COMUNICARE N ORGANIZAII

Laura Grnberg

Laura Grunberg, 2015

Organizare

- Prezentare programa, cerinte evaluare

Laura Grunberg, 2015

CURS 1/2
Tematica

1. Comunicarea uman-generaliti
2. Comunicarea n organizaii
3. Comunicarea intern n organizaii

Laura Grunberg, 2015

1. COMUNICAREA UMAN-generaliti

Ce e comunicarea-generalitati

Factori, mijloace, obiective ale comunicrii umane

Forme de comunicare uman

Cadre teoretice n studiul comunicrii/tiinele comunicrii

Laura Grunberg, 2015

COMUNICARE

Competente in zona com. asigura de multe ori ingredientul succesului

- un prof, politican, parinte, angajat e BUN daca stie sa comunice; Coeficientul
comunicational (QC) alaturi de coeficientul de inteligenta sau cel de inteligenta
emotionala

1/2 din problemele omenirii sunt probleme de neintelegeri, de proasta

comunicare; Omul consuma in medie 11 ore din 24 (70% din timp) comunicand;

Concept caracterizat de supraincarcare de sensuri; proces complex, contextual ;

diferenta intre
cunoasterea comuna (toti stim sa comunicam !) si
cunoasterea stiintifica (com de cuplu;/in org/ parentala, etcdom specializate !) ;
Comunicare vs.informatie ?

Laura Grunberg, 2015

 Noi am comunicat deja?......cand/cum s-a format prima impresie

reciproca?

Laura Grunberg, 2015

Comunicare=PUTERE. Comentati

Laura Grunberg, 2015

tii s comunicai?

Laura Grunberg, 2015

The single biggest problem in communication is the illusion that it has taken
place (G. B. Shaw)

communis-a fi in relatie, a face lucruri in comun

arta de a transmite si intelege informatia
procesul prin care se schimb informaie ntre indivizi utilizndu-se un sistem
comun de simboluri, semne sau comportamente.

Istoric:
preocuparea pt comunicare- veche (Grecia antica- arta retoricii; Aristotel, PlatonDialogurile/conversatia argumentativa; Cicero....); secol 14- a impartasi; secol
19- a transmite; secol 20-stiintele comunicarii ca domeniu de sine statator
domeniu aflat la intersectia de discipline: sociologie, psihologie, semiotica si
lingvistica , sociologia organizatiilor, teorii ale comunicarii, teorii ale educatiei
(Freire si arta dialogului democratic la clasa!), etc.

Laura Grunberg, 2015

Orice proces de comunicare org are 4 elemente:

Continutul- Directia- Context- Actorii----interactiunile dintre ele sunt
mult mai complexe:
a spune nu inseamna a comunica, a auzi nu inseamna a asculta!!!
Legi/principii ale comunicarii:
- inevitabila (suntem condamnati la comunicare);
- continua;
- niveluri : informational, relational, narativ;
- ireversibila;
- presupune procese de ajustare si acomodare (telecomanda participare activa, responsabila la procesele de comunicare!!!)

Laura Grunberg, 2015

Componente de baza: Sursa-Emitator-Canal-Receptor

Laura Grunberg, 2015

Drum lung de la Aristotel la

Laura Grunberg, 2015

Model complex
http://evolutionarymedia.com/papers/hammerAsmedium.htm

Laura Grunberg, 2015

 Nu doar oamenii comunic-discuie

Laura Grunberg, 2015

Bacteriile comunic (quarum sensing)

http://www.ted.com/talks/bonnie_bassler_on_how_bacteria_communicate.html
http://www.amazingwomenrock.com/ted-talks/bonnie-bassler-on-how-bacteriatalk.html

Laura Grunberg, 2015

comunicare chimica (feromonii, quorum sensing la bacterii, albine, furnici: proces

de luare de decizie in functie de anumite criterii- densitatea coloniei de bacterii,
nr. de repetitii ale dansului furnicilor lucratoare, etc)

comunicare vizuala (parada, culori, expunere parti ale corpului)

comunicare sonora (lovituri, strigate, cantece)

comunicare gestuala (dansul albinelor)

Obs:
comunic ntre ele, dar nu dialogheaz... Omul este ns prin esena sa o fiin
dialogalcomunicare-dialog!

Laura Grunberg, 2015

Aerul conditionat si comunicare?

Laura Grunberg, 2015

Factori care influeneaz comunicarea

Psihologici (cognitivi, afectivi, comportamentali- personalitate-teste de

personalitate-verso, caracter);
Interpersonali (lingvistici, sociali);
Obiectivi (situationali: locul, timpul, distanta, etc);
Contextuali..

Dar i:
Intentie emitator
Motivatie cititorului/receptorului
Limbaj comun-nivel minimal
Asteptari comune
Experiente comune
Tehnologie adecvata (pentru comunicarea de masa!)

Laura Grunberg, 2015

Tipuri de personalitati(Tema- teste)

Sangvinic, flegmatic, coleric, melancolic---din Grecia antica
Tipologie JUNG
Extravertit/introvertit
Reflexiv/afectiv/senzorialintuitiv
Reflexiv Extravertit analitic, strategic, planifica, implementeaza, ii organizeaza pe ceilalti
Reflexiv Introvertit contemplativ, descopera, teoretic, urmareste autocunoasterea
Afectiv Extravertit sociabil, sentimental, urmareste succesul personal si social A
Afectiv Introvertit inaccesibil, enigmatic, autonom, urmareste intensitatea interioara
Senzorial Extravertit practic, participativ, cauta placerea, inflexibil
Senzorial Introvertit intens, obsesiv, detasat, cunoscator, expert
Intuitiv Extravertit aventuros, inovativ, cauta noutatea, propune schimbarea
Intuitiv Introvertit idealist, vizionar, esoteric, mistic, rezervat

Laura Grunberg, 2015

De ce e important pentru COMUNICARE (in organizatii!)?

Laura Grunberg, 2015

Functiile comunicarii (cf. Jakobsonun pic de semiotica)

referentiala (informatie contextuala) : f. importanta in comunicarea factuala

Estetica/poetica: in comunicare estetica dar si in conversatia obisnuita

Emotiva ( auto-expresie): mai vizibila in poezie decat in stiri

Conativa (imperativa) : f. importanta in propaganda

Fatica (small talk, deschide canalul, mentine comunicarea)

Metalingvistica (control al codului): toate mesajele au aceasta fct.

implicit/explicit(exemplu verso)

Laura Grunberg, 2015

Motivaia/Obiectivele comunicarii
??????

Laura Grunberg, 2015

Motivaia/Obiectivele comunicarii

a transmite informatie si emotie

a convinge (persuasiva)
a impresiona
a provoca schimbare
a ne face intelesi
a fi recunoscuti, apreciati
a ne socializa
.

Ce putem face ca sa comunicam mai bine?....multe

Laura Grunberg, 2015

Sa nu uitam ca

Laura Grunberg, 2015

 Ascultarea activa---ex..mai incolo

Laura Grunberg, 2015

7 pasi pt cresterea coeficientului de comunicare

Atentie la limbajul nonverbal:

Capacitatea de a da exemple
Modificarea tonului vocii
Blocaje din comunicare
Eliminarea presupozitiilor
Intrebari corecte
Folosirea de metafore

completati lista

Laura Grunberg, 2015

Modaliti de comunicare

Expresiv (unu se exprima altul asculta);

Informativ (unul informeaza altul este informat);

Persuasiv (unul convinge altul se lasa convins);

Regulatorie (dicteaza o conduita);

Ludic (a distrase lasa distrat)

Ce form folosii mai des intre voi/ la cursuri/la locul de munc? Discuie
Laura Grunberg, 2015

Tacerea= comunicare??

Laura Grunberg, 2015

Modernitatea si tacerea
Singura tacere pe care utopia comunicarii o cunoaste este pana, defectiunea masinii, oprirea
transmisiunii (Breton)

modernitatea=venirea la putere a zgomotului!

O hemoragie a discursului media!

paradoxul: o societate in care indivizii comunica mult, dar se intalnesc rar; abundenta de
limbaj face cuvantul neinsemnat; cu cat comunicarea se extinde cu atat e mai mare nevoia de
tacere (comunicarea in epoca moderna nu mai lasa loc pentru tacere);

ideologia comunicarii asociaza tacerea cu vidul

Manipularea prin taceri: sa nu uitam ca aducerea in prim plan a anumitor evenimente

trecerea in tacere a altora!!

DISCUTIE
Rolul tacerii in relatiile cu un profesor/in organizatia dvs?
Ce ar insemna tacerea mass mediei azi? O lume lasata comunicarii verbale?
Laura Grunberg, 2015

Mijloace de comunicare (sursa: Fiske, Teorii ale comunicarii, comunicare.ro)

Prezentaionale (voce, corp, fa; necesit prezena comunicatorului,

produc acts of communication)

Reprezentaionale (cri, picturi, fotografii; exist independent de comunicator;

produc works of communication)

Mecanice (telefon, radio, internet; folosesc canale de comunicare)

Laura Grunberg, 2015

Forme de comunicare uman

limbaj, comportamente, atitudini, paralimbaje!

Comunicare digitala (cuvinte-accent pe continut) si comunicare analogica (gesturi,

atitudini, comportamente, paralimbaje vb si nonverbale)

Omogena (om-om); Heterogena (om animal, masina)

Formala/informala (dupa gradul de oficializare )

Ascendenta (cu superiorii)/ Descendenta (cu subalternii); Orizontala (dupa pozitia ierarhica)

Verbala/Nonverbala/ Paraverbala/Simbolica (dupa instrumentele folosite)VERSO/ex

Incidentala; Consumatorie (consecinta a starilor emotionale); Instrumentala (scop precis)

(dupa obiectivele comunicarii)

Publica-de masa

Laura Grunberg, 2015

Exercitii
Comunicare Nonverbala/ Paraverbala/Simbolica
Suntei buni comunicatori?? (ex de comunicare nonverbala)
MINCIUNA
indicatorii non-verbali ai minciunii

la nivelul fetei - ochi, durata privirii, evitarea privirii sau privirea prea insistenta, inrosirea
fetei, senzatia de mancarime si cauza ei, atingerea fetei/gurii/parului, zambetul-,

la nivelul mainilor, picioarelor, posturii.

paralimbaj: scaderea/cresterea tonalitatii, scaderea/cresterea ritmului vorbirii, ritmul normal

al vorbirii, pauze, taceri

Laura Grunberg, 2015

tiinele comunicrii i sociologia

Justificarea domeniului in cadrul sociologiei:

omniprezenta comunicarii in relatiile sociale; relatiile umane sunt de natura

comunicationala

Sociologi ai comunicarii: Denis McQuail, Eduard Sapir (lingvist) dar si Goffman ,

Garfinkel, Cooley, Mead, Bourdieau, Barthes, Habermas, etc...

Fiske: comunicarea este interaciune social prin intermediul mesajului

Laura Grunberg, 2015

Perspectiva sociologica asupra comunicarii

EXERCIIU
Care din afirmaiile urmtoare este adevrat (dai exemple care s ilustreze opiunea):
Orice relaie de comunicare este o relaie social
Orice relaie social este o relaie de comunicare

Laura Grunberg, 2015

 orice relatie de comunicare este o relatie sociala (nu si reciproc!)

relatiile de comunicare =subcategorie a relatiilor sociale: o rel sociala=rel
de com daca este astfel definita de catre participantii insisi si e
interpretata ca atare

Laura Grunberg, 2015

Cadre teoretice generale de abordare in stiintele comunicarii

Teoria acional teoria intei cronologic prima supradimensioneaz rolul oratorului in

detrimentul auditoriului (publicului); calitile oratorului naturale i/sau exersate sunt
suficiente pentru ca acesta s fie neles de orice auditoriu, considerat un receptor pasiv.
Discursul filozofic care prefer orientarea spre adevr dect spre un public mai mult sau mai
puin avizat privit din perspectiva teoreticienilor ulteriori, exemplific foarte bine aceast
teorie.

Teoria interacionala teoria ping-pong-ului aprut ulterior prin recunoaterea rolului

interlocutorului a dat natere unei noi concepii despre comunicare, bazat pe observarea
caracterului cooperativ al acesteia. Existena unui rspuns feed-back alternarea replicilor
presupun schimbarea succesiv a rolului de receptor n emitor, comunicarea amintind n
acest caz de jocul de tenis, de unde i numele.

Teoria tranzacional teoria spiralei cea mai modern dintre abordri a aprut ca
urmare a dezvoltrii cercetrilor asupra comunicrii non-verbale si recunoaterii valorii
comunicative a comportamentului (paloaltiti /Scoala de la Palo Alto- au demonstrat
imposibilitatea separrii obiective n cauze i efecte in comunicarea interpersonal; ca
urmare, nu exist acumulri discrete ci un continuu n care contribuia fiecrui participant nu
este clar recunoscut, o spiral a comunicrii.

Laura Grunberg, 2015

Exercitiu: fluieratul dupa o femeie si posibile modele de comunicare

comunicare transmitere de informatie

comunicare tranzactie
comunicare participare (teoria dramaturgica)
comunicarea expresie (teorie praxiologica a comunicarii)
comunicare in situatie (teoria semiotica a comunicarii)

Sursa: Dragan, vol 1, pg 42-44

Laura Grunberg, 2015

Curs 2

Laura Grunberg, 2015

2. Comunicarea n organizaii
-

Forma specifica de comunicare interpersonala in cadrul unor structuri

organizationale;

Componenta si resursa esentiala functionarii organizatiei;

Ansamblu de tehnici si tehnologii de gestiune ale socialului;

Practica sociala;

Proces, de regula intentionat, de schimb de mesaje intre persoane, grupuri,

niveluri org. cu scopul atingerii obiectivelor individuale si colective, realizarii
misiunii org.

Relaii cu efii direci/indireci; colegi pe poziii similare (laterala), cu subordonati,

relatii extenre (furnizori, consultanti, sponsori, etc.)

ORGANIGRAMA=modelul de comunicare!
Laura Grunberg, 2015

Spunem ce organigrama aica sa iti spun cum comunici!!!!

Laura Grunberg, 2015

2.Comunicarea n organizaii
MODELE

comunicare ca interaciune: liniar (emitor-receptor) sau mai complex: o surs

trimite un mesaj care ajunge la receptor este decodificat i se trimite feed-back la
sursa original. Comunicarea apare ca un fel de ping-pong!

comunicare ca tranzacie (David Berl, 1860). Accentul cade n aceast formul pe

ideea de proces. nelesul apare din combinaia participanilor care comunic n
contexte specifice. neles care nu se va rezuma la coninutul cuvintelor ci include
i intenii, contexte, atitudini, istorii. Participanii particip cu prejudeci,
presupoziii, sentimente, experiene, atitudini etc. care influeneaz recepia
mesajelor. Comunicarea nu poate fi rupt n pri distincte (surs, mesaj, receptor)
nu are nceput i nici sfrit. Tranzaciile se realizeaz la nivel: individual (ca baz):
diatic (interaciunea cu colegii, superiorii, beneficiarii); grupuri mici (ntlniri adhoc, seminarii de training); intergrupuri; intercultural (jargon diferit, prejudeci,
etc.); tehnologie, etc.

comunicare ca structur (Mc Phee, 1989) nu doar n sens de o anumit

infrastructur ci i de interaciuni umane, relaii de munc, experiene i reguli,
valori i credine etc. Structura organizaiei apare ca o imagine impus
comportamentului comunicaional (exemple: locul de joac la o grdini unde
copiii nu respect designul, coli unde se iau msuri antiviolen etc.

Laura Grunberg, 2015

Modele
Comunicare de tip

SGEAT (direct)

CIRCUIT (persuasiv)

DANS (discuie, cooperare)

Laura Grunberg, 2015

Stiluri de comunicare: neutru, familiar, solemn, protocolar, stiintific, administrativ,

publicistic, managerial, emotiv, reflexiv, feminin/masculin, etc

Modalitati de comunicare: expresiva; informativa; persuasiva; regulatorie; ludica

Tipuri: interna si externa

Coeficientul comunicational: factori de crestere

Laura Grunberg, 2015

Obstacole in CO (cf. Cornescu, Mihailescu, Stanciu 2003, p. 248)

Personale.
Fizice.
Sociale (obiecte, religie).
Culturale (limbaj, vocabularul).
Semantice (neintelegeri legate de folosirea unor sensuri conotative,
metalingvistice.).
Cognitive-conflicte generate de informatii incompatibile.
Psihologice-particularitati ale comp uman (emotivitatea, agresivitatea);
Ambientale (schimbari aduse modalitatilor de comunicare, capacitatea proasta de
transmitere a informatiilor).
Manageriale.
Organizatorice: filtrarea (tendinta de a opri la un moment dat un mesaj, lipsa
timpului, etc.).

Laura Grunberg, 2015

Factori care influeneaz comunicarea n organizaii

Influente:

tipul de organizaii (discuie-vezi verso)

cultura organizationala- vom discuta mai pe larg
actori (identitate, istorie personala);
marimea grupului
codul de comunicare comun (jargon profesional)
suport si mijloacele de comunicare disponibile
structura organizatiei
context
sensul comunicarii (ascendent, descendent, orizontal oblic)

Laura Grunberg, 2015

Tipuri de organizaii moduri de comunicare-discutie

Forma: publice si private;
Scop/domeniu: profit, non profit ; org militare, filantropice, voluntare (religioase, stiintifice),
caritabile, multinationale,organizatii politice, educative,etc.
Dimensiune: Asociaii de locatari---------ONGuri-----multinationale
Gradul de centralizare
Organizatii spider(pianjen) vs org starfish (stea de mare)
(vezi The starfish and the Spider. The unstoppable power of leaderless organizations,2006,
Ori Brafman &Rod A Backstorm, Penguin Books, London.)
Raporturile dintre cei la putere si ceilalti- A. Etzioni- 3 tipuri de putere; coercitiv, remunerativ
i normativ---- face o clasificare a organizaiilor, gsind trei tipuri de structuri duale ntre
conductori i condui:

organizaii coercitive (lagre, nchisori)

organizaii utilitare nteprinderi industriale, uniuni de afaceri

organizaii normative, organizaii religioase, politico-ideologice

Laura Grunberg, 2015

Tipuri de culturi organizaionale (tipologia Handy)

-moduri de comunicare pe axa centralizare/formalizare

Laura Grunberg, 2015

Caracteristici /contexte contemporane al comunicrii n organizaii

Azi-mai importanta ca oricand datorita:

Noile tehnologii de comunicare-epoca comunicarii globale, rapide

Diversitatea intra si interorganizaional: schimbari majore in structura (grupuri minoritare,

peste o anume varsta, din familii duale, etc.); internationalizarea fortei de muncaimigrantii.factorii demografici
Org azi-invata permanent -dinamismul

Tendinta spre orizontalitateaplatizarea ierarhiilor-imputernicirea angajatilor (isi fixeaza

propriile obiective, fac si gandesc---nu ii mai numim angajati ci colaboratori, parteneri,
consultanti)
.....toate aceste trasaturi determina strategii noi de comunicare!!!!...

Transformari recente in org din perspectiva comunicarii:

actori noi : director de comunicare, consultanti in comunicare...chief inspirational officer!!!!

Dezvoltarea de strategii de comunicare manageriale

influenta competentelor comunicationale asupra vietii profesionale a salariatilor

Laura Grunberg, 2015

3. Comunicarea interna in organzatii

Raporturile interpersonale in interiorul org: motivatie, recrutare personal,

raporturile cotidiene de serviciu, organizarea spatiala a locurilor de munca, etc

Distributia, circulatia si utilizarea informatiei: organizatia ca sistem de informatie;

formalizarea procedurilor, difuzarea informatiei interne, etc.

Managementul comunicarii intre conducere si salariati: gestiunea resurselor

umane (comunicare manageriala)

Responsabili pentru comunicarea interna in cadrul unei organizatii:

- Echipa manageriala
- Departamentele de Resurse Umane, Comunicare si Marketing; Agentia de relatii
publice si comunicare; Angajatii

Cum e organizata facultatea? Cum se comunic intern n facultate/universitate?

Laura Grunberg, 2015

Mizele/Obiectivele comunicarii (interne) in organizatii (Mucchiavielli, pg 85-87):

informarea/transmiterea de info

pozitionare (Goffman!): comunici identitatea voita/imaginea pe care o vrei in situatia de

com, interpretezi un rol, etc; com ca instrument al pozitionarii existentiale; nevoia de
recunoastere a rolului si statutului)

facilitarea adeziuni la valorile comune ale org

mobilizare :realizarea coerentei interne, realizarea ident colective, tentativa de

influentare/mobilizare a celuilalt-infl ca resursa umana)

evaluare

relationala: simpatie-antipatie, orice comunicare fixeaza natura relatiei cu interlocutorul

normativa: nu poti comunica inafara unui sistem minim de reguli impartasite; orice com
propune celuilalt o def a lumii si implicit un ansamblu de norme; (Habermas-o ratiune
comuncationala, orice comunicare propune celorlali o definitie a lumii-deci ansamblu de
norme)

Laura Grunberg, 2015

Tipologii in functie de
Sensul comunicarii:
descendenta; ascendenta, laterala/orizontala; incrucisata, diagonala, oblica:
Gradul de oficializare:
formala /informala
Maniera de desfasurare:
directa/indirecta
Forme:
scris, oral, multimedia, altele .CARE

Laura Grunberg, 2015

Tipologii in functie de

cadouri salariatilor/agentilor:.prime, excursii, vouchere,..

albume/carti cu istoria organizatiei

In facultate?????

Laura Grunberg, 2015

Tipologii in functie de

Obstacole in CO (cf. Cornescu, Mihailescu, Stanciu 2003, p. 248)

personale; fizice; sociale; culturale; semantice; cognitive; psihologice; ambientale;
manageriale; organizatorice
Influente:
cultura organizationala;
actorii;
marimea grupului;
codurile de comunicare;
suport si mijloacele de comunicare disponibile;
structura org;
context;
sensul comunicarii

Laura Grunberg, 2015

Comunicare intern bun?... jonglare buna cu intrebari inchise/deschise

Tehnica furnalului: DISCUTIE

Intrebari inchise
Intrebari directoare
Intrebari deschise

Situatie: Interviu de angajare/vrei sa afli daca este interesat de domeniu sau

doar vrea o slujba
Laura Grunberg, 2015

Comunicare interna buna: De la ascultarea pasiva la ascultarea ACTIVA

Laura Grunberg, 2015

De la ascultarea pasiva la ascultarea ACTIVA

ACTIUNI (atitudini fizice i psihice propice)

concentrarea asupra ascultrii (nlturarea altor gnduri sau preocupri)

rezistena la factorii externi care v distrag atenia (spaiu, timp, zgomot etc.)
crearea interesului fa de ceea ce urmeaz s ascultai
crearea de condiii favorabile pentru emitentul mesajului (zmbet, gesturi i
cuvinte de politee, contactul privirii, ncuviinarea din cap etc.)
contientizarea ideilor preconcepute fa de cel care vorbete (sau fa de mesaj)
controlarea emoiilor n legtur cu cel care vorbete (sau cu mesajul su)
stabilirea scopului ascultrii.

Laura Grunberg, 2015

EXERCIIU: O problem important

Lucrai n echipe de cte trei. Fiecare se va gndi la o problem important de serviciu, a crei
rezolvare nu i este foarte clar sau care l frmnt.
Pe rnd, fiecare va juca rolul de intervievat, intervievator sau observator.
Intervievatorul va pune intervievatului ct mai multe ntrebri, n aa fel nct sa poat obine de
la acesta informaii referitoare la problema de rezolvat i l va ajuta pe acesta, folosind tehnicile
ascultrii active, s expun ct mai pe larg i s gseasc singur rspuns la problema expus.
Observatorul i va nota felul n care tehnicile de ascultare activ sunt utilizate i va da feedback.

Laura Grunberg, 2015

Bibliografie:

Rosemarie Haines, Tipuri si tehnici de comunicare in organizatii, 2008, editura Universitara,

Bucuresti, cap 5 (Comunicare interna)

Muccchiavielli, pg 85-87

The starfish and the Spider. The unstoppable power of leaderless organizations, Ori Brafman
&Rod A Backstorm, Penguin Books, London, 2006

Laura Grunberg, 2015