6.1.

Ghiduri cu ferite
Feritele sunt substante feromagnetice compuse din oxizi de fier
trivalent si oxizi ai unui metal bivalent, prezentandu-se ca solutii solide
avand formula generala
, unde
reprezinta un metal bivalent:
Ni, Co, Zn, Mn, Mg, Cu, s.a.
Proprietatile feritelor depind de:
- compozitia chimica;
- conditiile de sinterizare;
- structura cristalina.
Proprietatile feritelor utilizate in tehnica microundelor:
- rezistenta specifica foarte mare:
ohmcm;
-

permeabilitatea magnetica initiala

magnetizarea de saturatie

campul magnetic de saturatie

permeabilitatea magnetica relativa

permitivitatea dielectrica

tangenta unghiului de pierderi

Feritele isi pastreaza proprietatile magnetice in functie de temperatura
pana cand aceasta nu depaseste o valoare critica numita temperatura Curie
(
). Magnetizarea de saturatie de regula scade cu cresterea
temperaturii.
Fenomene constatate la feritele premagnetizate, utilizate in FFI:
- rezonanta giromagnetica,
- rotirea planului de polarizare a undei electromagnetice,
- efectul de deplasare a campului,
- defazajul nereciproc.
Dispozitive de microunde care folosesc ferite:
- circulatoare;
- defazoare;
- atenuatoare nereciproce(izolatoare).
Permeabilitatea magnetica a feritei
Studiul fenomenelor de propagare a undelor electromagnetice in ferita
premagnetizata presupune cunoasterea permitivitatii ( ) si permeabilitatii ( ).
= nu depinde de campul de premagnetizare
= la frecvente foarte inalte depinde de proprietatile giroscopice ale
electronilor si se exprima printr-un tensor.
Pentru a explora proprietatile feritei se utilizeaza modelul simplificat al
electronului (propus de Polder) cu care se pun in evidenta efectul giroscopic.

Conform modelului: electronul este reprezentat printr-o sfera de raza

si masa

, incarcata cu sarcina electrica e, care se invarte in jurul axei sale

ca un giroscop, avand un moment mecanic . Daca electronul este situat intrun camp magnetic

, asupra lui va actiona o pereche de forte ce vor da

nastere unui moment de rotatie .

Prezenta momentului mecanic al electronului face ca axa acestuia sa
capete o miscare de precizie in jurul directiei campului de premagnetizare
, iar unghiul

(Theta) nu se va schimba din cauza momentului

actiunea momentului de rotatie

viteza liniara:

, varful vectorului

. Sub

se deplaseaza cu o

Tinand seama de legatura dintre momentul magnetic de spin si

momentul mecanic:

(unde

raportul giromagnetic)

Printr-o serie de transformari rezulta ecuatiile unor sisteme oscilante:

Solutia ecuatiilor este de forma:

= frecventa de rezonanta giromagnetica;

= viteza unghiulara cu care se roteste vectorul

in jurul directiei

Propagarea undelor electromagnetice in ghidurile cu ferita

Studiul propagarii se bazeaza pe rezolvarea ecuatiilor lui Maxwell,
tinandu-se seama de proprietatile giromagnetice ale feritei.

In diversele dispozitive cu ferite se intalnesc frecvent doua moduri de

asezare a feritei in ghid, fata de directia de propagare si de directia campului
magnetic de premagnetizare.
Cazul I. Ferita este premagnetizata longitudinal, cand
este paralel cu
directia de propagare

Cazul II. Ferita este premagnetizata transversal,

pe directia de propagare.

fiin perpendicular

O unda cu polarizare liniara reprezinta suma a doua unde plane cu

polarizare circulara, una cu rotire la dreapta
si una cu rotire la stanga
.
Pe masura propagarii in ferita intre cele doua unde va apare un defazaj
deoarece constantele lor de faza difera:

A = coeficient de proportionalitate care depinde de raportul dintre

suprafetele sectiunilor transversale ale feritei si ghidului.
Ca urmare, unda rezultanta pe directia de propagare difera de unda
initiala, vectorul de polarizare avand alta directie. Aceasta inseamna ca in
procesul de propagare planul de polarizare se roteste, sensul de rotire
depinzand numai de sensul lui
si nu de sensul propagarii. Unghiul de rotire
a planului de polarizare va fi:
(L = lungimea medie a feritei)
6.2. Ghiduri dielectrice
Cmpul electromagnetic se poate transmite la distan i prin
propagarea sa in ghiduri dielectrlce constituite n general din dou domenii
dielectrice cu permitiviti diferite, si .

Dielectricul ce servete ca mediu de ghidare a undelor electromagnetice are permitivitatea dielectric , mai mare dect cea a mediului
nconjurtor .
In funcie de forma seciunii transversale, se.cunosc mai multe tipuri de
ghiduri dielectrice: ghiduri dielectrice neecranate cu seciunea circular,
tubulara, dreptunghiular, eliptic (fig.2.55 a, b, c, d), ghiduri dielectrice
ecranate cu seciunea circular, tubular, dreptunghiular (fig.2.55' e, f, g) si
ghiduri metalodielectrice neecranate sau parial ecranate (fig.2.55 h, i, j).
Ghidurile dielectrice fac parte din clasa liniilor de transmisie cu und
de suprafa. Proprietatea cea mai general a acestor linii este aceea c
viteza de faz n linie este mai mic dect viteza de propagare a undelor
plane n mediul exterior liniei. Din acest motiv se numesc uneori linii cu und
ntrziat. Datorit ntrziarii, cmpul electromagnetic se concentreaz ctre
structura directiv, dei nimic nu l limiteaz spre mediul exterior.
Pentru comparaia liniilor dielectrice cu und de suprafa se folosete
uneori diametrul efectiv al ghidului care depinde aproape univoc de ntrziere
i care reprezint diametrul domeniului n care este concontrat 99% din
energia transmisa pe linie.
Comparaia dup acest criteriu arat c n gama undelor milimetrice,
dintre toate liniile cunoscute (linia monofilar, ghidul n H .a.), cea mai mic
atenuare i dependen convenabil a atenurii de frecven, le are ghidul
dielectric. S-a stabilit c atenuarea n ghidul dielectric confecionat din
material cu
= 2 i
i atenuarea ghidului metalic devin
egale la
. Sub aceast lungime de und , ghidurile dielectrice prezint
atenuare mai mic.
La ora actual utilizarea ghidurilor dielectrice si dispozitivelor
funcionale bazate pe acestea, se consider c este de perspectiv ndeosebi
pentru gama undelor milimetrice, pentru spectrul infrarou i pentru spectrul
luminos, datorit avantajelor pe care le prezint: simplitate constructiv i
tehnologic, pre de cost redus, atenuare mai mic dect la ghidurile metalice
standard, caliti mecanice, conductibilitate electrica i termic sczut.

Neajunsul principal al ghidurilor dielectrice este ca acestea nu admit

neomogeniti pronunate din cauza pericolului de radiaie. Astfel, cu ct
frecvena crete, curbarea ghidului dielectric atrage dup sine radiaii
importante.
Spectrul undelor ghidate n linia dielectric difer mult de spectrul undelor
din ghidul metalic umplut cu aer.
In primul rnd n ghidurile dielectrice exist ntotdeauna dou tipuri
fundamentale de unde care, au frecven critic minim, pe cnd la ghidurile
metalice n aer exist numai o und fundamental. In al doilea rnd
frecvenele critice ale undelor fundamentale din ghidurile dielectrice cu
seciune transversal oarecare snt nule, pe cnd ale ghidurilor cu aer snt
finite. Totui nu nseamn c n ghidurile dielectrice se pot propaga practic
frecvene orict de joase. Faptul se explic prin aceea c directivitatea i
gradul de concentrare a energiei n ghidul dielectric cu geometrie dat scad
foarte repede odat cu micorarea frecvenei sub o valoare oarecare.
Aceast valoare poate fi numit frecven critic real. Cu alte cuvinte
diferena const practic n aceea c frecvena critica a undelor fundamentale
din ghidurile dielectrice nu este precis determinat ca la ghidurile metalice
cu aer.
Studiul propagrii in ghidurile dielectrice prezint anumite
particulariti. Astfel, dac la ghidurile cu aer, cu pereii perfect conductori
este suficient s se exprime cmpul ntr-un domeniu, condiiile la limit
impunnd anularea componentelor corespunztoare ale cmpului, n ghidurile

dielectrice trebuie exprimat cmpul n cteva domenii, iar condiiile la limit

dintre domenii cer continuitatea (conservarea) componentelor tangeniale
ale campurilor. Ca urmare, la ghidurile metalice distribuia cmpului n plan
transversal aproape c nu depinde de frecven. In ghidurile dielectrice ns
distribuia cmpului depinde puternic de frecvena ei ca urmare are loc o
redistribuie a energiei ntre domeniile interior i exterior ale ghidului
dielectric.
La frecvene mici cea mai mare parte a energiei se propag n
domeniul exterior dielectricului; unda devine puin stabil i este radiat de
la cele mai mici neregularitai.
La frecvene mari dimpotriv, cea mai mare parte a energiei se
propag n domeniul interior (n dielectric); unda este stabil i radiaia este
minim chiar de la neomogeniti pronunate cum ar fi tronsoanele curbate
cu raz mic.
Calculul caracteristicilor ghidurilor dielectrice este relativ complicat
deoarece trebuie inut seama de un numr mare de parametri. In ghidul
metalic cu aer totul se determin n funcie de raportul dintre dimensiunile
transversale i lungimea de und n mediul dielectric. In ghidurile dielectrice,
toate caracteristicile depind nu numai de forma i dimensiunile seciunii, ci i
de caracteristicile electrodinamice ale materialului i de tipul undei.
6.14.1.
Ghiduri dielectrice de tip strat
Ghidul propriu propriu-zis are permitivitatea , iar mediul nconjurtor
. Spaiul se mparte n dou domenii dielectrice fr pierderi, pentru care se
scriu ecuaiile undelor:

unde
de unda:

reprezint laplacianul transversal, iar

si

sunt numerele

Constanta de propagare este unic pentru cele dou medii, ntruct

trebuie asigurat continuitatea cmpului la orice valoare a distanei z pe
direcia de propagare.
Considernd:
egalitatea, la suprafaa de separaia intre domenii,
orice z, dac

este ndeplinit la

In ecuaiile numerelor la und s-a considerat

Placa dielectric fr pierderi, de grosime d, nelimitat pe axele x i z,
reprezint unul din tipurile simple de ghid dielectric. Datorit uniformitii
dup x, distribuia cmpului este independent fa de aceast coordonat,
deci

. Aceast condiie conduce la separarea n moduri cu cte trei

componente. Ecuaiile undelor devini:

Solutiile ecuatiilor sunt:

Conditiile la limita
si
impun pentru

urmatoarele expresii:

pentru y>d
pentru y<0
Pe baza ecuaiilor lui Maxwell sa pot exprima funciile de distribuie ale
componentelor transversale n funcie de componentele axiale atat pentru
modurile TM ct i pentru TE [13] . Astfel pentru undele TM:

cind 0 < y < d.

, cand y>d.

, cand y<0.
Condiiile la limita conduc la ecuaia:
ce poate fi scris si sub formele:

Din aceleai condiii rezult constantele

n funcie de

Din scderea relaiilor (2.16.3) i (2.16.4), pentru

In (2,16,2o) nlocuind de asemenea

rezulta

, rezulta:
d =n

i respectiv

, care introdus n (2M6.21) permite calculul frecvenei prag:

Frecvena prag reprezint frecvena de trecere de la un mod de un

anumit ordin, la modul de ordin nvecinat.
Din ecuatiile() si () se deduce constanta de faza raportata:

unde s-au notat:

Cnd r=0 la frecvena prag, constanta de faz este egal cu

cand

. Deci cand frecvena variaza de la

la

, iar
,

constanta de faza variaza de la

la
. Expresia constantei de propagare a
frecventei de prag si a numarului de unda, arata ca propagarea are loc
numai daca
, ceea ce corespunde conditiei de producere a reflexiei
totale la trecerea din domeniul 1 in domeniul 2.

Conditiile la limita si legile de reflexie si refractie la suprafetele de

separatie sunt echivalente. In fig. se arata curbele de variatie ale constantei
de faza raportate,

in functie de frecventa raportata

ghidul dielectric de tip strat, cu

pentru unda E, in

ca parametru [13]. Impedantele de

unda in mediile 1 si 2 au valorile:

,

si

La frecventa prag(r=0, q=n):

si
Intrucat

La frecventa prag puterea transmisa prin mediul 2 e mult mai mare

decat cea din mediul 1. La frecvente de lucru foarte mari:

,
si puterea se transmite aproape integral prin mediul 1 sub forma unei unde
plane. In mediul 2 unda de suprafata se concentreaza in imediata apropiere
a mediului 1.
Distributia campului electromagnetic este alta la fiecare frecventa
deoarece la fiecare valoare a raportului
rezulta valori pentru r si q. In fig.
se dau curbe de variatie a impedantei raportate in functie de frecventa
raportata, pentru unda E, in ghidul dielectric de tip strat, cu ca parametru
[13]. Interes practic mult mai mare prezinta ghidurile dielectrice cu sectiunea
circulara, care capata treptat o larga utilizare pentru transmiterea de
informatii pe purtatoare laser si care in terminologia curent sunt denumite
fibre optice.
6.15. Fibre optice
Sistemele optice de comunicaie au cunoscut n ultimii ani o dezvoltare
intens, justificata de avantajele pe care le prezint canalul realizat pe fibre
optice; dimensiuni mici, band de frecven foarte larga, imunitate la
perturbaii electromagnetice, tehnologie simpl etc. Viitorul optimist al
comunicaiilor optice a fost realizat numai dup o serie de ncercri variate
de utilizare a luminii ca purttor de informaie. Fibrele optice cunosc n
prezent numeroase aplicaii n realizarea legturii ntre studiouri i staiile de
emisie, n tehnica militar la bordul avioanelor, al submarinelor sau navelor
de suprafa, la bordul sateliilor si n staiile de dirijare de la sol, n sistemele
de transmitere a datelor etc.
Principalele dezavantaje legata de distana mic de actiune
si lipsa unor componente specilizate snt nlturate tot mai mult
la ora octuala, cnd pierderile de energie n fibrele optice au scazut sub 1
dB/km i s-au realizat diode generatoare de lumina i detectoare cu
performane acceptabile.
Fibrele optice pot fi mprite n dou clase, n funcie de modurile de
propagare: unimodale si multimodale. Fibrele multimodale sint ntr-un stadiu
mai avansat de dezvoltare i utilizare.
Propagarea energiei electromagnetice prin ghidurile dielectrice se poate
studia fie cu ajutorul opticii geometrice, cnd dimensiunile transversale ale
ghidului snt mult mai mari dect lungimea de und, fie cu ajutorul ecuaiilor lui
Maxwell cnd lungimea de und este comparabil cu dimensiunile ghidului.
Avantajele opticii geometrice const n aceea c formeaz o imagine simpl,
intuitiv, asupra modalitii de propagare.
La suprafaa de separaie a dou medii transparente cu indici de refracie
diferii (
) lumina se comport diferit in funcie de unghiul sub care ptrunde
pe suprafaa de separaie a celor dou medii i de mediul din care provine.

In figura 2.59 se prezint modul de propagare a unei raze de lumin

situat n planul ce conine axul fibrei optice cilindric, cu variaie n trepte a
indicelui de refracie n.
Conform legii lui Snell:
Reflexia total are loc cnd se ndeplinete condiia:
sau
Rezulta:
Ultima inegalitate reprezint condiia unghiular care trebuie s fie
ndeplinita de o raza meridional pentru a se obine n interiorul fibrei reflexie
total.
Cnd fibra se afla n aer:
i
In cazul cnd unghiul de intrare este mai mare dect
razele sunt
atenuate puternic, datorit faptului c la fiecare reflexie se produce i refracie.
Pentru fibrele optice nultimod, cu variaie n trepte a indicelui de refracie,
= const. pentru orice punct din seciunea transversala o inimii fibrei.
Uzual se produc fibre cu

, ceea ce corespunde la unghiuri de

acceptare
.
Pe lng razele meridionale n fibra se propag, i raze oblice care nu snt
cuprinse n planurile ce conin axa fibrei.Acestea pot ptrunde n fibr sub un
unghi mai mare dect
i la fiecare reflexie planul de propagare se schimb.
Aceste raze sufer atenuri mari si nu se folosesc n comunicaii.
Un alt tip de fibre optice sunt cele cu variaie gradat (lin) a indicelui de
refracie n interiorul miezului (fig.). Prin alegerea unui asemenea profil s-a
urmrit egalizarea, drumurilor parcurse de razele care intr cu unghiuri diferite
n fibr.

Indicele de refracie al miezului variaz dup legea:

unde ia de obicei valoarea 2, pentru care experimental s-a constatat c banda
de trecere este maxim.
Fibrele cu indice gradat se comport ca un lan de lentile care i
refoctalizeaza una alteia fascicolul de lumin ce se propaga dup o traiectorie
curb.
Parametrul
al fibrelor cu indice gradat variaz de la punct la punct,
fiind maxim pe axul fibrei. Aceast variaie pune probleme deosebite la cuplrile
fibrelor optice cu diferite dispozitive, ceea ce este un dezavantaj.

Cnd
lungimea de und a radiaiei injectate n ghidul dielectric este comparabil cu
dimensiunile miezului central, principiile opticii geometrice nu mai pot fi
aplicate. Aprecierea caracteristicilor de propagare se poate face numai pornind
de la ecuaiile lui Maxwell, cu ajutorul crora se poate determina numrul modurilor care se pot propaga, precum i distribuia cmpurilor E i H.

Pentru ghidul dielectric cilindric avnd miezul central de diametru 2a

ecuaiile (2.16.1) i (2.16.2) rmn valabile. Ecuaia undelor se va exprima in
coordonate cilindrice
:

unde numarul de unda

Pentru separarea variabilelor n ecuaia de mai sus se presupune c unda
(respectiv componentele longitudinale
i ) este de forma:
, unde este un numar intreg.
Rezult ecuaia diferenial

Aceast
ecuaie
diferenial
trebuie
rezolvat cu ndeplinirea
condiiilor
la
limit
specifice
formei
construciei
ghidului
dielectric.
Un
caz
particular poate fi acela
n care variaia indicelui
de refracie este n
trepte,
miezul
fiind
considerat omogen, cu
i raz a, iar nveliul
cu

i grosime infinit. Soluiile ecuaiei (2.16.36) pentru miezul fibrei (

)snt funcii Bessel de spea nti, ordinul

, iar pentru stratul exterior (

sunt funcii Hankel de ordinul .

Funciile de distribuie a componentelor longitudinale ale cmpului rezult
[19]:

unde

A, B, C, B sint constante arbitrare. Mrimea

este o constant a ghidului optic pentru toate modurile care se propag.

Parametrul V este o msur a numrului de moduri care se pot propaga prin
ghid i n acelai timp un indice de calitate pentru diferenele de drum ntre
modurile care se propag.
Pentru ca atunci cnd
parametrul w s fie n permanenta pozitiv,
trebuie ca

, unde

. Condiia de egalitate implic o limitare a

propagrii numai n interiorul miezului. Pentru

real, deci

, unde

, parametrul u trebuie s fie

Condiia de propagare a luminii prin domeniul mrginit de fibra este

Valoarea exact a lui

se afl din condiiile de continuitate a cmpului

electromagnetic la
. Din aceste condiii se obin patru ecuaii omogene
cu necunoscutele A, B, C, D. Acest sistem de ecuaii are soluii numai daca
determinantul coeficienilor este nul, condiie ce conduce la egalitatea:

Aceast ecuaia admite numai soluii discrete ale lui

n intervalul

. Cu aceasta cmpurile E i H snt determinate.

Pentru stabilirea modurilor de propagare posibile se face mai inti
In acest caz modurile E i H sint asemntoare cu cele din ghidurile metalice
adic TM cnd
i TE cnd
.
Pentru

situaia devine complexa, apar moduri hibride care au

componente dup toate direciile. Aceste moduri sunt notate cu

in functie de componenta predominant. Indicele
datorit comportrii oscilatorii a funciilor Bessel
de rdcini ale ecuaiei

pentru care

sau

, iar n apare

, definind numrul maxim

.

Un parametru foarte important al ghidurilor dielectrice este frecvena

de prag sau de tiere, care se obine din ecuaiile:
pentru modurile

si

pentru modurile

si

Exist un singur mod,

, pentru care condiia de tiere nu se

ndeplinete in nici o situaie. Alegnd parametrii ghidului

astfel nct

modurile imediat urmtoare care tind s se propage,

,sa fie

atenuate, prin ghidul dielectric (fibra optic) se va propaga numai modul

. Aceast condiie se obine pentru V <2,405 i constituie premiza de la care
s-a plecat n realizarea ghidurilor monomod sau monound.
In fig. se prezint variaia constantei de propagare normalizat
n funcie de parametrul V. Se observ c pentru V <2,405 prin fibr se
propag numai modul
, iar peste aceast valoare ncep s se propage n
ordine

etc. Pentru fibrele la care indicele de refracie, variaz

n trepte, numrul de moduri care se propag este

. Trebuie fcut

precizarea c parametrul V depinznd de frecven, un ghid dielectric poate

fi monomodal sau multimodal, n funcie de
la care se lucreaz i de
metoda de excitare. Dac parametrii constructivi

s-au fixat, exist o

valoare

ghidul este de tip

tiut, pentru care V=2,405. Pentru

monomod, iar pentru

este de tip multimod.
O trstur important a fibrelor monomod este dependena atenurii
de ca in fig.. Graficul caracterizeaz o fibr care are V=2,3 la
850 nm.
Pentru

> 850 nm predomin atenuarea de dispersie, iar pentru

mici

(V

>2,4) fibra devine multimod si

sufer atenuare datorit conversiei sale
n alte noduri.
O alta caracteristica a fibrelor monomod se refer la faptul ca
propagarea are loc nu numai in miez ci i in cma. Distribuia puterii ntre
cele doua domenii se poate determina prin integrarea vectorului Poynting
att n cma cit i n miez. Se obin urmtoarele expresii:

Se observa ca odat cu creterea lui V fraciunea din puterea optic ce

ptrunde n cma , pentru oricare dintre moduri, descrete. Pentru modul
n cazul cnd V=1, se poate calcula c aproximativ 70% din putere este
distribuit n cma, n timp.ce pentru V = 2,405, unde ncepe s se
propage urmtorul mod situaia se schimb, aproximativ 84% din putere
propagndu-se prin miez. Aceasta concluzie este important pentru tehnica
mbinrii fibrelor unde o mic dezaliniere a miezurilor are influene
importante asupra atenurii. Prin reducerea parametrului V numai n
regiunea mbinrii, pe o distan relativ mic, condiiile impuse alinierii nu
mai sint aa de critice.

In figura de mai sus se prezint felul n care pot fi vizualizate modurile

ce se propag prin fibr. Prile ntunecate reprezint lumina care iese din
fibr.
Pierderi(
)dB/km
Tipul
Firma
Miezul
Invelisul
GS-02-10
ITT
0.25
4
BTL-X1
Bell Labs
0.15
4
PS-50 H
ITT
Silicon
0.25
<50
HYTRAN Pilkington
Pb. sticla
BoroSilicat
0.50
80
SD
MERRET
Silicat
Kevlar
0.4
60
D
MERRET
Silicat
PVC
0.48
<60
SE
MERRET
Silicat
Kevlar
0.35
15