Sunteți pe pagina 1din 102

S.C.

CAI RUTIERE SRL BARLAD


Str. Lirei nr.31, Bl.V3, Sc. A, Ap.3
Registru Comertului J37/301/2005
C.U.I.
17453227

PROIECT NR.3 / 2012


PARCARI BETONATE
STR.DRAGOS VODA,BL.C2,C3,C4,C5,C6
ASOCIATIA 35
Municipiul Barlad, judetul Vaslui

PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE

Proiect nr.

3/2012

Faza

PROIECT TEHNIC + DETALII DE EXECUTIE

Obiect de investitie

PARCARI BETONATE- STR.DRAGOS VODA,


BL.C2,C3,C4,C5,C6-ASOCIATIA 35

Amplasament

MUNICIPIUL BARLAD, JUDETUL VASLUI

Beneficiar

MUNICIPIUL BARLAD

Proiectant

S.C. CAI RUTIERE SRL BARLAD

S.C. CAI RUTIERE SRL BARLAD


Str.Lirei nr.31, bl.V3, sc.A, ap.3

LISTA DE

Proiect nr.3 /2012


Faza: PT+DE
PARCARI BETONATE
Str.Dragos Voda Bl.C2,C3,C4,C5,C6
Asociatia 35
Mun. Barlad, Jud. Vaslui

R E S P O N S A B I LI TATI

* DRUMURI

Dr. ing. Bordeianu Viorel ..

* STUDII TOPO

ing. Negru Viorel

* DESENAT

Dr. ing. Bordeianu Viorel

* DEVIZE CALCULATOR
& TEHNOREDACTARE

Dr. ing. Bordeianu Viorel

Sef de proiect
Dr. Ing. Bordeianu Viorel

S.C. CAI RUTIERE SRL BARLAD


Str.Lirei nr.31, bl.V3, sc.A, ap.3

Proiect nr.3 /2012


Faza: PT+DE
PARCARI BETONATE
Str.Dragos Voda Bl.C2,C3,C4,C5,C6
Asociatia 35
Mun. Barlad, Jud. Vaslui

BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

FOAIE DE CAPAT
LISTA DE RESPONSABILITATI
BORDEROU
MEMORIU TEHNIC
CAIETE DE SARCINI PE SPECIALITATI
ANTEMASURATOARE
LISTE DE CANTITATI
DEVIZ GENERAL
PROGRAM DE CONTROL ISC

B. PIESE DESENATE
D0 PLAN DE INCADRARE IN ZONA
D1 D2 PLANURI DE SITUATIE
D3 DETALIU DE EXECUTIE
D4 DETALIU DE EXECUTIE
ROSTURI DE DILATATIE
D5 ALCATUIREA STRUCTURII
RUTIERE

SCARA 1: 1000
SCARA 1: 200
SCARA 1: 100
SCARA 1: 10
SCARA 1: 100

Intocmit,
Dr. ing. Bordeianu Viorel

MEMORIU TEHNIC
1.DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR
1.1ELEMENTE GENERALE:
a) -Denumirea obiectului: PARCARI BETONATE in mun.BARLAD.
STR. DRAGOS VODA BL.C2,C3,C4,C5,C6
ASOCIATIA 35
b) Amplasamentul:
municipiul.BARLAD, jud. VASLUI.
c) Ordonatorul principal de credite: Domnul ing.Constantin Constantinescu,
Primarul municipiului Barlad
d) Entitatea achizitoare:
Consiliul Local al municipiului Barlad
e) Elaborarea proiectului: S.C. CAI RUTIERE SRL Barlad

1.2. DESCRIEREA LUCRARILOR


1.2.1. AMPLASAMENTUL:
Construirea de noi locuri de parcare in municipiul Barlad, este
imperios necesara de cresterea in permanenta a numarului de autoturisme
precum si de necesitatea descongestionarii partii carosabile.
In acest scop au fost identificate urmatoarele suprafete in diferite
cartiere din municipiul Barlad , ce corespund din punct de vedere al cererilor
locuitorilor municipiului, referitoare la realizarea de noi locuri de parcare.
- Categoria de importanata a constructiei este C normala conform
HG nr.261/1994
- Suprafata ce va fi ocupata de parcarile ce vor fi executate face parte
din domeniul public si este in administrarea Consiliului Local al
municipiului Barlad.
- Realizarea parcarilor este strict necesara, pentru a pune la dispozitia
cetatenilor noi locuri de parcare si implicit pentru a asigura conditiile de
trafic, confort si siguranta tuturor participantilor la traficul rutier din aceste
zone.

LISTA AMENAJARE PARCARI BETONATE


BARLAD 2012

Nr.
crt.
4.

DENUMIRE OBIECTIV
Str.
Dragos
Voda,
(Asociatia nr.35)

SUPRAFATA MP
Bl.C2,C3,C4,C5,C6

TOTAL

500
500 mp

1.2.2. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI:


Zona climatica are caracter temperat continental cu diferente mari de
temperatura intre vara si iarna cu tip climatic I, regim hidrologic 2b
conform P.D. 177/2000.
Nivelul precipitatiilor se situeaza intre 500 si 55 mm media anuala,
iar vantul dominant este crivatul.
Fenomenele atmosferice frecvente sunt: ceata, chiciura, poleiul,
numarul mediu anual al zilelor de inghet este de 193 zile pe an, iar
adancimea medie de 1 m.
1.2.3. GEOLOGIA SI SEISMICITATEA:
Teritoriul localitatii Barlad se incadreaza in subunitatea Podisul
Central Moldovenesc.
Substratul geologic este construit din prafuri argiloase, argile
prafoase, nisipuri prafoase si prafuri nisipoase.
Nivelul hidrostatic poate aparea intre 1 6 m.
Avand in vedere prevederile normativului P 100/92 municipiul Barlad
se incadreaza in:
- zona seismica B.
- Coeficient seismic global KS = 0,25;
- Perioada de colt Tc = 1,0 sec.
1.2.4. PREZENTAREA PROIECTULUI PE VOLUME:
Volumul I : Proiect tehnic si detalii de executie
1.2.5. ORGANIZAREA DE SANTIER:
5

Organizarea de santier se va realiza pe un teren ce va fi pus la


dispozitie de catre Consiliul Municipal Barlad. Terenul trebuie sa apartina
domeniului public.
Apa potabila se poate asigura de la reteaua de apa din localitatea
Barlad, iar pentru executia lucrarilor se poate lua din surse locale.
Depozitarea materialelor se poate face pe platforma ce va fi pusa la
dispozitie pentru organizarea de santier. Alimentarea cu energie electrica se
poate realiza din reteaua existenta. La finalizarea lucrarilor si in timpul
executiei constructorul va respecta conditiile prin Acordul privind protectia
mediului.
1.2.6. SURSELE DE APA, ENERGIE ELECTRICA, TELEFON ETC.,
PENTRU ORGANIZAREA DE SANTIER:
Apa se poate asigura pentru lucrarile tehnologice din sursele locale,
iar pentru consumul muncitorilor din reteaua de alimentare din localitate.
Energia electrica se poate asigura prin conectare la reteaua de joasa tensiune
a Sucursalei E-ON Barlad. Comunicatiile se pot asigura pein reteaua
telefonica existenta in oras apartinand de ROMTELECOM si prin telefonia
mobila.
1.2.7. PROGRAMUL DE EXECUTIE A LUCRARILOR, GRAFICELE
DE LUCRU, PROGRAMUL DE RECEPTIE:
Programul de executie a lucrarilor si programul de receptie se va
realiza conform programului intocmit in acest sens, existent in volumul
Caiet de sarcini.

1.2.8. TRASAREA LUCRARILOR:


Se va face conform reperelor din Planurile de situatie plansele D1
D10.
Executia lucrarilor va incepe dupa predarea amplasamentului lucrarii
la care vor participa: proiectantul, constructorul ce va executa lucrarea,
inspectorul de santier si reprezentantii institutiilor care prin avize au
specificat acest lucru. Proiectantul va preda constructorului bornele reper cu
coordonate in functie de care constructorul va picheta suprafata parcarii si pe
reperi ficsi (stalpi L.E.A., capete podete garduri) va transmite cotele de
nivel (cota rosie) la fiecare pichet. Activitatea se va consemna in Procesul
verbal de predare primire a amplasamentului si Procesul verbal de trasare a
lucrarilor.

1.2.9. PROTEJAREA LUCRARILOR EXECUTATE SI A


MATERIALELOR DE SANTIER:
Activitatea sus mentionata se va realiza in conformitate cu caietele de
sarcini anexate, pentru fiecare categorie de lucrari.
1.2.10. MASURAREA LUCRARILOR, LABORATOARE SI TESTE:
Lucrarile executate se vor verifica, masura si receptiona de beneficiar
prin inspectorul de santier si responsabilul cu calitatea lucrarilor prin
procedurile standard pentru fiecare categorie de lucrari, cu aparate de masura
si verificare standardizate ISC. Verificarile si controlul calitatii se vor
executa conform programului pentru controlul calitatii, vizat de ISC
Barlad.
1.2.11. CURATENIA IN SANTIER, SERVICIILE SANITARE,
PROTECTIA MUNCII SI MASURI P.S.I.
Personalul care va participa la realizarea investitiei va respecta in
partile ce-i privesc, normele prevazute in urmatoarele acte normative:
- Ord. M.S. 331/99 privind aprobarea normelor de avizare
sanitara;
- Legea protectiei mediului nr. 137/95;
- Legea nr. 5/1965 Protectia muncii publicata in Buletinul
Oficial nr. 24/18.02.1969;
- Ordinul comun al Ministerului Muncii si Ministerul Sanatatii
nr.34 si nr. 60/20.02.1985;
- Ordinul MATMCOFF nr. 612/17.06.76 Norme de prevenire si
stingere a incendiilor;
- Ordinul MTTc nr. 8/21.05.1982 privind protectia muncii in
activitatea de intretinere si reparare a drumurilor;
- Ordinul nr. 9/72 al Ministerului Muncii pentru echipamentului
de protectie ( PROTECTIA MUNCII nr. 1-2/1972);
- Norme tehnice privind accidentele de munca (Buletinul
Oficial nr. 2/1981);
- Ordinul MTTC nr. 242/61 pentru alimentatia de protectie a
unor angajati din MTTc (foaia 10/8);
- Ordinul MTTc nr. 17/84 pentru norme de igiena a muncii si
acordarea primului ajutor;
- Norme de protectia muncii in proiectare si studii de teren,
N.P.M./p;
- Ordinul MTTc nr. 9/25.02.1982 privind aprobarea Normelor
de protectia muncii specifice activitatii de constructii montaj
7

pentru transporturi feroviare, rutiere si navale, din care se va


da atentia deosebita urmatoarelor capitole:
cap.I. Dispozitii generale
cap.4. Mijloace individuale de protectie
cap.5. Propagarea protectiei muncii si cercetarea
accidentelor de munca
cap.7. Instructajul de protectia muncii
cap.12. Organizarea santierului
B. Lucrari executate la inaltime si pe timp friguros, art. 274, 275,
276.
* cap.13. Incarcarea, transportul si depozitarea materialelor
* cap.14. Terasamente pentru cai ferate si drumuri. C.
Sapatura cu sprijiniri E. Terasamente in zona caii ferate si a drumului.
* cap.16. Lucrari de drumuri C. Straturi de mixturi
asfaltice
* cap.18. Montarea elementelor prefabricate A. Transportul
prefabricatelor C. Montarea prefabricatelor: art. 1747, 1748, 1751, 1752,
1807, 1808, 1810, 1811, 1812,1818, 1819, 1921, 1925.
* cap.44. Betoane si mortare
* cap.46. Armaturi
* cap.48. Lucrari de finisaj C. Izolatii
* cap.54. Exploatarea utilajelor
- Ordinul nr. 136/1995 al Ministrului de Stat, Ministrului Muncii si
Protectiei Sociale, privind aprobarea NORMELOR SPECIFICE DE
SECURITATEA MUNCII pentru prepararea, transportul si turnarea
betoanelor si pentru executarea lucrarilor de beton armat si precomprimat.
In afara masurilor prezentate mai sus si a celor mentionate in planuri,
se vor lua toate masurile de protectie a muncii pe care seful de santier le
considera necesare la un moment dat.
- Norme pe linie P.S.I. ca: D.G.P.S.I.001 din 1999; D.G.P.S.I. 002
din 10.02.2000; D.G.P.S.I. 003 din 14.06.2001; D.G.P.S.I. 005 din
05.09.2001.
Instructiunile mentionate la acest capitol nu sunt limitative, ele vor fi
completate de catre constructor cu masuri suplimentare specifice fiecarui
loc de munca.
Relatiile dintre contractant, consultant si investitor

Managementul de proiect al investitiei incepand din etapa ulterioara


realizarii proiectului tehnic trebuie sa asigure:
1. organizarea licitatiilor pentru adjudecarea executiei lucrarilor;
2. negocierea si semnarea contractelor cu antreprenorul/antreprenorii;
3. negocierea si semnarea graficului general de executie si al
graficului general de plati;
4. monitorizarea si controlul realizarii investitiei implicand:
a. controlul realizarii graficelor de lucrari;
b. controlul alocarii resurselor materiale si financiare;
c. controlul costurilor;
d. controlul si actualizarea bugetului;
e. controlul si monitorizarea modificarilor;
f. administrarea contractelor.
5. controlul calitatii executiei lucrarilor, verificarea volumelor de
lucrari executate, a corespondentei cu prevederile din oferta
(furnizori, preturi, cantitati);
6. supravegherea executiei lucrarilor;
7. asistenta tehnica;
8. analize, probe pe parcursul executiei;
9. organizarea receptiei la terminarea lucrarilor;
10. aprobarea instructiunilor de exploatare, intretinere, reparare si
urmaririi a comportarii in timp;
11. intocmirea cartii tehnice;
12. organizarea receptiei finale, la expirarea perioadei de garantie.
Conform celor sus mentionate, responsabilitatile fiecaruia pot fi
urmatoarele:
- Ordonatorul de credite: 4) b si d;
- Investitorul: 1)...3), 4) a,c,e si f, 8)...12);
- Consultanta: 5) si 6);Proiectantul: 7).
Consultanta poate fi asigurata si de firme de consultanta si de ingineri
consultanti independenti, pe baza unui contract de consultanta.

SITUATIE PROIECTATA
Construirea de noi locuri de parcare in municipiul Barlad, este
imperios ceruta de cresterea permanenta a numarului de autoturisme precum
si de necesitatea descongestionarii suprafetei carosabile.
9

In cadrul proiectului se va urmari realizarea urmatoarelor obiective:


a) Stabilirea structurii rutiere functie de:
- intensitatea si componenta traficului de perspectiva.
- capacitatea portanta necesara a complexului rutier.
- capacitatea portanta la nivelul patului strazii.
- necesitatea asigurarii sistemului rutier impotriva actiunii
inghet-dezghet.
b) Refacerea trotuarului si realizarea accesului la proprietari.
c) Ridicarea capacelor de canalizare a gratarelor, rigola si a aerisirilor
de gaze naturale, la cota rosie a proiectului.
d) Se vor inlocui bordurile acolo unde se constata ca nu mai pot fi
refolosite, se vor ridica bordurile la noua cota, se vor folosi borduri
noi (100 x 20 x 25), se vor recuperea bordurile vechi.
e) Colectarea apelor pluviale de pe platforma strazii, se va realiza prin
intermediul gurilor de scurgere racordate la canalizarea pluviala
existenta.
Pentru indeplinirea obiectivelor mai sus mentionate se vor avea in
vedere urmatoarele categorii de lucrari:
- desfacerea de borduri din beton 20 x 25 cm (se va analiza
posibilitatea refolosirii bordurilor existente, unde este cazul)
- demolari si spargeri ale betonului vechi;
- sapatura manuala;
- sapatura mecanica;
- preparare beton pentru montat borduri;
- montarea bordurilor;
- executat strat de fundatie;
- pregatirea stratului suport;
- prepararea si transportul betonului;
- punerea in opera a betonului;
- protejarea betonului pus in opera;
- executarea rosturilor;
- ridicarea si inlocuirea capacelor de la utilitati;
- transportul materialelor;
- cofraje.

10

STRUCTURA CONSTRUCTIVA

Amenajarea terenului
Prin lucrarile pregatitoare se va urmari realizarea:
- degajarea amplasamentului de vegetatiei, aluviuni, strat de
noroi.
Profil transversal
Profilul transversal al parcarilor se va proiecta sub forma de acoperis, sau cu
panta unica de 2 %
Lucrari pregatitoare
Se vor executa lucrari de:
- curatirea amplasamentului de vegetatie, noroi, aluviuni si
indepartarea materialelor rezultate;
- desfacerea de borduri (unde este cazul), aducerea lor la noua
cota;
- sapatura mecanica;
- sapatura manuala;
- aducerea la cota a caminelor de utilitati.
Structura rutiera s-a stabilit in functie de urmatorii factori:
- intensitatea si componenta traficului de perspectiva;
- capacitatea portanta necesara a complexului rutier;
- capacitatea portanta la nivelul patului parcarii;
- materialele preponderente si caracteristicile fizico-mecanice
ale acestora si ale pamanturilor de fundatie;
- necesitatea asigurarii sistemului rutier impotriva actiunii
inghet-dezghet.
In functie de trafic si capacitatea portanta necesara a complexului
rutier si conform NP 116-04 s-a prevazut prin prezentul proiect urmatoarea
structura rutiera:
- imbracaminte din beton de ciment BcR 3,5 18 cm;
- strat nisip de egalizare 2cm;
- strat fundatie din balast 20 cm
- strat de nisip izolant si anticapilar 7 cm

11

- incadrarea perimetrului parcarilor se va realiza cu borduri


prefabricate 20 x 25 cm asezate pe o fundatie din beton de
ciment de 15 x 30 cm.

TEHNOLOGII DE EXECUTIE

Dupa executarea lucrarilor pregatitoare se va realiza sapatura


mecanica si manuala precum si transportul auto al pamantului rezultat din
sapatura, va urma compactarea si verificarea calitatii lucrarilor, se va asterne
stratul de nisip izolant de 7cm si stratul fundatie din balast cu grosimea de
20 cm, conform SR 662/2002, art. 2, 3, 4.2,tab.14.Balastul trebuie sa provina
din roci stabile, nealterabile in aer, apa sau la inghet, fara corpuri straine.
Asternerea balastului se va face pe toata suprafata parcarii, in mai
multe straturi la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Apa necesara asigurarii umiditatii optime de compactare se stabileste de
laboratorul de santier, tinand seama de umiditatea balastului. Stropirea va fi
uniforma, evitandu-se supraumezirea locala. Compactarea stratului de balast
se va face respectandu-se componenta formatiei, viteza utilajului de
compactare, tehnologia si intensitatea de compactare.
Dupa receptia stratului de balast, aplicat in grosime de 20 cm pregatit
si compactat conform STAS 6400, se asterne stratul de nisip de egalizare in
grosime de 2 cm care se compacteaza,apoi se incadreaza perimetrul cu
borduri 20x25cm montate pe beton. Dupa executarea receptiei straturilor de
fundatie se va trece la executarea imbracamintei de beton de ciment
respectind prevederile STAS 183/1-1995.
Betonul rutier se pune in opera pe platforma pregatita,intre
longrine metalice asezate la nivel pe benzi de mortar de ciment.Operatia
se va executa manual, imbracamintea exacutindu-se intr-un singur strat
de 18 cm grosime( beton rutier clasa BcR 3,5).
In profil transversal , imbracamintea va fi realizata:
- cu doua pante in forma de acoperis,cu o panta de 2%;
- cu panta unica de 2%;
in functie de posibilitatea descarcarii apelor de pe platforma
parcarilor in reteaua de canalizare existenta in zona.
Asternera betonului se va face manual.

12

Betonul se compacteaza cu ajutorul vibrofinisoarelor avand:frecventa


de vibrare 50Hz...75Hz,amplitudinea vibratiilor aproximativ 1mm si viteza
de inaintare min.0.6m/min.,prin doua treceri.
Finisarea suprafetei se va face cu mijloace manuale (dreptare).Suprafata
finisata a betonului se striaza manual cu ustensile concepute in acest
scop,dupa terminarea finisarii.
Materialele folosite trebuie sa indeplineasca conditiile stabilite prin
STAS 662 2000. Straturile de fundatie trebuie sa corespunda conditiilor
impuse de STAS 6400/84, 1913/85, 4606/80, 730/89, STAS 662/2000, iar
materialele folosite vor indeplini conditiile tehnice de calitate conform
STAS 662/2000, SR 667/2001 si SR138/1-1995.
La executarea investitiei se va avea in vedere respectarea normelor de
protectia muncii specifice tehnologiilor de lucru folosite si stipulate in actele
normative care reglementeaza aceste activitati: Ord. 34 Norme republicane
de protectia muncii. Norme generale de protectie impotriva incendiilor.
Pentru protectia mediului inconjurator se vor respecta prevederile
actelor normative cu privire la organizarea de santier, depozitarea
combustibililor, materialelor de constructii in locuri amenajate special.
Excendentul de pamant se va depozita in spatiile puse la dispozitie de catre
administratia publica locala.

2. CAIETELE DE SARCINI
2.1. Prevederi generale;
2.2. Straturi de forma;
2.3. Fundatii din balast;
2.4. Straturi de baza si de fundatii;
2.5. Imbracaminti de beton de ciment executat in cofraje fixe;
2.6. Colectarea si scurgerea apelor de suprafata.

3. LISTE CANTITATI DE LUCRARI


- Antemasuratoare ;
- Centralizatorul cheltuielilor pe obiectiv Formular F1;
- Centralizatorul cheltuielilor pe categorii de lucrari pe obiectiv
Formula F2;
- Lista cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari, pe
obiectiv formular F3
13

- Lista cuprinzand consumurile de ore de functionare a


utilajelor de constructutii Formular F4;
- Grafic de executie Formular F6;
- Deviz general,
obiectivului

privind

14

cheltuielile

necesare

realizarii

4. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A LUCRARII


EXECUTIE PARCARI IN MUNICIPIUL BARLAD
Durata de realizare a investitiei: 1 luna

Denumirea obiectelor de
investitiei
Obiect nr.1 Str. Dragos Voda bl C2,C3,C4,
C5,C6 (Asociatia nr.35)

B. PARTILE DESENATE cuprind:


- plan de incadrare in zona;
- planuri de situatie;
- detalii de executie sistem rutier;
- detalii de executie rosturi de dilatatie;
- alcatuirea structurii rutiere.

15

Anul
2012
2

3
-

CAIETE DE SARCINI

EXECUTIE PARCARI BETONATE


STR.DRAGOS VODA,BL.C2,C3,C4,C5,C6
ASOCIATIA 35
IN MUNICIPIUL BARLAD
2012

Beneficiar:
CONSILIUL LOCAL BARLAD

Proiectant:
S.C. CAI RUTIERE SRL

16

CAIET DE SARCINI
GENERALITATI

Prezentul caiet de sarcini se aplica la executia obiectivului de


investitii, din prezenta documentatie.
La executie se vor respecta prevederile reglementarilor tehnice in
vigoare (STAS, SR, Normative) in masura in care completeaza si nu
contravin prezentului caiet de sarcini.
Obligatiile principale ale executantului
- Asigurarea masurilor organizatorice si tehnologice pentru
respectarea stricta a prevederilor caietelor de sarcini;
- Asigurarea, prin posibilitati proprii (in mod obligatoriu prin
laborator autorizat) sau prin colaborare cu unitati specializate
efectuarii tuturor incercarilor, determinarilor si verificarilor rezultate
din aplicarea prevederilor prezentului caiet de sarcini;
- Efectuarea, la cererea inspectorului de santier, a verificarilor
suplimentare fata de prevederile prezentului caiet de sarcini;
- Sa tina evidenta zilnica a conditiilor de executie si a rezultatelor
incercarilor, determinarilor si verificarilor. Rezultatele incercarilor,
determinarilor, verificarilor efectuate pentru controlul materialelor si
executarii vor fi inscrise in registrul de laborator si in cartea
constructiei, in conformitate cu prevederile Legii 10/1995 privind
calitatea in constructii.
- Toate fosilele, monedele, obiectele de valoare sau orice alte vestigii
sau obiecte de interes arheologic descoperite pe amplasamentul lucrarii sunt
considerate, in relatiile dintre parti, ca fiind proprietatea absoluta a
achizitorului.
- Executantul are obligatia de a lua toate precautiile necesare ca
muncitorii sau oricare alte persoane sa nu indeparteze sau sa deterioreze
obiectele prevazute la articolul de mai sus, iar imediat dupa descoperirea si
inainte de indepartarea lor, de a instiinta achizitorul despre aceasta
descoperire si de a indepli dispozitiile primite de la achizitor privind
indepartarea acestora. Daca din cauza unor astfel de dispozitii, executantul
17

sufera intarzieri si/sau cheltuieli suplimentare, atunci, prin consultare, partile


vor stabili:
a) orice prelungire a duratei de executie la care execuntantul are
dreptul;
b) totalul cheltuielilor suplimentare, care se va adauga la pretul
contractului.
- Achizitorul are obligatia, de indata ce a luat la cunostinta despre
descoperirea obiectelor prevazute mai sus, de a instiinta in acest sens
organele de politie si cimisia monumentelor istorice.
- Executantul are obligatia de a finaliza lucrarile precum si de a
remedia viciile ascunse, cu atentia si promptitudinea cuvenita, in
concordanta cu obligatiile asumate prin contract.
- Executantul are obligatia de a supraveghea lucrarile, de a asigura
forta de munca, materialele, instalatiile, echipamentele si toate celelalte
obiecte;
- Executantul are obligatia de a prezenta achizitorului, inainte de
inceperea executiei lucrarii, spre aprobare, graficul de executiei lucrarilor, in
ordinea tehnologica de executie.
- Executantul este pe deplin responsabil pentru conformitatea,
stabilitatea si siguranta tuturor operatiunilor executate pe santier precum si
pentru procedeele de executie utilizate;
- Executantul este responsabil de trasarea corecta a lucrarilor fata de
reperele date de achizitor precum si de furnizarea echipamentelor,
instrumentelor, dispozitivelor si resurselor umane necesare indeplinirii
responsabilitatii respective.
- In cazul in care, pe parcursul executiei executiei lucrarilor, survine o
eroare in pozitia, cotele, dimensiunile sau aliniamentul oricarei parti a
lucrarilor, executantul are obligatia de a rectifica eroarea constatata, pe
cheltuiala sa, cu exceptia situatiei in care eroarea respectiva este rezultatul
datelor incorecte furnizate, in scris, de catre proiectant. Pentru verificarea
trasarii de catre proiectant, executantul are obligatia de a proteja si pastra cu
grija toate reperele, bornele sau alte obiecte folosite la trasarea lucrarilor.
- Pe parcursul executiei si a remedierii viciilor ascunse, executantul
are obligatia:
i) de a lua toate masurile pentru asigurarea tuturor persoanelor a
caror prezenta pe santier este autorizata si de a mentine santierul (atat timp
cat acesta este sub controlul sau) si lucrarile (atat timp cat acestea nu sunt
finalizate si ocupate de catre achizitor) in starea de ordine necesara evitarii
oricarui pericol pentru respectivele persoane;

18

ii) de a procura si de a intretine pe cheltuiala sa toate dispozitivele


de iluminare, protectie, ingradire, alarma si paza, cand si unde sunt necesare
sau au fost solicitate de catre achizitor sau de catre alte autoritati
competente, in scopul protejarii lucrarilor sau al asigurarii confortului
riveranilor;
iii) de a lua toate masurile rezonabil necesare pentru a proteja
mediul pe si in afara santierului si pentru a evita orice paguba sau neajuns
provocate persoanelor, proprietatilor publice sau altora, rezultate din
poluare, zgomot sau alti factori generati de metodele sale de lucru.
- Executantul este responsabil pentru mentinerea in buna stare a
lucrarilor, materialelor, echipamentelor si instalatiilor care urmeaza a fi puse
in opera de la data primirii ordinului de incepere a lucrarii pana la data
semnarii procesului verbal de receptie a lucrarii;
- Pe parcursul executiei lucrarilor si a remedierii viciilor ascunse,
executantul are obligatia, in masura permisa de respectarea prevederilor
contractului, de a nu stanjeni inutil sau in mod abuziv:
a) confortul riveranilor, sau
b) caile de acces, prin folosirea si ocuparea drumurilor si cailor
publice sau private care deservesc proprietatile aflate in posesia achizitorului
sau a oricarei alte persoane.
- Executantul are obligatia de a utiliza rezonabil drumurile sau
podurile ce comunica cu sau sunt pe traseul santierului si de a preveni
deteriorarea sau distrugerea acestora de catre traficul propriu sau al oricaruia
dintre subcontractantii sai; executantul va selecta traseele, va alege si va
folosi vehiculele si va limita si repartiza incarcaturile, in asa fel incat traficul
suplimentar ce va rezulta in mod inevitabil din deplasarea materialelor,
echipamentelor, instalatiilor sau altora asemenea, de pe si pe santier, sa fie
limitat, in masura in care este posibil, astfel incat sa nu produca deteriorari
sau distrugeri ale drumurilor si podurilor respective;
- Pe parcursul executiei lucrarii, executantul are obligatia:
i) de a evita, pe cat posibil, acumularea de obstacole inutile pe
santier;
ii) de a depozita sau retrage orice utilaje, echipamente, instalatii,
surplus de materiale;
iii) de a aduna si indeparta de pe santier daramaturile, moluzul
sau lucrarile provizorii de orice fel, care nu mai sunt necesare.
In cazul constatarii de abateri de la prezentul caiet de sarcini
beneficiarul va dispune sistarea lucrarilor si luarea masurilor care se
impun.
Intocmit,
19

CAIET DE SARCINI
STRATURI DE FORMA

20

CUPRINS

CAP.A GENERALITATI
1. Domeniu de aplicare
2. Prevederi generale

CAP.B- CONDITII TEHNINCA


1. Elemente geometrice
2. Materiale
2.1.Pamant
2.2.Materiale recuperate
2.3.Apa
2.4.Controlul calitatii

CAP.C EXECUTIA STRATULUI DE FORMA


1.Pregatirea stratului suport
2.Executia folosind materialele necoezive
3.Executia din impietruiri existente
4.Executia din pamant coeziv stabilizat mecanic
5.Controlul calitatii si masuri ce se vor lua dupa executie

CAP.D RECEPTIA LUCRARILOR


1.Receptia pe faze de executie
2.Receptia preliminara

21

CAP.A. GENERALITATI
1. Domeniu de aplicare
1.1. Prezentul caiet de sarcini stabileste conditiile de calitate ce
trebuiesc indeplinite la executia stratului de forma din alcatuirea sistemelor
rutiere, situate la partea superioara a terasamentului drumului, corespunzator
platformei ce urmeaza a se amenaja.
1.2. Stratul de forma se va realiza prin folosirea urmatoarelor materiale:
- pamanturi coezive
- material recuperate din impietruiri existente
- deseuri de cariera
2. Prevederi generale
2.1. Antreprenorul este obligat sa ia toate masurile tehnice si
tehnologice, prin responsabilul tehnic de executie, care sa conduca la
respectarea prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin mijloace proprii sau asistenta
tehnica de specialitate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor
rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
La cererea beneficiarului sau a altor organe de specialitate,
antreprenorul va efectua si alte incercari sau determinari suplimentare.
2.3.Antreprenorul este obligat ca prin personal tehnic competent, sa tina
evidenta incercarilor si a determinarilor efectuate, precum si prelucrarea
probelor.
2.4. Beneficiarul prin dirigintele de santier poate dispune sistarea
lucrarilor, daca constata abateri de la prevederile prezentului caiet de sarcini,
iar antreprenorul este obligat sa execute pe cheltuiala sa, lucrarile dispuse in
vederea remedierii de catre proiectantul de specialitate.
2.5. Pentru a trece la executia stratului de forma este obligatorie
receptia preliminara a executiei terasamentelor in conditiile prevazute de
caietul de sarcini.

22

CAP.B CONDITII TEHNICE


1. Elemente geometrice
1.1. In plan si in sectiuni elementele geometrice de detaliu vor fi
precizate in proiect, respectiv in profilele transversale tip, definite prin
sectorul de aplicabilitate si a notelor de ordin tehnic facute pe plansele de
detaliu de catre proiectantul de specialitate.
1.2. O impietruire existenta poate fi considerata ca strat de forma
numai cu conditia respectarii prevederilor piselor desenate de detaliu prin
proiect.
1.3. Este obligatoriu respectarea pantelor in profil transversal, care va
fi aceeasi cu pantele imbracamintii stabilite prin proiect si in limitele de
tolerante admisibile.
1.4. Idem, in profil longitudinal.

2. Materiale
2.1. Pamanturile coezive si necoezive se identifica conform STAS
1243-88.
2.2. Deseurile de cariera si materialele granulate aluvionare trebuie sa
indeplineasca conditia de valoare limita dupa cum urmeaza:
- dimensiunea maxima a granulei..100mm
- granulozitatea continua
- rezistenta la sfarmarea prin compresiune pe piatra sparta60%
- coeficient de calitate minim7
- coeficient de gelivitate maxim..3%
Materialele rezultate din desfacerea impietruirilor existente, pentru a fi
refolosite in executia stratului de forma trebuie sa indeplineasca conditiile
prevazute in aliniatul precedent.
2.3. Apa folosita in executia stratului de forma poate sa provina din
puturi absorbante, cu conditia sa nu contina resturi organice.
2.4. Controlul calitatii materialelor folosite, ce se efectueaza inaintea
punerii lor in opera, se va face conform prevederilor specificate.

23

CAP. C EXECUTIA STRATULUI DE FORMA


1. Pregatirea stratului suport
1.1. Executia stratului de forma se poate incepe numai dupa receptia
terasamentului la cota prescrisa prin proiect(conform profilelor transversale
de detaliu), in conditiile caietului de sarcini ce fac obiectul volumului nr.1.
1.2. Eventualele rectificari se vor executa inaintea inceperii executiei
stratului de forma la grosimea prevazuta in proiect(profil transversal tip).
2.Executia stratului de forma din pamanturi necoezive
2.1. Grosimea stratului de forma se va alege in functie de mijlocul de
compactare folosit si respectiv gradul de compactare prescris.
2.2. Stratul de forma se poate realiza intr-o repriza sau doua.
2.3. Materialul se asterne la profil si se adauga apa necesara realizarii
umiditatii optime de compactare.
2.4. Stratul se va compacta pana la realizarea unui grad de compactare
de min.90% din densitatea in stare uscata maxima, determinata prin
incercarea PROCTOR modificata conform STAS 1913/13-83.
2.5. Pe suprafata terminalului de marfuri se va realiza o suprafata
limitata de incercare de minim 30m lungime, stabilindu-se urmatoarele:
- grosimea optima de compactare
- umiditatea optima la compactare
- intensitatea de compactare
Aceste date trebuie sa conduca la obtinerea gradului de compactare
prescris prin proiect.
2.6. Inainte de receptie se vor face corectii pentru nivelare si aducere la
profilul transversal conform proiectului.
2.7. Idem, in profil longitudinal.
3. Executia stratului de forma din impietruiri existente
3.1. Stratul de forma se va realiza prin scarificarea si reprofilarea
suprafetei existente.
3.2. Grosimea este in functie de impietruirea existenta, insa nu trebuie
sa fie mai mica de 10 cm.
3.3. Compactarea se face cu adaos de apa necesara realizarii umiditatii
optime de compactare STAS 1913/13-83
4. Executia stratului de forma din pamant coeziv stabilizat
mecanic.

24

4.1. Stabilizarea pamantului respectiv consta in imbunatatirea


granulozitatii acestuia, prin folosirea deseurilor de cariera, material rezultat
din impietruiri existente scarificate sau balast.
4.2. Amestecul realizat trebuie sa respecte prevederile STAS 1913/1383, reteta ce se va stabili inainte de inceperea lucrarilor de catre un laborator
de specialitate prin grija antreprenorului.
4.3. Executia se va face intr-o repriza sau doua, in functie de grosimea
prin proiect si in functie de datele stabilite pe tronsonul experimental.
4.4. Tehnologia de amestec si de asternere la alegerea antreprenorului.
4.5. Se vor lua masurile corespunzatoare astfel ca in profil transversal,
pe lungimi 80cm pana la taluz sa se realizeze o panta de 10-12%, care sa
permita eliminarea apei.
5. Controlul calitatii
5.1. Verificarea calitatii lucrarilor pe parcursul executiei si frecventa
acestora se va face conform prevederilor legale.
5.2. Verificarea capacitatii portante la nivelul stratului de forma si a
executiei de suprafata se efectueaza cu deflectometrul cu parghie.
5.3. Capacitatea portanta se considera corespunzatoare daca
deformatia sub vehicul etalon(9,1KN pe osia spate) are valori mai mari de
2,0m/m in cel mult 10% din punctele de masurare.
5.4. Uniformitatea executiei se considera satisfacatoare daca valoarea
coeficientului de variatie este sub 50%.
5.5. Toate datele incercarilor vor fi evidentiate in registrul de evidenta,
unde se vor mentiona:
- datele meteo
- masurile tehnologice luate de antreprenor.
5.6. In cazul unor ploi abundente ce se produc inaintea inceperii
executiei straturilor de fundatie a sistemului rutier, antreprenorul va lua
masuri in vederea asigurarii indepartarii excesului de apa, se va lasa timp
pentru uscarea suprafetei, astfel incat datele stabilite conform proiectului,
punctual 5.3., sa nu sufere modificari.
CAP.D RECEPTIA LUCRARILOR
1. Receptia pe faze de executie
1.1. Receptia se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
proiect sunt terminate, inclusiv verificarile.
1.2. Se verifica respectarea tehnologiei de executie si a conditiilor
impuse prin proiect si caietul de sarcini.
25

1.3. Constatarile si eventual masurile suplimentare se consemneaza in


actul incheiat intre beneficiar, reprezentat de diriginte si responsabilul tehnic
de executie al antreprenorului.
Receptia preliminara
Comisia de receptie va examina toate documentele de evidenta ale
santierului, cat si procesele verbale de receptie pe faze, intocmite pe
parcursul executiei.

26

CAIET DE SARCINI
STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST SI BALAST
AMESTEC OPTIMAL

27

CAIET DE SARCINI

II. STRAT DE FUNDATIE DIN BALAST SI BALAST


AMESTEC OPTIMAL
Generalitati
Stratul rutier din balast cu rol de strat inferior de fundatie se executa
conform prevederilor STAS 6400 si SR 662.
Materiale
Agregate naturale
Pentru executia stratului de fundatie se va folosi balast cu granula
avand dimensiunea maxima de 63 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau
cicluri de inghet dezghet. Nu este admisa prezenta corpurilor straine
(bulgari de pamant, carbune, resturi vegetale sau elemente alterate).
Caracteristicile care trebuie indeplinite de balast sunt prezentate in
tabelul II.

Caracteristici

Sort
Continut de fractiuni%
Sub 0,02 mm
Sub 0,2 mm
0 1mm
0 4 mm
0 8 mm
0 16 mm

Conditii de
admisibilitate
SR - 662
0 - 63
max.3
3 - 18
4 - 38
16 - 57
25 - 70
37 - 82

28

Tabel II.1
Metode de verificare
conform STAS

730
4606

0 25 mm
0 50 mm
0 63 mm
Granulozitate
Coeficient de
neuniformitate (Un
Echivalent de nisip
(EN)
Uzura Los Angeles
(La) %

50 - 90
80 - 98
100
Continua (fig.2-SR
662)
min.15

730
4606
730

min.30

730

max.50

730

Agregatele naturale se vor aproviziona din timp, pentru a se asigura


omogenitatea si constanta caracteristicilor.
Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa ce
analizele de laborator confirma indeplinirea conditiilor de admisibilitate.
Laboratorul autorizat al antreprenorului va tine evidenta calitatii
balastului asrfel:
* Intr-un dosar: certificatele de calitate emise de furnizor;
* Intr-un registru: rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise, dimensionate
prin corelarea cantitatilor aprovizionate cu esalonarea lucrarilor. Conditiile
de depozitare trebuie sa previna impurificarea agregatelor naturale.
In cazul utilizarii de balast din mai multe surse, se va asigura
depozitarea separata.
Daca, la verificarea calitaii balastului, granulozitatea nu corespunde
prevederilor din tabelul II.1, acesta se va corecta cu fractiunile(sorturile
elementare) deficitare.

Apa
Apa, necesara compactarii stratului din balast, poate proveni si din
surse naturale, dar cu conditia sa nu contina nici un fel de particule in
suspensie.
Controlul calitatii balastului inainte de realizarea stratului de fundatie

29

Se efectueaza, de catre antreprenor, prin laboratorul propriu autorizat,


conform prevederilor tabelului II.2.

Nr. Actiunea/procedeul
de verificare
Crt.
caracteristici care
se verifica
1.

2.

3.

4.

Examinarea datelor
din certificatul de
calitate/garantie
(natura,caracteristicile
petrografice mineralogice, continutul de
granule alterate, moi,
friabile;Un,EN,LA)
Granulometria

tabelul II.2.
Metode de
Frecventa minima
determinare
La
La locul de
conform
aproviziopunere in
STAS
nare
opera
La fiecare
lot
aprovizionat

O proba la
fiecare lot
aprovizionat

Umiditatea

Rezistenta la uzura
Los Angeles(LA)%

730

O proba pe
schimb;Ori
de cate ori
se observa o
modificare
cauzata de
conditiile
meteorologice
O proba la
fiecare lot
aprovizionat

30

4606

730

Stabilirea caracteristicilor de compactare

Caracteristicile optime de compactare ale balastului se stabilesc de


catre un laborator de specialitate autorizat.
Prin incercarea Proctor modificata(P.M.)- STAS 1913/13 se stabilesc:
* pd max(PM) = densitatea in stare uscata, maxima (g/cm3);
* wopt(PM) = umiditatea optima de compactare (%).
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul
autorizat al santierului, pe probe prelevate din lucrare si anume:
* pd = densitatea medie a pamantului, in stare uscata,determinata pe
probe recoltate din pamantul compactat in lucrare(g/cm3);
* wef = umiditatea efectiva de compactare (%).
Gradul de compactare (D) se obtine cu relatia urmatoare (STAS
9850):

D=

d max( PM )

x100(%)

Punerea in lucrare a balastului


Masuri preliminare
La executarea stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa
receptionarea pe faza a lucrarilor de terasamente.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica/regla utilajele/
dispozitivele necesare punerii in lucrare a balastului.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatii drenuri transversale de acostament si
racordurile stratului de fundatie.
In cazul in care se folosesc mai multe surse de aprovizionare a
balastului, se vor lua masuri de delimitare a tronsonelor de drum, in functie
de sursele folosite. Tronsoanele vor fi consemnate in registrul de laborator.
Punerea in lucrare a balastului

31

Pe terasamentul receptionat, asternerea si nivelarea balastului se


efectueaza la sablon, cu respectarea latimii si pantei transversale prevazuta
in proiect.
Cantitatea necesara de apa, pentru asigurarea umiditatii optime de
compactare, se stabileste de laboratorul autorizat al antreprenorului, tinand
seama de umiditatea agregatului natural, se adauga prin stropire uniforma,
evitandu-se supraumezirea locala.
Denivalarile, care se produc pe timpul compactarii stratului de
fundatie sau raman dupa compactare, se corecteaza cu material de aport si se
compacteaza.
Este interzisa asternerea balastului pe patul drumului acoperit cu un
strat de zapada sau gheata.
Este interzisa executia cu balast inghetat.
Pentru agregate naturale EN 40% se recomanda compactarea cu
utilaje vibratoare.
Controlul calitatii balastului
Pentru verificarea calitatii compactarii, se vor efectua de laboratorul
autorizat, incercarile si determinarile mentionate in tabelul II.3.

tabelul II.3
Nr.
crt.

1.
2.

3.

Determinarea
Procedeul de verificare sau caracteristica
verificata
Incercarea Proctor
modificata
Umiditatea de
compactare
Grosimea stratului
compactat

<4. Intensitatea de
compactare

Frecvente minime la
locul de punere in
lucrare
La fiecare lot
aprovizionat
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp
de strat
Minim 3 probe la o
suprafata de 2000 mp
de strat
zilnic

32

Metode de
verificare
conform STAS
1913/13
4606

5.

6.

Gradul de compactare
prin determinarea greutatii volumice in stare
uscata
Capacitatea portanta la
nivelul superior al stratului de fundatie

Minim 3 puncte pentru


suprafete<2000 mp
si minim 5 puncte
pentru suprafete
2000 mp de strat
In cate doua puncte
situate in profiluri
transversale la distante de 10 m unul de
altul

1913/13

C.D. 31

Laboratorul autorizat al antreprenorului va tine urmatoarele evidente


privind calitatea stratului de fundatie executat:
* Granulozitatea balastului;
* Caracteristicile optime de compactare obtinute prin incercarea
Proctor modificat.
* Caracteristicile efective ale stratului executat.

Conditiile tehnice. Reguli si metode de verificare


Elemente geometrice
Grosimea stratului de fundatie din balast, dupa compactare, este
stabilita pe baza calculului de dimensionare a structurii rutiere.
Abaterea maxima la grosimea stratului poate fi maxim 10 mm.
Grosimea stratului de fundatie se verifica cu ajutorl unei tije metalice
gradate, cu care se strapunge stratul la fiecare 50 m.
Grosimea stratului de fundatie este data de media aritmetica a
valorilor obtinute pe fiecare sector de drum prezentat receptiei pe faza, dar
nici o valoare nu poate fi mai mica decat grosimea, prevazuta in proiect,
minus 10 mm.
Latimea stratului de fundatie din balast este prevazuta in proiect
(profilul transversal tip). Abaterile limita la latime poate fi de 5 cm.
Latimea stratului de fundatie se verifica in dreptul profilurilor transversale
ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei din balast este egala cu cea a
imbracamintei rutiere: 2,5% in aliniamente si in curbele cu convertire.
Abaterea limita a pantei transversale este de 5 mm/m fata de
valoarea pantei proiectate.

33

Declivitatile in profil longitudinal sunt egale cu declivitatile caii.


Abaterea limita, la cotele fundatiei de balast, pot fi de 10 mm, cu conditia
respectarii pasului de proiectare adoptat.
Denivelarea admisibila, in profil longitudinal, sub dreptarul de 3,00 m
est de maxim 2 cm.

Conditii de compactare
Gradul de compactare trebuie sa fie minim 98% Proctor modificat.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se
considera realizata daca deflexiunea determinata cu deflectometrul
Benkelman este mai mica decat valoarea admisibila(tabelul 7, CD 31) in
functie de tipul pamantului de fundare, de grosime stratului din balast si de
valoarea modulului de deformatie (E) al balastului.
Nota : Valorile deflexiunilor admisibile din tabelul 7, CD 31,
corespund balastului de tip 2, 3 si 4 (Tabelul 4 PD 177-76), avand
E = 600700 daN/cm2 (modulul de elasticitate dinamic E = 20003000
daN/cm2).
Pentru balasturi de tip (E = 550 daN/cm2), tip 5 (E = 500 daN/cm2) si
tipul 6 (E = 450 daN/cm2), valorile deflexiunilor admisibile, date in tabelul
7, CD 31, se maresc cu 10%. (Pentru balasturile de tip 1, 5 si 6, modulul de
elasticitate dinamic E = 15001800 daN/cm2).
Uniformitatea executiei stratului din balast este satisfacatoare daca
valoarea coeficientului de variatie (Cv) al deflexiunii sub 35%.
Receptia lucrarilor
Receptia pe faza
Receptia pe faza se efectueaza cand toate lucrarile prevazute in
documentatia tehnica sunt complet terminate, toate verificarile si eventualele
remedieri sunt efectuate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea
conditiilor de executie impuse in proiect si de caietul de sarcini, constatarile
consemnate pe parcursul executiei de organele de control (respectarea
procesului tehnologic, a elementelor geometrice grosime, latime, panta
transversala, suprafatare, calitatea materialelor folosite, capacitatea portanta
la nivelul superior al stratului de fundatie) si verifica exactitatea rezultatelor
inscrise in registrele de laborator.

34

Se incheie procesul verbal de receptie pe faza si se avizeaza trecerea


la executia stratului rutier urmator.
Receptia preliminara
Receptia preleminara a stratului de fundatie se face odata cu receptia
preliminara a intregii lucrari. Comisia de receptie examineaza lucrarile fata
de prevederile documentatiei tehnice si ale caietului de sarcini, fata de
documentatia de control si de procesele verbale de receptie pe faza.
Receptia finala
Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie.

35

CAIET DE SARCINI
LUCRARI DE DRUMURI
STRATURI DE BAZA SI DE FUNDATIE

36

1. GENERALITATI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
Prezentul caiet de sarcini se refera la conditiile tehnice generale de
calitate ale straturilor de baza si straturilor de fundatie din alcatuirea
sistemelor rutiere nerigide si rigide pentru drumuri publice.
1.1.1. Straturile de baza pot fi alcatuite din:
- macadam;
- macadam penetrat si semipenetrat;
- piatra sparta impanata cu split bitumat;
- agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici (ciment);
- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici (zgura granulata,
cenusa de termocentrala sau tuf vulcanic macinat, activate);
- mixtura asfaltica;
- beton de ciment.
1.1.2. Straturile de fundatie pot fi alcatuite din:
- agregate naturale (nisip, balast, impietruiri vechi);
- balast, amestec optimal;
- piatra sparta mare, sort 63-90;
- piatra sparta, amestec optimal;
- pamant stabilizat mecanic;
- agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici (ciment);
- agregate naturale stabilizate cu lianti puzzolanici (zgura granulata,
cenusa de termocentrale sau tuf vulcanic macinat, activate);
- blocaj de piatra bruta.
1.1.3. Pot fi considerate drept straturi de baza sau straturi de fundatie
imbracamintile existente alcatuite din:
- macadam;
- macadam penetrat si semipenetrat
37

- macadam ciment;
- mixtura asfaltica;
- beton de ciment;
- pavaje din pavele normale, pavele abnorme si calupuri;
- pavaje din piatra bruta sau bolovani.
1.2. Terminologie
Conform STAS 4032/1-82
1.3. Indicatii generale
1.3.1. Pentru prevenirea degradarilor rezultate din inghet-dezghet se vor
aplica prevederile STAS 1709-75.
1.3.2. Grosimile straturilor de baza si de fundatie se stabilesc prin calcul, in
conformitate cu prevederile STAS 1339-79 si a reglementarilor tehnice in
vigoare privind alcatuirea si dimensionarea sistemelor rutiere.
1.3.3. In scopul cresterii capacitatii portante a complexelor rutiere, in special
in cazul terasamentelor din pamanturi coezive, se pot lua masuri de
imbunatatire si de uniformizare a capacitatii portante la nivelul patului
drumului, prin prevederea unui strat de forma la partea superioara a
terasamentului conform STAS 12253-84 sau prin stabilizari mecanice cu
adaosuri de materiale necoezive etc.
2. CONDITII TEHNICE
2.1. Straturi de baza si de fundatie
2.1.1. Modul cum se pot realiza sistemele rutiere pentru modernizari si
drumuri noi este dat in tabel, prin combinarea diferitelor tipuri de straturi de
fundatie si straturi de baza cu diferitele tipuri de imbracaminti aplicate la
drumurile publice, de diverse clase tehnice.
2.1.2. Impietruirile si imbracamintile existente utilizate ca straturi de
fundatie si de baza nu au fost cuprinse in tabel, modalitatile de folosire fiind
date la pct.2.4. din prezentul caiet de sarcini.

38

2.1.3. In cazul lucrarilor ce se prevad pentru imbunatatirea conditiilor de


circulatie prin aplicarea unor imbracaminti bituminoase usoare pe drumuri
impietruite, straturile de fundatie vor fi dimensionate conform
reglementarilor legale in vigoare.
2.1.4. Stratul de fundatie alcatuit din balast sau din agregate naturale
stabilizate mecanic se recomanda sa aiba o grosime de cel mult 30 cm.
2.1.5. Tipul de strat de baza din beton de ciment se foloseste in general la
strazi.
2.1.6. Tipul de strat de baza din mixturi asfaltice se aplica direct pe
fundatiile de balast numai cu respectarea prevederilor STAS 1339-79 privind
raportul dintre modulele de deformatie lineara ale materialelor din straturile
de baza si de fundatie.
2.2. Straturi de fundatie
2.2.1. Stratul drenant se executa din balast in scopul de a colecta si a elimina
apele provenite din precipitatii si care patrund in straturile de fundatie in
timpul executiei sau ulterior, prin acostamente, rosturi. In acest scop se vor
lua masuri in vederea evacuarii apelor din acest strat in afara corpului
drumului.
2.2.2. In cazul in care stratul inferior de fundatie este alcatuit din balast,
acesta preia si functia de strat drenant, asigurandu-se conditiile necesare
privind grosimea, calitatea de drenare si masurile de evacuare a apei.
2.2.3. Grosimea stratului drenant din balast este de min. 10 cm dupa
compactare. Acest strat se ia in considerare la calculul de dimensionare a
sistemului rutier, iar grosimea acestuia se include in grosimea totala a
sistemului rutier stabilita pentru prevenirea degradarilor din inghet, conform
STAS 1709-75.
2.2.4. Stratul anticapilar se executa din balast, in scopul de a impiedica
ascensiunea prin capilaritate a apei din pamantul de fundatie in stratul
superior de fundatie sau in stratul de baza.
2.2.5. Grosimea stratului anticapilar se stabileste astfel incat aceasta sa fie de
min. 15 cm si mai mare decat inaltimea capilara maxima.
39

Acest strat se ia in considerare la calculul de dimensionare a


sistemului rutier, iar grosimea acestuia se include in grosimea totala a
sistemului rutier stabilita pentru prevenirea degradarilor prin inghet conform
STAS 1709-75.
In cazul in care balastul indeplineste si conditiile prevazute in STAS
662-82 (nisp pentru strat izolant) stratul anticapilar indeplineste in acelasi
timp si rolul de strat izolant.
2.2.6. Stratul izolant se executa din nisip sau din geotextile din materiale
refolosibile cu scopul impiedicarii contaminarii stratului de fundatie cu
pamanturi din patul drumului.
In cazul in care este prevazuta executarea unui strat de forma conform
STAS 12253-84 nu se prevede strat izolant.
2.2.7. Grosimea stratului izolant din nisip este de 7 cm dupa compactare si
nu se ia in considerare la dimensionarea sistemului rutier si nici nu se
include in grosimea totala a sistemului rutier, stabilita pentru prevenirea
degradarilor prin inghet-dezghet, conform STAS 1709-75.
2.2.8. Stratul izolant alcatuit din geotextile poate indeplini si rolul de strat
drenant cu respectarea conditiilor de a fi executat pana la taluzurile
santurilor si de a fi amplasat la cel putin 15 cm deasupra fundului santului.
2.2.9. Stratul termoizolant se executa din zgura expandata clasa 900-1200,
sort 0-7 sau din zgura granulata de furnal clasa A in scopul asigurarii
rezistentei la actiunea inghet-dezghetului a complexului rutier.
2.2.10. Grosimea minima a stratului termoizolant este de 12 cm si se
stabileste conform reglementarilor tehnice in vigoare. Acest strat nu se ia in
considerare la dimensionarea sistemului rutier, dar se include in grosimea
totala a sistemului rutier pentru prevenirea degradarilor prin inghet-dezghet
conform STAS 1709-75 si a reglementarilor legale in vigoare.
2.2.11. Stratul termoizolant alcatuit din zgura expandata indeplineste si rolul
de strat drenant.

40

2.3. Evacuarea apei din fundatia drumului


2.3.1. Evacuarea apei din substratul sau din stratul inferior de fundatie se
realizeaza conform STAS 10796/1-77 in functie de posibilitatile de scurgere,
astfel:
2.3.1.1. In cazul in care exista posibilitatea evacuarii apelor din santuri sau
pe taluzurile rambleurilor se prevede un strat drenant continuu pana la
talazurile drumului. Suprafata stratului suport al acestuia va avea panta
transversala de 10...12% pe ultimii 80 cm, pana la talazurile drumului.
In cazul largirii unui drum existent se pot prevedea si drenuri
transversale de acostament cu latimea de 25...30 cm si adancimea de 30...50
cm situate la distante de 10...20 m in functie de panta longitudinala a
drumului.

2.3.1.2. In cazul in care drumul este situat in debleu sau la nivelul terenului
si nu exista posibilitatea evacuarii apelor prin santuri, se prevad drenuri
longitudinale sub acostamente sau sub rigole, cu panta minima de 0,3%.
In cazul in care sunt necesare drenuri longitudinale la strazi, ele se
amplaseaza de regula sub trotuar sau in zona verde.
Pentru strazi cu canalizare pluviala se pot prevedea drenuri
longitudinale amplasate sub trotuare (borduri), cu posibilitati de evacuare a
apei la gurile de scurgere.
2.3.2 Drenurile transversale de acostament vor avea panta de 4-5% si se vor
executa normal pe axa drumului cand declivitatea in profil longitudinal este
mai mica de 2% sau cu inclinare de circa 600 in directia pantei cand
declivitatea este mai mare de 2%.
2.3.3. Evacuarea prin taluzurile drumului a apei din stratul drenant sau din
drenurile transversale de acostament se face la cel putin 15 cm deasupra
fundului santurilor sau in cazul rambleurilor deasupra terenului sau a
nivelului maxim al apelor stagnante in zona.
2.3.4. In cazul rambleurilor executate din pamanturi necoezive sau
permeabile nu se prevad masuri de evacuare a apei din fundatie.

41

2.3.5. Masurile indicate mai sus pentru evacuarea apelor din fundatia
drumului nu sunt limitative; prin proiectele de executie se pot stabili si alte
masuri.
2.4. Folosirea impietruirilor sau a imbracamintilor vechi in fundatia
drumului sau in stratul de baza
2.4.1. Modul de utilizare a impietruirilor existente in alcatuirea complexului
rutier se stabileste in functie de latimea si grosimea acestora si de calitatea
materialelor constituite, astfel:
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului
drumului iar grosimea ei este mai mica de 10 cm, nu se ia in considerare in
alcatuirea sistemului rutier, dar se va scarifica si reprofila;
- in cazul in care impietruirea este pe toata latimea patului drumului
iar grosimea ei este de minim 10 cm, aceasta va alcatui stratul de forma sau
stratul de fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare a
sistemului rutier, conform reglementarilor legale in vigoare;
- in cazul in care impietruirea nu este pe toata latimea patului
drumului, dar are o grosime mai mare de 10 cm, aceasta se scarifica, se
reprofileaza si se compacteaza alcatuind stratul de forma sau stratul de
fundatie care va fi luat in considerare in calculul de dimensionare cu
grosimea rezultata dupa reprofilare;
- impietruirea poate constitui un substrat de fundatie sau un strat de
fundatie numai daca este alcatuita ca atare sau in adaos cu alte agregate
naturale din materiale care indeplinesc conditiile tehnice prevazute pentru
aceste straturi conform STAS 662-82.
2.4.2. In cazul utilizarii ca straturi de baza sau de fundatie a imbracamintilor
vechi, grosimea reala a acestor straturi si calitatea materialelor din alcatuirea
lor se stabilesc prin recoltari de probe si sondaje si prin analizarea acestora
in laboratoare. De asemenea in cazul imbracamintilor bituminoase existente
se vor face si masuri ale deformabilitatii drumului cu ajutorul
deflectometrelor cu parghie sau cu alte dispozitive adecvate; la interpretarea
statistica a acestora se va tine seama de conditiile climatice si hidrologice,
conform reglementarilor legale in vigoare.
2.4.3. In cazul lucrarilor de ranforsare a drumurilor avand o imbracaminte
bituminoasa sau din beton de ciment se poate utiliza ca strat de consolidare o
imbracaminte din beton de ciment conform reglementarilor in vigoare.

42

Mentinerea straturilor bituminoase in alcatuirea noii structuri rutiere


va fi justificata pe considerente tehnice si economice.
2.5. Largirea drumurilor existente
2.5.1. La largirea unui drum existent se adopta o structura rutiera care sa
asigure complexului rutier o capacitate portanta echivalenta cu cea a
complexului rutier pe drumul existent.
2.5.2. Pentru asigurarea evacuarii apelor din fundatia benzilor de largire se
iau masurile prevazute la pct.2.3.
2.5.3. La largiri de fundatii pe latimi mai mici de 0,75 m tipul de fundatie se
adopta in functie de utilajele de compactare existente pentru aceasta latime
de lucru, recomandandu-se beton de ciment, agregate naturale stabilizate cu
lianti hidraulici sau puzzolanici, blocaj de piatra bruta.
2.5.4. La largiri de drumuri existente pentru sporirea numarului de benzi de
circulatie, imbinarea diferitelor straturi ale celor doua structuri rutiere se face
decalat si in trepte de min. 15 cm pentru fiecare strat.
2.6. Elemente geometrice si abateri limita
2.6.1. Latimea straturilor de baza si de fundatie se stabileste conform STAS
2900-79 si STAS 1598-78.
2.6.2. Patul drumului in cazul terasamentelor executate din pamanturi
necoezive sau in cazul terasamentelor prevazute cu strat de forma trebuie sa
aiba aceleasi pante in profil transversal si aceleasi declivitati in profil
longitudinal ca ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi
tolerante ca ale acestora.
2.6.3. Patul drumului in cazul terasamentelor executate din pamanturi
coezive, fara strat de forma trebuie sa aiba o panta de minimum 4% in profil
transversal. In profil longitudinal trebuie sa aiba aceleasi declivitati ca cele
ale suprafetei imbracamintilor, admitandu-se aceleasi tolerante ca ale
acestora.
2.6.4. Pantele in profil transversal si declivitatile in profil longitudinal ale
suprafetei straturilor de fundatie si de baza sunt aceleasi ca si ale
43

imbracamintilor sub care se executa si sunt date in standardele respective de


imbracaminti: STAS 174-83, STAS 175-76, STAS 170-84, STAS 183-83,
STAS 1120-82, STAS 6978-77 si STAS 9095-77.
2.6.5. Denivelarile admisibile in profil transversal ale straturilor de fundatie
sunt cu 0,5 cm diferite de cele admisibile pentru imbracamintile sub care
se executa.
2.6.6. Denivelarile admisibile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor
de fundatie sub dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 2 cm in cazul
straturilor de fundatie din pamant stabilizat mecanic, agregate naturale,
balast amestec optimal, piatra sparta si piatra bruta si de maximum 1,5 cm in
cazul straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu lianti
hidraulici sau cu lianti puzzolanici.
2.6.7. Denivelarile admisibile in profil longitudinal ale suprafetei straturilor
de baza din macadam, agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici
(inclusiv puzzolanici) si mixturi asfaltice sunt conform standardelor
respective: STAS 170-84, STAS 10473/1-76 si STAS 7970-76.
2.6.8. Denivelarile admisibile in profil longitudinal ale suprafetei stratului de
baza din beton de ciment sub dreptarul de 3,00 m sunt de maximum 1 cm.
2.7. Materiale
2.7.1. Materialele din care se executa straturile de baza si de fundatie trebuie
sa indeplineasca conditiile de calitate in conformitate cu prevederile
standardelor respective de materiale dupa cum urmeaza:
- agregate naturale neprelucrate, conform STAS 662-82;
- piatra bruta, piatra sparta, criblura, nisip de concasaj, pavele,
calupuri, conform STAS 667-84;
- zgura expandata, conform STAS 8177-68;
- zgura granulata de furnal inalt, conform STAS 648-74;
- bitum, conform STAS 754-73;
- filer, conform STAS 539-79;
- ciment, conform STAS 388-80, STAS 1500-78, STAS 10092-78;
- var nehidratat macinat, conform STAS 9310-77;
- var hidratat in pulbere, conform STAS 9201-80;
- apa, conform STAS 790-84.

44

2.7.2. Nisipul pentru stratul izolat, in afara de conditiile de calitate prevazute


de STAS 662-82, trebuie sa indeplineasca si conditia de filtru invers,
conform STAS 662-82.
2.7.3. Balastul pentru stratul drenant trebuie sa satisfaca conditiile prevazute
in STAS 662-82 referitor la balastul pentru straturi de fundatie.
2.7.4. Geotextilele realizate din materiale refolosibile pentru stratul izolant
trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii de calitate:
- masa pe unitatea de suprafata
600...800 g/m2 ;
- continut de fibre naturale
max. 10%;
- rezistenta la intindere
min. 400 N/5 cm;
- alungirea specifica la intindere
max. 50%;
- coeficient de permeabilitate
Longitudinala si transversala
min. 10-2 cm/sec.
3. EXECUTIA STRATURILOR DE BAZA SI DE FUNDATIE
3.1. Executia substraturilor de fundatie se incepe numai dupa receptia
terasamentelor, conform prevederilor STAS 2914-84.
3.1.1. Executia straturilor drenante, anticapilare sau izolante din balast si
nisip necesita urmatoarele operatiuni:
- asternerea si nivelarea la sablon a nisipurilor sau a balastului in
straturi cu grosime de max. 15 cm (inainte de compactare);
Grosimea materialului asternut inainte de compactare poate depasi
15 cm in cazul utilizarii unor utilaje de compactare ale caror caracteristici
tehnice indica grosimi de compactare mai mari de 15 cm. In acest caz
grosimea de asternere a materialului va fi stabilita pe santier inainte de
inceperea executiei.
- adaugarea prin stropire a cantitatii necesare de apa pentru
asigurarea umiditatii optime de compactare determinata prin incercarea
Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83.
- compactarea nisipului prin pilonare sau vibrare si a balasturilor
prin compactare si vibrare, conform prevederilor pct. 3.6. din prezentul caiet
de sarcini.
3.1.2. Executia straturilor termoizolante din zgura expandata sau zgura
granulata de furnal inalt se efectueaza conform reglementarilor tehnice in
vigoare.
45

3.1.3. Executia stratului izolant din geotextile din materiale recuperabile


necesita asternerea materialului prin derularea sulurilor de geotextile in
lungul drumului si imbinarea fasiilor prin coasere mecanica.
In vederea evitarii degradarii geotextilului in timpul executiei de
fundatie imediat superior se iau urmatoarele masuri:
- grosimea inainte de compactare a stratului de fundatie imediat
superior din agregate naturale trebuie sa fie de min. 15 cm;
Descarcarea din autocamioane a agregatelor naturale se face prin
basculare, de preferinta in mers, iar imprastierea si nivelarea acestora, cu
autogrederul sau buldozerul, a carei lama nu trebuie sa actioneze direct pe
geotextil;
Se interzice circulatia pe suprafata geotextilului a utilajelor prevazute
cu senile:
- in cazul in care stratul de fundatie imediat superior este alcatuit din
piatra sparta, intre acest strat si geotextil se interpune un strat de protectie
alcatuit din nisip sau cenusa de termocentrala in grosime de 7 cm.
3.2. Executia straturilor de fundatie incepe numai dupa receptia
terasamentelor, conform STAS 2914-84, in cazul executiei acestora direct pe
patul drumului sau dupa receptia substraturilor de fundatie, conform pct. 5
din prezentul standard, in cazul prevederii in sistemul rutier a unuia din
aceste straturi.
Executia straturilor superioare de fundatie se face numai dupa receptia
straturilor inferioare de fundatie.
3.2.1. Executia straturilor de fundatie din balast si nisip se face conform pct.
3.1.1.
3.2.2. Executia straturilor de fundatie din pamant stabilizat mecanic se face
conform STAS 8840-83.
3.2.3. Executia straturilor de fundatie din balast, amestec optimal, se face
conform STAS 662-82 privind compozitia granulometrica si a prevederilor
pct. 3.1. din prezentul caiet de sarcini.
3.2.4. Executia straturilor de fundatie din piatra sparta mare sort 63-90
necesita urmatoarele operatiuni:
- asternerea si compactarea la uscat a pietrei sparte. Pana la
inclestarea pietrei sparte, compactarea se face cu compactoare cu rulouri

46

netede de 6 t, dupa care operatia se continua cu compactoare cu pneuri sau


vibratoare de 10...14 t;
- impanarea cu split sort 16-25 a suprafetei stratului de piatra sparta
si compactare;
- umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu
savura 0-8 sau nisip.
Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de fundatie din
piatra sparta se acopera cu un material de protectie (nisip grauntos sau
savura).
In cazul in care stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu
se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatra
sparta mare.
3.2.5. Executia straturilor de fundatie din piatra sparta amestec optimal
necesita urmatoarele operatii:
- stabilirea proportiilor de amestec ale diferitelor sorturi de piatra
sparta pentru realizarea compozitiei granulometrice a amestecului optimal
conform reglementarilor legale in vigoare si a umiditatii optime de
compactare determinata prin incercarea Proctor modificata, conform STAS
1913/13-83;
- realizarea amestecului intr-o instalatie de nisip stabilizat prevazuta
cu predozator cu patru compartimente;
- asternerea materialului cu un repartizator finisor de asfalt si
eventuala completare a cantitatii de apa corespunzator umiditatii optime de
compactare;
- compactarea stratului cu compactoare cu pneuri sau vibratoare
conform prevederilor actualului standard, pct. 3.6.

3.2.6. Executia straturilor de fundatie din agregate naturale stabilizate cu


ciment se face conform STAS 10473/1-76, iar cu zgura granulata de furnal
inalt, cenusa de termocentrala si tuf vulcanic macinat, activate, conform
reglementarilor legale in vigoare.
3.2.7. Executia straturilor de fundatie din blocaj de piatra bruta necesita
asezarea manuala, pe stratul inferior din balast, a pietrei cu baza mare in jos,
pietrele fiind dispuse cat mai strans unele langa altele, cu rosturile pe cat
posibil tesute si cu lungimea perpendiculara pe axa drumului; goluri dintre
pietre vor fi umplute (impanate) cu piatra sparta.

47

3.3. Executia straturilor de baza numai dupa receptia straturilor de fundatie


conform pct. 5 din prezentul caiet de sarcini.
3.3.1. Executia straturilor de baza din macadam se realizeaza conform STAS
179-84.
3.3.2. Executia straturilor de baza din piatra sparta impanata cu split bitumat
se face conform reglementarilor tehnice in vigoare.
3.3.3. Executia straturilor de baza din agregate naturale stabilizate cu ciment
se face conform STAS 10473/1-76 iar din agregate stabilizate cu zgura
granulata de furnal inalt, cenusa de termocentrala si tuf vulcanic macinat,
activate, conform reglementarilor tehnice in vigoare.
3.3.4. Executia straturilor de baza din beton de ciment necesita urmatoarele
operatiuni:
- amenajarea stratului suport, conform STAS 183-83;
- stabilirea compozitiei betonului de marca B 200, conform
reglementarilor tehnice in vigoare;
- prepararea si transportarea betonului, conform STAS 183-83;
- asternerea betonului intre metalice sau intre cofraje de alt tip si
compactarea lui.
Asternerea betonului se face la temperaturi de cel putin + 50C.
Sub aceasta temperatura, pana la 00C in mod exceptional, lucrarile se
pot executa cu luarea unor masuri speciale in ceea ce priveste prepararea,
asternerea si protejarea betonului.
Circulatia pe stratul de beton de ciment se face in conformitate cu
prevederile STAS 183-83.
Stratul de beton va fi prevazut cu rosturi de dilatatie si de lucru pe
toata grosimea stratului, stabilite in functie de conditii locale la distante de
max. 40 m.
3.3.4.1. In cazul imbracamintilor din pavaje de calupuri sau din pavaje
abnorme si normale, se poate renunta la rosturile transversale de contractie.
3.3.4.2. Pentru straturi din beton de ciment cu latimi mai mari de 5 m se
prevad rosturi longitudinale de contact pe toata grosimea stratului.
Executarea rosturilor de contractie, de dilatatie si de contact se face
conform STAS 183-83 cu respectarea masurilor de protectie a straturilor
respective din beton de ciment.
48

3.3.4.3. In cazul cand stratul din beton se acopera cu o imbracaminte


bituminoasa, aceasta se aplica dupa realizarea rezistentelor prescrise pentru
beton marca B 200. Inainte de aplicarea imbracamintii bituminoase,
suprafata betonului, de o parte si de alta a tuturor rosturilor pe fasii de 20
30 cm, se unge cu pasta de var sau se acopera cu fasii de carton asfaltat, folii
de polietilena, impaslitura din fibre de sticla bitumata sau tesatura din fire de
sticla.
3.4. Fundatii din impietruire vechi scarificate si reprofilate.
3.4.1. Impietririle existente, afara de cazul cand prevede conform pct. 2.4.1.
din prezentul caiet de sarcini o scarificare totala a acestora, se scarifica pe o
grosime care sa depaseasca cu cel putin 5 cm adancimea denivelarilor si
gropilor existente.
3.4.2. Materialul provenit din scarificarea partiala sau totala a impietruirii, in
functie de calitate, se profileaza ca atare sau dupa amestecarea lui cu
agregate naturale noi si se compacteaza conform prevederilor pct. 3.6. si
prezentul caiet de sarcini.
3.5. Straturi de baza si de fundatie din imbracaminti existente.
La imbracamintile bituminoase, imbracamintile din beton de ciment si la
pavajele din piatra cioplita, piatra sau bolovani se repara in prealabil
crapaturile si gropile, iar daca este cazul, se colmateaza rosturile pavajului,
conform reglementarilor tehnice in vigoare.
3.6. Compactarea straturilor de baza si de fundatie.
3.6.1. La compactarea straturilor de baza si de fundatie trebuie sa se aiba in
vedere urmatoarele:
- parametrii utilajelor de compactare sa fie conform prevederilor
din STAS 9348-80, STAS 9652-80 si STAS 9831-80;
- deplasarea utilajelor sa fie liniare, fara serpuiri, iar intoarcerea lor
sa nu aiba loc pe portiunile care se compacteaza sau care sunt de curand
compactate;
- fasiile succesive de compactare sa se suprapuna pe minimum 20
cm latime;
- numarul trecerilor pentru realizarea compactarii prevazute la pct.
4.3.2. se stabileste la inceperea fiecarei lucrari.
49

3.6.2. Acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de


fundatie sau de baza, astfel incat acestea sa fie in permanenta incadrate de
acostamente asigurandu-se masurile de evacuare a apelor conform pct. 2.3.
3.6.3. Pentru a realiza o compactare uniforma a straturilor de baza sau de
fundatie pe toata latimea lor, nu este indicata montarea anticipata a
bordurilor sau a benzilor de incadrare.
Dupa montarea bordurilor sau a benzilor de incadrare, compactarea
terasamentelor din acostamente se face cu utilaje corespunzatoare latimii
acestora.
3.6.4. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de baza
sau de fundatie sau care raman dupa compactarea acestora se corecteaza cu
materiale de aport de acelasi tip si se compacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se decapeaza dupa
contururi regulate pe toata grosimea stratului, se completeaza cu material de
acelasi tip si se recompacteaza.
4. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII
LUCRARILOR
4.1. Verificarea calitatii materialelor
4.1.1. Verificarea calitatii materialelor se face pe toata durata executiei
lucrarilor, conform prevederilor standardelor respective de materiale cu
urmatoarele precizari:
- verificarea calitatii geotextilelor se face conform STAS 9051/1-74
si STAS 9051/2-79;
- verificarea calitatii zgurii expandate se face prin determinarea
compozitiei granulometrice conform STAS 4606-80;
- verificarea calitatii zgurei granulate de furnal se face prin
determinarea compozitiei granulometrice conform STAS 4608-80 si a
densitatii aparente in gramada conform STAS 648-74.
4.1.2 Verificarea se face de catre laboratorul de santier sau laboratorul
central al intreprinderilor constructoare, iar determinarile care nu pot fi
efectuate de acestea, de catre un laborator de specialitate.

50

4.2. Verificarea elementelor geometrice


4.2.1. Suprafata straturilor de baza si de fundatie se verifica in profil
transversal si longitudinal, pentru a corespunde datelor si abaterilor limita
prevazute la pct. 2.6. din prezentul standard.
4.2.2. Latimea straturilor de baza si de fundatie se verifica conform STAS
2900-79 si STAS 1598-78 si daca corespunde datele din proiect de executie.
Verificarile se fac la distante de max. 200 m una de alta.
4.2.3. Grosimile straturilor de baza si de fundatie trebuie sa corespunda
datelor prevazute in proiect de executie al lucrarii si prevederilor prezentului
standard.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie se face prin sondaje cel
putin unul la 200 m de drum.
Verificarea grosimii straturilor de baza se face prin sondaje, astfel:
- la macadam sau la agregate naturale stabilizate cu lianti
hidraulici sau puzzolanici, minimum un sondaj la 200 m de drum sau la
1500 m2 suprafata de drum;
- la mixturi asfaltice doua carote la 7000 m2 suprafata de drum;
- la beton de ciment prin masurari directe la marginea dalei si pe
min. patru carote la 10.000 m2 suprafata de drum.
4.2.4. Cotele profilului longitudinal se verifica in axa drumului cu aparate de
nivel si trebuie sa corespunda celor din proiect.
4.3. Verificarea executiei lucrarilor
4.3.1. Se verifica respectarea preceselor tehnologice prevazute la pct. 3 din
prezentul caiet de sarcini.
4.3.2. Se verifica compactarea straturilor de fundatie.
4.3.2.1. Straturile de fundatie din pamant stabilizate mecanic trebuie
compactate pana la realizarea gradului de compactare STAS 8840-82.
4.3.2.2. Straturile de fundatie din agregate naturale (balast, nisip) trebuie
compactate astfel:
- pentru drumurile din clasele tehnice IV si V sa se realizeze un
grad de compactare de minimum 98% din densitatea in stare uscata maxima
determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83
51

in cel putin 93% din punctele de masurare si de minimum 95% in toate


punctele de masurare;
- pentru drumurile din clasele tehnice I, II, si III pana la realizarea
unui grad de compactare de minimum 100% din densitatea in stare uscata
maxima determinata prin incercarea Proctor modificata conform STAS
1913/13-83 in cel putin 95% din punctele de masurare si de min. 98% in
toate punctele de masurare.
Densitatea efectiva se determina prin inlocuirea cu nisip conform
STAS 1913/13-75 si STAS 12288-85.
Umiditatea se determina conform STAS 1913/1-82.
Verificarile se vor face in cel putin un punct la 250 m lungime de
banda de drum.
4.3.2.3. Pentru straturile de fundatie din piatra sparta verificarea compactarii
se face supunerea la strivire a unei pietre de aceeasi natura petrografica ca si
a pietrei sparte utilizate la executia straturilor si cu dimensiunea de circa 40
mm, aruncata in fata utilajului cu care s-a executat compactarea.
Compactarea se considera corespunzatoare daca piatra respectiva
este strivita fara ca stratul sa sufere dizlocari sau deformari.
4.3.3. Controlul calitatii lucrarilor pentru stratul de fundatie sau de baza din
agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici (inclusiv lianti puzzolanici)
se efectueaza conform STAS 10473/1-76 si STAS 10473/2-76 si a celorlalte
reglementari tehnice in vigoare.
4.3.4. Controlul calitatii lucrarilor pentru straturile de baza din mixturi
asfaltice se efectueaza conform STAS 7970-76.
4.3.5. Controlul calitatii lucrarilor pentru straturile de baza din beton de
ciment se efectueaza conform STAS 183-83.
4.4. Verificarea capacitatii portante la nivelul straturilor de fundatie sau
a straturilor de baza se efectueaza prin masurari cu deflectometrul cu
parghie conform reglementarilor in vigoare.
4.5. Verificarea uniformitatii executiei se efectueaza prin masurari cu
deflectometrul cu parghie conform reglementarilor legale in vigoare.

52

4.6. Toate operatiile care privesc controlul calitatii materialelor si al


executiei lucrarilor conform reglementarilor prezentului standard, vor fi
urmarite si verificate de beneficiar.
4.7. Rezultatele tuturor masuratorilor, determinarilor si verificarilor
specificate in prezentul caiet de sarcini vor fi tinute la zi in documentatia
de executie a santierului, ce va constitui documentatia de control in vederea
receptiei lucrarilor.

5. RECEPTIA LUCRARILOR
5.1. Receptia straturilor de fundatie si de baza se executa in trei etape: pe
faze, preliminare si finale.
5.2. Receptia pe faze se efectueaza astfel:
5.2.1. La terminarea executiei unui strat component si inainte de executarea
unui strat component, imediat superior. Cu aceasta ocazie se verifica
respectarea proceselor tehnologice aplicate in executie, latimi, grosimi, pante
transversale si suprafatare, calitatea materialelor folosite, calitatea executiei
lucrarilor si capacitatea portanta la nivelul stratului executat.
Se verifica exactitatea rezultatelor determinarilor inscrise in registrele
de laborator.
Se incheie proces verbal de receptie conform reglementarilor legale in
vigoare, specificandu-se eventualele remedieri necesare.
Nu se trece la executarea stratului urmator pana cand nu se executa
aceste remedieri.
5.2.2. La terminarea executiei straturilor de fundatie si a stratului de baza si
inainte de executarea imbracamintei, se efectueaza aceleasi verificari ca si la
receptia pe faza.
Rezultatele se consemneaza intr-un proces verbal de receptie
respectand aceleasi indicatii aratate mai sus.
5.3. Receptia preliminara a fundatiei sau a fundatiei si stratului de baza se
face o data cu receptia preliminara a intregii lucrari conform reglementarilor
legale in vigoare.

53

Comisia de receptie va examina lucrarilor fata de prevederile


documentatiei tehnice aprobate, fata de documentatia de control si procesele
verbale de receptie pe faza, intocmite in timpul executiei lucrarilor.
Verificarea grosimii straturilor de fundatie si de baza, la aprecierea
comisiei se poate face prin sondaje, cate doua pe kilometru sau in aceleasi
puncte in care se fac sondaje pentru verificarea grosimii si calitatii
imbracamintii.
5.4. Receptia finala
Receptia finala a stratului de baza si de fundatie se face odata cu
imbracamintea, dupa expirarea perioadei de verificare a comportarii acesteia.
Receptia finala se va face conform reglementarilor legale in vigoare.

54

CAIET DE SARCINI
PRIVIND TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A
IMBRACAMINTILOR RUTIERE DIN BETON DE
CIMENT

55

CAPITOLUL I

1.1.

TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A IMBRACAMINTILOR


RUTIERE DIN BETON DE CIMENT

Betonul de ciment, material foarte raspandit in constructii, este utilizat


si in tehnica rutiera pentru executarea imbracamintilor rutiere rigide,
prezentand unele avantaje certe fata de imbracamintile nerigide realizate din
mixturi asfaltice si anume:
- prezinta rezistente mecanice la oboseala si uzura ridicate,
durata lor de serviciu fiind de cel putin 25...30 ani;
- ofera o buna suprafata de rulare pentru autovehiculele echipate
cu pneuri, atat din punct de vedere al planeitatii, cat si al
aderentei (chiar pe timp de ploaie);
- asigura conditii superioare de siguranta circulatiei pe timp de
noapte datorita absortiei luminii intr-o masura mai redusa si
lipsei de reflexiei, chiar in cazul suprafetelor umede;
- nu sunt atacate de carburanti si lubrifianti;
- se comporta foarte bine in zonele cu climat umed;
- se preteaza la o mecanizare complexa;
- necesita lucrari reduse de intretinere atat ca volum, cat si in
ceea ce priveste costurile.
Totusi betonul de ciment prezinta si o serie de dezavantaje in cazul
utilizarii sale la imbracaminti rutiere, dezavantaje care trebuie avute in
vedere la alegerea solutiei respective. Aceste dezavantaje sunt:
- nu se preteaza la consolidari succesive necesitan din aceasta
cauza un cost al investitiei initiale mai ridicat;
- imune o executie mai atenta, solicitand si un personal mai
numeros si cu o calificare superioara;
- nu pot fi date in exploatare decat dupa cel putin 21 zile de la
turnare, timp in care circulatia pe santier se desfasoara cu
dificultate;
- in cazul curbelor cu raze mici si al supralargirilor nu poate fi
aplicata mecanizarea executiei, aceste portiuni urmand a se
executa manual;
- repararea suprafetelor degradate se executa cu multa dificultate
(cu rasini epoxidice sau prin inlocuirea dalelor).
Imbracamintile rutiere rigide se executa din betoane de ciment
grele, avand densitatea aparenta de peste 2400 kg/m3 si o marca ridicata
56

(BcR3,5BcR 4,5), conform tabelului) rezistente la incovoiere de minimum


45...57 daN/cm2 (in functie de marca) si o comportare buna la cel putin 100
cicluri de inghet-dezghet.
Marci recomandate pentru betoane de ciment rutiere

Nr.
crt.

1.

2.

3.
4.
5.

Clasa tehnica a drumului si natura traficului

- Autostrazi;
- Drumuri publice si strazi cu doua sau mai multe
benzi de circulatie cu trafic foarte greu;
- Drumuri de exploatare asimilate cu acestea;
- Piste, cai de rulare si platforme de aerodromuri
internationale
- Drumuri publice si strazi cu doua benzi de
circulatie si cu trafic greu, mediu sau usor;
- Drumuri de exploatare asimilate cu acestea;
- Piste, cai de rulare si platforme de aerodromuri
interne si de lucru.
Locuri de stationare, platforme de parcare si
portuare.
Strazi si drumuri de exploatare cu o banda de
circulatie si alei carosabile
Ranforsarea sistemelor rutiere existente

Marca betonului
Stratul
Uzura sau
Rezistenta
un
singur
strat

BcR 4,5

BcR 4,5

BcR 4,5

BcR 4,0

BcR 3,5

BcR 3,5

BcR 3,5

BcR 4,5

BcR 4,0

Imbracamintile rutiere din beton de ciment se executa in unul sau


doua straturi (rezistenta si uzura) in grosime totala de cel putin 18 cm pentru
drumuri noi si modernizari si de minim 16 cm in cazul ranforsarilor. In mod
exceptional se pot executa imbracaminti in mai mult de doua straturi,
grosimea lor totala fiind de 30...40 cm. Ultimul strat, care suporta direct
efectul circulatiei si al conditiilor atmosferice, poarta denumirea de strat de
uzura si se executa in grosime de 6 cm. Acesta trebuie sa aiba conditii
superioare de calitate (agregate concasate, marci superioare).
Pentru simplificarea lucrarilor de executie se tinde in prezent pentru
realizarea imbracamintilor din beton de ciment intr-un singur strat, acesta
avand caracteristicile mecanice cerute pentru un strat de uzura.
Tehnologia de executie a imbracamintilor rutiere din beton de ciment
se desfasoara numai la temperaturi atmosferice pozitive de cel putin + 50C si
cuprinde urmatoarele faze:
57

1.2.

executat strat de fundatie;


pregatirea stratului suport;
prepararea si transportul betonului;
punerea in opera a betonului;
protejarea betonului pus in opera;
executarea rosturilor.

PREGATIREA STRATULUI SUPORT

Imbracamintile rutiere din beton de ciment pot fi amplasate peste o


fundatie realizata din balast sau nisip, care pot fi si stabilizate cu ciment, pe
o pietrire veche reprofilata, sau pe o imbracaminte existenta (in cazul
ranforsarilor).
Chiar daca grosimea fundatiei, asa cum rezulta din metodele de
dimensionare ale sistemelor rutiere rigide, nu intervine in mod hotarator in
realizarea unei anumite capacitati portante a complexului rutier,
uniformitatea stratului suport al imbracamintei are un rol deosebit de
important pentru o buna comportare in exploatare a acestui tip de
imbracaminte. Aparitia unor tasari deferentiate provoaca solicitari
suplimentare ale dalei care pot conduce la distrugerea acesteia.
Grosimea stratului de fundatie recomandata de prescriptiile tehnice in
vigoare in Romania este de 10..20 cm din balast sau din materiale stabilizate
cu ciment de minimum 15 cm in cazul pietruirilor existente scarificate,
reprofilate si compactate (dupa caz se poate proceda la stabilizarea cu ciment
si a materialului din pietrirea existente).
Pentru cazuri curente nu este necesara sporirea grosimii fundatiei si
realizarea acesteia din materiale cu rezistenta mare la poansonare.
Stabilizarea cu ciment este recomandata doar pentru trafic foarte greu si
atunci cand exista pericolul procedurii pompajului (in unele tari insa acest
tip de fundatie reprezinta solutia curenta).
Fenomenul de pompaj consta in ascensiunea materialului fin din
fundatie prin rosturi sau fisuri, pana la suprafata imbracamintei. Acest
fenomen, foarte neplacut care provoaca in prima instanta diminuarea
sigurantei circulatiei, iar in final conduce la neuniformitatea rezemarii
dalelor, este generat de trei factori: traficul greu, material fin in fundatie si
prezenta apei. La executarea fundatiei se poate actiona in scopul reducerii
fenomenului asupra celui de al doilea factor, prin recomandarea ca
materialul fin (sub 0,1 mm) sa nu depaseasca 50% din cantitatea materialului
granular din stratul suport.
58

Pentru a realiza o compactare cat mai uniforma, care sa nu permita


aparitia tasarilor diferentiate ale dalei din beton de ciment se recomanda,
atunci cand fundatia nu este stabilizata cu ciment, sa fie lasata sub circulatie
timp de minimum o luna de zile inainte de executarea imbracamintei.
Inainte de a se trece la executarea dalelor din beton de ciment se
verifica elementele geometrice ale fundatiei: latimea, cotele in axa caii,
pantele in profil transversal si declivitatea in profil lungitudinal. Denivelarile
admise la suprafata stratului de fundatie in profilul transversal sunt de
maximum 0,5 cm fata de cele admise pentru imbracaminte, iar in lungime
de 1 cm la 3 cm.
Toate lucrarile de remediere: reprofilari, scarificari, completari si
compactari se fac cu cateva zile inainte de inceperea lucrarilor de executie a
imbracamintei pentru a asigura frontul corespunzator ritmului de turnarea
betonului.

1.3.

PREPARAREA BETONULUI DE CIMENT

Betonul de ciment pentru imbracaminti rutiere se realizeaza cu


agregate naturale (neprelucrate sau concasate), ciment, apa, aditivi si
eventual adaosuri.
1.3.1. AGREGATE
Pentru prepararea betoanelor rutiere de ciment se folosesc urmatoarele
sorturi de agregate naturale:
- nisip natural: 0-3; 3-7 sau 0-7 mm;
- pietris: 7-16; 16-31; 16-40 sau 7-31; 7-40mm;
- agregate de cariera concasate:
- criblura 8-16; 16-25
- split 25-40; 16-40
- agregate de balastiera concasate 8-16; 16-25 si 25-40;
Limitele de granulozitate pentru incadrarea agregatului natural, total
sunt prezentate in tabel.

59

Limitele de granulozitate pentru incadrarea agregatelor naturale


Granula maxima
agregatului
25 mm
33,5 mm
40 mm

a Limita
min.
max.
min.
max.
min.
max.

0,2
2
8
2
7
2
7

% trecut, in masa, prin sita


1
3
7(8) 16
8
20
35
63
27
42
60
83
7
17
31
55
25
40
55
76
7
17
31
55
25
40
55
76

25
95
100
68
86

31
95
100
-

40
95
100

Betoanele de ciment pentru imbracaminte executate intr-un singur


strat, precum si betoanele din stratul de uzura al imbracamintilor executate in
mai multe straturi se prepara cu agregate naturale provenite din roci eruptive
sau materiale de balastiera concasate si nisip natural.
In stratul de rezistenta al imbracamintilor se foloseste pietrisul de rau
si nisipul natural cu exceptia drumurilor sau pistelor care suporta solicitari
importante (autostrazi, drumuri si strazi de categoriile I si II, piste de
decolare-aterizare etc.) la care si in compozitia betonului pentru stratul de
rezistenta se folosesc numai materiale concasate.
Agregatele folosite pentru prepararea betoanelor de ciment trebuie sa
provina din roci stabile (nealterabile la apa, aer sau inghet), sa fie inerte si sa
nu conduca la efecte daunatoare asupra liantului interzicandu-se folosirea de
agregate provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Celelalte materiale: cimentul, apa, aditivi si adausuri, precum si
stabilirea compozitiei, prepararea si transportul betoanelor sunt conform
celor descrise la capitolul 6.

1.4.

PUNEREA IN OPERA A BETONULUI

1.4.1. PREZENTAREA METODELOR DE EXECUTIE


Din punct de vedere al utilajelor folosite pentru punerea in opera a
betonului de ciment in imbracamintile rutiere se deosebesc doua metode de
lucru:
- cu cofraje fixe;
- cu cofraje glisante.

60

In primul caz, executarea imbracamintilor rutiere rigide se face in


sistemul clasice (traditional), prin care straturile din beton de ciment sunt
asternute in cofraje laterale fixe, alcatuite din longrine metalice care
delimiteaza latimea dalei din beton de ciment. Operatiunile de baza ale
tehnologiei de executie a imbracamintilor din beton de ciment (asternerea
betonului in strat uniform, compactarea, finisarea, taierea rosturilor) se
executa prin aceasta metoda cu masini specializate, independente.
Executia manuala care presupune: asternerea manuala a betonului,
compactarea cu placi sau grinzi vibratoare, finisarea manuala se mai
foloseste pe santierele de constructii doar in locurile in care nu se poate lucra
cu utilajele de asternere si finisare (curbe de raze foarte mici, declivitati
foarte mari, supralargiri, alei, etc.).
Chiar in cazul mecanizarii in totalitate aceasta metoda are
dezavantajul unei productivitati reduse (0,5 m/minut) si necesita un personal
numeros pentru deservirea masinilor si efectuarea celorlalte lucrari.
Cea de a doua metoda este de data recenta si se bazeaza pe folosirea
unor utilaje complexe care realizeaza toate operatiile necesare (asternerea,
compactarea, finisarea). Ritmul de inaintare este de 1,8...2,8 m/minut, iar
numarul persoanelor mobilizate la executie este mult mai redus fata de
metoda precedenta. Prin aceasta metoda pot fi realizate insa numai
imbracaminti intr-un singur strat.
1.4.2. LUCRARI PREGATITOARE
In afara lucrarilor de pregatirea suportului care preced cu un timp
indelungat asternerea betonului mai sunt necesare o serie de lucrari
pregatitoare cu numai cateva zile inainte de atacarea lucrarilor propriuzise
(decalajul in spatiu, pentru a asigura frontul de lucru utilajelor, este de
400...1000m).
Aceste lucrari care au rolul de a asigura realizarea corecta a dalelor
prin montarea cofrajelor laterale si crearea unei suprafete de rezemare cat
mai uniforma pentru acestea, ocupa un volum insemnat in cazul metodei de
executie cu cofraje fixe mai ales atunci cand suportul este constituit dintr-un
strat din materiale granulare.
Prima operatie in cadrul lucrarilor pregatitoare consta in a verifica
elementele geometrice ale: stratului suport si capacitatea portanta a
complexului fundatie-pat.
Se vor lua masurile ce se impun pentru inscrierea in abaterile limita in
ceea ce priveste denivelarile constatate prin completarea cu material granular
si compactarea stratului in cazul fundatiilor care au fost supuse circulatiei. In
61

cazul in care suportul este constituit dintr-o imbracaminte asfaltica veche


care se pastreaza ca fundatie se va repara suprafata acesteia prin colmatarea
tuturor fisurilor si plombarea degradarilor. Fisurile cu deschideri sub 5 mm
se colmateaza cu mastic bituminos, iar cele mai mari de 5mm cu mortar
asfaltic.
Pentru plombari si pentru aducerea profilului transversal existent la
panta imbracamintei din beton de ciment, se vor folosi materiale locale
stabilizate cu lianti hidraulici (zgura, tuf, ciment) sau mixturi asfaltice.
In cazul executarii lucrarilor prin metoda cofrajelor fixe, pentru
delimitarea laterala a dalei din beton la turnarea primului fir se vor monta
longrine metalice in axa drumului si la marginea partii carosabile.
Intrucat longrinele sustin si calea de rulare pentru utilajele de
asternere si nivelarea betonului, ele trebuie sa fie perfect aliniate, atat in plan
orizontal cat si in plan vertical, lucru care este asigurat prin operatiile
prealabile de trasare si nivelment.
Longrinele folosite in mod curent cu lungimea de 3m si sectiunea
transversala in forma de L. fiind realizate din tabla de otel cu grosimea de
4...5 si avand rigidizari transversale. Longrinele sunt asezate pe benzi de
mortar de ciment (preparat cu 160 kg/ciment la 1 m3 nisip), avand latimea de
25...30 cm si grosimea de 5 cm, realizate la cota. Montarea longrinelor se va
face dupa 1...2 zile de la turnarea benzilor de mortar respectand axa
proiectata a drumului si latimea imbracamintei. De asemenea, se va verifica
daca cota longrinelor corespunde cu profilul longitudinal si daca cele doua
longrine paralele asigura realizarea pantei transversale a imbracamintei
conform proiectului.
Pentru turnarea benzii a doua, a partii carosabile se monteaza longrine
numai la marginea dinspre acostament, iar pentru deplasarea utilajelor
tehnologice se va monta o platbanda sau o sina cu inaltime redusa pe dala
turnata anterior.
Inainte de montare, longrinele vor fi verificate daca nu sunt deformate
si sunt curatate de betonul ramas pe ele, iar fetele lor verticale interioare ce
vin in contact cu betonul vor fi unse cu decofrol pentru a impiedeca
aderenta betonului.
Longrinele vor fi legate intre ele cu eclise asigurand continuitatea caii
de rulare si vor fi fixate cu crampoane in fundatie.
Pentru a asigura ritmul corespunzator a lucrarilor de executie a
imbracamintilor, este necesar ca inaintea inceperii turnarii betonului sa fie
montate longrinele pe cel putin o lungime de turnare programata pentru o zi.
In cazul fundatiilor din balast, piatra sparta si din materiale granulare
stabilizate mecanic, intre longrine montate pe fundatia umezita in prealabil,
62

se va asterne un strat de nisip, de egalizare in grosime de 2 0,5 cm dupa


compactare, care trebuie sa respecte cota si panta suprafetei inferioare a dalei
din beton. Suprafata stratului de nisip se va controla si corecta cu un sablon
care va fi deplasat in lungul longrinelor, rezemand pe cele doua sini. In acest
fel se va asigura planeitatea suprafetei, evitandu-se ridicarea nisipului catre
margini.
Pentru a evita scurgerea pastei de ciment si monolitizarea
imbracamintei cu stratul de fundatie (ceea ce ar conduce la impiedecarea
miscarii libere a datelor la deformatiile de contractie si dilatatie), se acopera
suprafata stratului de nisip cu un strat de hartie Kraft sau de ambalaj, sau
folie de polietilena, asigurandu-se suprapunerea fasiilor adiacente cu cel
putin 5 cm in sens longitudinal si 20 m in sens transversal.
Stratul de hartie sau de folie trebuie intins numai cu putin timp inainte
de betonare pentru a nu se cuta. Stabilitatea foliei intinse la rafalele de vant
se asigura asezand pe suprafata acesteia bare de fier sau bucati de lemn care
vor fi recuperate inainte de turnarea betonului. Pentru a-si mentine pozitia
corecta hartia nu trebuie calcata, betonul fiind adus cu autocamioanele si
descarcat de pe banda alaturata.
Atunci cand stratul suport este alcatuit din materiale stabilizate cu
lianti hidraulici sau din mixturi asfaltice nu se va mai executa acoperirea
suprafetei sale cu un strat de nisip si hartie sau folie, fiind suficienta numai o
stropire cu apa.
Intre longrine, pe suprafata astfel pregatita se monteaza elementele
pentru armarea rosturilor transversale de dilatatie la distanta prevazuta in
proiect, iar in vecinatatea longrinei dinspre axa se monteaza ancorele pentru
armarea rostului longitudinal de contact.
In cazurile in care este prevazuta armarea dalelor in zonele in care este
posibila tasarea diferentiata a infrastructurii (zonele de supralargire a partii
carosabile existente), daca imbracamintea se executa intr-un singur strat,
inainte de turnarea betonului se vor monta plasele de armatura pe calareti, la
pozitia stabilita in proiect.

1.4.3. ASTERNEREA COMPACTAREA SI FINISAREA


BETONULUI DIN IMBRACAMINTI RUTIERE PRIN METODA
COFRAJELOR FIXE
Punerea in opera a betonului de ciment in imbracamintea rutiera
consta din asternerea, compactarea si finisarea straturilor. Un flux tehnologic
complet, inclusiv lucrarile pregatitoare si de protejare.
63

Betonul pentru stratul de rezistenta este descarcat in 2-3 locuri pe


suprafata pregatita, din autocamionului basculant situat in afara longrinelor,
in functie de grosimea stratului, latimea fasiei turnate si capacitatea
mijlocului de transport. Pentru a evita deranjarea longrinelor se recomanda
ca betonul sa se descarce pe un plan inclinat mobil.
Gramezile de beton sunt apoi imprastiate intre longrine, intr-un strat
de grosime constanta cu ajutorul unui repartizator mecanic. Acest utilaj se
deplaseaza pe sinele montate pe longrine, iar organul sau de lucru poate fi:
- un ax cu snec (repartizator melcat) cu doua snecuri reversibile
actionate separat si care permit, prin schimbarea sensului de
rotire, deplasarea betonului catre ax sau catre margine.
- Un buncar repartizator: in acest caz betonul nu va fi descarcat
direct pe platforma ci intr-un buncar care se misca transversal
pe un cadru si imprastie betonul pe o latime de circa 1m.
- O paleta verticala care se poate roti in jurul axei sale si se
poate deplasa lateral si pe verticala fiind infipta in beton si
deplasandu-l apoi ca o lopata.
Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sa fie cu 15...35% mai
mare decat grosimea finala a stratului compactat, in functie de lucrabilitatea
betonului (grosimea exacta in care va fi asternut betonul se stabileste printr-o
determinare de proba efectuata cu prima sarja de beton care se
compacteaza).
Compactarea si nivelarea betonului se efectueaza cu cel de al doilea
utilaj (vibrofinisorul) care se deplaseaza pe aceeasi cale de rulare montata pe
longrine. Acest utilaj intra in functiune dupa asternerea stratului de beton pe
lungime de 5...6 m, pe toata latimea si dupa verificarea grosimii betonului
necompactat cu sablonul. Partea activa a acestui utilaj este construita dintr-o
grindina vibratoare cu latimea de 0,4...0,5 m, vibrand cu o frecventa de
3000...5000 oscilatii pe minut. Viteza de lucru este de circa 0,6 m/minut.
Betonul se vibreaza cel putin doua treceri ale utilajului, durata vibrarii pe
acelasi loc fiind de 30...60 sec. (timpul optim de vibrare se stabileste prin
determinarea de proba). O vibrare corecta este pusa in evidenta prin faptul ca
in fata grinzii vibratoare in permanenta un val uniform de beton de max. 5
cm.
Dupa trecerea vibrofinisorului pana la circa 1 m de capatul portiunii
asternute se face verificarea suprafetei in profil longitudinal si transversal,
corectand cu beton, daca este cazul, suprafetele denivelate sau cele deschise
(nevibrate). Verificarile si corectarile suprafetei se face de pe o platforma
mobila.

64

Betonul de langa longrine si din vecinatatea elementelor pentru


rosturile transversale de dilatatie se va compacta cu maiul sau cu placi
vibratoare.
Se trece apoi a doua oara cu vibratorul, astfel incat suprafata obtinuta
sa fie neteda si uniforma ca aspect.
Vibratoarele de suprafata au un efect limitat pe adancime, ele
permitand realizarea de straturi cu grosimi de maximum 20 cm. Pentru
obtinerea unor grosimi mai mari betonul se toarna in mai multe straturi,
compactandu-se fiecare strat in parte sau se folosesc baterii de pervibratoare
care pot vibra intr-un singur strat grosimi de beton de pana la 35 cm.
Finisarea suprafetei compactate se realizeaza cu o grinda transversala
oscilanta, care la utilajele moderne este inclinata fata de directia de deplasare
a utilajului cu 600.
Daca in proiect este prevazuta armarea dalelor la colturi sau la
margine, peste stratul de rezistenta compactat se monteaza armatura
respectiva.
Stratul de uzura al imbracamintei rutiere se aplica peste primul strat
(cel de rezistenta) imediat dupa executarea acestuia. Descarcarea,
imprastierea betonului, compactarea si finisarea sa transversala se executa in
acelasi mod cu aceleasi tipuri de utilaje care s-au folosit si la executarea
stratului de rezistenta. Avand in vedere timpul scirt in care trebuie pus in
opera betonul din stratul de uzura pentru a face legatura intima cu stratul de
fundatie si a nu deranja priza acestuia, se recomanda ca stratul de uzura sa se
execute cu alt set de utilaje.
Intrucat circulatia moderna solicita o suprafata de rulare foarte neteda
pentru deplasarea in conditii de siguranta si confort la viteze mari, in vederea
finisarii transversale, la stratul de uzura se executa si o finisare longitudinala.
In acest scop se foloseste tot un utilaj cu grinda oscilanta inclinata insa cu un
unghi de 450 fata de directia de inaintare care poate prinde astfel simultan,
mai multe puncte de pe suprafata.
In lipsa acestui utilaj, pentru eliminarea denivelarilor longitudinale a
suprafetei stratului de uzura se va folosi un rulou metalic, perfect calibrat de
3...4 m lungime, avand diametrul de 25 cm si greutatea de 150-200 kg, care
este deplasat de cateva ori in sens transversal, dupa care este scos in afara
suprafetei si mutat in pozitia urmatoare.
Surplusul de mortar scos la suprafata imbracamintei de catre grinda
finisoare sau rulou se indeparteaza cu perii care sunt deplasate transversal
din axa spre marginea benzii de beton executate. Dupa aceasta operatie,
finisarea suprafetei se face manual cu drisca metalica si mistria de pe un
dulap de lemn sprijinit pe longrine sau pe o platforma mobila.
65

In cazul executarii imbracamintei intr-un singur strat, betonul utilizat


va avea caracteristicile cerute pentru stratul de uzura si se va executa identic
cu acesta, la grosimea respectiva.
Pentru a realiza o suprafata de rulare la care pneurile sa adere bine,
suprafata finisata a betonului se va stria perpendicular pe axa drumului, cu
ajutorul dispozitivului de striat cu rulouri sau cu o perie umezita cu fire din
material plastic sau metalic.
1.4.4. PUNEREA IN OPERA A BETOANELOR RUTIERE PRIN
METODA GLISARII
In cadrul acestei metode de lucru operatiile componente ale procesului
tehnologic de punere in opera sunt aceleasi ca in metoda precedenta
(asternerea, compactarea, finisarea); fiind executate insa cu un singur utilaj.
Principiul care a condus la realizarea masinilor cu cofraje glisante
pentru imbracaminti rutiere este cel al tixotropiei betonului datorita aditivilor
antrenori de aer si a vibrarii energetice care permit decofrarea imediata a
stratului de beton.
Masinile cu cofraje glisante pot realiza peste 1 km cale pe zi cu
latimea de 8...15 m si grosimi ale stratului de beton care pot ajunge la 30...45
cm.
Betonul adus cu autocamioanele este descarcat direct pe stratul suport
umezit in prealabil (atunci cand este permis accesul pe acesta, cum este in
cazul suportului din materiale stabilizate cu ciment sau al imbracamintilor
asfaltice existente care se consolideaza), sau intr-un buncar care se poate
deplasa transversal.
Asternerea betonului in strat se face cu repartizatoare cu snec elicoidal
sau direct cu ajutorul buncarului.
Cofrajele laterale glisante au lungimea de 4m si sunt sustinute de
sasiul masinii care se sprijina pe 2 sau 4 senile. Forma cofrajelor poate fi
plana (realizand fata verticala sau cu taluz inclinat) sau poate avea alte forme
realizand de exemplu un profil in lamb si uluc.
Stratul de beton asternut poate avea o singura panta transversala
(profil pentru autostrazi) sau poate fi un profil cu 2 pante transversale (tip
acoperis).
Compactarea betonului se executa cu baterii de pervibratoare
orizontale orientate in sens longitudinal, care pentru grosimi de dala mai
mari de 15...20 cm sunt mai eficiente decat grinzile vibratoare.
Pervibratoarele sunt amplasate in partea din fata a masinii, la o inaltime

66

situata in treimea superioara a stratului sau la straturile mai groase de 25 cm


la mijloc.
Frecventa de vibrare poate fi modificata in functie de gradul de
lucrabilitate al betonului si de viteza de lucru a masinii.
Betonul este mulat intr-un strat de grosime constanta intre stratul
suport, cofrajele laterale si un dispozitiv care ii asigura suprafata: placa de
nivelare vibratoare si grinzi oscilante sau placa de mulare; din acest punct de
vedere deosebindu-se doua familii de masini.
Finisarea suprafetei betonului se realizeaza cu ajutorul unor placi
suspendate sau cu benzi de cauciuc cu miscare continua in sens transversal.
Masinile sunt prevazute si cu dispozitive pentru taierea rosturilor
longitudinale si transversale de contractie in betonul proaspat.
Ghidarea masinii cu cofraje glisante se poate face manual (in acest caz
se impune o atentie deosebita pentru realizarea caii de rulare pentru senile la
cota si uniform, iar senilele sa prezinte o lungime de contact cu calea cat mai
mare peste 9m) sau automat cu ajutorul dispozitivelor electronice si
hidraulice de comanda. In acest caz sistemul de referinta pentru asigurarea
ghidarii si nivelului il poate constitui banda de beton alaturat, o coarda de
otel sau o raza laser.
De mentionat ca distribuitorul pentru mixturi asfaltice N.P.K., fabricat
in tara noastra poate fi folosit si la asternerea imbracamintei din beton de
ciment realizand dale cu latimea de 3; 3,5 sau 4 m si grosimea cuprinsa intre
12...20 cm. In acest scop utilajul este dotat din fabricatie cu urmatoarele
dispozitive:
- cofraje glisante;
- nivelator vibrator;
- grinda de sclivisire care executa o miscare de driscuire;
- cutit pentru taierea rosturilor;
- platforma de lucru.

1.5.

PROTEJAREA SUPRAFETEI BETONULUI

Betonul din imbracamintea rutiera trebuie protejat pana la darea in


exploatare, contra solicitarilor de natura climatica si a solicitarilor de natura
mecanica.
Protectia din prima categorie are drept scop pastrarea starii de
umiditate necesare prizei si intaririi cimentului. Betonul va trebui ferit atat
de actiunea directa a razelor soarelui si a temperaturilor ridicate, de
umiditatea scazuta a aerului, de curentii de aer (factori care conduc la
67

evaporarea apei din beton) precum si de ploile puternice care pot spala
mortarul deteriorand suprafata si chiar distrugerea marginilor dalelor turnate
cu cofraje glisante.
Aceasta protectie se realizeaza in 2 faze.
Astfel, imediat dupa terminarea finisarii dalei se protejeaza suprafata
betonului cu acoperisuri sau umbrare din prelate sau folia opaca montate pe
ferme usoare din lemn sau metal. Pentru manipularea usoara fermele sprijina
prin intermediul unor roti pe calea de rulare si pot fi usor deplasate in lungul
acesteia pentru a urmari celelalte utilaje din fluxul de executie. In functie de
ritmul de lucru si de conditiile atmosferice lungimea pe care se face protectia
poate sa fie de 50...100 m.
Aceasta protectie trebuie mentinuta pana la zvantarea completa a
suprafetei (3...5 ore de la finisare) dupa care pentru a mentine in continuare
regimul umed necesar pentru evitarea fisurarii dalelor se executa cea de a
doua faza a protectiei in care se poate actiona in doua moduri:
- acoperirea suprafetei cu o pelicula impermeabila de emulsie
(cationica, de parafina sau de latex) sau din alte substante
chimice (cum sunt produsele romanesti polisol sau P 45);
- acoperirea cu un strat de nisip in grosime de 2 cm care va fi
mentinut umed prin stropire cu apa pe toata durata pe care
trebuie asigurata protectia (cel putin 10 zile), sau prin
acoperirea cu folie de polietilena.
Pelicula de protectie se aplica prin pulverizare in strat subtire dar
continuu si atunci cand este de culoare inchisa se recomanda sa fie apoi
acoperita cu un strat subtire de nisip (cca 1,5 cm). Normele franceze prevad
utilizarea unor materiale de culoare alba pentru a se putea controla
uniformitatea si omogenitatea raspandirii si pentru a limita absorbtia caldurii
din radiatia solara.
Pelicula de protectie se aplica si pe suprafetele laterale verticale ale
dalelor din beton (in cazul executarii cu cofraje glisante .......... se aplica
odata cu protejarea suprafetei orizontale, iar in cazul executarii in cofraje
fixe, dupa demontarea .........adica dupa 24 ore suprafata laterala dinspre
acostament si 48 ore suprafata dinspre axa caii).
Protectia prin mentinerea stratului de nisip umed este mai costisitoare
necesitand udari repetate (pe timp calduros suprafata trebuie stropita cu apa
la intervale de 2...6 ore, fiind oprita numai daca temperatura aerului coboara
sub + 50 C).
In ceea ce priveste protejarea betonului de solicitarile mecanice din
circulatie, in primele 24 ore de la executie este interzisa si circulatia
pietonilor (se va circula numai pe dulapi sprijiniti pe longrine). Pe perioada
68

de intarire a betonului, pana la darea in circulatie a imbracamintei se vor lua


masuri de interzicerea circulatiei autovehiculelor pe suprafata acesteia.
Imbracamintile din beton de ciment vor fi date in circulatie numai
dupa ce betonul a atins cel putin 70% din rezistentele prescrise la 28 zile,
valoare care se determina prin incarcarea epruvetelor de beton confectionate
la statia de betoane in momentul executarii stratului si pastrate in conditiile
existente la locul de punere in opera a betonului. Orientativ, in functie de
tipul cimentului folosit si a temperaturii atmosferice medii inregistrate in
perioada de intarire, intervalul de timp necesar pentru atingerea a 70% din
marca este prezentat in tabel.
Intervalul de timp pentru atingerea a 70% din marca betonului, in zile
Tipul betonului si al cimentului
Beton obisnuit cu ciment P15 sau P 40
Betoane obisnuite cu ciment CD 40
sau betoane cu adaosuri de zgura sau
cenusa

1.6.

Numar zile pentru temperatura medie de:


+50C +100C +150C +200C +250C +300C
14
11
9
7
6
5
21

15

12

10

EXECUTAREA ROSTURILOR
1.6.1. CLASIFICAREA ROSTURILOR

Pentru a evita fisurarea si craparea imbracamintilor rutiere din beton


de ciment datorita solicitarilor multiple la care sunt supuse (contractii la
intarire, variatii de volum la modificarile de temperatura, incovoiere datorita
traficului si a gradientului de temperatura dintre cele doua fete), acestea nu
se executa de obicei continuu ci din dale separate intre ele prin rosturi.
Ca pozitie in plan rosturile din imbracamintile rutiere din beton de
ciment pot fi:
- longitudinale atunci cand coincid cu axa caii sau sunt
paralele cu acestea;
- transversale atunci cand sunt perpendiculare sau inclinate
fata de axa caii.
Dupa rolul indeplinit, rosturile pot fi:
- rosturi de contact (de constructie sau de lucru) care separa dale
realizate in etape diferite;
- rosturi de dilatatie care permit deplasarea dalelor sub efectul
variatiilor sezoniere ale temperaturii, evitand astfel aparitia

69

unor eforturi de compresiune ridicate care ar conduce la


strivirea betonului sau la fisurarea dalelor;
- rosturi de contractie (numite si de contractie incovoiere) care
indeplinesc doua functiuni:
- in perioada de intarire a betonului localizeaza si
dirijeaza aparitia fisurilor de contractie;
- in timpul exploatarii localizeaza fisurile cauzate de
eforturile de incovoiere din variatiile zilnice de temperatura, din trafic sau
datorita tasarii neuniforme a stratului suport.
Dupa modul de executie se deosebesc:
- rosturi amenajate, executate in momentul punerii in opera a
betonului;
- rosturi taiate in betonul in curs de intarire.
Dupa adancimea lor, rosturile pot fi:
- rosturi complete, care se executa pe toata grosimea dalei:
- rosturi partiale (de suprafata) executate numai pe o anumita
grosime (pe grosimea stratului de uzura sau pe 1/3...1/4 din
grosimea dalei executate intr-un singur strat).
1.6.2. EXECUTAREA ROSTURILOR DE CONTACT
Rosturile de contact pot fi longitudinale cand imbracamintea se
executa din benzi de latime limitata (rosturi de constructie) sau transversale,
in cazul in care se intrerupe turnarea betonului datorita livrarilor neritmice,
intemperii, defectarea utilajelor, sfarsitul programului (rosturi de lucru).
Rosturile de contact se executa pe toata grosimea dalei si au fata
verticala, realizata cu ajutorul longrinelor sau a unui cofraj sprijinit.
Pentru a nu se produce deplasarea dalelor adiacente pe suprafata
inclinata transversal a suportului si pentru a repartiza incarcarea provenita
din trafic acestea se ancoreaza unele de altele cu ajutorul unor armaturi. In
cazul punerii in opera a betonului in cofraje fixe, pentru a asigura
continuitatea armaturilor in rostul longitudinal se procedeaza prin unul din
urmatoarele moduri:
- introducerea barelor in betonul proaspat din prima fasie turnata
prin orificii practicate in peretele vertical al longrinei;
- executarea armaturilor din 2 bare independente, continuitatea
acestora restabilindu-se prin infiletare una in alta;
- indoirea la mijloc a ancorelor (prevazute in acest caz cu
ciocuri) dupa un unghi de 900 (sub forma de L) si montarea
acestora cu o latura lipita de longrina la executarea primului fir
70

de circulatie. Barele sunt sustinute de calareti la jumatatea


grosimii dalei, iar latura lipita de longrina va fi infasurata in
hartie sau folie de polietilena pentru a nu se produce aderenta
betonului. Dupa demontarea longrinei din axa drumului,
jumatatea protejata a ancorei ce a fost montata in lungul
longrinei se va indrepta fara inflexiuni.
Prescriptiile tehnice din tara noastra prevad ca ancorarea sa se
realizeze cu bare de otel beton OB 37 cu diametrul de 10 mm si 1 m lungime
(prevazute ca ciocuri) asezate la distanta de 3 m una de alta. La reluarea
betonarii pe suprafata verticala a betonului intarit se aplica o pelicula de
emulsie bituminoasa in doua straturi, iar la rosturile transversale (de lucru)
se aseaza si o fasie de carton asfaltat.
Dupa 12...24 ore de la betonare partea superioara a rostului se va taia
cu masina de taiat rosturi pana la o latime de maximum 8 mm si o adancime
de (1/3...1/4)h la dalele turnate intr-un singur strat si pe grosimea stratului de
uzura in cazul executarii dalelor din mai multe straturi.
1.6.3. EXECUTAREA ROSTURILOR DE DILATATIE
Rosturile de dilatatie sunt prevazute la distanta de 70...100 m, sau
chiar mai mult, in functie de grosimea dalelor. In unele tari (S.U.A., Belgia,
Germania) aceste rosturi nu se mai executa, sau sunt prevazute numai atunci
cand betonarea se face la temperaturi mai mici de + 50C (Anglia, Franta).
In vecinatatea lucrarilor fixe (in cazul tablierelor sau placilor de
racordare ale viaductelor, pasajelor si podurilor), precum si la capetele
sectoarelor de drum in curba, realizarea unor astfel de rosturi este
obligatorie, lipsa lor provocand impingeri periculoase datorita dilatarii
betonului la temperaturi ridicate.
Prescriptiile tehnice din tara noastra impun executarea rosturilor de
dilatatie transversale la distanta de 100 m, iar a celor longitudinale in cazul
pietelor, platformelor sau intersectiilor mai largi de 100m, la mijlocul
latimii, in locul unui rost de contact.
Rosturile de dilatatie se executa pe toata latimea caii si pe intreaga
grosime a imbracamintei, largimea rostului (18...20 mm) si materialele
folosite trebuie sa permita dilatarea betonului.
Tehnologia de executie a rosturilor de dilatatie este aceeasi indiferent
de pozitia lor (longitudinal sau transversal).
Rosturile de dilatatie se executa prin montarea unei scanduri de esenta
moale la pozitia stabilita. Scandura va avea grosimea de 16...18 mm, iar
latimea va fi in functie de grosimea dalei si anume:
71

- cu 6 cm mai mica decat grosimea dalei turnate intr-un singur


strat;
- cat inaltimea stratului de rezistenta cand dala se executa din
doua straturi.
Inainte de montare, scandura va fi mentinuta timp de cel putin 24 ore
in apa.
Scandura trebuie asezata perfect vertical, perpendicular fata de
longrina si va fi fixata astfel incat sa-si pastreze pozitia verticala in tot
timpul executarii imbracamintei din vecinatatea sa si sa nu permita legatura
intre dalele adiacente nici pe dedesupt, nici pe la capete.
Partea superioara a rostului (6 cm sau h uzura) se realizeaza fie prin
montarea de la inceput peste scandura a unei piese metalice cu gol in interior
si vopsita cu o pelicula bituminoasa pe laturile care vin in contact cu betonul
(piesa care va fi extrasa dupa compactarea si finisarea betonului), sau prin
taierea ulterioara a betonului intarit pe o latime mai mare cu 2 mm decat
grosimea scandurii de la baza rostului.
La betonarea primului strat, compactarea betonului in aceasta zona se
face manual sau cu placa vibratoare pentru a nu se deranja pozitia scandurii.
Cel de al doilea strat (uzura) se executa in mod continuu, inaltimea totala a
rostului montat (inclusiv fierul de rost) fiind cu 5 mm mai mica decat
grosimea totala a dalei. Pozitia rostului va fi marcata pe longrine pentru a
extrage fierul de rost sau pentru a taia rostul exact in planul vertical al
scandurii.
Dupa extragerea fierului de rost, muchiile dalei vor fi rotunjite cu o
mistrie, muncitorul care efectueaza aceasta operatie gasindu-se pe o
platforma de lucru. Golul realizat la partea superioara a dalei va fi colmatat.
Operatia de colmatare poate fi eliminata prin folosirea rostului integral
prefabricat. In acest scop pe una din muchiile scanduri se va realiza de la
inceput masticul bituminos, sustinut cu ajutorul unei armaturi .
1.6.4. EXECUTAREA ROSTURILOR DE CONTRACTIE
Rosturile de contractie se executa numai la partea superioara a dalei
de beton pe grosimea stratului de uzura sau pe 1/3...1/5 din grosimea totala
(dar nu mai putin de 5 cm) in cazul dalei turnate intr-un singur strat.
Prin micsorarea sectiunii dalei se asigura ulterior fisurarea in
continuare a intregii sectiuni in dreptul rostului. Cand grosimea dalei este
mare (h1 2h2), pentru a favoriza aparitia fisurii, sectiunea trebuie slabita
mai mult si in acest scop se va monta de la inceput un element din tabla,
lemn, material plastic, la baza stratului.
72

Rosturile transversale de contractie sunt prevazute a se executa pe


toata latimea imbracamintei, in linie continua, perpendicular pe axa
drumului sau inclinate la 1/6, la distanta de 4...6 m (in general mai mica de
25 h, unde h este grosimea totala a dalei) dupa o schema prestabilita prin
proiect (4-5-4; 5-4-5 sau 5-6-5m). Se prefera executia inclinata a rosturilor
transversale, intrucat se realizeaza conditiile pentru o circulatie mai
silentioasa.
La ceea ce priveste tehnologia de executie a rosturilor de contractie
sunt practicate doua metode:
- prin vibrare;
- prin taiere in betonul in curs de intarire
Rosturile vibrate se realizeaza prin introducerea unei fasii de carton
bituminat sau folie de polietilena in betonul proaspat, cu ajutorul unui cutit
vibrator.
Fasia de carton sau folie este mai lata decat adancimea rostului cu 5
cm, fiind petrecute dupa lama cutitului pe circa 3 cm, iar restul care ramane
deasupra suprafetei se va taia dupa intarirea betonului.
Taierea rosturilor se executa in betonul intarit cu ajutorul masinii de
taiat rosturi.
Organul de lucru al acestei masini il constituie una sau mai multe
freze cu cu disc abraziv sau cu diamante. Metoda este costisitoare, atat prin
utilajul folosit, cat si prin faptul ca se consuma cantitati insemnate de apa,
taierea fiind posibila numai sub jet de apa, rostul trebuind apoi sa fie bine
spalat pentru a asigura aderenta materialului de colmatare.
In legatura cu momentul cel mai favorabil pentru taierea rosturilor
exista doua tendinte contradictorii: operatia trebuie sa aiba loc suficient de
tarziu pentru ca betonul sa se intareasca indeajuns si sa nu fie smulse
granulele in momentul taierii; totodata insa taierea rostului trebuie facuta
suficient de devreme pentru a nu se produce fisurarea betonului datorita
contractiei. In cazurile cele mai defavorabile taierea rosturilor trebuie sa se
faca la un interval de 6...10 ore de la turnarea betonului. Prescriptiile tehnice
din Romania prevad ca taierea rosturilor sa se desfasoare la 6...24 ore de la
punerea in opera a betonului. Ca masura de siguranta, pentru a preveni
fisurarea pana in momentul taierii rosturilor se procedeaza uneori la
realizarea de rosturi intercalate (un rost realizat prin vibrare in betonul
proaspat, unul prin taierea s.a.m.d.), sau realizarea mai intai a rosturilor la
distanta mai mare (1 rost din 3) dupa care urmeaza a fi indesite.
Rosturile longitudinale de contractie se executa numai in cazul in care
banda de beton care se toarna are o latime mai mare de 5,0 m, realizandu-se

73

in axa acesteia. Se va folosi numai metoda taierii betonului, executia acestor


rosturi facandu-se dupa taierea tuturor rosturilor transversale de contractie.

1.6.5. ROSTURI AMENAJATE


In toate cazurile in care exista pericolul de a se produce tasari
diferentiate ale dalelor, trebuie prevazute amenajarea rosturilor de dilatatie si
a celor de contractie prin armare, asigurandu-se in acest mod conlucrarea
dalelor alaturate.
O problema mai dificila apare in cazul armarii rosturilor de dilatatie
deoarece trebuie sa se asigure in acelasi timp atat transmiterea incarcarilor
de la o dala la alta cat si deplasarea lor reciproce. Acest lucru este posibil
prin executarea montajului.
Gujoanele sunt fixate de la inceput in scandura care se fixeaza in rost,
la din grosimea dalei, perpendicular pe aceasta. Pentru pastrarea cu
precizie a pozitiei lor in timpul operatiei de turnarea betonului gujoanele vor
fi montate in panouri fiind sustinute de strieri. Nerespectarea paralelismului
intre gujoane conduce la aparitia unor contrari de eforturi mari in beton care
pot produce fisurarea dalei la extrimitatea gujoanelor.
Gujoanele vor fi incastrate alternativ intr-una din dale si lasate sa se
deplaseze liber in cealalta.
Pentru a impiedica aderenta betonului la partea gujonului care trebuie
sa se deplaseze, suprafata laterala a acestuia se vopseste cu bitum. Cursa
gujoanelor se asigura prin prevederea unor mansoane la capatul liber cu 3...4
mm mai mari in diametru decat grosimea gujonului, iar spatiul liber de circa
2 cm din interiorul mansonului se umple cu calti, pluta sau pasla.
Distanta intre doua gujoane este de 300...400 mm, fiind mai mica spre
marginile dalei. Lungimea unui gujon este de 450...500 mm, iar diametrul de
20 mm.
Rosturile de contractie pot fi si ele armate cu bare avand diametrul de
25...30 mm si lungimea de 450...600 mm. Barele vor fi introduse prin
vibrare in betonul proaspat, la mijlocul grosimii dalei, perpendicular pe rost,
la distanta de 300...400 mm. In acest caz nu se mai transmit deplasari de la o
dala la alta si barele de armatura (gujoanele) vor fi lasate sa adere la beton.

74

1.6.6. COLMATAREA ROSTURILOR


Golul realizat la partea superioara a rosturilor trebuie umplut cu un
material care sa poata urmari miscarea dalelor fara sa fisureze, sa aiba o
susceptibilitate termica redusa si sa fie rezistente la poansonare pentru a se
opune patrunderii corpurilor straine, astfel incat prin operatia de colmatare
sa se realizeze o buna etansare, impiedecandu-se patrunderea apei de la
suprafata in terenul de fundatie.
Se folosesc pentru etansarea rosturilor masticuri bituminoase turnate
la cald sau masticuri care pot fi puse in opera la rece (bazate pe elastomeri
sau rasini epoxidice), precum si produse prefabricate din cauciuc sau
neopren.
Folosirea unor elemente prefabricate din materiale elastice, avand
sectiunea tubulara sau alte forme cu gol in interior prezinta avantajul ca pot
realiza o buna etanseitate prin mentinerea permanenta in contact cu peretele
rostului (elemente respective au sectiunea mai mare decat rostul cu 15...30%,
fiind introduse prin presare) si consuma o cantitate mai mica de mastic.
Aceste elemente se folosesc la etansarea rosturilor de dilatatie care au
o latime mai mare, in rosturile de contractie si in cele de contact executate
prin taiere fiind introdusi pentru etansare snururi din cauciuc sau placi din
neopren.
Tehnologia de colmatare a rosturilor presupune mai intai o foarte
atenta curatire a rosturilor de corpuri straine sau praf cu ajutorul unor
scoabe, a periilor de sarma si a aerului comprimat. Inainte de a se aplica
masticul bituminos peretii rostului vor fi amorsati cu o pelicula de emulsie
bituminoasa cu rupere rapida si se introduc in rost, prin snurul sau elementul
cu sectiune tubulara.
Masticul folosit in tara noastra la colmatarea rosturilor are urmatoarea
compozitie:
- bitum tip D80/120........................................30...35%
- filer de calcar................................................60...57%
- DANUVAL (cauciuc masinat).....................10....8%
Masticul se prepara pe santier la cald (180...1900C) prin amestecarea
timp de 3...4 ore in malaxoarea speciale si se aplica manual, prin turnare, cat
este inca fierbinte si se prezinta in stare lichida.
Pentru colmatarea rosturilor de dilatatie care au o deschidere mai mare
se recomanda folosirea produsului ASROBIT care este un mastic bituminos
fibros, plastifiant si se livreaza in butoaie metalice, introducerea sa in rost
efectuandu-se manual (cu spaclu) sau mecanizat (cu pompe) la temperaturi
obisnuite (mai mari de + 150C).
75

Masticul nu trebuie introdus in exces, recomandandu-se ca suprafata


rostului dupa colmatare sa romana usor concava.
1.7.

CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR

Pentru obtinerea unei imbracaminti din beton de buna calitate trebuie


respectat cu strictete procesul tehnologic, efectuandu-se controale si
verificari in toate fazele de executie: pregatirea suportului, prepararea
betonului, transportul, asternerea, finisarea si tratarea betonului dupa turnare,
executarea rosturilor.
Ca si in cazul executarii straturilor rutiere din mixtura asfaltica se va
urmari pe santier:
- calitatea materialelor utilizate (agregate, ciment, apa, aditiv,
substante pentru protectia stratului etc.);
- respectarea dozarii exacte a componentilor;
- calitatea betonului;
- buna functionare a utilajelor pentru prepararea betonului si
asternere;
- executarea la timp si in conditiile stabilite a tuturor lucrarilor
prevazute in fisa tehnologica.
Verificarea betonului se va face in stare proaspata la statia de betoane
unde se va urmari dupa o frecventa indicata in normele tehnice in vigoare:
compozitia, lucrabilitatea, densitatea aparenta, continutul de aer oclus,
precum si la locul de punere in opera: lucrabilitatea si temperatura.

76

CAIET DE SARCINI
COLECTAREA SI EVACUAREA
APELOR DE SUPRAFATA

77

CUPRINS :
CAP.A Generalitati
1. Domeniul de aplicare
2. Prevederi generale
CAP.B Materiale
1. Materiale pentru betoane si mortare
1.1. Armaturi
1.2. Agregate
1.3. Apa
1.4. Otel beton
2. Materiale pentru pereuri si zidarii
2.1. Nisip
2.2. Piatra bruta
2.3. Bolovani de rau
3. Materiale si tuburi pentru drenuri
3.1. Materiale pentru filter
3.2. Tuburi pentru drenuri
4. Borduri pentru trotuare si refugii
5. Prefabricate pentru rigole, santuri si casiuri
6. Controlul calitatii materialelor
CAP.C Executia lucrarilor
1. Pichetarea si executia sapaturii
CAP.D Executia santurilor, rigolele si casiurilor
1. Prevederi generale de executie
2. Executia pereurilor
3. Pereu din beton turnat pe loc
4. Pereu din elemente prefabricate
CAP.E Executarea drenurilor si a dispozitivelor de evacuare a apelor
corpul terasamentului
1. Prescriptii generale
2. Executia drenurilor de acostamnt
3. Executia drenului longitudinal sub acostament sau rigola
CAP.F Borduri
1. Executia lucrarii
78

din

CAP.G Controlul de calitate


CAP.H Receptia lucrarilor
1. Receptia pe faze
2. Receptia preliminara

79

CAP.A GENERALITATI
1. Domeniu de aplicare
Caietul de sarcini se aplica la realizarea dispozitivelor de scurgere si
evacuarea apelor de suprafete si anume:
- santuri la marginea platformei
- santuri de garda
- rigole la marginea platformei
- rigola la bordura
- rigola la acostament
- casiuri
2. Prevederi generale
2.1. Antreprenorul este obligat sa asigure toate masurile organizatorice
si tehnologice corespunzatoare pentru respectarea prevederilor din acest
caiet de sarcini.
2.2. Antreprenorul va asigura prin laboratorul su prin colaborare cu
unitati specializate, efectuarea tuturor incercarilor si determinarile rezultate
din prevederile actelor normative corespunzatoare, cat si cele ce rezulta din
aplicarea prezentului caiet de sarcini.
2.3. In cazul cand beneficiarul sau proiectantul de specialitate
constanta abateri se va dispune sistarea categoriei de lucrari respective si
executarea tuturor masurilor de remediere dispuse de acestia pe cheltuiala sa
sau suplimentarea cheltuielilor de deviz.
CAP. B MATERIALE
1. Materiale pentru betoane si mortare
1.1. Cimenturi
Cimenturile folosite vor corespunde conditiile de calitate prescrise
prin standarde in cazul cand proiectantul de specialitate nu face precizari
speciale si anume:
- ciment PORTLAND
I 32.5; I 32.5R coform SR 388
I 42.5; I 42.5R
- cimenturi compozite
II A-S 32.5; II A-S 32.5R
II B-S 32.5
III A- 32.5-conform SR 1500
Conditiile tehnice de receptie, lucrare si control vor corespunde
standardelor respective.

80

1.1.1. Depozitarea cimentului se va face numai dup ace se constata


existenta certificatului de calitate, in conditii corespunzatoare.
1.1.2. Durata de depozitare nu trebuie sa depaseasca 45 zile de la data
livrarii de catre producator.
1.1.3. Cimentul ramas in depozit peste durata prescrisa nu va putea fi
folosit decat dupa verificarea starii de conservare si a rezistentelor mecanice.
1.1.4. Controlul calitatii cimentului se va face de catre antreprenor
conform prevederilor din tabelul corespunzator.
1.2. Agregate
1.2.1. Se folosesc agregate naturale si agregate concasate.
1.2.2. Agregatele trebuie sa provina din roci nealterabile in atmosfera,
apa sau la cicluri de inghet dezghet.
1.2.3. Nisipul trebuie sa fie aspru la pipait, iar din punct de vedere al
continutului trebuie sa corespunda conditiilor din tabelul anexat.
1.2.4. Sortimente de agregate trebuie sa aiba granulozitatea continua.
1.2.5. Agregatele se vor aproviziona din timp in cantitati suficiente
pentru a se mentine omogenitatea si constanta calitatii stabilite pe baza
determinarilor de laborator prevazute in standarde.
1.2.6. Laboratorul va tine evidenta certificatelor de calitate emise de
furnizor, cat si a determinarilor efectuate.
1.3. Apa
Apa utilizata la prepararea mortarelor si betoanelor poate proveni din
reteaua publica cat si din alte surse, cu indeplinirea conditiilor impuse de
STAS 790-84.
1.4. Otel beton
1.4.1. Armaturile pentru beton armat turnat sau in elemente
prefabricate se vor realize din OB 37 sau PC 52 conform prevederilor
proiectului, cu indeplinirea conditiilor prevazute de STAS 438/1-89.
1.4.2. Livrarea otelului beton se va face cu certificate de calitate.
1.4.3. Suprafetele de stocare sa fie curate si amenajate astfel incat
otelul beton san u vina in contact cu solul sau sa rugineasca sub intemperii.
2. Materiale pentru pereuri si zidarii
2.1. Nisip pentru pereuri
Substratul de nisip se va realize dinnisip natural sortul 0-7mm.
2.2. Piatra bruta trebuie sa provina din roci nealterabile, trebuie sa
fie omogene sis a aiba o structura compacta.
2.3. Bolovani de rau trebuie sa provina din roci nealterabile, fara a
se prezenta fese de clivaj

81

3. Materiale si tuburi pentru drenuri.


3.1.1. Materiale pentru filtrare
Balastul sort 0-63 mm, ca material drenant va avea echivalentul de
nisip superior lui 40.
Balastul trebuie sa fiecurat, san u contina resturi vegetale sau fractiuni
argiloase, cu granulometre continua.
3.1.2. In zona tubului perforat se va folosi pietris ciuruit santul 740mm, in conditiile STAS 662-89.
3.2. Tuburi pentru drenuri.
Pentru colectarea si evacuarea apei se pot folosi:
- tuburi rigole de..de nivel in conditiile STAS 6675/2-86.
- tuburi din polietilina in conditii STAS 10617/2-84
- tuburi ondulate riflate perforate din polietilena in conditiile
NI 8500 80.
Se va consulta tabelul anexat si se vor respecta prevederile din proiect.
Pentru realizarea capetelor de omisie la drenuri se vor folosi tuburi
perforate din beton cu sectiune circulara cu cep si buze, fara talpa D=200mm
si lungimea de 1,00m, conform STAS 816-80.
4.Borduri pentru trotuare si refugii
4.1.Bordurile vor fi realizate din beton conform prevederilor STAS
1139-87. Se va consulta tabelul anexat.
5. La amenajarea rigolelor, santurilor si casiurilor din elemente
prefabricate se vor folosi prefabricate date prin proiect sau cele date de
STAS 10796/2-79.
Prefabricatele se vor realize pe santier din beton clasa Bc15 cu
respectarea dimensiunilor din detaliile de executie ale proiectului.
6. Controlul calitatii materialelor
6.1. Materialele procurate se vor supune incercarilor preliminare si
incercarile de reteta de catre laboratorul de santier.
6.2. Rezultatele determinarilor vor corespunde prevederilor STAS sau
ale caietului de sarcini.
6.3. Se va consulta tabelul anexat.

82

CAP.C EXECUTIA LUCRARILOR


1. Pichetarea si executia sapaturii
1.1. Pichetarea consta in materializarea axei si elementele de
planimetrie ale lucrarii, conform profilelor date in piesele desenate ale
proiectul.
1.2. Se vor planta reperi de nivelment in vederea respectarii cotelor
date in piesele proiectului.
1.3. Sapaturile vor fi executate cu respectarea detaliilor de executie si
a profilelor privind cotele de nivel(relative sau absolute) si pantele prescrise.
1.4. Pamantul rezultat din sapaturi va fi depozitat si eventual refolosit
la umpluturi daca corespunde conditiile de calitate.
1.5. Umpluturile vor fi compactate metodic, densitatea uscata va
atinge 95% din densitatea optima uscata, Proctor Normal.
CAP. D EXECUTIA SANTURILOR, RIGOLELOR SI
CASIURILOR
1. Prevederi generale
1.1. Dimensiunile si forma sunt indicate in detaliile de executie ale
proiectului.
1.2. Se vor respecta cotele si pantele proiectate, avand in vedere ca
panta longitudinala minima este de 0,25% in teren natural si 0,1% in cazul
santurilor si rigolelor pereste.
1.3. Pe portiunile umede se depasesc pantele maxim, se vor prevedea
trepte pentru reducerea pantelor sub valorile maxime admisibile.
1.4. Se va consulta tabelul anexat.
1.5. Rigolele de acostament sunt obligatorii la ramblee si pentru
combaterea eroziunii taluzelor asigurandu-se descarcarea lor prin casiuri pe
taluz.
1.6. Santurile de garda se vor prevedea la 1,50 m de piciorul
rambleului, iar pe banda e teren se va asigura o panta de 2,0% spre sant.
2. Executarea pereurilor
2.1. Pe terenul bine nivelat se va asterne un strat de nisip gruntos de
5 cm dupa pilonare.
2.2. La asternere stratul de nisip afanat de 8 cm grosime in care se vor
implanta pietrele sau bolovani de rau cu rosturi tesute.
2.3. Se compacteaza cu maiul.

83

2.4. Se asterne nisipul de impanare sau se rostuieste cu mortare de


ciment.
2.5. Suprafata trebuie sa fie regulata, neadmitandu-se abateri mai mari
de 2 cm peste suprafata teoretica.
2.6. In locul nisipului afanat se poate prevedea prin proiect mortar sau
beton in care sa se faca implantarea.
2.7. Pereul va fi protejat contra uscarii fortate timp de 3-7 zile prin
udare si acoperite cu rogojini.
3. Pereu din beton turnat pe loc
3.1. Pereul turnat va fi protejat impotriva uscarii sau ploii.
4. Pereu din elemente prefabricate
4.1. Elementele prefabricate din beton vor fi asezate pe un strat de
nisip
pilotat sau o fundatie de beton conform detaliilor de executie.
4.2. Forme si dimensiunile prefabricatelor vor fi cele dateprin proiect
sau propuse de antreprenor si acceptate de diriginte.

CAP. E EXECUTIA DRENURILOR SI A DISPOZITIVELOR


DE EVACUARE DIN CORPUL DRENULUI
1. Prevederi generale
1.1. Evacuarea apei din substratul inferior al fundatiei se realizeaza
prin:
- drenuri transversale de acostament
- strat drenat continuu
- dren longitudinal sub acostament sau rigola casiu.
1.2. Drenurile de acostament vor avea o latime de 30 cm si
adancime de 50 cm, amplasat la o distanta de 10-20m in functie
de panta longitudinala a drumului sau a platformei.
Drenurilevor avea o panta de 5% si se vor executa normal, pe
axa drumului atunci cand panta longitudinala este de sub 2%
repectiv sub un unghi de 600 atunci cant valoarea pantei este
mai mare de 2%, inclinarea fiind in directia pantei.
1.3. Stratul drenant continuu are o grosime de 15 cm pana la
talazuri.
1.4. Evacuarea apei din drenuri se va face cu min.15 cm deasupra
84

fundului santului sau deasupra terenului limitrof.


1.5. Drenurile longitudinale se prevad in zonele unde nu exista
posibilitatea evacuarii apelor prin santuri, panta longitudinala va fi de
min.0,3%.
2. Executia drenurilor de acostament
2.1. Dupa executia stratului de fundatie si completarea
acostamentelor cu pamant la nivelul acestuia, inainte de cilindrare se vor
realize sapaturile pentru drenuri conform prevederilor proiectului, pamantul
sapat inlocuindu-se cu materialul drenat, cu asigurartea continuitatii
materialului granular din fundatie la cote inferioare a acestuia.
2.2. Dupa terminarea acestor operatiuni se trece la cilindrarea
fundatiei si acostamentelor cu asigurarea evacuarii apei din dren la o cota
superioara fata de fundul santului sau nivelului terenului inconjurator.
2.3. Stratul drenat continuu se executa o data cu stratul inferior al
fundatiei, la grosimea prescrisa si cu asigurarea paralelismului cu suprafata
stratului de forma executat anterior.
3. Executia drenului longitudinal
3.1. In cazul sapaturii manuale aceasta se va executa pe tronsoane
de 4-6m lungime din aval catre amone.
3.2. Tronsonul urmator se ataca dup ace se umple cel precedent cu
materialul drenant, conform prevederilor din proiect.
3.3. Se interzice mentinerea sapaturii deschise.
CAP. F BORDURI
1.1. Bordurile si rigolele prefabricate sunt montate pe o fundatie de
beton dupa executarea sapaturii la dimensiunile si cotele prevazute in
proiect.
1.2. Rosturile nu vor depasi 2 cm grosime si vor fi rostuite sau mortar
M50.
1.3. Tolerantele admise la montarea rigolelor si bordurilor vor fi mai
mici de 5mm fata de cotele date in profilele transversale.
CAP. G CONTROLUL DE CALITATE
1. Se vor efectua incercarile preliminre de informare si determinari
privind calitatea materialelor folosite, precum si cele de retele.
2. Se vor urmari pe parcursul executiei respectarea tehnologiei de
executie a retelelor stabilite pentru mortare si beton, marcile prescrise.
85

3. Rezultatele acestor centrale vor fi consummate in documentele de


evidenta ale santierului in vederea prezentarii acestora la receptiile pe faze,
conform tabelului anexat, cat si la receptia preliminara.
CAP. H RECEPTIA LUCRARILOR
1. Lucrarile ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini vor fi supuse
receptiei preliminare, inainte de a se trece la faza urmatoare de executie,
unele dintre ele avand character de lucrari ascunse.
2. Receptiile pe faze se vor face conform programului prescris in
tabelul anexat.
3. La receptia preliminara se va urmari:
- respectarea prevederilor proiectului si a caietului de sarcini;
- daca verificarea premergatoare au fost facute si consemnarile
facute;
- conditiile de desfasurare a receptiilor pe faze;
- constatarile facute pe parcurs de catre organelle de control ;
4. La receptia finala, dupa expirarea perioadei de garantie se va
consemna modul de comportare in timp pe ansamblul lucrarilor, cum au
functionat categoriile de lucrari ce fac obiectul prezentului caiet de sarcini.

86

ANTEMASURATORI
LISTELE CU CANTITATILE DE LUCRARI

87

LISTA AMENAJARE PARCARI BETONATE


BARLAD 2012

Nr.
crt.
4.

DENUMIRE OBIECTIV
Str.
Dragos
Voda
(Asociatia nr.35)

SUPRAFATA MP
Bl.C2,C3,C4,C5,C6

TOTAL

88

500
500 mp

ANTEMASURATOARE
AMENAJARE PARCARE BETONATA
STR. DRAGOS VODA BL. C2,C3,C4,C5,C6
ASOCIATIA NR. 35

S= (25 m x 20 m) = 500mp

1. DG04B1: Desfacere de borduri de piatra sau beton, orice dimensiune asezata pe beton
Ml 15
2. RCSB18B: Demolari si spargeri ale betonului simplu sau armat, vechi, manual, la
trotuar existent
Mc 1
3. TSA01D1: Sapatura manuala de pamant
Mc 50
500mpx 0,10m = 50mc
4. CZ0104C1: Preparare beton B100 pentru borduri, manual, granulatie <31 mm
Mc 3,15
70 ml x 0,045 mc/ml = 3,15 mc
5. DE10A1: Borduri prefabricate din beton pentru trotuare 20 x 50, pe fundatie din beton
Ml 70
6. DA06A1: Strat de agregate naturale cilindrate avand functia de rezistenta, filtranta,
izolatoare, aerisire, antigeliva si anticapilara, cu asternere manuala(balast)
Mc 75
500 mp x 0.15 m = 75 mc
7. DA06A2: Strat de agregate naturale cilindrate avand functia de rezistenta, filtranta,
izolatoare, aerisire, antigeliva si anticapilara, cu asternere manuala(nisip)
Mc 35
500 mp x 0,07 m = 35 mc
8. DC05B: Imbracaminte din beton executata intr-un singur strat de 18 cm grosime.
Mp 500
S = 25 m x 20 m = 500 mp

9. TRA01A05P: Transportulrutier al pamantului sau moluzului cu autobasculanta


To 280
500 mp x 0,40 m x 1,4 to/mc = 280 to
89

10. TRA01A05: Transportul rutier al materialelor, semifabricatelor cu autobasculanta


D = 5 km (balast, nisip, borduri)
To 190,15
11. TRI1AA01C1: Incarcarea materialelor, grupa A grele si marunte, prin aruncare
To 30
12. AUT3523: Excavator pe pneuri motor termic, pentru spart si incarcat in auto
Ore 18
13. TRA06A05: Transportul rutier al betonului, mortarului cu auto, betoniera
To 223,56
500 mp x 0,18 m x 2,4 to/mc = 216 to
70 ml x 0,045 mc/ml x 2,4 to/mc = 7,56 to
14. TRI1AG24C1: Incarcat borduri in auto
To 8,40
15. TRI1AG24H1: Descarcat borduri prefabricate din auto
To 8,40

INTOCMIT,

90

LISTELE CU CANTITATILE
DE LUCRARI

91

Formular F1
OBIECTIV: 54 STR.DRAGOS VODA BL.C2-C6

CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe obiectiv
Nr. cap./
subcap
deviz
pe obiect

Nr.
crt.

0
6

4.00

Valoarea, cheltuielilor /
obiect
exclusiv TVA

Denumirea capitolelor
de cheltuieli

PARCARE BETONATA

6.1

TOTAL grupa 6
TOTAL valoare (exclusiv TVA)
Taxa pe valoarea adaugata
Total valoare (inclusiv TVA)

PROIECTANT

92

din care C + M

Formular F2
Obiectiv 54 STR.DRAGOS VODA BL.C2-C6

CENTRALIZATORUL
cheltuielilor pe categorii de lucrari, pt.obiectul 01 - STR.DRAGOS VODA BL.C2-C6
Nr. cap./
subcap
deviz
obiect

Nr.
crt.

Valoarea
(exclusiv TVA)
1

0
1

I.

Lucrari de constructii
01 PARCARE BETONATA
TOTAL cap. I
TOTAL valoare (exclusiv TVA)
Taxa pe valoarea adaugata
Total valoare (inclusiv TVA)

PROIECTANT

93

Formular F3
OBIECTIV: 54 STR.DRAGOS VODA BL.C2,C3,C4,C5,C6

LISTA
cu cantitatile de lucrari pe categorii de lucrari
Obiect: 01 STR.DRAGOS VODA BL.C2-C6
Categorie: 01 PARCARE BETONATA

[ ron ]

Nr.

Capitol lucrari

Crt.

Simbol

Cantitatea

U/M

Pretul unitar
a)materiale
b)manopera

Denumire resursa

c)utilaj
d)transport

Observatii
Corectii

Total(a+b+c+d)

Liste Anexe
1

DG04B1

82

15.00000

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

DESFACEREA DE BORDURI DE PIATRA SAU DE BETON ORICE


DIMENSIUNE ASEZATA PE BETON

RCSB18B

99
0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

1.00000

M CUB
0.00%

0.00%

DEMOLARI SI SPARGERI ALE BETONULUI SIMPLU SAU ARMA


T,VECHI,MANUAL

TSA01D1

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

82

50.00000

M CUB

0.00%

0.00%

0.00%

SAP.MAN.IN SPATII INTINSE IN PAM.CU UMID.NAT.ARUNC


.IN DEPOZ.SAU VEHIC.LA H<0,6M T.F.TARE

94

Valoare

CZ0104C1

82

3.15000

M CUB

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

PREPARARE BETON B100 CU BALAST,GRANULATIA<31MM CU


CIMENT F25,MANUAL

DE10A1

82

70.00000

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

BORDURI PREFABRICATE DIN BETON PT TROTUARE 20 X 25


CM,PE FUNDATIE DIN BETON 30 X 15 CM
L:10173

-0019:CZ0104A1

-PREPARARE BETON B100 CU BALAST,GRANULATIA<31MM CU CIMENT F25,IN INSTALATII CENTRALIZATE

DA06A1

82

75.00000

M CUB

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

STRAT AGREG NAT(BALAST)CILINDR CU FUNCT REZIST FIL


TRANT IZOL AERISIRE ANTCAP CU ASTERN. MANUALA-20CM

DA06A2

82
0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

35.00000

M CUB
0.00%

0.00%

STRAT AGREG NAT(NISIP)CILINDR CU FUNCT REZIST FILT


R., IZOL AERISIRE ANTICAP CU ASTERN. MANUALA- 7CM

DC05B1

82

500.00000

MP

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

IMBRAC.BET.CIM BCR 3,5 LA PARCARI EXEC.INTR-UN SIN


GUR STRAT IN GROSIME DE 18 CM

9
Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

TRA01A05P

82

280.00000

TONE

0.00%

0.00%

0.00%

TRANSPORTUL RUTIER AL PAMINTULUI SAU MOLOZULUI CU


AUTOBASCULANTA DIST.= 5 KM

95

10

TRA01A05

82

190.15000

TONE

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

TRANSPORTUL RUTIER AL MATERIALELOR,SEMIFABRICATELO


R CU AUTOBASCULANTA PE DIST.=

11

5 KM.

TRI1AA01C1

82

30.00000

TONE

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

INCARCAREA MATERIALELOR,GRUPA A-GRELE SI MARUNTE,P


RIN ARUNCARE RAMPA SAU TEREN-AUTO CATEG.1

12

AUT3523

82

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

18.00000

ORE
0.00%

0.00%

EXCAVATOR PE PNEURI MOTOR TERMIC ,PENTRU SPART SI


INCARCAT IN AUTO

13

(0,71-1,25MC )

TRA06A05

82

223.56000

TONE

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

TRANSPORTUL RUTIER AL BETONULUI-MORTARULUI CU AUTO


BETONIERA DE 5,5MC DIST.

14

=5 KM

TRI1AG24C1

82

8.40000

TONE

0.00%

Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

0.00%

0.00%

ASIM-INCARCAT BORDURI PREFABRICATE IN AUTO


$

15
Sp.mat/Sp.man/Sp.uti

TRI1AG24H1

82
0.00%

8.40000

TONE
0.00%

0.00%

ASIM- DESCARCAT BORDURI PREFABRICATE DIN AUTO.

PROIECTANT

96

PERSOANA JURIDICA ACHIZITOARE (INVESTITOR)


Executant 04
Obiectiv 54

SC.CAI RUTIERE SRL BARLAD


STR.DRAGOS VODA BL.C2-C6

FORMULAR
F4

LISTA CUPRINZAND CONSUMURILE DE ORE DE FUNCTIONARE A UTILAJELOR DE CONSTRUCTII


Nr.

Consumuri

Cod

Denumirea utilajului de constructii

0003523

EXCAVATOR PE PNEURI, MOT.TERMIC, 0,71-1,25MC

0003553

BULDOZER PE SENILE 65- 80 CP

0003710

CENTRALA DE BETON (SEMIAUTOMATIZATA) 21-40MC/H

0004005

COMPACTOR STATIC AUTOPROP.CU RULOURI(VALTURI),R8-14;DE 14TF

0004019

PLACA VIBRATOARE, MOTOR CU ARDERE INT. < 10CP 650-700KGF

0004055

REPARTIZATOR DE BETON DE CIMENT 20CP

0004057

VIBROFINISOR DE BETON DE CIMENT CU MOT ARDERE INT. 20-25CP

0005603

AUTOCISTERNA CU DISPOZITIV DE STROPIRE CU M.A.J. 5-8T

0005605

TRACTOR PE PNEURI DE 65CP, CU REMORCA DE 3T

0006751

AUTOMACARA 5TF, H.MAX=6,5M, DES.MAX=5,5M

0007612

LONGRINA METALICA DE 3 M LUNGIME

0007673

UMBRAR PT.PROTECTIA BETONULUI DE CIMENT LA DRUMURI

(ore functionare)

Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12

Tariful orar

T
T
A
T
T
T
T
T
T
T
A
A

Total
U:

(exclusiv

18.00000
0.04410
0.13545
16.83000
22.50000
22.50000
22.50000
6.08000
10.00000
10.00000
1,100.00000
22.50000
1,251.08955
:

PROIECTANT

97

FORMULAR F6
4. GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A LUCRARII
EXECUTIE PARCARI IN MUNICIPIUL BARLAD
Durata de realizare a investitiei: 1 luna

Denumirea obiectelor de
investitiei
Obiect nr.4 Str. Dragos Voda bl.C2,C3,C4,
C5,C6 (Asociatia nr.35)

98

1
-

Anul
2012
2

DEVIZ GENERAL
Privind cheltuielile necesare realizarii
AMENAJARE PARCARI BETONATE 2012
STR. DRAGOS VODA , BL. C2, C3, C4, C5, C6
ASOCIATIA NR. 35
Municipiul Barlad, judetul Vaslui

In mii lei/mii euro la cursul 4,35.lei/euro din data de 10.03.2012


Nr.
Denumirea capitolelor si
Valoare(fara TVA)
TVA
crt. subcapitolelor de cheltuieli
Mii lei
Mii euro Mii lei
1.
2
3
4
5
CAPITOLUL 1
Cheltuieli pentru obtinerea si amenajarea terenului
1.1 Obtinerea terenului
1.2 Amenajarea terenului
1.3 Amenajari pentru protectia
mediului si aducerea la starea
initiala
TOTAL CAPITOL 1
CAPITOLUL 2
Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare obiectivului
TOTAL CAPITOL 2
CAPITOLUL 3
Cheltuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
3.1 Studii de teren
3.2 Taxe pentru obtinerea de
avize, acorduri si autorizatii
3.3 Proiectare si inginerie
3,226
0,742
0,774
3.4 Organizarea procedurilor de
achizitie
3.5 Consultanta (dirigintie)
3.6 Asistenta tehnica
TOTAL CAPITOL 3
3,226
0,742
0,774
CAPITOLUL 4
Cheltuieli pentru investitia de baza
4.1 Constructii si instalatii
68,932
15,846
16,544
4.2 Montaj si utilaje tehnologice
4.3 Utilaje, echipamente
tehnologice si functionale cu
montaj
4.4 Utilaje fara montaj si
echipamente de transport
99

Valoare(inclusiv)TVA
Mii lei
Mii euro
6
7

4,000
-

0,919
-

4,000

0,919

85,476
-

19,650
-

4.5 Dotari
4.6 Active necorporale
TOTAL CAPITOL 4
CAPITOLUL 5
Alte cheltuieli
5.1 Organizare de santier
5.1.1. Lucrari de constructii
5.1.2. Cheltuieli conexe
organizarii santierului
5.2 Comisioane, cote, taxe, costul
creditului
5.3 Cheltuieli diverse si
neprevazute
TOTAL CAPITOL 5
CAPITOLUL 6
Cheltuieli pentru probe
tehnologice si teste si predare la
beneficiar
6.1 Pregatirea personalului de
exploatare
6.2 Probe tehnologice si teste
TOTAL CAPITOL 6
TOTAL GENERAL
Din care C + M

68,932
-

15,846
-

16,544
-

85,476
-

19,650
-

72,158
68,932

16,588
15,846

17,318
16,544

89,476
85,476

20,569
19,650

INTOCMIT

100

VIZAT
ISC

PROGRAM PENTRU CONTROLULCALITATII LUCRARILOR


DE CONSTRUCTII IN FAZE DE EXECUTIE DETERMINANTE

Obiect: Amenajare parcari betonate Consiliul Local al mun. Barlad


Categoria de importanta C
Cine participa la Termen pentru
Tipul, numarul
verificare fixat
verificarea
si data
lucrarilor si
de antreprenorul
Documentului
intocmirea
general si
documentelor
investitor
Final
Preliminar
VERIFICARE DA 1
P; Inv; A
La predare
PV
a.Predare amplasament si
amplasament si
trasare obiectiv
predare borne
reper de catre
proiectant
b.Proces verbal de trasare
Dupa predare
PV
+ trasare detaliu
amplasament
FAZA DETERMINANTA
Dupa realizarea PV - FD
DA 4
P; Inv; A; I
straturilor de
a.Verificarea grosimii
fundatie
stratului de balast.
Inv. A;
PV LA
b.Proces verbal de lucrari
PV RC
ascunse, buletine de
B-L
determinare grad
compactare, retete etc.
c.Verificarea grosimii
imbracamintei de beton
prin masurari directe;
d.Verificarea rugozitatii
imbracamintei de beton;
e.Verificarea modului de
realizare si colmatare a
rosturilor,a prezentei
fisurilor si crapaturilor.
Receptie la terminarea
P ; Inv ; A ; I
La terminarea
PV - RC
lucrarilor
lucrarilor
Legenda
Inv
- Investitor
P
- proiectant
I
- ISC

Nr. Codificarea lucrarilor ce se


crt.
verifica

1.

4.

6.

101

A
L
PVLA
PVFD
B

- antreprenor general
- laborator
- proces verbal de lucrari ascunse
- proces verbal faza determinanta
- buletin determinari

NOTA*: Proiectantul si Inspectia de Stat in Constructii vor fi anuntati cu


5(cinci) zile inainte pentru participarea la activitatile sus mentionate

Intocmit,

102