nouă acte, de ce nu s-au făcut din oficiu. E o întrebare ciudată, cui să

i-o adresez? Vă simţiţi păcăliţi de administraţia locală, de Fisc, de cineva? Gheorghe Botez: Odată ce nu am ştiut, cred că nu. Dacă ştiam, poate că mă gândeam că aş fi fost păcălit, da` aşa dacă Cineva trebuia să vă informeze,

nu? Gheorghe Botez: Cineva trebuia să ne informeze, da, e adevărat şi mai există încă o reducere la zece ani vechi- me la construcţie şi nici de aia nu ştiam şi când am întrebat, că am întrebat o dată, o`zis că reduce- rea se face din oficiu, da`nu ştiam de asta cu mom- numente istorice sau cum se numeşte Colonia în ziua de azi. Credeţi că dacă aţi acţiona în instanţă, cu un avocat bun, aţi avea sorţi de izbândă, aţi putea să vă recuperaţi daunele, vă gândiţi la asta? Gheorghe Botez: Mă gândesc că să acţionezi în instanţă te costă şi la ce sărăcie e în Valea Jiului, nu cred că îşi permite cineva ca să angajeze un avocat ca să aibă un precedent ca toată lumea să aibă după ce se orienta. Şi atunci ce facem, închidem ochii şi rămânem cu banii daţi? Gheorghe Botez: Nu închidem ochii, o să mer- gem şi o să-l întrebăm pe primar. Oamenii spun că dacă tot le-au luat banii, fără să fie cazul, s-ar putea face nişte investiţii în cartierul lor.

Gheorghe Botez: Da, dacă totuşi o folosit banii noştri, putea cumva să îi folosească în alte condiţii. Acuma dacă tot o luat banii, să-i ia, să-i pună deoparte şi să-i folosească tot pentru Colonie. Bărbatul locuieşte de 20 de ani în Cartierul Colonie din Petroşani.

Costică Chiţu: Nu, nu, nu, niciodată, nu. Cât plătiţi dumneavoastră impozit pe această locuinţă? Costică Chiţu: Nu v-aş putea spune exact, cam în juru` lu două sute, îmi intră şi maşina, intră amân- două odată, plătesc maşina cu casa, 198 de lei.

Şi dacă tot am vorbit despre vechime, domnul Chiţu ne poveşteşte despre istoricul locuinţelor din Colonie. Costică Chiţu: Pe strada asta toate casele au fost făcute cu trei locuinţe, ele când au fost făcute, au fost făcute pentru nefamilişti. Prima şi prima dată au fost făcute pentru mină. fiecare avea câte o cameră. Aici eu am spart şi mi-am pus un singur geam, că erau două geamuri, era distrus. Eu am modificat, am făcut aici mult. Astea au fost case vechi, case distruse. Fiecare avea o cameră din- asta. Ca un fel de cămin, un fel de garsonieră. Cu timpul s-au schimbat regulile, nu au fost locuinţe, tinerii s-or căsătorit, trebuia să stea şi ei undeva, or stat acolo cu nevasta, până cînd or făcut şi ei copii, că no`, când o început să facă copiii, i-or mutat la apartament că n-o avut ce face, i-o luat de aici şi i-o dus în oraş, explică cetăţeanul . Ceauşescu nu mai e Costică Chiţu:: Asta trebuia să dispară. Dacă trăia Ceauşescu dispărea. Aşa o fost harta. Dispărea. S-or apucat cu blocurile, de jos de la sta- dion şi din capătul ăstalalt, de la Turnul de Apă, din două părţi şi zona asta trebuia să fie rasă, complet. Aici făcea tot blocuri.

unde dai şi unde crapă. oamenii îşi strigă nemulţumirile de la balcon, dezamăgiţi de faptul că primarul tiberiu iacob ridzi le-ar fi promis, înainte de alegeri asfaltarea zonei şi schimbarea canalizării. Localnic, de pe balconul blocului: Puneţi între- barea domnului Ridzi. Despre asfaltarea şi schimba- rea canalizării de când o ieşit (primar-n.r). A asfaltat câteva străzi şi în rest nimica. A ieşit primar, şi-a retras oamenii, utilajele şi gata, Colonia o rămas aşa. Până când au stat utilajele aici? Localnic, de pe balconul blocului: Până o ieşit primar. De când? Localnic, de pe balconul blocului: Înainte de primărie cu vreo lună, două, înainte de alegeri. Au venit să facă ce, mai exact? Localnic, de pe balconul blocului: Trebuiau să asfalteze, ziceau că asfaltează până în colţul blocu- lui. Cum aţi văzut dumneavoastră asfalt, am văzut şi eu. Aici, la schimbare canalizare, o zis că vine acuma o lună, cum i-aţi văzut, i-am văzut şi eu.

Reamintim că locuinţele amplasa- te pe străzile Cărbunelui, Turnul de Apă, Jiului (JIul de Est), Vlad Ţepeş, Calea Ferată din Cartierul Colonie din Petroşani sunt incluse în zonă istorică din partea urbană a localităţii.

A consemnat Bianca HOLOBUŢ Imagine Mihaela MIHAI

A consemnat Bianca HOLOBUŢ Imagine Mihaela MIHAI O altă localnică de pe strada Jiului mărturiseşte că
A consemnat Bianca HOLOBUŢ Imagine Mihaela MIHAI O altă localnică de pe strada Jiului mărturiseşte că

O altă localnică de pe strada Jiului mărturiseşte că pensia mică este moti- vaţia pentru care este scutită de la plata impozitului pe casă. Ştiaţi că ar fi trebuit să beneficiaţi de scutiri la plata taxelor şi impozite- lor, pentru locuinţă? tanti Ţâra: Eu am patru sute de lei pen- sie, de bătrâneţe, după douăzeci de ani de muncă şi de impozit sunt scutită, de impozitul la casa asta

Nici cetăţeanul CoStiCă ChiŢu nu era informat despre acest tip de scutiri. Tot ce ştie este că vechi- mea caselor ar fi făcut ca taxele să fie mai mici decât în mod normal. Ştiaţi despre scutirea la plata taxelor şi impozitelor pentru locuinţă? Costică Chiţu, localnic de pe strada Jiului din Petroşani: Nu, atâta că e mai scăzut că îs casele mai vechi, dar în rest nu. Casele astea îs de 120 de ani. eu ştiam de 104, dar după câte auzi de la ăi mai bătrâni, e vorba de 120 de ani. La momentul la care aţi fost la taxe şi impozite, nu v-a spus nimeni că staţi într-o zonă declarată monument istoric?

momentul la care aţi fost la taxe şi impozite, nu v-a spus nimeni că staţi într-o

14

Joi, 14 iulie 2016

Vechi povești minerești

Gazeta de Dimineață

iulie 2016 Vechi povești minerești Gazeta de Dimineață I.D. SÎRBU – Pana de cocoș „Se zice că

I.D. SÎRBU – Pana de cocoș

„Se zice că într-o seară, la poarta minerului sărac, a bătut cineva. Asta s-a întîmplat demult, demult. A bătut cineva şi a strigat: „Oameni buni,

oameni buni!” A ieşit bătrînul casei, a deschis poarta şi ce-a văzut? O momîie urîtă, bătrînă, numai în zdrenţe.

- Cine eşti? a întrebat-o.

- Eu sunt Dreptatea, maică, i-a zis momâia. Uite cum am ajuns. Adăposteşte-mă! Ce era să facă bietul om?! Cînd

a auzit despre cine e vorba, a des-

chis larg poarta şi a poftit-o în casă.

Şi Dreptatea a intrat.

- Oamenii buni, le-a zis, vă mul- ţumesc că m-aţi primit. Acum vreau să vă spun o taină

- Ce taină? întrebară miraţi cei din casă.

- Eu am un frate geamăn, care seamănă leit cu mine. Se chea- mă Nedreptatea. Umblă după

mine să mă omoare. O să vedeţi că foarte curînd o să vină

şi el

- Bine, zice bătrînul. Dar dacă spui că seamănă leit cu tine, de unde putem noi şti care din voi

e cel adevărat?

- Foarte uşor. Eu am totdeauna la pălărie o pană de cocoş. Şi nici n-a terminat bine vorba, s-

a dat o dată peste cap şi, din momî-

ie cum era, s-a făcut tînăr, frumos ca

un soare. Şi la pălărie avea, într- adevăr, o pană de cocoş.

- Poftim la masă! ziseră cei ai casei, ospătaţi-vă din sărăcia noastră!

Dar n-apucară să se aşeze că deodată se auziră din nou bătăi în poartă. Ieşi bătrînul.

- Cine-i? întrebă mirat.

- Eu sunt, Dreptatea. Daţi-mi dru- mul!

Cînd s-a uitat cine este, să cadă

jos de uimire. În poartă era un tînăr, leit ca şi cel din casă. Cînd s-au întîl- nit cei doi, gata, au sărit la bătaie.

- Eu sunt!

- Ba eu sunt!

- Minţi!

- Ba tu minţi!

Şi dă-i şi dă-i, se băteau ca chio-

rii.

Fiul minerului zise:

- Eu cred că cel adevărat e ăla. Tatăl scutură din cap.

- Ba eu cred că e celălalt.

Şi gata cearta; ba e ăsta, ba e ăla; uite pana, nu e pana, mai să se

încaiere şi ei. Atunci, bătrîna casei, văzînd ce se-ntîmplă, strigă deodată tare de

tot:

- Staţi!

Toţi înlemniră.

- Aşezaţi-vă la masă cu toţii! le porunci. Se aşezară. Femeia le puse în faţă o mămăli-

guţă, rotundă, fierbinte.

- Împărţiţi-o cu dreptate!

Săriră amîndoi să ia aţa.

- Eu împart!

- Ba eu împart!

- Tu eşti un hoţ!

- Ba tu eşti hoţ!

Şi cearta începu din nou. Atunci, femeia luă mătura şi înce- pu să lovească în ei. În amîndoi, fără milă.

- Afară cu voi! Afară!

Şi-i dete afară.

- Ce-ai făcut, îi zise bătrînul, unul dintre ei era sfînta Dreptate.

- Eşti un prost. Dacă vreunul din ei ar f fost Dreptatea, ţi-ar fi dat ţie aţa şi ţi-ar fi zis aşa: „ Împarte tu, că ai muncit pentru ea”. Avea dreptate? Avea.

ACOMIN SA angajează:

- dulgheri sau echipe de dulgheri;

- muncitori necalificaţi;

- maiștri, tehnicieni, ingineri - construcţii civile şi industriale.

CV-urile pot fi depuse până în data de 30 iulie în cutia poștală din incinta Jiul Shopping Center (intrarea principală – stâlp partea dreapta: CV-uri Angajare ACOMIN – Construcţii), sau la sediul din Deva, str. Ulpia, nr. 15, sau pot fi trimise prin email la adresa: office.deva@deva.acomin.ro sau prin fax la nr. 0254.218.151. Oferim salarii motivante, cazare şi diurnă! Informaţii la tel. 0254.215.770.

Zîna căzută

„Nu ştiu dacă au fost sau n-au fost cîndva şi zîne prin pădurile noastre. Dar dacă se povesteşte de

ele e ca şi cînd ar fi fost. Şi, atunci, poate să fie adevărată şi întîmplarea cu zîna căzută, întîmplare pe care o povestesc minerii bătrîni, cînd n-au

somn şi întărzie seara pînă tîrziu pe

banca din faţa casei. Sau o rostesc,

Înţelegeau şi ei că e zînă şi o zînă n-are ce căuta în mină. Dar cum s-o

scoată? Că nu e glumă să strecori printre o mie de oameni de tot felul,

o fătuţă albă ca spuma şi frumoasă

ca o stea de dimineaţă. S-au sfătuit

şi pînă la umră i-au spus aşa:

- Uite, dragă zînă, ca să te putem scoate la lumină fără să te vadă şi să te simtă cineva, va trebui să laşi să te mînjim cu pul-

bere. Să te facem neagră peste tot, să arăţi aşa cum arătăm noi Ce era să facă biata de ea? S-a lăsat să fie acoperită

de praf. Părul ca aurul şi l-a ascuns sub o cască, iar peste hainele ei a îmbră- cat nişte zdrenţe minereşti. Acum arăta ca un vagonetar mai pirpiriu; nimeni n-ar fi zis despre ea că e zînă şi că s-a născut din raze de lună. În felul acesta, luînd-o la mijloc, minerii noştri au scos-o la lumină fără ca nimeni să-i bănuiască. Au condus-o printre vagonete şi, ajun- gînd cu bine sus pe deal, i-au arătat cărarea ce duce spre codru. Acolo şi-au scos clopurile şi s-au închinat frumos în faţa ei. Ea le-a mulţumit,

le-a dat înapoi hainele împrumutate

şi apoi, ca o hulubă veselă, o luă în

zbor către pădure. Nu peste mult, găsi poiana în care se jucau suratele ei. De depar-

tele strigă: „Am venit, am scăpat

Suratele se uitară la ea cu duş- mănie. Numai a zînă nu arăta. Era neagră şi murdară, vai de capul ei!

Cum era să o recunoască?! Din con- tră. Au pus mîna pe pietre, pe stînci

şi au început să dea în ea ca într-un

duşman, ca într-un demon. Şi bineînţeles, au omorît-o pe

loc.

(Uitase biata zînă să-şi spele de pe faţă praful de cărbune) Abia după ce murise, biata, şi-au dat seama celelalte că au greşit. Că

nu era demon şi nici vrăjitoare. Era o soră a lor care căzuse, săraca, într-o

nenorocire. Au luat-o de umeri şi au dus-o la Jiu să o spele. Şi-o tot spală de atunci şi, tot de atunci, ca o pedeapsă, Jiul e negru şi murdar ca o zînă care, căzînd într-

o mare nenorocire, a trebuit să-şi

mînjească faţa şi să-şi ascundă sub

murdărie fosta sa frumuseţe.”

în frînturi, lîngă rachiul de pomană,

ce se împarte

în nopţile de

priveghi, mai ales atunci cînd cea moar- tă a fost o fată nevinovată. Cică, demult, demult

de tot, o dată, jucîndu-se sub lună nişte zîne ale pădurilor,

una din ele,

din nebăgare de seamă, a alunecat

şi a căzut într-o spărtură. Spărtura

aceasta era adîncă, foarte adîncă. Numai în locurile unde pe dedesubt, în măruntaiele pămîntului, sapă oamenii, sapă ca şi cîrtiţele, sapă şi

sparg şi iar sapă galerii peste galerii,

numai acolo se cască spărturi atunci

cînd se aşază său se prăbuşeşte

tavanul minei. Aşadar, într-o asemenea spărtu-

ră, căzuse zîna noastră. Şi dusă a

fost. A coborît ca o piatră, adînc, tot mai adînc, şi deodată s-a pomenit

ea, zînă în toată legea, frumoasă, albă şi strălucitoare, în mijlocul unor

mineri ce lucrau la cărbune. Era

întreagă, nu păţise nimic în cădere.

Că aşa sunt zînele: pot cădea, dar

de lovit nu se lovesc şi nici de mur-

dărit nu se Cînd au văzut-o oamenii, de mirare au scăpat tîrnăcoapele din mîini. Se uitau la ea ca la altă minu- ne, credeau că e îngerul morţii venit să-i anunţe că s-a sfîrşit viaţa. Tot ea, săraca, fu aceea care prinse un pic de glas.

[

]

admirabilul personaj Ion.D.Sîrbu –

real şi românesc totodată. Apetitul pen- tru senzaţii, idei şi experienţe deopotri- vă, minte veşnic înfometată şi neobosit dornică să mestece şi să amestece ideile şi faptele lumii, împlântarea în solul natal - iată numai cîteva din trăsăturile acestui personaj agitat şi sensibil.

— VIRGIL NEMOIANU

- Vai de mine, zise, am ajuns în Iad! Şi începu să plîngă.

- Fătuţo, îi zise cel mai bătrîn din- tre mineri, aici nu-i Iad, e mină.

- Mină?! se miră ea. De ce sun- teţi atît de negri?

- Ce să facem, aşa-i munca noastră. Dar tu cine eşti şi de unde vii? Ea le povesti. Le spuse că e zînă şi că a căzut de pe pămînt. Şi iar începu să plîngă.

- Vai de mine, zicea, acum ce fac? Cum mă întorc înapoi? Minerilor şi se făcu milă de ea.

Com u n it a t e

15

Joi, 14 iulie 2016

Gazeta de dimineață

Com u n it a t e 15 Joi, 14 iulie 2016 Gazeta de dimineață PEnitEnciarul

PEnitEnciarul BârcEa: mai puțini deținuți decât locuri

Reprezentanții Penitenciarului Bârcea Mare susțin că deținuții de aici sunt liniştiţi. Nemulţumirile întâlnite în alte penitenciare nu există şi la Bârcea. Numărul persoanelor private de libertate este mai mic decât locurile din penitenciarul.

Purtătorul de cuvânt al Penitenciarului Bârcea Mare, Florin Berar, a declarat, miercuri, pentru Gazeta de dimineaţă, că în instituție situația este una normală. ”Momentan e liniște, nu s-au înregistrat niciun fel de manifestări de protest”, a precizat Florin Berar. Liniştea de care vorbeşte purtăto- rul de cuvânt este justificată şi prin faptul că aici nu sunt mai deţinuţi decât locuri ”Nu sunt probleme cu supra-aglo- merarea de niciun fel, nici nu au fost pentru că penitenciarul are o capaci- tate undeva la 1100 de locuri iar în prezent avem în jur la 700 de per- soane private de libertate. În ceea ce privește normativul de hrană acesta este același la nivel de țară pentru tot sistemul, iar celelalte

la nivel de țară pentru tot sistemul, iar celelalte drepturi sunt asigurate de la cap la

drepturi sunt asigurate de la cap la coadă și nu cred că sunt probleme de niciun fel, întrucât nici nu avem înregistrate plângeri sau sesizări. Nu am avut nici condamnări pe drepturi- le deținuților”, a mai spus Florin

Berar. Penitenciarul Bârcea Mare va intra anul acesta în reparații capitale, astfel că efectivul s-a diminuat pen- tru că s-au eliberat două secții. La nivel național deținuții din mai

multe penitenciare s-au revoltat acu- zând condițiile de detenție, în unele cazuri intervenindu-se cu gaze lacri- mogene pentru stoparea revoltelor.

mihaela mihai

EmanoEl andronachE: ne vom concentra pe alegerile parlamentare. Sunt posibile alianțe

Liderul PRM Hunedoara, Emanoel Andronache, afirmă că după analiza- rea rezultatelor de la alegerile locale, atenția partidului se îndreaptă spre alegerile parlamen- tare.

PRM-iștii sunt dispuși la alianțe și spune că se poartă negocieri pentru semnarea unui protocol. ”P.R.M. se va concentra în etapa următoare pentru viitoarea competiție electorală care se apro- pie. Astfel, pentru obținerea dezide- ratului de a intra în Parlament la ale-

gerile generale de la finele anului 2016 sunt discuții în acest moment pentru realizarea unui protocol de colaborare care să cuprindă toate forțele politice de sorginte național patriotică, iar grupul de partide cu care se discută este format din Partidul Noua Dreaptă, Partidul Dreptății Sociale, Blocul Unității Naționale. Acestea sunt așteptate să propună candidați pentru Parlament pe listele P.R.M”, a afirmat Emanoel Andronache. Potrivit sursei citate, în acest moment în întreaga Europă partidele naționaliste câștigă alegerile locale și chiar naționale și, rând pe rând, Franța, Marea Britanie, Olanda, Germania consemnează prezența în Parlament a partidelor naționaliste în

procente tot mai mari. Andronache susține că partidul înființat de Corneliu Vadim Tudor nu și-a schim- bat nici denumirea, nici doctrina și, de un sfert de veac rămâne partidul de suflet al românilor cu dragoste de țară, și care își propune o Românie Mare demnă și respectată într-o Europă care să-și respecte Națiunile. Andronache este cel care va conduce în județul Hunedoara campania pentru parlamentare a forțelor naționale. Președintele PRM Hunedoara crede în ”clipa de geniu a poporului român„ pe care-l așteaptă să redevină patriot pentru că ”în ultimii 25 de ani acest dezide- rat a fost tot mai mult ignorat de poli- ticienii români în detrimentul avanta- jelor materiale imediate”.

dezide- rat a fost tot mai mult ignorat de poli- ticienii români în detrimentul avanta- jelor

16

Joi, 14 iulie 2016

Act u a l it a t e

Gazeta de Dimineață

Joi, 14 iulie 2016 Act u a l it a t e Gazeta de Dimineață GALBEN.

GALBEN. Averse după caniculă în judeţul Hunedoara

Caniculă și ploi în următoarele 24 de ore. Administrația Națională de Meteorologie atenționează că în perioada 13 iulie ora 14.00-14 iulie ora 13.00 va fi caniculă, disconfort termic și instabilitate atmosferică accentuată, motiv pen- tru care a fost emisă o avertizare de cod galben.

Astfel, în după-amiaza zilei de miercuri 13 iulie, în Banat, Crişana, local în Maramureş, precum şi în vestul Transilvaniei şi al Olteniei va fi caniculă. Temperaturile maxime vor atinge frecvent 35…37 de grade, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități, astfel că disconfortul termic va fi accentuat. Din seara zilei de miercuri 13 iulie, gradul de instabilitate atmosferică se va accentua în regiunile vestice şi sud-vestice. Vor fi averse cu carac- ter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului cu aspect de vijelie. Izolat va cădea grindină, iar cantităţile de apă vor depăşi 30…35 l/mp. În celelalte regiuni vremea va fi călduroasă, doar pe arii restrânse vor fi temperaturi în jurul valorii de 35 de grade şi disconfort termic accentuat.

Alege Universitatea din Petroșani!

Astăzi: Ingineria si Managementul Calității – Facultatea de Mine

Ingineria si Managementul Calității – Facultatea de Mine Spitalele hunedorene, dotate cu ser antiviperin

Spitalele hunedorene, dotate cu ser antiviperin

Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică Hunedoara atenționează iubitorii drumețiilor că pe teritoriul judeţului este prezentă vipera comună (v.berus), care deţine un puternic venin. „Muşcăturile de viperă impun efectuarea de urgenţă a unui vaccin antiviperin. Serul anti- viperin pentru a trata cu promptitudi- ne şi cu competenţă eventualele cazuri de muşcătură de viperă – se asigură de unităţile sanitare cu paturi din judeţ. Unităţile sanitare care au în stoc la serviciile de urgenţă ser antiviperin sunt: Spitalul Judeţean de Urgenţă Deva, Spitalul Municipal „Dr.Alexandru Simionescu” Hunedoara, Spitalul de Urgenţă Petroşani, Spitalul Municipal Lupeni, Spitalul Municipal Haţeg, Spitalul Municipal Orăştie şi Spitalul Municipal Vulcan”, spun reprezentanții DSP. Pentru a evita mușcăturile, turiștii sunt sfătuiți să poarte bocanci de

munte, chiar dacă temperatura ambiantă este ridicată, să efectueze permanent un control vizual al zonei în care urmează să pășească, să lovească vegetația înaltă cu un băţ, întrucât arpele va fugi din calea lor. Potrivit medicilor, persoana muş- cată de viperă poate muri în cinci ore, (veninul acesteia este o hemo- toxină), hemoglobina din sânge for- mând, împreună cu veninul un com- pus stabil, ceea ce poate duce la sufocare. Efectele unei muşcături de şarpe veninos variază în funcţie de vârstă, condiţia fizică şi starea de sănătate a victimei. O muşcătură de şarpe poate să afecteze victima, dar şi pe membrii grupului, din punct de vedere psihic, împiedicând luarea măsurilor necesare. În cazul în care o persoană este mușactă de o viperă, aceasta trebu- ie să ajungă cât mai repede la spital pentru administrarea de vaccin anti- viperin.

Alege Universitatea din Petroșani!

Astăzi: Automatică – Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică

viperin. Alege Universitatea din Petroșani! Astăzi: Automatică – Facultatea de Inginerie Mecanică și Electrică