Sunteți pe pagina 1din 61

SC IRIMAT CONS SRL

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL

CUPRINS:

CAPITOLUL I FUNDATIE DIN BALAST


CAPITOLUL II PIATRA SPARTA
CAPITOLUL III MIXTURA ASFALTICA TIP AB2
CAPITOLUL IV STRAT DE UZURA SI STRAT DE LEGATURA

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL

CAPITOLUL I STRAT DE BALAST


1.1. GENERALITATI
1. 1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din balast
optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice, strazilor si autostrazilor.
El cuprinde conditii tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materialul folosit si stratul de
fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale si forestiere
cu acordul patronului acestor drumuri.

1.1.2. PREVEDERI GENERALE


Stratul de fundatie din balast sau balast optimal se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect si variaza conform prevederilor STAS 6400 - 84 intre 15 si 30
cm.
Antreprenorul este obligat sa asigure masurile organizatorice si tehnologice
corespunzatoare pentru respectarea stricta a prevederilor prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale, prin colaborare cu un laborator autorizat,
efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul este obligat sa efectueze la cererea "inginerului" verificari suplimentare fata
de prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, "inginerul" va
dispune intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.
Constructorul nu va incepe asternerea unui strat rutier pna cnd stratul inferior nu a fost
finisat si receptionat. Constructorul va efectua pe cheltuiala proprie lucrarile de intretinere ale
straturilor receptionate pna cnd acestea vor fi acoperite cu stratul superior.

1.2. MATERIALE
1.2.1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia stratului de fundatie se vor utiliza balast amestec optimal, cu granula
maxima de 71 mm.
Balastul trebuie sa provina din roci stabile, nealterabile la aer, apa sau inghet, nu trebuie sa
contina corpuri straine vizibile (bulgari de pamnt, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente
alterate.
Balastul si balastul optimal pentru a fi folosite in stratul de fundatie trebuie sa indeplineasca
caracteristicile calitative aratate in tabelul 1.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL


Tabel 1
CARACTERISTICI
Sort
Continut de fractiuni %
maxim: sub 0,02 mm
sub 0,2 mm
0....7,1 mm
31,5..71 mm
Granulozitate

CONDITII DE ADMISIBILITATE
BALAST
BALAST
OPTIMAL
0-71
0-71

METODE
VERIFICARE
CONFORM STAS

3
15-70
> 30

1913/5-85

continua

3
4....10
30...45
25...40
sa se inscrie intre
limitele
din
tabelul 2

DE

4606 - 80

4606-80

Coeficient de neuniformitate
15

730-89

(Un), min
Echivalent de nisip
(EN) min
Uzura cu masina
Angeles
(LA) % max.

tip

30

30

730-89

30

30

730-89

Los

Balastul optimal se poate obine fie prin amestecarea sorturilor 0-7, 7-16, 16-31 (40), 31
(40)-71, fie direct din balast daca indeplineste condiiile din tabelul 1.
Tabel 2
Domeniu
de
granulozitate

0-71

Limita

Inferioara

Superioara
superi
oara

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile de diametre de

7,1
31,5
0,02
0,2
71,0
30
60
0
4
45
100
3

100

Limitele de granulozitate ale agregatului total in cazul balastului optimal sunt artate in
tabelul 2.
Agregatul (balast sau balast optimal) se va aproviziona din timp in depozit pentru a se
asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Aprovizionarea la locul de punere in opera se
va face numai dupa ce analizele de laborator au aratat ca este corespunzator.
Laboratorul antreprenorului va tine evidenta calitatii balastului sau balastului optimal astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate emise de furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de
laborator.
Depozitarea agregatelor se va face in depozite deschise dimensionate in functie de
cantitatea necesara si de ealonarea lucrrilor.
In cazul in care se va utiliza balast din mai multe surse, aprovizionarea si depozitarea
acestora se va face astfel inct sa se evite amestecarea balasturilor.
In cazul in care la verificarea calitatii balastului sau a balastului optimal aprovizionat,
granulozitatea acestora nu corespunde prevederilor din tabelul 1 aceasta se corecteaza cu
sorturile granulo-metrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL


1.2.2. APA
Apa necesara compactarii stratului de balast poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

1.2.3. CONTROLUL CALITATII BALASTULUI SAU A BALASTULUI OPTIMAL INAINTE


DE REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE
Controlul calitatii se face de catre antreprenor prin laboratorul sau, in conformitate cu
prevederile cuprinse in tabelul 3.
Tabel 3
Actiunea,procedeul de verificare
sau
caracteristici ce se verifica
1

Examinarea datelor inscrise in


certificatul de calitate sau certificatul
de garantie
Determinarea granulometrica

Umiditate

Rezistente la uzura cu masina tip


Los Angeles (LA)

Frecventa minima
La aprovizionare
La fiecare
aprovizionat

La
locul
de
punere in opera

Metoda de
determinare
conform
STAS

lot

O
proba
la
fiecare
lot
aprovizionat
pentru
fiecare
sursa (daca este
cazul
pentru
fiecare sort)

O
proba
la
fiecare lot aprov.
pentru
fiecare
sursa (sort)

4606

-80

O
proba
pe
schimb (si sort) si
ori de cite ori se
observa
o
schimbare
cauzata
de
conditii
meteorologice

4606
-80

73089

1.3. STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE


1.3.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale balastului optimal se stabilesc
de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata, conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. P.M. = greutatea volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm 3
Wopt P.M. = umiditate optima de compactare, exprimata in %.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL


1.3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE
Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe prelevate
din lucrare si anume:
du ef = greutatea volumica, in stare uscata, efectiva, exprimata in g/cmc
W ef = umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
in vederea stabilirii gradului de comapactare gc.
d.u.ef.
gc. = ------------- x 100
du max.pM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare.

1.4. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI


1.4.1. MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie din balast se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor
de terasamente in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a balastului sau balastului optimal.
Inainte de asternerea balastului se vor executa lucrarile pentru drenarea apelor din fundatii
- drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub acostament sau sub rigole si
racordurile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel
putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cnd sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast se vor lua masuri de a nu se
amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de sursa folosita si care vor
fi consemnate in registrul de laborator.

1.4.2. EXPERIMENTAREA PUNERII IN OPERA A BALASTULUI


Inainte de inceperea lucrarilor antreprenorul este obligat sa efectueze aceasta
experimentare.
Experimentarea se va face pe un tronson de proba in lungime de minimum 30 m si o latime
de cel putin 3,40 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curente,
componenta atelierului de compactare si modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului
de compactare cerut prin caietul de sarcini precum si reglarea utilajelor de raspndire pentru
realizarea grosimii din proiect si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsonul experimental se va face in prezenta "inginerului",
efectund controlul compactarii prin incercari de laborator, stabilite de comun acord si efectuate de
un laborator de specialitate.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a utilajului de compactare
folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului de balast pus in opera;

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL


conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intensitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q = volum balast pus in opera in unitatea de timp (ora, zi, schimb) exprimat in mc
S = suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.
In cazul cnd se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
Partea din tronsonul executat cu cele mai bune rezultate va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarii.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.

1.4.3. PUNEREA IN OPERA A BALASTULUI


Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul sau balastul optimal intrunul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de
compactare stabilita pe tronsonul experimental.
Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinnd seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitndu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectndu-se componenta atelierului, viteza utilajelor de compactare, tehnologia si
intensitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurndu-se si masurile de
evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramn dupa
compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. Suprafetele cu denivelari mai
mari de 4 cm se complecteaza, se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou.
Este interzisa executia din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.

1.4.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII BALASTULUI


In timpul executiei stratului de fundatie din balast optimal se vor face pentru verificarea
compactarii incercarile si determinarile aratate in tabelul 4 cu frecventa mentionata in acelasi tabel .

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL

Tabel 4
Determinarea, procedeul de verificare
sau caracteristica care se verifica
1

Incercare Proctor modificata

Determinarea
umiditatii
de
compactare
Determinarea
grosimii
stratului
compact
Verificarea realizarii intensitatii de
compactare Q/S
Determinarea gradului de compactare
prin determinarea greutatii volumice
in stare uscata

3
4
5

Determinarea capacitatii portante la


nivelul superior al stratului de fundatie

Frecvente minime la locul


de punere in opera
-

Metode
de
verificare
conform STAS
1913/1383

minim 3 probe la o suprafata de


2.000 mp de strat
minim 3 probe la o suprafata de
2.000 mp de strat
zilnic
minim 3 puncte pentru suprafete
< 2.000 mp si minim 5 puncte
pentru suprafete > 2.000 mp de
strat
In cite doua puncte situate in
profiluri transversale la distante
de 10 cm unul de altul pentru
fiecare banda cu latime de 7,5m

4606-80
-

1913/1575
Normativ
CD 31-94

1.5. CONDITII TEHNICE, REGULI SI METODE DE VERIFICARE


1.5.1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie din balsat sau din balast optimal este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum +/- 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie din balast sau balast optimal este prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi +/- 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a fundatiei de balast sau balast optimal este cea a imbracamintii
prevazuta in proiect.
Declivitatile in profil longitudinal sunt conform proiectului.
Abaterile limita la cotele fundatiei din balast, fata de cotele din proiect pot fi de +/- 10 mm.

1.5.2. CONDITII DE COMPACTARE


Stratul de fundatie din balast sau balast optimal trebuie compactat pna la realizarea
gradului de compactare 95-98%. Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV si V si
98%...100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I - III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un
numar de 5% din punctele masurate.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valoarea inregistrata este mai mica dect valoarea admisibila care este 250 [1/100] mm.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL

1.5.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE


Verificarea denivelarilor suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3,00 m
lungime astfel:
in profil longitudinal, masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot
fi mai mari de +/- 9 mm
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si nu
pot fi mai mari de +/- 9 mm
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari dect cele prevazute in prezentul caiet de sarcini se
va face corectarea suprafetei fundatiei.

1.6. RECEPTIA LUCRARILOR


1.6.1. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cnd toate lucrarile prevazute in documentatii sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiect si caietul de sarcini precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie "Procesul verbal" de receptie.

1.6.2. RECEPTIA FINALA


Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
prevederilor legale in vigoare HGR 273/94 precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini.
Receptia finala se prevede la drumurile la care stratul are caracter de imbracaminte
provizorie.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

SC IRIMAT CONS SRL

CAPITOLUL II - STRAT DE PIATRA SPARTA


1. GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini se refera la executia si receptia straturilor de fundatie din piatra
sparta sau piatra sparta amestec optimal din sistemele rutiere ale drumurilor publice si strazilor.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite de materiale folosite si stratul de
fundatie realizat.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se pot aplica si la drumurile industriale, agricole si
forestiere cu acordul beneficiarului acestor drumuri.

1.2. PREVEDERI GENERALE


Fundatia din piatra sparta amestec optimal 0-63 se realizeaza intr-un singur strat a carui
grosime este stabilita prin proiect.
Fundatia din piatra sparta 63-90 se realizeaza in doua straturi, un strat inferior de minimum
10 cm de balast si un strat superior din piatra sparta de 12 cm conform prevederilor STAS 640084.
Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de forma sau realizarea unor
masuri de imbunatatire a protectiei patului, iar acesta este constituit din pamanturi coezive, stratul
de fundatie din piatra sparta optimala 0-63 se va realiza in mod obligatoriu pe un substrat de
fundatie care poate fi:
substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupa cilindrare;
substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupa cilindrare.
Cand stratul inferior al fundatiei rutiere este alcatuit din balast acesta preia si functia de
substrat drenant, asigurandu-se conditiile necesare privind grosimea, calitatea de drenare si
masurile de evacuarea apei.
Antreprenorul va asigura prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un laborator
autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor rezultate din aplicarea prezentului caiet de
sarcini.
Antreprenorul este obligat se efectueze la cererea Inginerului verificari suplimentare fata de
prevederile prezentului caiet de sarcini.
In cazul in care se vor constata abateri de la prezentul caiet de sarcini, Inginerul va dispune
intreruperea executiei lucrarilor si luarea masurilor care se impun.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

10

SC IRIMAT CONS SRL

2. MATERIALE
2.1. AGREGATE NATURALE
Pentru executia fundatiilor din piatra sparta se utilizeaza urmatoarele agregate:
Pentru fundatie din piatra sparta mare, 63-90;

balast 0-71 mm in stratul inferior;


piatra sparta 63-90 mm in stratul superior;
split 16-25 pentru impanarea stratului superior;
nisip grauntos sau savura ca material de protectie.
Pentru fundatie din piatra sparta amestec optimal 0-63 mm

nisip 0-7 mm pentru realizarea substratului in cazul cand pamantul din patul drumului este
coeziv si nu se prevede executia unui strat de forma sau balast 0-71 mm, pentru substratul
drenant;
piatra sparta amestec optimal 0-63 mm.
Nisipul grauntos sau savura ca material de protectie nu se prevad in cazul cand stratul
superior este un macadam sau un beton de ciment.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterabile la aer, apa sau inghet. Se
interzice folosirea agregatelor provenite din roci feldspatice sau sistoase.
Agregatele folosite in realizarea straturilor de fundatie trebuie sa indeplinesca conditiile de
admisibilitate aratate in tabelele 1, 2 si 3 si nu trebuie sa contina corpuri straine vizibile (bulgari de
pamant, carbune, lemn, resturi vegetale) sau elemente alterate.

Tabel 1
NISIP Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
SORT
Granulozitate
-continut de fractiuni sub 0,09 mm, %, max
-continut de fractiuni sub 0.02 mm, %, max
-conditii de filtru invers
Coeficient de permeabilitate (K), cm/s, min.

Conditii de admisibilitate pentru:


Strat izolant
Strat de protectie
0-7
3-7
12
d15 < 5 d85
6 x 10-5

5
-

Tabel 2
BALAST Conditii de admisibilitate pentru fundatii
CARACTERISTICI
SORT
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
-0 7.1 mm
Granulozitate
Coeficient de neuniformitate (Un), min.
Echivalent de nisip (EN), min
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max

Conditii de admisibilitate
0 - 71
3
15 70
Continua
15
30
50

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

11

SC IRIMAT CONS SRL


Tabel 3
PIATRA SPARTA Conditii de admisibilitate

Denumirea
curenta
Savura
Split
Piatra
sparta
mare

Sortul

Dimensiuni
mm

0-8
8 16
16 25
25 - 40

0-8
8 16
16 25
25 40

Cantitatea de granule ce Piatra


trec prin ciurul:
necores
p.
Superior
Inferior
dimens.
%
%
% max
95 100
95 100
0 10
15
95 100
0 10
15
95 100
0 10
15

63 - 90

63 90

90 100

0 100

15

Forma

Poliedrica
Raportul dintre
dimensiunile
granulelor
min.
1:0.5:0.25 sau
b/a 0.50
c/a 0.25

Corpuri straine admise max. 15.


Piatra sparta optimala se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8, 8-16, 16-25, 2540 si 40-63 fie direct de la concasare daca indeplineste conditiile din tabelul 4.

Tabel 4
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Conditii de admisibilitate
CARACTERISTICI
SORT
Continut de fractiuni, %, max:
-sub 0.02 mm
-sub 0.2 mm
-0 8 mm
-25 63 mm
Granulozitate
Echivalent de nisip (doar in cazul nisipului natural) (EN),
min.
Uzura cu masina tip Los Angeles (LA), %, max

Conditii de admisibilitate
0 - 63
3
4 10
30 45
25 45
Sa se inscrie intre limitele din tabelul
5
30
30

Tabel 5
PIATRA SPARTA AMESTEC OPTIMAL Granulozitate
Domeniu de
granulozitate Limita
0 63

Inferior
Superior

Treceri in % din greutate prin sitele sau ciururile cu diametrul de


in mm
0.02
0.2
8
25
40
60
0
4
30
55
75
100
3
10
45
70
85
100

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

12

SC IRIMAT CONS SRL


Agregatele se vor aproviziona din timp in depozit pentru a se asigura omogenitatea si constanta
calitatii acestora.
Aprovizionarea la locul punerii in opera se va face numai dupa ce analizele de laborator au
aratat ca este corespunzator.
In timpul transportului de la Furnizor la santier si al depozitarii, agregatele trebuie ferite de
impurificari. Depozitarea se va face pe platforme amenajate, separat pe sorturi si pastrate in
conditii care sa le fereasca de imprastiere, impurificare sau amestecare.
Controlul calitatii agregatelor de catre Antreprenor se va face in conformitate cu prevederile
tabelului 6.
Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
intr-un dosar vor fi cuprinse certificatele de calitate emise de Furnizor;
intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate de laborator.
In cazul in care la verificarea calitatii amestecului de piatra sparta amestec optimal
aprovizionata, granulozitatea acestuia nu corespunde prevederilor din tabelul nr. 5, acesta se
corecteaza cu sorturile granulometrice deficitare pentru indeplinirea conditiilor calitative prevazute.

2.2. APA
Apa necesara realizarii straturilor de fundatie poate sa provina din reteaua publica sau din
alte surse, dar in acest din urma caz nu trebuie sa contina nici un fel de particule in suspensie.

2.3. CONTROLUL CALITATII


STRATURILOR DE FUNDATIE

AGREGATELOR

INAINTE

DE

REALIZAREA

Controlul calitatii se face de catre Antreprenor prin laboratorul sau in conformitate cu


prevederile cuprinse in tabelul 6.

Tabel 6
AGREGATE
ACTIUNEA, PROCEDEUL DE
VERIFICARE
SAU
CARACTERISTICILE CARE SE
VERIFICA
Examinarea datelor inscrise in
certificatul de calitate sau
certificatul de garantie
Corpuri straine:
-argila bucati
-argila aderenta
-continut de carbune

FRECVENTA MINIMA
La aprovizionare
La fiecare
aprovizionat

METODE
DE
DETERMINARE
La locul de punere
CONF. STAS
in opera

lot
-

In cazul in care Ori de cate ori apar


se
observa factori
de 4606 80
prezenta lor
impurificare

O proba la max.
500 mc pentru
Granulozitatea sorturilor
fiecare sort si
sursa
O proba la max.
Aspectul si forma granulelor 500t
pentru
pentru piatra sparta
fiecare sort si
fiecare sursa
Echivalentul de nisip
O proba la max. -

4606 80

4606 80
730 89

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

13

SC IRIMAT CONS SRL


500mc
pentru
fiecare sursa

Umiditatea

O proba pe sch. Si
sort si ori de cate
ori se observa o
4606 80
schimbare cauzata
de
conditiile
meteorologice

Rezistenta la sfaramare prin


compresiune la piatra sparta in
stare saturata la presiune
normala

730 89

Uzura cu
Angeles

730 89

masina

tip

O proba la max.
500mc
pentru
fiecare sort de piatra sparta si
sursa
O proba la max.
Los 500mc
pentru
fiecare sort si
fiecare sursa

3 STABILIREA CARACTERISTICILOR DE COMPACTARE


PENTRU STRATUL INFERIOR DE FUNDATIE DIN BALAST SI
PENTRU STRATUL DE FUNDATIE REALIZAT DIN PIATRA
SPARTA AMESTEC OPTIMAL
3.1. CARACTERISTICILE OPTIME DE COMPACTARE
Caracteristicile optime de compactare ale balastului sau ale amestecului optimal de piatra
sparta se stabilesc de catre un laborator de specialitate inainte de inceperea lucrarilor de executie.
Prin incercarea Proctor modificata conform STAS 1913/13-83 se stabileste:
du max. PM greutate volumica in stare uscata, maxima exprimata in g/cm 3
W opt PM
- umiditate optima de compactare, exprimata in %

3.2. CARACTERISTICILE EFECTIVE DE COMPACTARE


Caracteristicile efective de compactare se determina de laboratorul santierului pe probe
prelevate din lucrare si anume:
duef greuatea volumica in stare uscata efectiva, exprimata in g/cm 3
W ef umiditatea efectiva de compactare, exprimata in %
In vederea stabilirii gradului de compactare, gc.
duef
gc =

x 100
dumax PM
La executia stratului de fundatie se va urmari realizarea gradului de compactare.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

14

SC IRIMAT CONS SRL

4 REALIZAREA STRATULUI DE FUNDATIE


4.1. MASURI PRELIMINARE
La executia stratului de fundatie se va trece numai dupa receptionarea lucrarilor de
terasamente sau strat de forma, in conformitate cu prevederile caietelor de sarcini pentru
realizarea acestor lucrari.
Inainte de inceperea lucrarilor se vor verifica si regla toate utilajele si dispozitivele necesare
punerii in opera a straturilor de fundatie.
Inainte de asternerea agregatelor din straturile de fundatie se vor executa lucrarile pentru
drenarea apelor din fundatie drenuri transversale de acostament, drenuri longitudinale sub
acostament sau sub rigole si racordarile stratului de fundatie la acestea precum si alte lucrari
prevazute in acest scop in proiect.
In cazul straturilor de fundatie prevazute pe intreaga platforma a drumului cum este cazul la
autostrazi sau la lucrarile la care drenarea apelor este prevazuta a se face printr-un strat drenant
continuu se va asigura in prealabil posibilitatea evacuarii apelor in orice punct al traseului la cel
putin 15 cm deasupra santului sau in cazul rambleelor deasupra terenului.
In cazul cand sunt mai multe surse de aprovizionare cu balast sau cu piatra sparta se vor
lua masuri de a nu se amesteca agregatele, de a se delimita tronsoanele de drum in functie de
sursa folosita si care vor fi consemnate in registrul de laborator.

4.2. EXPERIMENTAREA EXECUTIEI STRATURILOR DE FUNDATIE


Inainte de inceperea lucrarilor Executantul este obligat sa efectueze experimentarea
executarii straturilor de fundatie.
Experimentarea se va face pentru fiecare tip de strat de fundatie strat de fundatie din
piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast de min 10 cm sau fundatie din piatra sparta amestec
optimal 0-63, cu sau fara substrat de nisip in functie de solutia prevazuta in proiect.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90 experimentarea se va face separat pentru
stratul inferior din balast si stratul superior din piatra sparta mare.
In toate cazurile experimentarea se va face pe tronsoane de proba in lungime de min 30m
si latime de cel putin 3.50 m (dublul latimii utilajului de compactare).
Experimentarea are ca scop de a stabili pe santier in conditii de executie curenta,
componenta atelierului de compactare, modul de actionare a acestuia pentru realizarea gradului
de compactare, cerut prin caietul de sarcini, daca grosimea prevazuta in proiect se poate executa
intr-un singur strat sau doua, reglarea utilajelor de raspandire pentru realizarea grosimii respective
si o suprafatare corecta.
Compactarea de proba pe tronsoanele experimentale se va face in prezenta Inginerului,
efectuand controlul compactarii prin incercari de laborator sau pe teren, dupa cum este cazul,
stabilite de comun acord.
In cazul in care gradul de compactare prevazut nu poate fi obtinut, Antreprenorul va trebui
sa realizeze o noua incercare dupa modificarea grosimii stratului sau a componentei utilajului de
compactare folosit.
Aceste incercari au drept scop stabilirea parametrilor compactarii si anume:
grosimea maxima a stratului fundatiei;
conditiile de compactare (verificarea eficacitatii utilajelor de compactare si intesitatea de
compactare a utilajului).
Intensitatea de compactare = Q/S
Q volumul materialului pus in opera in unitatea de timp (ore, zi, schimb) exprimat in mc
S suprafata calcata la compactare in intervalul de timp dat, exprimat in mp.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

15

SC IRIMAT CONS SRL


In cazul cand se foloseste tandem de utilaje de acelasi tip, suprafetele calcate de fiecare
utilaj se cumuleaza.
In cazul fundatiei din piatra sparta mare 63-90, se urmareste stabilirea corecta de atelierul
de compactare compus din rulouri compresoare usoare si rulouri compresoare mijlocii, a numarului
minim de treceri ale acestor rulouri pentru cilindrarea uscata pana la fixarea pietrei sparte 63 -90 si
in continuare a numarului minim de treceri dupa asternerea in doua reprize a splitului de impanare
16-25 pana la obtinerea inclestarii optime.
Compactarea in acest caz se considera terminata daca rotile ruloului nu mai lasa nici un fel
de urme pe suprafata fundatiei de piatra sparta, iar alte pietre de aceeasi marime 63-90 puse in
fata ruloului nu mai patrund in stratul de fundatie si sunt sfaramate.
Partea din tronsonul executat, cu cele mai bune rezultate, va servi ca sector de referinta
pentru restul lucrarilor.
Caracteristicile obtinute pe acest sector se vor consemna in scris pentru a servi la
urmarirea calitatii lucrarilor.

4.3. EXECUTAREA STRATURILOR DE FUNDATIE

A. Fundatii din piatra sparta mare 63-90 pe un strat de balast


Executia stratului inferior din balast
Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-un singur strat
avand grosimea rezultata pe tronsonul experimental astfel ca dupa compactare sa se obtina 10 cm
Asternerea si nivelarea se vor face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in
proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire.
Stropirea va fi uniforma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea straturilor de fundatie se va face cu atelierul de compactare stabilit pe
tronsonul experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de compactare, tehnologia
si intesitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu stratul de fundatie astfel ca stratul de
fundatie sa fie permanent incadrat de acostamente asigurandu-se si masurile de evacuare a
apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii stratului de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
compacteaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie din balast inghetat.
Este interzisa asternerea balastului pe patul acoperit cu un strat de zapada sau cu pojghita
de gheata.
Executia stratului superior din piatra sparta 63-90
Se asterne piatra sparta numai dupa receptia stratului inferior de balast care in prealabil va
fi umezit.
Piatra sparta se asterne si se compacteaza la uscat in reprize. Pana la inclestarea pietrei
sparte compactare se executa cu cilindri compresori compresori netezi de 6 to dupa care se
continua compactarea cu cilindri de 10-14 tone cu sau fara vibrare. Numarul de treceri a atelierului
de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental.
Dupa terminarea cilindrarii, piatra sparta se impaneaza cu split 16-25, care se
compacteaza, apoi urmeaza umplerea prin innoroire a golurilor ramase dupa impanare cu savura
0-8 sau nisip.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

16

SC IRIMAT CONS SRL


Pana la asternerea stratului imediat superior, stratul de piatra sparta mare astfel executat,
se acopera cu material de protectie (nisip grauntuos sau savura).
In cazul cand stratul superior este macadam sau beton de ciment, nu se mai face umplerea
golurilor si protectia de fundatie din piatra sparta mare.

B. Straturi de baza din piatra sparta amestec optimal


Pe terasamentele receptionate, realizate din pamanturi coezive si pe care nu se prevad in
proiecte imbunatatiri ale patului sau executia de straturi de forma, se va executa in prealabil un
substrat de nisip de 7 cm.
Asternerea si nivelarea nisipului se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute
pentru stratul de fundatie prevazut in proiect.
Nisipul asternut se umecteaza prin stropire si se cilindreaza.
Pe substratul de nisip realizat se asterne amestecul preparat intr-o instalatie de nisip
stabilizat cu un repartizor-finisor de asfalt cu o eventuala completare a cantitatilor de apa
corespunzatoare umiditatii optime de compactare.
Asternerea si nivelarea se fac la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect.
Cantitatea necesara de apa pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se
stabileste de laboratorul de santier tinand seama de umiditatea agregatului si se adauga prin
stropire unifoarma evitandu-se supraumezirea locala.
Compactarea stratului de fundatie se face cu atelierul de compactare stabilit pe tronsonul
experimental respectandu-se componenta atelierului, viteza de deplasare a utilajelor de
compactare, tehnologia si intesitatea Q/S de compactare.
Pe drumurile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intraga latime a platformei,
acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca
straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurandu-se si masurile de
evacuare a apelor.
Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau raman dupa
compactare se corecteaza cu material de aport si se recompacteaza.
Suprafetele cu denivelari mai mari de 4 cm se completeaza, se reniveleaza si apoi se
cilindreaza din nou.
Este interzisa executia stratului de fundatie din piatra sparta amestec optimal inghetata.
Este interzisa asternerea pietrei sparte amestec optimal pe patul acoperit cu un strat de
zapada sau cu o pojghita de gheata.
In cazurile in care piatra sparta amestec optimal se obtine prin amestecarea sorturilor, la
preparare se vor utiliza instalatii in amestec continuu si punerea in opera se va face integral
mecanizat.

4.4. CONTROLUL CALITATII COMPACTARII STRATURILOR DE BAZA/FUNDATIE


In timpul executiei straturilor de fundatie din balast, piatra sparta mare 63-90 si din piatra sparta
amestec optimal se vor face pentru verificarile compactarii incercarilor si determinarilor aratate in
tabelul 7 cu frecventa mentionata in acelasi tabel.
In ce priveste capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie acesta se
determina prin masuratori cu deflectometrul cu pirghie conform Instructiunilor tehnice
departamentale pentru determinarea prin deflectografie si deflectometrie a capacitatii portante a
drumurilor cu sisteme rutiere suple si semirigide, indicativ CD 31-94.
Laboratorul Antreprenorului va tine urmatoarele evidente privind calitatea stratului executat:
compozitia granulometrica a agregatelor
caracteristicile optime de compactare obtinute prin metoda Proctor modificat (umiditate optima,
densitate maxima uscata)
caracteristicile efective ale stratului executat (umiditate, densitate, capacitate portanta).

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

17

SC IRIMAT CONS SRL

Tabel 7
Nr.
Crt

DETERMINAREA,
PROCEDEUL
DE
VERIFICARE SAU CARACTERISTICILE
CARE SE VERIFICA
ncercarea Proctor modificata
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea umiditatii de compactare
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal
Determinarea grosimii stratului compactat
-toate tipurile de straturi

FRECVENTE MINIME METODE


DE
LA
LOCUL
DE VERIFICARE
PUNERE IN LUCRU
CONFORM STAS
1913/13-83

Minim 3
suprafata
de strat
Minim 3
suprafata
de strat
de zilnic

Verificarea
realizarii
intensitatii
compactare Q/S
-toate tipurile de straturi
Determinarea gradului de compactare prin
determinarea greutatii volumice pe teren
-strat balast
-strat piatra sparta amestec optimal

probe la o
de 2000 mp

4606-80

probe la o
de 2000 mp

Minim
3
pct
ptr.
suprafete < 2000 mp si
minim 5 pct pentru
suprafete > 2000 mp de
strat
Verificarea compactarii prin incercarea cu Minim 3 incercari la o
p.s. in fata compresorului
suprafata de 2000 mp
Determinarea capacitatii portante la nivelul In cate doua puncte
superior al stratului de fundatie
situate
in
profiluri
-toate tipurile de straturi de fundatie
transversale la distante
de 10 m unul de altul
pentru fiecare banda cu
latime de 7,5 m

1913/15-75
12288-85

6400-84

Normativ CD
31-94

5. CONDITII TEHNICE. REGULI SI METODE DE VERIFICARE


5.1. ELEMENTE GEOMETRICE
Grosimea stratului de fundatie este cea din proiect.
Abaterea limita la grosime poate fi de maximum 20 mm.
Verificarea grosimii se face cu ajutorul unei tije metalice gradate cu care se strapunge
stratul la fiecare 200 m de strat executat sau la 1500 mp suprafata de drum.
Grosimea stratului de fundatie este media masuratorilor obtinute pe fiecare sector de drum
prezentat receptiei.
Latimea stratului de fundatie este cea prevazuta in proiect.
Abaterile limita la latime pot fi 5 cm.
Verificarea latimii executate se va face in dreptul profilelor transversale ale proiectului.
Panta transversala a stratului de fundatie este cea a imbracamintii prevazuta in proiect.
Abaterea limita la panta este 4%, in valoare absoluta si va fi masurata la fiecare 25 m.
Declivitatile in profil longitudinal sunt aceleasi ca si ale imbracamintilor sub care se executa.
Abaterile limita la cotele fundatiei, fata de cotele din proiect pot fi 10 mm.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

18

SC IRIMAT CONS SRL


5.2. CONDITII DE COMPACTARE
Stratul de fundatie din piatra sparta amestec optimal trebuie compactat pana la realizarea
gradului de compactare 95-98% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice IV V si 98
100% Proctor modificat pentru drumurile din clasele tehnice I-III.
Pentru autostrazi se admite realizarea unui grad de compactare de 98% numai intr-un
numar de 5% din punctele masurate.
Stratul de fundatie din piatra sparta mare 63-90 trebuie compactat pana la realizarea
inclestarii maxime a agregatelor si care se probeaza prin faptul ca ruloul compresor nu mai lasa
urme, iar mai multe pietre de acceasi marime si natura cu piatra concasata folosita nu mai patrund
in fundatie si sunt sfaramate de rulourile compresorului.
Capacitatea portanta la nivelul superior al stratului de fundatie se considera realizata daca
valorile deformatiile elastice masurate, nu depasesc valoarea deformatiilor elastice admisibile care
este de 250 sutimi de mm.

5.3. CARACTERISTICILE SUPRAFETEI STRATULUI DE FUNDATIE


Verificarea denivelarilor
lungime astfel:

suprafetei fundatiei se efectueaza cu ajutorul latei de 3.00 m

in profil longitudinal masuratorile se efectueaza in axul fiecarei benzi de circulatie si nu pot fi mai
mari de 2 cm.
in profil transversal, verificarea se efectueaza in dreptul profilelor aratate in proiect si sunt cu 5
cm diferite de cele admisibile pentru imbracaminti sub care se executa.
In cazul aparitiei denivelarilor mai mari decat cele prevazute in prezentul caiet de sarcini
se va face corectarea suprafetei fundatiei.

6. RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECEPTIA PE FAZA
Receptia pe faza se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in documentatie sunt
complet terminate si toate verificarile sunt efectuate.
Comisia de receptie examineaza lucrarile si verifica indeplinirea conditiilor de executie si
calitative impuse de proiecte si caietul de sarcini, precum si constatarile consemnate pe parcursul
executiei de catre organele de control.
In urma acestei receptii se incheie Proces Verbal de receptie preliminara.

6.2. RECEPTIA FINALA


Receptia finala va avea loc dupa expirarea perioadei de garantie si se va face in conditiile
respectarii prevederilor legale in vigoare, precum si a prevederilor din prezentul caiet de sarcini .

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

19

SC IRIMAT CONS SRL

CAPITOLUL III - STRAT DE MIXTURA ASFALTICA TIP AB2


1. GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile tehnice generale de calitate ale straturilor de
baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald.
Stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate, executate la cald, se aplica pe un suport care
trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute in STAS 6400.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor
publice si nu se aplica straturilor de baza din mixturi asfaltice obtinute prin tehnologia de reciclare
sau din mixturi asfaltice realizate cu nisipuri bituminoase.

1.2. PREVEDERI GENERALE


Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa asigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor
bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

2. DESCRIEREA MATERIALELOR
2.1. AGREGATE
Pentru mixturile asfaltice strat de baza se utilizeaza urmatoarele agregate care trebuie sa
indeplineasca conditiile din SR 662 si SR 667 si anume:
- agregate naturale de cariera, conform SR 667, dupa cum urmeaza:
criblura sort 4-8, 8-16 si 16-25 tabel nr.1
nisip de concasare sort 0-4 tabel nr.2
- agregate naturale de balastiera, prelucrate prin spalare si sortare sau prin spalare,
concasare si sortare, conform SR 662, dupa cum urmeaza:
nisip natural sort 0-4,
pietris sort 8-25 sau sortat pe sorturile 8-16 si 16-25
pietris concasat sort 8-16 si 16-25.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

20

SC IRIMAT CONS SRL


Tabel 1
Conditii de admisibilitate

Caracteristica
Sort

4-8

Continut de granule care:


-raman pe ciurul superior (dmax), %, max.
-trec prin ciurul inferior (dmin), %, max
Continutul de granule alterate, moi, friabile, poroase si
vacuolare,%, max.
Coeficient de forma,%, max.
Continut de impuritati:
-corpuri straine
-continut de argila (VA)
-continut de fractiuni sub 0,1 mm,%,max
Uzura cu masina tip Los Angeles,%,max. Clasa A
Clasa B
Clasa C
Rezistenta la uzura (micro-Deval), max
Rezistenta la sfaramare prin compresiune in stare
uscata,%, min.
Grad de spargere,%,min.
Rezistenta la actiunea repetata a sulfatului de sodiu
(Na2SO4) 5 cicluri,%,max.

8-16

16-25

1,00

0,50

5
10
5
25
nu se admit
2
1,50
18
20
24
20
65
90
3

Tabel 2
Caracteristica

Conditii de admisibilitate

Sort
Granulozitate
Continut de granule care:
-raman pe ciurul superior (dmax),%,max
Continut de impuritati:
-corpuri straine,%,max.
Coeficient de activitate, max.:
-nisip de concasare cu max.8% fractiuni (00,1)mm;
-nisip de concasare cu peste 8% fractiuni (00,1)mm

0-4
continua
5
nu se admit
1,5
2,0

Nisipul pentru stratul de baza din mixturi asfaltice cilindrate executate la cald tip AB2
trebuie sa fie conform tabelului nr. 3
Tabel 3
Caracteristica

Conditii de admisibilitate

Sort
Granulozitate
Echivalent de nisip (EN) min.
Continut de impuritati:
- corpuri straine
-humus (culoarea solutiei de hidroxid de sodiu)
- mica libera, % max
- parte levigabila, %max
Coeficient de neuniformitate (Un) % min

0-4
continua
85
Nu se admit
Incolora sau galbena
0,5
2
8

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

21

SC IRIMAT CONS SRL

Pietrisul si pietrisul concasat pentru straturile de baza din mixturi asfaltice cilindrate
executate la cald tip AB2 trebuie sa fie conform celor prevazute in tabelul nr.4.
Tabel 4
Caracteristica
Sort
Grad de spargere,%,min
Coeficient de forma.%,max
Continut de impuritati:
-corpuri straine
-parte levigabila,%,max
-continut de argila (VA)
-fractiuni sub 0,1 mm.%max
Rezistenta la actiunea repetata
a Na2SO4(MgSO4),5cicluri,%
Uzura cu masina tip Los
Angeles (LA),%, max
Rezistenta la uzura (micro
Deval),%max

Conditii de admisibilitate
Pietris
4-8
25

16-25(31)
25

Pietris concasat
4-8
8-16
65
65
25
25

16-25(31)
65
25

Nu se admit
0,3
0,3
1,5
1,0

0,3
0,5

2
1,5

2
1.0

2
0,5

35

35

30

30

28

25

25

25

25

8-16
25

Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului trebuie sa fie conform tabel nr.5
Tabel 5
Denumirea materialului si destinatia lui

Clasa tehnica a drumului


I

Cribluri pentru:
-strat de baza din mixturi bituminoase

Nisip de concasare

II

III

IV

C
C

Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avand pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii
si impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
prezentate in tabelul 6.
Tabel 6
Nr.crt

Fractiuni de agregate din amestecul total,% de masa

Filer si fractiuni din nisipuri sub 0,1mm(0,09mm)

2
3
4

Filer si nisip, fractiunea (0,14) mm, respectiv (0,093,15)mm


Agregate naturale cu dimensiunea peste#4mm
Agregate naturale cu dimensiunea peste # 25mm

Mixtura asfaltica tip AB 2


312
(210)
Diferenta pana la 100%
3666
max. 10

Mixturile asfaltice pentru stratul de baza pot fi realizate integral din agregate naturale de
cariera, din amestec de agregate naturale si de balastiera, functie de clasa tehnica a drumului
conform tabelului nr.7.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

22

SC IRIMAT CONS SRL


Tabel 7
Clasa
tehnica
drumului

III

Categoria
tehnica
strazii

III

Agregate naturale utilizate


-Pietris concasat sort 8-16 sau 16-25
-Nisip natural sort 0-4 si 4-8 sau 0-8
-Nisip de concasare sort 0-4 sau savura sort 0-8 (raport 1:1 cu
nisipul natural sort 0-4 sau 0-8)
-Filer

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru mixtura asfaltica strat de


baza tip AB2 este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.8.
Tabel 8
Nr.
crt.

Mixtura asfaltica tip:

Specificatii

AB2
)

1.

2.

Treceri prin site cu ochiuri patrate*


-trece prin sita de 31,5mm,%
- trece prin sita de 25mm,%
-trece prin sita de 16mm, %
-trece prin sita de 8mm, %
-trece prin sita de 4mm, %
-trece prin sita de 1mm, %
-trece prin sita de 0,63mm, %
-trece prin sita de 0,20mm, %
-trece prin sita de 0,1mm, %
Zona granulometrica a amestecului de agregate
naturale

100
90100
71100
5086
3463
1439
1035
422
311
fig.2 din SR 7970

*) conform SR EN 933-2

2.2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii
prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09mm) min 80%
umiditatea
max. 2%
coeficient de hidrofilie
max. 1%
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2.3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se foloseste urmatoarul tip de bitum in functie de
zona climaterica:
bitum tip D60/80; -zona climaterica calda
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.9.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

23

SC IRIMAT CONS SRL

Tabel 9
Caracteristici
Penetratie la 250C
mm
Punct de inmuiere
0C
Ductilitate cm min: la 50C
- la 250C
Punctul de rupere Fraas, C
Punctul de inflamare Marcusson, C
Solubilitare in solventi organici, %
Continutul de parafina, %
Densitatea la 15C, gr/cm3
Indexul de instabilitate coloidala

Conditii de admisibilitate
D 60/80
6080
4955
4
100
-13
250
99
2
0,995
0,5

Aderenta la agregate
TFOT

80

Pierderi de masa, %
Penetratie reziduala, %
Cresterea punctului de inmuiere, C
Ductilitate reziduala la 25C, cm
RTFOT

0,80
50
10
50

Pierderi de masa, C
Penetratie reziduala, %
Cresterea punctului de inmuiere, C
Ductilitate reziduala la 25C, cm

0,90
50
10
50

Mod de verificare conform


STAS
42-68
60-69
SR 61-97
STAS 113-74
STAS 5489-80
STAS 115-80
STAS 8099-74
STAS 35-81
Instructiuni tehnice ind.
521/R elaborate de AND
STAS 10969/3-83
Instructiuni tehnice ind. 535
elaborate de AND

Instructiuni tehnice ind. 536


elaborate de AND

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va


stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu
acordul Inginerului, aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice trebuie
sa fie de minim 80% pentru agregatele naturale de balastiera, in cazul drumurilor de clasa tehnica
III-V.
Emulsia bituminoasa cationica cu rupere rapida (pentru lucrarile de amorsare a stratului
suport) trebuie sa indeplineasca conditiile din STAS 8877 sau a altor reglementari in vigoare.

3. CONDITII TEHNICE
3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
In functie de granulozitatea agregatelor naturale din care sunt preparate, mixturile asfaltice
pentru stratul de baza prevazuta in prezentul caiet de sarcini este:
tip AB2, cu agregate mari 37%66% granule cu dimensiunea 4mm.
Alegerea tipului de mixtura asfaltica se face functie de clasa tehnica a drumului conform
tabelului 10.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

24

SC IRIMAT CONS SRL


Tabel 10
Nr.
crt

Tipul mixturii
asfaltice

Anrobat
bituminos cu
agregate
mari

Simbol

Clasa tehnica
a drumului

Categoria
tehnica
drumului

I
AB2

I-V

II

I
I-IV

III
IV-V

II
III
IV

Tipul agregatelor
peste #4mm

naturale

Criblura
Min.35%
criblura+pietris
concasat
Pietris concasat
Pietris sortat

3.2. ELEMENTE GEOMETRICE


Grosimea totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste prin calculul de
dimensionare a sistemelor rutiere nerigide conform STAS 1339 si este prevazuta in proiect.
Grosimea minima constructiva totala a stratului de baza din mixturi asfaltice se stabileste
conform STAS 6400, si are urmatoarea valoare minimum 6,0 cm, in cazul mixturii asfaltice tip AB2.
Grosimea maxima a fiecarui strat asternut depinde de modul de punere in opera si nu
trebuie sa depaseasca 12,0 cm in cazul asternerii mecanizate si 6,0 cm in cazul asternerii
manuale.
In grosimea stratului de baza din mixturi asfaltice stabilita prin calculul de dimensionare nu
se include si mixtura asfaltica necesara pentru egalizarea stratului suport.
Panta in profil transversal si declivitatea in profil longitudinal a suprafetei stratului de baza
din mixturi asfaltice sunt aceleasi ca si ale imbracamintii bituminoase sub care se executa, conform
SR 174-1/2001.
Abaterile limita locale admise in minus fata de grosimea prevazuta in proiect pentru fiecare
strat in parte, pot fi de max. 10%.
Abaterile limita locale admise la latimea stratului pot fi cuprinse in intervalul 50mm.
Abaterile limita admise la panta profilului transversal sunt de 5mm/m la drumuri.
Abaterile limita locale admise la cotele profilului longitudinal sunt de 20mm, cu conditia
respectarii pasului de proiectare adoptat.
Denivelarile admisibile in profil longitudinal sunt de maximum 10mm sub dreptarul de 3m.

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE


Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de baza din mixturi asfaltice se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un
laborator autorizat.
Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
stabilirea proportiilor de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a fiecarui
material component; proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum
corespunzator tipului de mixtura asfaltica studiat; detrminarea caracteristicilor fizico-mecanice pe
epruvete cilindrice Marshall conform STAS, alegerea amestecului cu dozajul optim de bitum.
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr.6.
Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limitele date in tabelul nr.8.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

25

SC IRIMAT CONS SRL


Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si STAS 1338/2 si trebuie sa se incadreze in limitele prezentate in tabelul nr.11.
Tabel 11
Tipul agregatului natural din mixtura

Continutul de liant, % din masa mixturii asfaltice tip:

-agregate naturale concasate


-agregate naturale de balastiera neconcasate

AB 2
3,45,0
3,34,8

Abaterile admise la controlul compozitiei mixturii asfaltice fata de dozajul prescris trebuie sa
se incadreze in limitele tabelului nr.12.
Tabel 12
Nr.crt.

Elementele componente ale mixturii

Abateri admise fata de dozajul prescris, %

Continut de bitum
Fractiunile de agregate naturale:
2531,5
1625
816
48
14
0,200,63
0,10,2
00,1
Continut de agregate concasate

0,3

5
5
5
5
4
3
2
1,5
10

3.4. CARACTERISTICILE FIZICO-MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE STRAT


DE BAZA
Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelul nr. 13.
Tabel 13
Nr.crt

Caracteristici

Clasa tehnica
a drumului

Bitum
tip

Mixtura AB2

1. Incercari pe epruvete Marshall:


1.1.

Stabilitatea (S) la 60oC,


KN,min.

I-III

D60/80

5,5

1.2.

Indice de curgere,mm

I-III

D60/80

1,5-3.5

1.3

Densitatea aparenta, kg/m ,min.

I-V

1.4

Absorbtie de apa, % vol.

I-V

D60/80
-

2200
28

2. Incercari pe epruvete cubice:

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

26

SC IRIMAT CONS SRL


2.1
2.2
2.3
2.4

Rezistenta la compresiune la 22
o
C,dupa 28 zile de pastrare in apa
Reducerea
rezistentei
la
o
compresiune la 22 C, dupa 28 zile
de pastrare in apa, % max.
3,
Densitate aparenta, kg/m min
Absorbtie de apa, % vol.

I-V

D60/80

2.5

I-V

D60/80

30

I-V
I-V

D60/80
D60/80

2150
210

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip


Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe
recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie)
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin
studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR
7970 si Normelor tehnice specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
0,3%.
Exemplu:
continutul optim de bitum=5%;
limita inferioara=5%-0,3%=4,7%;
limita superioara=5%+0,3%=5,3%

3.5. CARACTERISTICILE STRATULUI GATA EXECUTAT


Compactarea stratului se verifica prin stabilirea gradului de compactare si prin incercari de
laborator pe carote.
Gradul de compactare reprezinta raportul procentual dintre densitatea aparenta a mixturii
compactate din strat si densitatea aparenta determinate pe epruvete Marshall preparate in
laborator din mixtura asfaltica respective.
Densitatea aparenta a mixturii din strat se poate determina pe carote prelevate din stratul
gata executat sau prin masuratori in situ cu gamadensimetrul.
Rezultatele obtinute privind compactarea stratului trebuie sa se incadreze in limitele din
tabelul nr.14.
Tabel 14
Nr.crt.

Caracteristici

Tipul mixturii
AB2

1
2
3

Densitatea aparenta, kg/m 3,min.


Absorbtia de apa,%vol.
Grad de compactare,%min.

2150
210
96

Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana


conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

27

SC IRIMAT CONS SRL

4. EXECUTIA LUCRARILOR
4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul (statia de asfalt) pe care-l va
utiliza la realizarea lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

4.2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR


Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de caietul
de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material
vehiculat intr-un interval de 24h.
Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a
caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire cat de mica.
Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute
cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa
in valoare absoluta, conform STAS 7970 si SR 174-2 sunt:
5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste
0,63 mm;)
4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse
intre 0,20,63 mm;)
3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse
intre 0,090,2 mm;)
2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub
0,09 mm);
Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

28

SC IRIMAT CONS SRL


sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului
;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170 0C
pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si
conditionare higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul
165 190 0C
continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si
dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin
procente de masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.
Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.
Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene.
Daca ,cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie prevazuta cu o capota pentru a
impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
viteza unghiulara si periferica a paletelor
unghiul de inclinare al paletelor ;
raza de dispunere a paletelor
gradul de uzura al paletelor
sincronizarea arborilor
capacitatea nominala a malaxorului
starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele
in vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului
atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se
va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul
limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

29

SC IRIMAT CONS SRL


4.3. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru strat de baza va trebui realizata numai in statii
automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice sau
pentru producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valori: -160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

4.4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE


Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari
a malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii Inginerului.
Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de
punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

4.5. CONTROLUL FABRICATIEI


Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, este cea
indicata in tabelul nr. 15.
Prevederile indicate in tabelul nr. 15 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.
Tabelul 15
Faza
executie

de

Natura controlului
incercarii

sau

Categoriax) controlului
A

Studiul compozitiei

Studiu

Controlul reglajului statiei de


asfalt
inclusiv
stabilirea
duratei de malaxare
Determinarea continutului de
bitum si filer
Granulometria amestecului
Temperatura
agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din malaxor
Stabilitatea la 60 0 C

Frecventa controlului
sau a incercarii

C
Pentru fiecare tip de
produs
Inaintea
inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs

x
x
x

Zilnic

Zilnic

Permanent
x

Unul la fiecare 400 to

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

30

SC IRIMAT CONS SRL


Indicele de curgere. Fluaj
Densitatea aparenta
Absorbtia de apa

x
x
x

Unul la fiecare 400 to


Unul la fiecare 400 to
Unul la fiecare 400 to

x) A Incercari preliminare de informare


B Controlul de calitate
C Controlul de receptie

4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA


Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu
avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la
terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

4.7. LUCRARI PREGATITOARE


Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii asfaltice, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca
este cazul, apoi se curata si se amorseaza. In acest scop se procedeaza in felul urmator:
se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie;
Se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare
din mixtura asfaltica (daca profilul transversal este necorespunzator sau daca denivelarile in profil
longitudinal sunt mai mari de 3cm sub dreptarul de 3m) sau prin frezare;
Se remediaza toate defectiunile existente, conform reglementarilor tehnice in vigoare si se
rezolva problemele privind drenarea apelor;
Se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentului cu lama autogrederelor si
prin maturarea mecanica a partii carosabile;
Se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa. Amorsarea
stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv
special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de natura stratului suport,
cantitatea de emulsie raspandita pentru amorsare trebuie sa asigure un dozaj de (0,30,5)kg
bitum rezidual pe metru patrat, raspandit in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de baza trebuie sa fie uscata.

4.8. ASTERNEREA MIXTURII ASFALTICE


Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului asternut ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform
documentatiei de executie

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

31

SC IRIMAT CONS SRL


senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca
inainte de inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu in mod excesiv
( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare
se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. 16
Tabel 16
o

Temperatura in C, functie de tipul bitumului


Materiale si faza de executie
D 60/80
-agregate naturale la iesire din uscator
-bitum la intrare in malaxor
-mixtura asfaltica:
la iesire din malaxor;
la asternere;
la inceputul compactarii;
la sfarsitul compactarii

170190
155..165
165175
min.155
min.150
min.110

Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material
proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura
sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile asfaltice de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel
incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum.
Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

32

SC IRIMAT CONS SRL


Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.

4.8. COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice strat de baza se aplica tehnologii care sa asigure
caracteristici tehnice si gradul de compactare prevazut.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil
constant, in fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui
sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in
functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand
progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa
calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN
In tabelul nr. 17 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de
compactare minim necesar.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

33

SC IRIMAT CONS SRL

Tabel 17
Atelier de compactare compus din:
Un
utilaj
compactare

2 utilaje de compactare
Specificatii

Nr. de treceri,
min.

de

Compactor cu pneuri
de
160 kN

Compactor cu rulouri
netede de 120 kN

Compactor cu rulouri
netede de
120 kN

12

14

4.9. PROTEJAREA STRATULUI DE BAZA


Se recomanda ca imbracamintea bituminoasa sa se aplice imediat dupa executia stratului
de baza, in acelasi sezon de lucru. In cazul in care aceasta conditie nu poate fi indeplinita si stratul
de baza este dat in circulatie inainte de executia imbracamintii bituminoase, el trebuie protejat prin
aplicarea unui tratament bituminos simplu sau dublu conform STAS 599, conform procedeelor
reglementate tehnic.

5. REGULI SI METODE DE VERIFICARE A CALITATII


5.1. CONTROLUL CALITATI MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru stratul de baza se verifica in
conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul caiet de
sarcini.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Bitum
-penetratia la 25 oC STAS 42-68
-punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
Criblura
-natura mineralogica (examinare vizuala); STAS 6200/4
-granulozitatea STAS 730,
-coeficient de forma,STAS 730
-continut de argila SR 667
-determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730.
Pietris
-natura mineralogica (examinare vizuala); STAS 4606
-granulozitatea STAS 730, SR 662
-forma granulelor STAS 730, SR 662
-parte levigabila STAS 4606-80;
Nisip natural
-natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
-granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
-parte levigabila STAS 4606-80;
-continut de impuritati corpuri straine; STAS 4606-80

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

34

SC IRIMAT CONS SRL


-echivalent de nisip STAS 730;
Nisip de concasaj
-natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
-granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS 4606-80;
-coeficient de activitate STAS 730;
Filer
-continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-72
-umiditate STAS 539-79;
-granulozitate STAS 539-79;
-coeficient de hidrofolie STAS 539-79;
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in
apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson
experimental folosind reteta propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI DE BAZA DUPA EXECUTIE


Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin
metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice
echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si STAS 1338/2 de catre laboratorul
antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizico-mecanice,
IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform
SR 174-2.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

35

SC IRIMAT CONS SRL

5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA


Controlul compactarii
Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua
si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de referinta
prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand se prevede o reglare a nivelmentului in raport cu repere independente soselei,
verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete corespunzatoare a fiecarei zi de lucru,
in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea stratului) ca si in fiecare dintre profilele
transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt +/- 2,5 cm pentru
stratul de baza;
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.

Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la ;
Verificarea elementelor geometrice si a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal;,
verificarea latimii imbracmintei drumului, aceasta facandu-se la distanta de max.50cm;
verificarea regularitatii suprafetei;
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana;
in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu sablonul
avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;
Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 18.

Tabelul 18
Faza
executie

de

Natura controlului sau a


incercarii

Categoria de control
Frecventa controlului
A

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

36

SC IRIMAT CONS SRL


X

Temperatura de asternere

Permanent

X
Executarea
lucrarilor

Controlul
profilelor

Etalonarea atelierului
compactare

de

Controlul ocazional de
compactare prin carotare
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute

Reglarea nivelmentului
Controlul denivelarilor

X
x

La
inceputul
executiei
lucrarilor apoi un control
ocazional
de
comp.
Neconforma
O carota la fiecare 250 ml
drum
In fiecare zi la sfarsit de
santier
In fiecare punct indicat de
Inginer
In fiecare punct indicat de
Inginer

A incercari preliminare de informare;


B controlul calitatii;
C controlul de receptie.

6. RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia mixturilor asfaltice cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu HG 273/94
(Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in doua etape :
la terminarea lucrarilor
finala, la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte).
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

37

SC IRIMAT CONS SRL

CAPITOLUL IV - IMBRACAMINTI BITUMINOASE IN STRAT DE


UZURA SI STRAT DE LEGATURA
1. GENERALITATI
1.1. OBIECT SI DOMENIU DE APLICARE
Prezentul caiet de sarcini cuprinde conditiile de realizare a imbracamintilor bituminoase
cilindrate, executate la cald din mixturi asfaltice preparate cu agregate naturale si bitum
neparafinos.
Prevederile prezentului caiet de sarcini se aplica la constructia si modernizarea drumurilor
publice si la constructia drumurilor drumuriolr de exploatare si nu se aplica imbracamintilor si
straturilor de baza executate din mixturi cu nisipuri bituminoase sau cu emulsii bituminoase.

1.2. DEFINIREA TIPURILOR DE MIXTURI


Imbracamintile bituminoase cilindrate executate la cald sunt alcatuite,in general, din doua
straturi:
stratul superior( de uzura sau de rulare) ;
stratul inferior(de legatura) ;
In situatiile in care imbracamintile bituminoase sunt alcatuite dintr-un singur stratacesta
poarta denumirea de covor asfaltic, care va trebui sa indeplineasca conditiile stratului de uzura.
Straturile bituminoase din prezentul caiet de sarcini sunt prevazute a fi realizate din mixturi
bituminoase cu agregate naturale neprelucrate si prelucrate preparate la cald in centrale si puse in
opera mecanizat.

1.3. PREVEDERI GENERALE


Antreprenorul este obligat sa respecte cu strictete prevederile prezentului caiet de sarcini.
Antreprenorul va trebui sa aigure prin laboratoarele sale sau prin colaborare cu un
laborator autorizat efectuarea tuturor incercarilor si determinarilor necesare respectarii prevederilor
prezentului caiet de sarcini si va pastra evidenta zilnica a conditiilor de executie a imbracamintilor
bituminoase, a incercarilor efectuate si a rezultatelor obtinute.

2. DESCRIEREA MATERIALELOR
2.1. AGREGATE
Pentru imbracaminti bituminoase se utilizeaza un amestec de sorturi din agregate
neprelucrate si prelucrate care trebuie sa satisfaca conditiile STAS 662 si SR 667.
Agregatele naturale care se utilizeaza la prepararea mixturilor asfaltice destinate
imbracamintilor rutiere (st. legatura si uzura) sunt urmatoarele :
agregate naturale de cariera, dupa cum urmeaza:
nisip de concasare sort 0 4
agregate naturale de balastiera , prelucrate prin spalare si sortare :
nisip natural sort 0-4, conf SR 662
nisip si pietris concasat sort 0-8, 8-16,si 16-(25)31 conform SR 667
Clasa minima a rocii din care se obtin agregatele naturale de cariera, in functie de clasa
tehnica a drumului sau categoria strazii, trebuie sa fie conform SR 667.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

38

SC IRIMAT CONS SRL


Fiecare tip si sort de agregate naturale trebuie depozitat separat in padocuri prevazute cu
platforme betonate avind pante de scurgerea apei si pereti despartitori pentru evitarea amestecarii
si impurificarii agregatelor.
Limitele procentelor de agregate naturale si filer din cantitatea totala de agregate sunt
conform tabelului nr. 1.
Tabel nr. 1
STRAT de LEGATURA

STRAT de UZURA
Fractiuni de
agregate
naturale din
amstecul
total

Nr.
crt.

TIPUL MIXTURII ASFALTICE


BA8
BA16

BA16
BA16
m
BA16
a

BA25
BA25
a

BAR16
BAR16
m
BAR16a

913

913

613

911

Filer
si
fractiuni din
nisipuri sub
0,1mm,%
Filer
si
fractiunea
(0,14)mm,
%
Cribluri
cu
dimensiunea
peste
4mm,%
Pietris
concasat cu
dimensiunea
peste
8mm,%
Pietris sortat
cu
dimensiunea
peste
8
mm,%

MASF
8

MASF16

BAPC16

111
4

1014

913

BAD25
BAD25
m
BAD25a

BADPC25
BADPC25
a

BADPS
25
BADPS
25a

27

27

27

Diferenta pana la 100%

224
5

34.5
8

396
0

4761

456
0

6375

5572

1834-

3958

3958

Zona de granulozitate a amestecului de agregate naturale, pentru fiecare tip de mixtura


asfaltica (strat de legatura si strat de uzura) este cuprinsa in limitele prezentate in tabelul nr.2. :
Tabelul nr. 2
Marimea
ochiului sitei
(mm)

25 mm
16 mm
8 mm
4 mm
2 mm
1 mm
0.63 mm
0.20 mm
0.10 mm

TIPUL MIXTURII ASFALTICE


BA8
BA16

BA16
BA16m
BA16a

BA25
BA25a

BAR16
BAR16m
BAR16a

MASF8

MASF16

BAPC16

BAD25,BAD25m, BAD25a
BADPC25, BADPC25a
BADPS25, BADPS25a

Treceri prin site cu ochiuri patrate-SR EN 933-2


-

90100

90100

7290

90100

90100

95100

7390

90100

6685

5480

6174

95100

4459

6682

4261

5678

4266

4061

3953

4055

2537

4266

2845

3055

3055

3050

3042

1928

2025

30.55

2035

2242

2242

2040

2131

1622

1622

2142

1432

1835

1835

1535

1825

1320

1320

1835

1030

1125

1125

825

1115

1216

1115

1125

520

913

9.13

613

911

1114

1014

913

27

Nota:
La betoanele asfaltice BA8, BA16, BA25, BAD25, BADPC31, BADPS31, se folosesc
amestecuri de nisip de concasaj si nisip natural; procentul de nisip natural in amestec sa fie max:

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

39

SC IRIMAT CONS SRL

25% pentru BA8 si BA16;


30% pentru BA25;
50% pentru BAD25, BADPC25 si BADPS25;
pentru BAR16 se foloseste doar nisip de concasaj.
La betoanele asfaltice pentru stratul de legatura BAD25 si BADPC25, se recomanda
adaugarea a 2% filer.

2.2. FILER
Ca filer se va folosi filerul de calcar care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditiile
prevazute in STAS 539-79:
finetea (continutul in parti fine 0,09 mm) min 80%
umiditatea
max 2%
coeficient de hidrofilie
max. 1%
Nu se admite folosirea altor materiale ca inlocuitor de filer sau a fractiunii fine recuperate de
la exhaustorul statiei de asfalt.
In cazul mixturilor asfaltice stabilizate cu fibre, filerul trebuie sa corespunda prevederilor
STAS 539 si conditiei suplimentare ca minimul de particule sub 0.02mm sa fie 20 %.
Filerul se depoziteaza in incaperi acoperite, ferite de umezeala sau in silozuri cu incarcare
pneumatica. Nu se admite folosirea filerului aglomerat.

2.3. LIANTI
Pentru realizarea imbracamintilor asfaltice se folosesc urmatoarele tipuri de bitum in functie
de zona climatica:
bitum tip D 60/80;- zona climatica calda
bitum tip D80/100 zona climatica rece conform indicativ AND 537/97
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca bitumul sunt aratate in tabelul nr.3.
Tabelul 3
Caracteristici

Conditii de admisibilitate

Penetratie la 25 C
mm
0
Punct de inmuiere
C
0
Ductibilitate cm min: la 5 C
0
- la 25 C
Punctul de rupere Fraas, C
Punctul de inflamare Marcusson, C

D 60/80
6080
4955
>4
>100
< -13
> 250

D 80/100
80-100
44-49
>5
>100
< -15
>250

Solubilitare in solventi organici, %


Continutul de parafina, %
Densitatea la 15C, gr/cm 3
Indexul de instabilitate coloidala

> 99
<2
> 0,995
< 0,5

> 99
<2
> 0,992
0,5

> 80

> 80

< 0,80
> 50
< 10
> 50

< 0,80
> 47
<9
> 75

Aderenta la agregate
TFOT

Pierderi de masa, %
Penetrare reziduala, %
Cresterea punctului de inmuiere, C
Ductibilitate reziduala la 25C, cm

Mod de verificare
conform STAS
42-68
60-69
SR 61-97
SR EN 12593:2007
STAS 5489-80
STAS 115-80
STAS 8099-74
STAS 35-81
Instructiuni tehnice N.
521/R elaborate de
AND
STAS 10969/3-83
Instructiuni tehnice N.
535 elaborate de
AND

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

40

SC IRIMAT CONS SRL


RTFOT
Pierderi de masa, C
Penetrare reziduala, %
Cresterea punctului de inmuiere, C
Ductibilitate reziduala la 25C, cm

Instructiuni tehnice N.
536 elaborate de
AND
< 0,90
> 50
< 10
> 50

< 0,90
> 47
<9
> 75

In functie de calitatea bitumului si natura agregatelor in cadrul studiilor preliminare se va


stabili necesitatea aditivarii bitumului. In cazul in care se va stabili acest lucru, se va adauga cu
acordul ,,Inginerului,aditivul corespunzator pentru imbunatatirea adezivitatii bitumului.
Adezivitatea bitumului fata de agregatul natural utilizat la obtinerea mixturii asfaltice (strat
de uzura, strat de legatura) trebuie sa fie de:min. 80%

3. CONDITII TEHNICE
3.1. TIPURI DE MIXTURI ASFALTICE
Mixturile asfaltice utilizate in straturile imbracamintii rutiere (strat de uzura, strat de
legatura) si materialele utilizate la realizarea lor sunt prezentate in tabelul nr. 4
Tabelul 4

Nr. crt.

TIPUL MIXTURII ASFALTICE

AGREGATE NATURALE UTILIZATE

Mixturi asfaltice stabilizate cu fibra

Criblura : sort 4-8, 8-16


Nisip de concasare sort 0-4;
Filer

Beton asfaltic rugos

Criblura : sort 4-8, 8-16


Nisip de concasare sort 0-4;
Filer

Betoane asfaltice bogate in criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;


Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer

Beton asfaltic cu pietris concasat

Pietris concasat: sort 4-8, 8-16, 16-25;


Nisip natural sort 0-4;
Filer

Beton asfaltic deschis cu criblura

Criblura : sort 4-8, 8-16, 16-25;


Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer

Beton asfaltic deschis cu pietris concasat

Pietris concasat : sort 4-8, 8-16, 16-25;


Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer

Beton asfaltic deschis cu pietris sortat

Pietris : sort 4-8, 8-16, 16-25;


Nisip de concasare sort 0-4;
Nisip natural sort 0-4;
Filer

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

41

SC IRIMAT CONS SRL

3.2. ELEMENTE GEOMETRICE


Grosimea imbracamintii se stabileste prin calculul de dimensionare conform STAS 1339,
tinand cont si de prevederile SR 174-1.
Elementele geometrice si abaterile limita la elementele geometrice trebuie sa indeplineasca
conditiile din tabelul 5.
Tabelul 5
Nr.
crt
.

2.

Grosimea minima a stratului compactat, cm,


min:
Strat de uzura din mixtura asfaltica stabilizata
cu fibre:
MASF 8
MASF 16
Strat de uzura cu bitum modificat, bitum
aditivat, bitum
Strat de legatura:
cu criblura
cu pietris concasat sau pietris sortat
Latimea partii carosabile

3.

Profil transversal:
Drumuri
In aliniament
In curbe si zone aferente
Cazuri speciale
Strazi

4.
-

Profil longitudinal:
Declivitate, %, max
Drumuri
Mixtura asfaltica stabilizata cu fibre de celuloza
Beton asfaltic rugos
Betoane asfaltice bogate in criblura
Beton asfaltic cu pietris concasat

1.

Conditii de
admisibilitate

Elemente geometrice

3,0
3,5
4,0
4,0
5,0
Conform STAS 2900
sub forma de acoperis
conform STAS 863
panta unica

Abateri limita locale admise


la elementele geometrice

- max. 10% in minus fata de


grosimea prevazuta in proiect,
pentru fiecare strat
- abaterile in plus nu constituie
motiv de respingere a lucrarii
50 mm

5,0 mm, fata de cotele


profilului adoptat

conform STAS 10144/3


2,5 mm/m

6,0
9,0
6,0

5,0 mm fata de cotele


profilului proiectat, cu conditia
respectarii pasului de proiectare
adoptat

6,0

Strazi

Conform STAS 10144/3

3.3. COMPOZITIA MIXTURILOR ASFALTICE


Compozitia mixturii asfaltice cu care se va realiza stratul de uzura si stratul de legatura se
stabileste pe baza unui studiu preliminar aprofundat, tinandu-se seama de respectarea conditiilor
tehnice precizate in prescriptiile tehnice impuse de caietul de sarcini.
Studiul il face Antreprenorul in cadrul laboratorului sau central, sau il comanda la un
laborator autorizat.
Reteta, stabilita pentru fiecare categorie de mixtura, sustinuta de studiile si incercarile
efectuate impreuna cu rezultatele obtinute se supune aprobarii Inginerului.
Aceste studii comporta cel putin urmatoarele incercari:
stabilirea proportiior de agregate naturale si filer pe baza compozitiei granulometrice a
fiecarui material component

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

42

SC IRIMAT CONS SRL


proiectarea a 3 retete de mixtura asfaltica cu 3 continuturi de bitum corespunzator tipului de
mixtura asfaltica studiat
determinarea caracteristicilor fizico-mecanice pe epruvete cilindrice Marshall conform
STAS
alegerea amesteculului cu dozajul optim de bitum
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu
are obiectiuni sau eventuale propuneri de modificare, accepta reteta propusa de Antreprenor.
Limitele procentelor a sorturilor componente din agregatul total sunt date in tabelul nr. 1
Granulozitatea agregatelor naturale este cuprinsa, pentru fiecare tip de mixtura asfaltica in
limite date in tabelul nr 2
Continutul optim de liant se stabileste prin studiile preliminare de laborator conform STAS
1338/1 si SR EN 12697-23:2004; SR EN 12697-6:2007 si trebuie sa se incadreze intre limitele
aratate in tabelul nr 6 pentru imbracaminti bituminoase (strat de legatura si strat de baza).
Tabel 6
Nr.
crt

Tipul
stratului

Strat
uzura

Tipul mixturii
asfaltice

MASF 8
MASF16
BAR16m, BAR16a
BAR16
de BA16m
BA16, BA16a

Strat de
legatura

BA8,BA8a
BA25,BA25a
BAPC16,
BAPC16a
BAD25m
BAD25,BAD225a
BADPC25,BADPC
25a
BADPS25,BADPS
25a

Continutul de liant
din masa mixturii
asfaltice %
6.77.5
6.57.5
5.76.2
5.76.2
6.07.0
6.37.3
6.07.0
6.3.7.3
6.57.5
6.57.5
5.5.7.0

Clasa tehnica a
drumului
I.V
I.IV
I.III
II.III
I.II
III
II
III
IV.V
IV.V
IV.V

6.07.5

IV.V

4.05.0

I.III

4.05.0

I.V

4.05.0

III.V

4.05.0

IV.V

Raportul filer : liant recomandat pentru Imbracamintile bituminoase strat de legatura si strat
de uzura este conform tabel 7.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

43

SC IRIMAT CONS SRL


Tabelul 7
Nr.
Crt.

Tipul stratului

Strat de uzura

Strat de legatura

Tipul mixturii asfaltice

Raport filer :liant


( recomandat)

Betoane asfaltice rugoase

1.6.1.8

Betoane asfaltice bogate in criblura :


-cu dim.max.granula de 16mm
-cu dim.max.granula de25mm

1.3.1.8
1.1..1.8

Beton asfaltic cu pietris concasat


Betoane asfaltice deschise BAD25,
BADPC31, BADPS31

1.6.1.8
0.5.1.4

3.4. CARACTERISTICILE FIZICO- MECANICE ALE MIXTURILOR ASFALTICE


Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice trebuie sa indeplineasca in timpul
studiului de laborator si in timpul controalelor de fabricatie conditiile aratate in tabelele nr. 8 si nr. 9.
Tabelul 8

Nr.
Crt.

Tipul mixturii
asfaltice

BA8
BA25
BA8a
BA25a

BA16
BA16a

BAR16
BAR16a

BAPC 16
BAPC16a

BAD 25
BAD 25a

BADPC 25
BADPC 25 a
BADPS25
BADPS25a

Tipul Bitumului

D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a
D 60/80
D 60/80a
D80/100
D80/100a

Clasa
tehnica a
drumului

Caracteristicile pe epruvete cilindrice tip


Marshall
Stabilitatea
0
(S)la60 C,

Indice de
curgere (I),
mm

Raport S/I,
KN/mm

IV...V

6.0

1.5...4.5

1.3...4.0

IV...V

5.5

1.5...4.5

1.2...3.6

II
III
IV...V
II
III
IV...V
I
II
III
I...II
III

8.5
7.5
6.5
8.0
7.0
6.0
9.0
8.5
8.0
8.5
7.5

1.5...3.5
1.5...4.0
1.5...4.5
1.5...4.0
1.5...4.0
1.5...4.5
1.5...3.0
1.5...3.0
1.5...3.0
1.5...4.0
1.5...4.0

2.4...5.6
1.8...5.0
1.4...4.3
2.0...5.3
1.7...4.6
1.3...4.0
3.0...6.0
2.8...5.6
2.6...5.3
2.1...5.6
1.8...5.0

IVV

6,0

1.54.5

1.34.0

IVV

5.5

1.54.5

1.13.3

IV

5.0

1.54.5

1.13.3

IV

4.5

1.54.5

1.03.0

IIIV

4.5

1.54.5

1.03.0

IIIV

4.0

1.54.5

0.92.6

IVV

4.5

1.54.5

1.03.0

IVV

4.0

1.54.5

0.92.6

Densitate
aparenta,
3
min.,kg/m

Absorbtie
de apa
,% vol.

2300

2...5

2300

2...5

2300

3...5

2300

25

2250

25

2250

25

2250

25

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

44

SC IRIMAT CONS SRL


Tabelul 9

Nr
.crt

Tipul mixturii asfaltice


BAR 16, BAR16a,
BAD25, BAD25A,
BA16,BA16a,BA8,
BADPC25,
BA8a, BA25,Ba25A
BADPC25A,
BADPS
25,BADPS25A

Caracteristica

Caracteristici pe cilindri confectionati la presa


de compactare giratorie:
- Volum de goluri la 80 de giratii, %,max.
- Volum de goluri la 120 de giratii, %,max.
Rezistenta la deformatii permanente:
Fluaj dinamic la 40C si 1800 pulsuri, 10-4
mm,max.
Modulul de elasticitate la 15C, Mpa,min:
-zona climaterica calda
-zona climaterica rece
Rezistenta la oboseala: numarul de cicluri
pana la fisurare la 15C,min.

5.0
-

9.5

7600

4200
3600

3600
3000

4x10-5

Caracteristicile fizico-mecanice ale mixturilor asfaltice se determina pe epruvete tip


Marshall din mixturi asfaltice preparate in laborator (elaborate din dozaje optime, din probe
recoltate de la malaxor sau de la asternere sau carote, dupa executie).
Dozajele materialelor componente pentru tipurile de mixturi asfaltice se determina prin
studii preliminare de laborator conform prezentului caiet de sarcini, cu incadrarea lor in limitele SR
174-1 si Normelor tehnice specifice in vigoare.
Continutul optim de liant stabilit prin studii de laborator trebuie sa se incadreze in limitele de
0.3%
Exemplu:
continutul optim de bitum = 5%;
limita inferioara = 5% - 0,3% = 4,7 %;
limita superioara = 5% + 0,3% = 5,3%.

3.5. CARACTERISTICILE IMBRACAMINTII BITUMINOASE GATA DE EXECUTATE


Imbracamintile bituminoase trebuie sa ateste caracteristicile corespunzatoare prezentului
caiet de sarcini si anume:
gradul de compactare
uniformitatea suprafetei
rugozitatea suprafetei
Compactarea straturilor imbracamintii bituminoase se determina prin analize de laborator
pe carote sau prin masuratori in situ conform SR 174-2.
Determinarea densitatii aparente, absorbtiei de apa si a gradului de compactare se face in
cadrul determinarilor de laborator conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004, SR EN 126976:2004. Densitatea aparenta si gradul de compactare pot fi determinate si prin masuratori in situ.
Conditiile tehnice pentru aceste caracteristici sunt prezentate in tabelul nr. 10.
Tabel nr.10
Tipul mixturii
asfaltice

Densitatea aparenta
kg/mc

Absorbtie de apa %

Gradul de compactare
min%

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

45

SC IRIMAT CONS SRL


BA8
BA16
BA25
BAR16
BAD25
BADPC31
BADPS31

2250

2.6

96

2250

4.7

96

2200

3.8

96

Uniformitatea suprafetei de rulare in profil longitudinal se verifica cu dreptarul si pana


conform SR 174-2 sau cu alte dispozitive adecvate.
Denivelarile maxime admisibile in profil longitudinal masurate sub dreptarul de 3m sunt
urmatoarele:
max. 3 mm pentru drumuri clasa tehnica I
max. 4 mm pentru drumuri clasa tehnica II
max. 5 mm pentru drumuri clasa tehnica III
Rugozitatatea suprafetei
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca rugozitatea suprafetei imbracamintilor
bituminoase masurata cu aparatul SRT sau prin metoda Inaltimii de nisip sunt conform cu
prevederile SR 174-1-2002.

4. EXECUTIA LUCRARILOR
4.1. ACCEPTAREA UTILAJULUI
Antreprenorul supune acceptarii Inginerului lucrarii utilajul pe care-l va utiliza la realizarea
lucrarilor.
Acceptul se va da dupa instalarea acestuia, verificarea starii reale de intretinere si
aptitudinile de a realiza performantele cerute prin documentatia contractuala.

4.2. STATIA DE PREPARARE A MIXTURILOR


Statia de preparare a mixturilor asfaltice va trebui sa prezinte caracteristici tehnice care sa
permita obtinerea performantelor cerute pentru diferitele categorii de mixturi prevazute de Caietul
de sarcini.
Centralele de preparare sa fie automatizate si dotate cu dispozitive de control a dozarii
componentelor si de blocare a prepararii in caz de abateri de la programul impus.
Dozatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
Precizia de dozare masica pentru fiecare component
Curgerea continua si uniforma a materialului fara aport de masa la sfirsit de cursa
Aderenta materialelor pe utilajul de lucru sa nu depaseasca 1% din masa de material
vehiculat intr-un interval de 24h.
Stocarea si incalzirea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de rezervoare de stocare a
caror capacitate este cel putin egala cu consumul mediu zilnic si dispune fiecare de o joja in
prealabil etalonata si un dispozitiv capabil de a incalzi liantul pana la temperatura necesara,
evitand orice supraincalzire cat de mica.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

46

SC IRIMAT CONS SRL


Stocarea si dozarea filerului de aport
Filerul trebuie sa fie stocat la statia de preparare a mixturilor asfaltice in silozuri prevazute
cu dispozitive de alimentare si de extragere corespunzatoare care sa permita posibilitatea de a
doza filerul conform tolerantelor indicate in prezentul caiet de sarcini.
Dozarea agregatelor
Antreprenorul trebuie sa dispuna de o instalatie de dozare capabila sa introduca agregatele
potrivit proportiilor fixate in functie de caracteristicile de scurgere.
Abaterile admise pentru agregatul total stabilit prin reteta, exprimate in procente din masa
in valoare absoluta, conform SR 7970 si SR 174-2 sunt:
5 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiunea peste
0,63 mm
4 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse
intre 0,20,63 mm
3 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de granule cu dimensiuni cuprinse
intre 0,090,2 mm
2 % (din totalul amestecului mineral) pentru continutul de filer si praf cu dimensiuni sub
0,09 mm)
Incalzirea si uscarea agregatelor
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de mijloace mecanice
corespunzatoare pentru introducerea uniforma a agregatelor in scopul obtinerii unei productii
constante.
Se vor lua masuri ca sa se evite incalzirea agregatelor la o temperatura care sa antreneze
arderea liantului.
Injectoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa realizeze arderea uniforma prin asigurarea unor puncte izoterme in interiorul uscatorului
;
temperaturile maxime dezvoltate in uscator trebuie sa fie 190 0C pentru agregate si 170
0C pentru liant.
Uscatoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa asigure turatia de lucru corespunzatoare celei din documentatia de tehnica
sa asigure deplasarea corespunzatoare a materialului cu ajutorul sistemului de dirijare si
conditionare higrotermica
valoarea temperaturilor agregatelor la iesirea din uscator trebuie sa fie cuprinsa in intervalul
165 190 0C
continutul de apa al agregatelor din usctor trebuie sa fie < 0.5%
Desprafuitoarele trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:
sa efectueze desprafuirea agregatelor in proportie de 90%
sa nu produca poluarea mediului ambiant in conformitate cu normele specifice de mediu.
Dozarea liantului
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa dispuna de un sistem de alimentare si
dozare a liantului fie in greutate, fie volumetric.
Abaterile pentru continutul de bitum fata de dozajul stabilit prin reteta exprimate prin
procente de masa in valoare absoluta sunt: 0,3 %.
Stocarea agregatelor
Antreprenorul va trebui sa poata asigura stocarea a cel putin o treime din agregatele
destinate santierului.
Depozitarea se va face pe sorturi, in silozuri de tip descoperit, etichetate, pe platforme
amenajate cu pereti despartitori pentru evitarea impurificarii lor.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

47

SC IRIMAT CONS SRL


Malaxarea
Statia de preparare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie echipata cu un malaxor capabil de a
produce mixturi asfaltice omogene. Daca cuva malaxorului nu este inchisa ea trebuie sa fie
prevazuta cu o capota pentru a impiedica pierderea prafului prin dispersie
Malaxorul trebuie deasemenea sa indeplineasca urmatoarele cerinte :
buna functionare a dispozitivelor de securitate si alarma
viteza unghiulara si periferica a paletelor
unghiul de inclinare al paletelor ;
raza de dispunere a paletelor
gradul de uzura al paletelor
sincronizarea arborilor
capacitatea nominala a malaxorului
starea cuvei
Trebuie sa asigure temperatura mixturii asfaltice la iesirea din el in conformitate cu normele
in vigoare
Statia trebuie sa fie prevazuta cu un sistem de blocare impiedicand golirea malaxorului
atata timp cat durata de malaxare nu a fost atinsa.
Duratata de malaxare va fi functie de tipul de instalatii de preparare si tipul de mixturi si se
va stabili in cadrul operatiunii de reglare a statiei de asfalt inaintea inceperii fabricatiei.
Stocarea si incarcarea mixturilor
La iesirea din malaxor trebuie amenajate dispozitive si luate precautiuni utile in scopul
limitarii la maximum a segregarii mixturii asfaltice la incarcarea in mijloacele de transport.
Daca se foloseste buncar de stocare, acesta va trebui in mod imperios incalzit.

4.3. FABRICAREA
Fabricarea mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase va trebui realizata numai
in statii automate de asfalt (care pot fi instalatii pentru producerea discontinua a mixturilor asfaltice
sau pentru producerea continua a m.a.).
O atentie deosebita se va da in special respectarii prevederilor privind continutul de liant si
se va urmari vizual ca anrobarea celor mai mari granule sa fie asigurata intr-un mod convenabil.
Temperaturile diferitelor tipuri de mixturi asfaltice, la iesirea din statie, trebui sa fie cuprinse
intre urmatoarele valori:
-160 o C la 180 o C pentru mixturi cu bitum 60/80;
-155 o C la 170 o C pentru mixturi cu bitum 80/100;
-150 o C la 160 o C pentru mixturi cu bitum 100/120.
Valoarea acesteia va fi stabilita in asa fel ca sa se obtina temperatura ceruta la asternerea
mixturii, tinand seama de racirea care are loc in timpul transportului si a asteptarilor.

4.4. REGLAREA STATIEI DE PREPARARE A MIXTURILOR ASFALTICE


Dupa acceptarea utilajului de catre beneficiar prin Inginerul lucrarii, Antreprenorul trece la
operatiuni de reglare si etalonare:
a debitului dozatoarelor pentru agregate;
a debitului pompelor pentru liant;
a debitului privind filerul, precum si la determinarea caracteristicilor a unei bune functionari
a malaxorului.
Autorizatia de punere in exploatare va fi data de Inginer dupa ce va constata ca debitele
fiecarui constituent permit sa se obtina amestecul prescris in limitele tolerantelor admise.
Daca, urmare a reglajelor, anumite aparate sau dispozitive se dovedesc defectuoase,
antreprenorul va trebui sa le inlocuiasca, sa efectueza din nou reglajul, dupa care sa supuna
aprobarii Inginerului.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

48

SC IRIMAT CONS SRL


Antreprenorul nu are dreptul la nici un fel de plata pentru imobilizarea utilajului sau si a
personalului care-l deserveste in tot timpul cat dureaza operatiunile pentru obtinerea autorizatiei de
punere in exploatare, cu atat mai mult in caz de refuz.

4.5. CONTROLUL FABRICATIEI


Mixturile asfaltice produse in statiile de prepararea mixturilor asfaltice sunt supuse
incercarilor preliminare de informare, controlului de calitate si receptie a caror frecventa, in cazul
lipsei de dispozitiuni contrare a caietului de prescriptii speciale este cea indicata in tabelul nr. 11.
Prevederile indicate in tabelul nr. 11 nu exclud obligativitatea dotarii centralelor de fabricatie
cu dispozitive de control de blocare.
Tabelul 11
Faza de
executie

Natura controlului sau a


incercarii
Studiul compozitiei

Studiu

Controlul reglajului statiei


de asfalt inclusiv stabilirea
duratei de malaxare
Determinarea continutului
de bitum si filer
Granulometria amestecului
Temperatura
agregatelor
minerale, a bitumului si a
mixturii la iesirea din
malaxor
Stabilitatea la 60 0 C
Indicele de curgere. Fluaj
Densitatea aparenta
Absorbtia de apa

x)

Categoria controlului
A
B
C
x
x

Frecventa controlului
sau a incercarii
Pentru fiecare tip de
produs
Inaintea
inceperii
fabricatiei fiecarui tip de
produs

Zilnic

Zilnic

Permanent
x
x
x
x

Unul
Unul
Unul
Unul

la fiecare 400 to
la fiecare 400 to
la fiecare 400 to
la fiecare 400 to

x) A Incercari preliminare de informare


B Controlul de calitate
C Controlul de receptie

4.6. MODUL DE PUNERE IN OPERA


Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu
bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare.
Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta
(motorina, pacura, etc.) este interzisa.
Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de
functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice, iar numarul lor este de asa natura incat sa nu
avem intreruperi.
Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la
terminarea incarcarii, oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice.

4.7. LUCRARI PREGATITOARE


Pregatirea stratului suport
Inainte de asternerea mixturii, stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este
cazul, apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator:

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

49

SC IRIMAT CONS SRL


se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie ;
se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare
din mixtura asfaltica sau prin frezare ;
se remediaza defectiunile existente , conform reglementarilor in vigoare si se rezolva
problemele privind drenarea apelor ;
se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si
prin maturarea mecanica a partii carosabile.
se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa
Amorsarea
La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport
cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida. Amorsarea stratului suport se realizeaza
mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea
uniformitatii si a dozajelor prescrise. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri:
strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa;
strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de
trei zile de la executia stratului de legatura. Dupa amorsare se asteapta timpul necesar
pentru ruperea emulsiei cationice.
In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0,3-0,5 kg/mp bitum
pur.
Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea
asternerii mixturii bituminoase.
Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase.
Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m, in film continuu.
Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata.

4.8. ASTERNEREA
Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor
capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor, respectand profilele si grosimile fixate.
In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte
urmatoarele:
temperatura mixturii asfaltice la asternere ;
grosimea constanta a stratului asternut ;
parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime , latime ) trebuie respectati conform
documentatiei de executie
senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca
inainte de inceperea lucrului
incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie , dar nu mod excesiv ( 15-30 min.
inainte de inceperea turnarii).
trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material , deoarece grinda nivelatoare
se afunda in material afectand planeitatea suprafetei .
Temperatura de asternere
Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10
o
C, in perioada martie-octombrie, in conformitate cu pevederile legale in vigoare.
De asemenea, executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.
Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare, in functie de tipul liantului,
temperaturile conform tabelului nr. 12

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

50

SC IRIMAT CONS SRL


Tabel 12
Tipul
liantului
D60/80
D80/100
D100/120

Temperatura mixturii
o
asfaltice la asternere, C
145
140
135

Temperaturile minime la compactare in C


Inceput
Sfarsit
140
110
135
100
130
100

Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului.


Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a
obtine compactarea optima.
Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi
refuzate.
Aceste mixturi trebuie evacuate din santier, ele neputand fi reincalzite la fata locului. In
acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a
unei pene.
Grosimea stratului de asternere
Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie
In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente, aducerea acestuia
la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de
egalizare din mixtura asfaltica , fie prin frezare.
Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea
volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii
asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie .
Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru:
stratul de uzura intr-o singura asternere;
stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile
de asternere, cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini;
Punerea in opera
Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul
caiet de sarcini, se efectueaza numai mecanizat, cu repartizatoare finisoare prevazute cu
palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii.
Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu, pe fiecare strat, pe toata lungimea
unei benzi programata a se executa in ziua respectiva.
Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare, atunci cand acest lucru nu este
posibil, Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor
longitudinale.
Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor, de la
statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle.
Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa
asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material
proaspat depus cu lopata, in fata esalonului de asternere.
In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru
a se evita o raspandire neuniforma a materialului.
Rosturi longitudinale si transversale
Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse.
Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului
longitudinal al stratului imediat inferior, indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura
sau in stratul de baza, realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic.
Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa
fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi.
Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de
bitum.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

51

SC IRIMAT CONS SRL


Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru.
Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de
cca. 50 cm.
Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de
realizarea benzii noi.

4.9. COMPACTAREA
Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de
goluri continut in masa materialului pus in opera.
La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici
tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte.
Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa
incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera.
Urmare acestor incercari, Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare:
sarcina fiecarui utilaj;
planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant,
in fiecare punct al stratului;
viteza de mers a fiecarui utilaj;
presiunea de umflare a pneurilor, aceasta putand varia intre 3 si 9 bari;
temperatura de asternere, fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul
precedent.
Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut , se determina, la inceputul lucrarilor, pe
un sector experimental, numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate, in
functie de performantele acestora, de tipul mixturii si de grosimea stratului .
Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea
respectiva, utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia
curenta.
Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din
masuratorile efectuate un grad de compactare 100% ; cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui
sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% .Numarul atelierelor de compactare se va stabili in
functie de numarul punctelor de asternere.
Operatia de compactare a mixturilor asfaltice trebuie sa fie astfel executata ca sa se obtina
valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice, de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni
caracteristice).
Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu
rulouri netede, prevazute cu dispozitive de vibrare.
Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau, de preferat, perpendicular pe axul
drumului, la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm, continuand
progresiv, pas cu pas, pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.
Rosturile longitudinale se compacteaza in lungul lor, astfel incat la inceput ruloul sa calce
doar 15-20 cm pe asfaltul cald si continuand progresiv compactarea pana cand ruloul ajunge sa
calce cca 15-20 cm pe asfaltul vechi.
Compactoarele trebuie sa lucreze fara socuri, pentru a se putea evita valurirea
imbracamintii.Suprafata stratului se va controla in permanenta, micile denivelari care apar pe
suprafata, se corecteaza dupa prima trecere a rulourilor compactoare pe toata latimea.
Conform reglementarilor tehnice in vigoare pentru imbracamintile bituminoase, atelierul de
compactare este alcatuit din :
compactor cu pneuri de 160 KN si compactor cu rulouri netedede 120 KN
compactor cu rulouri netede de 120 KN

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

52

SC IRIMAT CONS SRL


In tabelul nr. 13 este prezentat numarul minim de treceri pentru a obtine gradul de
compactare minim necesar.
Tabel nr. 13
ATELIER
A
TIPUL STRATULUI

STRAT DE UZURA
STRAT
DE
LEGATURA

COMPACTOR CU
PNEURI 160 KN
10
12

DE COMPACTARE
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120KN
NR. TRECERI
4
4

B
COMPACTOR CU
RULOURI NETEDE
120KN
12
14

Compactoarele cu pneuri vor trebui echipate cu sorturi de protectie. Ele nu trebuie


niciodata sa se indeparteze la mai mult de 50 m in spatele finisorului.

4.10. TRATAREA SUPRAFETEI


Dupa executarea imbracamintilor daca este cazul se procedeaza la inchiderea porilor
suprafetei prin raspandire de 23 kg/mp nisip sort 03,15 mm bitumat cu 23% bitum prin
cilindrare, exceptie facand betoanele asfaltice rugoase.
Se va da preferinta utilizarii nisipului de concasaj.
Pentru sectoarele ce se executa dupa 1 octombrie, sau executate inainte de aceasta data,
in zone umbrite cu umiditate excesiva sau cu trafic foarte redus, se va realiza cu aprobarea
Inginerului pe baza constatarilor pe teren,inchiderea suprafetei prin badijonare.
Badijonarea se realizeaza prin stropire cu bitum sau cu emulsie cationica cu rupere rapida
cu 60% bitum diluata cu apa (o parte emulsie cu 60% bitum pentru o parte apa curata nealcalina)
si raspandire de nisip sort 03 mm cu un continut cat mai redus de praf (sub 0,09 mm) in
cantitatile aratate mai jos:
a) stropire cu bitum
0,5 kg/mp
raspandire de nisip (de preferinta cu concasaj)
35 kg/mp
b) stropire cu emulsie cationica cu 60% bitum diluat cu apa 0,81 kg/mp
raspandire nisip
35 kg/mp
Inchiderea se poate face si cu suspensie de bitum filerizat diluata pana la 15 % continut de
bitum cu aceeasi cantitate de nisip.
Inchiderea suprafetei se aplica in mod obligatoriu la imbracaminti din beton asfaltic cu
agregate mari, in prima luna de la circulatie, printr-un tratament bituminos executat la cald.

5. REGULUI SI METODE DE VINDECARE A CALITATII


5.1. CONTROLUL CALITATII MATERIALELOR INAINTE DE ANROBARE
Materialele destinate fabricarii mixturilor asfaltice pentru imbracamintile bituminoase se
verifica in conformitate cu prescriptiile din standardele respective si conditiile aratate in prezentul
caiet de sarcini.
Verificarile si determinarile se executa de laboratorul de santier si constau in urmatoarele:
Bitum
penetratia la 25 oC STAS 42-68
punctul de inmuiere prin metoda inel si bila STAS 60-69;
ductilitatea la 25C, SR 61, SR 754( ptr. drumuri cls. th. I si II )

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

53

SC IRIMAT CONS SRL

Criblura
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 667
forma granulelor STAS 4606-80;
determinarea continutului de parti fine sub 0,09 mm, STAS 730-89;SR 667

Pietris
natura mineralogica (examinare vizuala);
granulozitatea STAS 730, SR 662
forma granulelor STAS 730, SR 662
parte levigabila STAS 4606-80;

Nisip natural
natura petrografica si mineralogica STAS 4606-80;
granulozitatea STAS 4606-80;STAS 730; SR 662:
parte levigabila STAS 4606-80;
continut de impuritati corpuri straine;
humus STAS 4606-80;
mica libera;
echivalent de nisip STAS 730-89;

Nisip de concasaj
natura petrografica si mineralogica:
STAS 6200/4-81 (pentru roca);
STAS 9110-87 (pentru produse);
granulozitatea:
STAS 730-89;
STAS 4606-80;
continut de granule: care raman pe ciurul superior (3,15 mm) STAS 4606-80
continut de impuritati corpuri straine STAS 4606-80;
coeficient de activitate STAS 730-89;
Filer
continut de carbonat de calciu STAS 4605/9-88
umiditate STAS 539-79;
granulozitate STAS 539-79;
coeficient de hidrofilie STAS 539-79;
Determinarea caracteristicilor fizice si mecanice ale mixturilor asfaltice pe probe cubice
inclusiv a rezistentelor la compresiune la 22C si 50C, reducerea rezistentei la compresiune in
apa dupa 28 de zile pentru fiecare continut de bitum, densitatea aparenta si absortia apei.
Certificatele de Conformitate ale materialelor din reteta de fabricatie (agregate, bitum, filer,
amestecuri etc.).
Dupa verificarea caracteristicilor obtinute pentru compozitia propusa, Inginerul, daca nu are
obiectii sau posibile propuneri de modificari, isi va da accordul cu privire la executia unui tronson
experimental folosind formula reteta propusa de Antreprenor.
Constructorul va indica in mod clar limitele retetei de mixtura si va supune aceste studii
preliminare spre aprobarea Inginerului.
Daca este necesar, retetele de mixtura vor fi revizuite cu acordul Inginerului.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

54

SC IRIMAT CONS SRL


5.2. CONTROLUL CALITATII STRATULUI BITUMINOS DUPA EXECUTIE
Verificarea calitatii mixturilor asfaltice si a gradului de compactare se efectueaza prin
metode nedistructive (determinarea densitatii aparente a stratului dupa compactare cu
gamadensimetrul sau prin prelevarea de carote [o placa de min. (40x40) cm sau carote cilindrice
echivalente pentru fiecare 7000 m2 de suprafata executata].
Carotele se prevaleaza in prezenta delegatului executantului si al beneficiarului, la
aproximativ 1m de la marginea stratului, incheindu-se un proces verbal.
Zonele care se stabilesc pentru prelevarea probelor se fac de comun acord cu delegatul
Beneficiarului, astfel incat ele sa reprezinte cat mai corect aspectul calitativ al stratului executat.
Imbracamintea bituminoasa strat de legatura, strat de uzura trebuie sa indeplineasca
conditiile din Tabelul 14.
Pentru caracterizarea unor sectoare limitate si izolate, cu defectiuni vizibile, stabilite de
beneficiar sau de comisia de receptie se pot preleva probe suplimentare, care vor purta o
mentiune speciala.
Incercarile se efectueaza conform STAS 1338/1 si SR EN 12697-23:2004; SR EN 126976+A1:2007 de catre laboratorul antreprenorului sau de un alt laborator autorizat si constau in:
masurarea grosimii stratului;
determinarea densitatii aparente, a absorbtiei de apa si a gradului de compactare;
determinarea caracteristicilor mixturii asfaltice continute (compozitie, caracteristici fizicomecanice, IB pe bitum extras) specificate in caietul de sarcini ale lucrarii.
Verificarea elementelor geometrice ale stratului si a uniformitatii suprafetei se face conform
SR 174-2.
Caracteristicile suprafetei imbracamintei bituminoase
Tabelul 14
Nr. crt.

1.

2.

3.

Caracteristica
Planeitatea in profil longitudinal*
Indice de planeitate, IRI, m/km:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV
drumuri de clasa tehnica V
Uniformitatea in profil longitudinal.*
Denivelari admisibile masurate sub
Dreptarul de 3 m, mm
drumuri de clasa tehnica I si
strazi de categoria tehnica IIII
drumuri de clasa tehnica II si
strazi de categoria tehnica IV
drumuri de clasa tehnica III-V
Rugozitatea
- Rugozitatea cu pendulul SRT,
unitati SRT:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV-V
- Rugozitatea geometrica, HS, mm:
drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III
drumuri de clasa tehnica IV-V

Conditii de
admisibilitate

2,5
3,5
4,5
5,5

3,0

Metoda de incercare
Reglementari tehnice in
vigoare
privind
masuratori
cu
analizorul de profil
longitudinal (APL)

SR 174-2/97

4,0
5,0

80
70
60
0,7
0,6
0,55

SR EN 13036-1:2002

SR EN 13036-1:2002

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

55

SC IRIMAT CONS SRL

4.

- Coeficientul de frecare (GT):


drumuri de clasa tehnica I-II
drumuri de clasa tehnica III-V

Omogeneitate. Aspectul suprafetei

0,95
0,7
Aspect fara degradari
sub forma de exces de
bitum, fisuri, zone
poroase, deschise,
slefuite.

Reglementari tehnice in
vigoare cu aparatul de
masura
Grip Tester

Vizual

Nota: *Planeitatea in profil longitudinal se determina fie prin masurarea indicelui de planeitate IRI,
fie prin masurarea denivelarilor sub dreptarul de 3 m.

5.3. CONTROLUL PUNERII IN OPERA


Autocontrolul compactarii
In cursul executiei compactarii, Antreprenorul trebuie sa vegheze in permanenta la:
cadenta executiei sa fie cea retinuta la tronsonul experimental.
utilajele prescrise atelierului de compactare sa fie efectiv pe santier si in functiune continua
si regulata;
elementele definite practic in timpul incercarilor (sarcina fiecarui utilaj, planul de mers,
viteza, presiunea in pneuri, distanta maxima de departare intre finisor si primul compactor
cu pneuri) sa fie respectate cu strictete.
Inginerul lucrarii isi rezerva dreptul, in cazul unei autocontrol insuficient, sa opreasca
lucrarile pe santier pana cand Antreprenorul va lua masurile necesare de remediere.
Controlul ocazional de compactare.
Pe parcursul executiei lucrarilor, Inginerul isi va rezerva dreptul sa efectueze incercari
pentru a se asigura ca nu exista abateri semnificative a rezultatelor obtinute, fie inopinat, fie ca
urmare a constatarilor facute in cadrul verificarilor de autocontrol.
In cazul cand un asemenea control ocazional va da rezultate inferioare densitatii de
referinta prescrisa, obtinuta in timpul studiului de alcatuire a produsului, Inginerul impune noi
incercari de compactare anuland modalitatile de compactare initial fixate.
Daca aceste incercari noi nu permit sa se atinga densitatea de referinta, noi dispozitii sunt
hotarate.
Reglarea nivelmentului
Atunci cand caietul de prescriptii speciale prevede o reglare a nivelmentului in raport cu
repere independente soselei, verificarea cotelor este facuta in contradictoriu, pe suprafete
corespunzatoare a fiecarei zi de lucru, in ax si la margine (intre 0,2 si 0,3 m de la marginea
stratului) ca si in fiecare dintre profilele transversale ale proiectului si eventual in toate celelalte
puncte fixate de Inginer.
Tolerantele pentru ecarturile constatate in raport cu cotele prescrise sunt:
+/- 2,5 cm pentru stratul de baza;
+/- 1,5 cm pentru stratul de legatura si stratul de uzura.
Daca tolerantele sunt respectate in 95% din punctele controlate, reglarea este considerata
convenabila.
Controlul denivelarilor
Controlul calitatii imbracmintei executata se refera la verificarea elementelor geometrice si
a regularitatii suprafetei imbracamintei prin:
verificarea cotelor profilului longitudinal ,
verificarea latimii imbracmintei drumului , aceasta facindu-se la distanta de max.50m.
verificarea regularitatii suprafetei;
a)
in lungul drumului se efectueaza cu dreptarul de 3 m si cu pana

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

56

SC IRIMAT CONS SRL


b)
sablonul

in sensul transversal denivelarile se masoara in punctele indicate in proiect cu


avand profilul din proiect si lungimea egala cu latimea imbracamintei ;

Rugozitatea stratului de uzura


Rugozitatea stratului de uzura va fi determinata prin masuratori cu pendulul SRT si vor fi
respectate valorile minime prevazute in SR EN 13036-1:2002.
Frecventa controalelor
Frecventa controalelor de executie vor fi cele indicate in tabelul nr. 15.
Tabelul 15
Faza de
executie
Executarea
lucrarilor

Controlul
profilelor

Natura controlului sau a


incercarii
Temperatura de asternere
Etalonarea atelierului de
compactare

Controlul ocazional de
compactare prin carotare
Reglajul de suprafata :
Controlul cantitatii medii
asternute
Reglarea nivelmentului
Controlul denivelarilor

Categoria de control
A
B
C
X
X

X
x

Frecventa controlului
Permanent
La inceputul executiei
lucrarilor apoi un control
ocazional de comp.
Neconforma
O carota la fiecare 250 ml
drum
In fiecare zi la sfarsit de
santier
In fiecare punct indicat de
Inginer
In fiecare punct indicat de
Inginer

A incercari preliminare de informare;


B controlul calitatii;
C controlul de receptie.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

57

SC IRIMAT CONS SRL


6. RECEPTIA LUCRARILOR
6.1. RECEPTIA LA TERMINAREA LUCRARILOR
Receptia imbracamintilor bituminoase cilindrate la cald se efectueaza in conformitate cu
HG 273/94 (Regulament de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora) in
doua etape :
la terminarea lucrarilor
finala , la expirarea perioadei de garantie
Receptia la terminarea lucrarilor se efectueaza atunci cand toate lucrarile prevazute in
documentatii sunt complet terminate si toate verificarile sunt efectuate in conformitate cu
prevederile prezentului caiet de sarcini .
Comisia de receptie examineaza lucrarile fata de prevederile proiectului privind conditiile
tehnice si de calitate ale executiei precum si constatarile consemnate in cursul executiei de catre
organele de control (beneficiar, proiectant,diriginte)
In urma acestei receptii se incheie un proces verbal de receptie.

6.2. RECEPTIE FINALA


Receptia finala se va face dupa expirarea perioadei de garantie in conformitate cu
prevederile legale in vigoare HG 273/94.si prevederilor din prezentul caiet de sarcini.

UTILIZAREA BITUMULUI MODIFICAT LA STRATUL DE UZURA


1. DATE GENERALE
Cerintele suplimentare din aceasta anexa se refera numai la acele materiale (adaosuri)
care sunt incorporate in compozitia bitumului si la orice alte conditii pe care trebuie sa le
indeplineasca agentul modificat sau amestecul care contine bitum modificat.
Vor fi analizate urmatoarele doua metode de modificare a compozitiei bitumului.
Agentul modificator este adus pe amplasament si apoi in statia de asfalt si anume in
malaxor. Aditivul va fi introdus in ordine dupa agregatele concasate si inainte de bitum precum si in
cantitatea indicata de fabricatnt, dar supusa mai intai aprobarii Beneficiarului.
bitum gata modificat in fabrica si transportat apoi pe amplasament.
In ambele cazuri, Antreprenorul va furniza toate detaliile necesare in legatura cu agentul
modificator propus a fi utilizat, cu metodologia de baza aplicata in vederea verificarii procesului de
amestecare a aditivului de bitum si cu tehnologia de preparare, depozitare si transport a produsului
final obtinut, adica a bitumului modificat.
In programul sau de executie a lucrarilor, Antreprenorul va specifica termenele la care
urmeaza sa se faca toate incercarile pe probe de bitum, bitum modificat si mixtura asfaltica,
precum si perioada de timp necesara considerata rezonabila pentru aprobarea produsului de catre
Beneficiar.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

58

SC IRIMAT CONS SRL


2. CARACTERISTICILE MATERIALELOR
Aditivul utilizat se va obtine dintr-un agent modificator corespunzator, realizat pe baza de
polimeri, astfel incat dupa modificare, bitum modificat rezultat sa respecte cerintele mentionate in
tabelul de mai jos.
.
Crt.
1.

Caracteristici tehnice

Limite admisibile

Metoda de testare

50-65

STAS 42-68

55-65

STAS 60-69

4.

Penetratia la 25oC (0.1 mm)


Punctul de inmuiere
Incercare cu inel si bila (oC)
Ductilitatea la 13oC (cm)
la 25oC (cm)
Punctul de rupere Fraas (oC)

5.

Revenirea elastica (%)

min 80

2.
3.

6.

7.

8.

9.

Stabilitatea la incalzire determinata prin


metoda introducerii in cuptor a unei
pelicule subtiri de material:
- pierderea greutatii
(%)
- penetratia remanenta
(%)
- incercare cu inel si bila
(C)
- ductilitatea la 13oC
(cm)
- revenirea elastica
(%)

Incercarea la aderenta (realizata pe


agregate de 58mm luate din cariera)
(%)
Omogenitatea (incercare realizata prin
observari la microscop cu fascicol de
lumina fluorescenta)
(%)
Stabilitatea in timpul depozitarii la o
temperatura de 180oC (se va masura
diferenta dintre punctele de inmuiere a
bitumului extras de la partea inferioara a
acesteia (oC)

min. 70
min. 100
max 25

max 1
min 50
max 0
min 50
min 80

SR 61:1997
SR EN 12593:2007
Normele germane
TL-PmB.Cap.1
Art. 3.2.1
Instructiuni tehnice
emise de AND 1520-93
STAS 6069, STAS
61:1997

min 90

Normele germane
TL-PmB.Cap.1
Art. 3.2.1
SR 10969:2007
(Metoda cantitativa)

Dispersia particolelor
foarte fine mai mici
de 5 u, min 80

Metodele INCERP sau


RGRA nr.711/1993

max 2 nu se admite
segregarea

Normele germane
TL-PmB.Cap.1/1991
Art. 3.2.1 sau normele
RGRA nr. 711/1993

Atat tipul de agent modificator, cat si procentul necesar, exprimat in greutate, vor fi propuse
de Antreprenor si apoi aprobate de Inginer care va supraveghea efectuarea probelor de laborator
necesare.
Aprobarea finala intra in sarcina Beneficiarului, care-si rezerva dreptul de a executa si alte
incercari pe care le considera necesare, utilizand propriile sale echipamente, in vederea obtinerii
unor rezultate cat mai exacte in ceea ce priveste calitatea bitumului modificat propus.
Stratul de uzura in care a fost introdus bitumul modificat va trebui sa respecte cerintele
tehnice din tabelul de mai jos:

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

59

SC IRIMAT CONS SRL


Nr.
Crt
1
2
3
4
1
2
3
4

1
2
3

Caracteristici tehnice

Limite admisibile

Metoda de testare

a) Caracteristici stabilite pe cilindrii Marshall


Densitatea aparenta
(kg/cm3) min. 2. 350
STAS 1338-84
Absorbtia de apa
(% in
25
volum)
Stabilitatea la 60oC
(KN)
min. 10
Indicele de curgere Marshall la 60oC
(mm)
2 7.5
b) Caracteristici stabilite pe cuburi
Densitatea aparenta
(kg/cm3) min. 2. 300
STAS 1338-84
Absorbtia de apa
(% in
25
volum)
Rezistenta la compresiune la 22oC
(N/mm2) min. 3.5
Rezistenta maxima la compresiune la 22oC
max. 5.2
(N/mm2)
Reducerea rezistentei la compresiune 22oC dupa
28 de zile de pastrare in apa
max. 20
(%)
c) Caracteristici stabilite pe placi de mici dimensiuni luate din imbracamintea rutiera
Densitatea aparenta
(kg/cm3) min. 2. 350
STAS 1338-84
Absorbtia de apa
(% in
25
volum)
Gradul de compactare
min. 96

NOTA:
Epruvetele de laborator necesare incercarilor vor fi realizate in conformitate cu cerintele din
STAS 1338/1, 2-84, cu exceptia cerintelor privind temperatura amestecului si temperatura formelor
de turnare, care trebuie sa fie intre 170oC si 180oC.
Incercarile se vor executa in conformitate cu cerintele din STAS 1338-84.
Benefeciarul isi rezerva dreptul de a executa cu propriile sale echipamente si alte incercari
in vederea stabilirii efectelor utilizarii materialului pe termen lung. Totusi, rezultatele incercarilor
efectuate de Beneficiar, nu vor fi utilizate in scopul luarii deciziei de acceptare sau nu a
materialelor si a calitatii executiei lucrarilor, conform conditiilor contractului, dar pot sa contribuie la
adoptarea unor modificari fata de solutiile mentionate in Caietele de Sarcini, modificari ce pot fi
aplicate ulterior (prin emiterea unor Ordine de modificare). Incercarile ce pot fi executate de
Beneficiar sunt urmatoarele:
Nr.
Crt
1
2

Caracteristici tehnice
Incercarea ORNIERAGE (privind rezistenta la
formarea fagaselor) la 60oC, la 30000 cicluri
(%)
Rezistenta la oboseala la 10oC, 25 Hz, E6 (10-6)

Limite admisibile
max. 8
min. 100

Metoda de testare
Proiect de norme
frantuzesti
NF 98 141
Metoda LPcPC

Costul tuturor incercarilor, efectuate atat in Romania, cat si in laboratoarele aflate in


strainatate, va fi suportat de Antreprenor.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

60

SC IRIMAT CONS SRL


3. OPERATIUNILE DE TRANSPORT, DEPOZITARE SI AMESTECARE
Operatiunile de transport si depozitare se refera la bitumul modificat produs in fabrica.
Transportul:
La inceputul perioadei de transport, temperatura va fi de min.160oC
Bitumul modificat va fi transportat in conditii corespunzatoare de la fabrica
pana pe amplasament. Mijloacele de transport vor fi containere izolate termice.
Depozitarea:
Bitumul modificat pe baza de polimeri va fi depozitat in containere speciale, asezate pe
verticala si care se rotesc cu o viteza adecvata, pentru a impiedica aparitia separarii materialelor
componente.
Temperatura de depozitare va fi de 140oC. Temperatura va fi urmarita permanent, prin
intermediul unor dispozitive speciale care pot fi verificate in orice moment de personalul angajat de
Inginer. Cantitatea de bitum modificat depozitat trebuie sa fie egala cel putin cu cantitatea medie
prevazuta a fi consumata zilnic.

4. CONTROLUL CALITATII OPERATIUNILOR DE OBTINERE A


BITUMULUI MODIFICAT PE AMPLASAMENT
In timpul perioadei de preparare a bitumului modificat pe amplasament, vor fi verificate
urmatoarele:
Temperatura de amestecare
Dozajul aditivului pe baza de polimeri
Omogenitatea bitumului modificat obtinut
Calitatea bitumului modificat astfel realizat, va fi atestata prin eliberarea unui certificat de
calitate. Acesta va fi eliberat dupa efectuarea analizelor si incercarilor de catre un laborator
aprobat.

REABILITARE DN 66 BUMBESTI JIU PETROSANI Contract 5R3 KM 93+500 KM 126+000

61