Securizarea datelor prin steganografie

Student: Iuliana Decu

ndrumtor: .l.ing. Diana tefnescu,
Universitatea Dunrea de Jos din Galai,
Facultatea de tiina Calculatoarelor
Iuliana.Decu@yahoo.com
Diana.Stefanescu@ugal.ro

ABSTRACT: Reele moderne de calculatoare fac posibil distribuirea

documentelor, rapid i economic. Distribuia electronic a materialelor

protejate prin drepturi de autor este, deseori, nsoit de copiere si
distribuie ilegala. Din acest motiv, oamenii s-au gndit cum s-i protejeze
munca, cum s previn aceste activiti ilegale i s urmreasc distribuia
unui document. Steganografia vine s rezolve o mare parte din aceste
probleme. Prin combinarea tehnicilor de criptare cu steganografia se
asigur o bun protecie a transferului de date n format electronic.
CUVINTE CHEIE: Steganografie, steganaliz, criptografie

1. Introducere
Steganografia este o tehnic care permite utilizatorilor s ascund mesaje n alte mesaje;
aplicnd tehnici steganografice i watermarking digital este posibil ascunderea unor informaii
privind drepturile de autor, cum ar fi numele autorului, data apariiei, etc.
Unul dintre cele mai ntlnite formate electronice sub care se gsesc informaiile n zilele
noastre este imaginea digital. Steganografia pentru imagini reprezint procesul de modificare a
datelor din imagini astfel nct s se poat insera diverse informaii. n aceast lucrare voi analiza
metodele folosite pentru ascunderea informaiei n imagini.

2. Steganografie vs. Criptografie

Criptarea reprezint procesul prelucrrii unor date sau a unui text (plaintext), printr-o serie de operaii
matematice, care genereaz o form alternativ a datelor iniiale, cunoscut sub numele de text cifrat
(ciphertext). Datele criptate pot fi citite doar de ctre entitile care au acces la cheia necesar
decriptrii textului cifrat n forma lui original. Criptarea nu ascunde informaii, dar le face greu de
citit.
Scopul criptografiei este de a nu dezvlui nelesul unui mesaj. Criptografia dezvluie faptul c
exist comunicaie ntre dou pri.
Derivat din limba greac, cuvntul steganografie nseamn scriere ascuns", o colecie de
tehnici dedicate camuflrii unui mesaj astfel nct, chiar dac mediul de comunicaie este interceptat,
existena vreunui alt transport de informaie dect cel implicit al mediului sa fie nedetectabil.
Folosind steganografia, informaia poate fi ascuns n purttori ca: imagini, fiiere audio, fiiere text,

transmisiuni video i de date. Cnd mesajul este ascuns n purttor se formeaz un stego-purttor.
Formatul datelor celor mai des utilizate sunt: .BMP, .JPEG, .mp3, .txt i .wav.
Steganografia reprezint modalitatea de ascundere a unui mesaj in alt mesaj. In mod clasic, un
mesaj plaintext (text simplu) sau cyphertext (text cifrat) este inclus intr-o fotografie digital. Pentru un
observator neavizat este doar o fotografie; ea poate ascunde ins informatii suplimentare foarte
importante.
Scopul steganografiei este de a ascunde existena comunicaiei secrete.
Steganografia implic ascunderea datelor intr-un mesaj deschis, astfel inct s fie dificil pentru
un adversar s detecteze i s nlture aceste date. Pentru a urma acest scop, exist trei principii
importante folosite pentru a msura eficacitatea unei anumite tehnici steganografice: cantitatea de date,
dificultatea detectiei si dificultatea inlaturarii.

Cantitatea de date cu cat de pot ascunde mai multe date cu atat tehnica este mai buna.

Dificultatea detectiei se refera la cat de usor este pentru cineva sa detecteze ca un mesaj a
fost ascuns. De obicei, exista o legatura directa intre cat de multe date se pot ascunde si cat de
usor este pentru cineva sa le detecteze. Cu cat se mareste cantitatea de date, cu atat se maresc
sansele ca cineva sa descopere ca exista infomatie ascunsa n acel fisier.

Dificultatea stergerii implica faptul ca : o persoana care intercepteaza fisierul nu trebuie sa fie
capabila sa stearga n mod usor datele ascunse.

3. Metode steganografice
Exista trei moduri esentiale de ascundere a datelor: insertie, substitutie i generare.
Insertia - gaseste zone din fisier care sunt ignorate si pune informatia in acele zone. De
exemplu, majoritatea fisierelor contin un EOF sau un marcaj end-of-file. Cand se asculta un
fisier audio, player-ul se va opri atunci cand ajunge la EOF, deoarece se gandeste ca a ajuns la
sfarsitul fisierului. Se poate insera informatie la sfarsitul fisierului fara a afecta sunetul.
Substitutia - gaseste informatie nesemnificativa in fisierul gazda si o inlocuieste cu noile date.
De exemplu, la fisierele de sunet, fiecare unitate de sunet auzita este compusa din cativa
octeti. Daca se modifica cel mai putin semnificativ bit, se va modifica usor sunetul, dar atat
de usor incat urechea umana nu va sesiza diferenta.
Generarea - creaza un nou fisier pe baza informatiei din mesajul ascuns. De exemplu, o
tehnica de generare va lua fisierul cu informatia ascunsa si va produce o imagine care
seamana cu pictura artei moderne. Aceasta se face prin substitutia cu verde pentru fiecare bit
0, si galben pentru fiecare bit 1. Imaginea este creata bazandu-ne pe secventa de biti din
fisierul cu informatiile noi.
Procesul steganografic:

Fig. 1. Procesul steganografic

4. Steganaliza
Steganaliza este tiina care se ocupa cu spargerea algoritmilor de steganografie i descoperirea
fiierelor care ascund alte mesaje secrete (la fel cum criptanaliza se ocup cu spargera algoritmilor de
criptare).
Se consider c un algoritm de steganografie este bun dac nu exist nici o modalitate ca cineva prin
vreo metod s identifice existena mesajului ascuns dndu-se un cover-file.
Nu este nevoie s fie identificat mesajul, ci doar existena lui.
Disciplina care se ocupa cu decriptarea mesajelor ascunse poarta numele de steganaliza si se bazeaza
pe analiza statistica a imaginilor pentru a detecta pixelii ale caror valori au fost modificate. Daca cel
care face analiza dispune de varianta originala a imaginii, atunci este suficienta o simpla comparare cu
imaginea in care este stocat mesajul ascuns.

5. Steganografia in imagini
Imaginile digitale asupra crora se pot aplica tehnici steganografice sunt: binare, de intensitate (nivele
de gri), color (RGB), indexate
Imaginile sunt considerate buni purttori pentru c:
Utilizate des, nu trezesc suspiciuni
Uor transmisibile
Mesajul ascuns poate trece drept zgomot
Tehnici steganografice ntlnite la imagini sunt:
Cel mai puin semnificativ bit (LSB)
Mascare i filtrare
Algoritmi i transformri
In lucrarea mea am abordat metoda de subtituie iar ca tehnici: cel mai putin semnificativ biti
subtituia n paleta de culori. Ca tipuri de imagini, am folosit imagini true-color (RGB) i imagini
indexate.
5.1. Imagini True-Color
Imagini cu adncimi de 24 de bii au pixelii reprezentai de 3 octei, cte un octet pentru rou, verde i
albastru.
Procesul de ncorporare const n alegera unui subset {j1, . . . , jl(m)} de elemente din fiierul purttor
i efectuarea operaiei de substituiei cji= mi, care schimba cei mai puini semnificativi bii din
purtator (cover) cji cu bii din mesaj mi (mi poate fi ori 1 ori 0). Se poate realiza o substituie chiar i
cu doi bii mai puini semnificativi din fiecare octet al purttorului.
n procesul de extracie, cei mai puin semnificativi sunt extrai i aliniai pentru reconstrucia
mesajului secret.
Procesul de ncorporare a mesajului este descris n algortimul 1, iar procesul de extracie este descris
n algoritmul 2.
Algoritm 1 Procesul de ncorporare: substituia celui mai puin semnificativ bit
for i = 1,...,l(c) do
si ci end for
for i = 1 ...,l(m) do
calculeaz indexul ji unde va fi stocat al i-lea bit din mesaj
sji cji= mi end for
Algoritm 2 Procesul de extracie: cel mai puin semnificativ bit
for i = 1,...,l(M) do
calculeaz indexul ji unde este stocat al i-lea bit din mesaj
3

mi LSB(cji)
end for
Pentru ca destinatarul s poat decoda mesajul secret, el trebuie s aib secvena indicilor elementelor
folosii in procesul de ncorporare.
Exemplu:
Se insereaz caracterul A (10000011)
Pixeli gazd: 3 pixeli vor fi folosii pentru ascunderea unui caracter de 8 bii
Pixelii vor fi alei prin folosirea unei chei
00100111
11101001
11001000
00100111
11001000
11101001
11001000
00100111
11101001
Dup codificare:
00100111
11101000
11001000
00100110
11001000
11101000
11001001
00100111
11101001
Avantajele utilizrii tehnicii celui mai puin semnificativ
Nu schimb dimensiunea fiierului
Este mai greu de detectat dect alte metode steganografice
Uor de implementat
Dezavantajele utilizrii tehnicii celui mai puin semnificativ
Trebuie folosit acelai program pentru ascunderea i recuperarea informaiei
ascunse
Dac poza cu mesajul secret este compresat, informaia secret se poate
pierde
5.2. Imagini indexate
O imagine indexat conine dou tabele, o matrice de imagine i o hart de culori. Harta de culori
este un set ordonat de valori care reprezint culorile din imagine. Pentru fiecare pixel din imagine,
matricea de imagine conine o valoare care este un index n harta de culori.
Imagini GIF au adncimi de 8 bii, 256 de culori. Fiecare culoare RGB este reprezentat de un index.
n cazul acestor imagini se aplic tehnica LSB indicilor din paleta sortat dup luminan. n acest caz
pixelii sunt reprezentai de un singur octet.
Dndu-se o anumit imagine, paleta de culoare ordonat dup luminan este cea din fig2. n figura 3,
putem observa rezultatele aplicrii mesajului secret.

Fig 2. Paleta de culoare a unei imagini cu o adncime de 8 bii, ordonat dup luminant
4

Fig 3. Paleta de culoare a unei imagini cu o adncime de 8 bii, ordonat dup luminant, dup
inserarea mesajului

6. Detecie
Detecia imaginilor stego poate cuprinde mai multe etape:

Examinarea paletei de culori

A dimensiunii fizice

A diferenelor ntre format, data celei mai recente modificri

Analize statistice

Analiza frecvenei coeficienilor funciei cosinus discrete

Metodele folosite n detecie sunt:

Analiz statistic
Analiza frecvenei coeficienilor DCT
Relative frequency

0.30
0.25
0.20
0.15
0.10
0.05
0.00

10

Pixel value

Fig 4. Histograma imaginii purttor

Relative frequency

0.30
0.25
0.20
0.15
0.10
0.05
0.00
0

10

Pixel value

Fig 5. Histograma imaginii stego

7. Concluzii
Tehnologiile steganografice sunt o parte foarte important a viitorului securitii Internet-ului pentru
sisteme deschise ca acesta. n acest context steganografia a devenit un subiect de actualitate pe net, in
contextul intimitatii electronice dar si a protectiei copyright.
Domeniul steganografiei este important n securitatea datelor. Impreun cu criptografia poate conduce
la o securitate sporit.
Cercetrile se axeaz pe dou direcii:
1. ncorporarea informaiilor drepturilor de autor, ascunse sau invizibile n diverse
mijloace media ce urmeaz s fie publicate
2. La polul opus: cercetri pentru detecia traficului materialelor ilegale i a mesajelor
ascunse publicate pe Internet
Steganografia ca metod de codificare isi are si prtile sale bune. Ea se poate dovedi o cale eficient si
mai mult decat alternativ pe directia introducerii unor noi solutii de transmitere si protectie a datelor.
Iat cateva exemple.

NATPE (National Association of Television Program Executives): Directionarea produselor

ctre locul in care se afl utilizatorii a fost sloganul folosit in 2001. Scopul: corelarea
companiilor implicate in introducerea si dezvoltarea de noi tehnologii cu furnizorii de
continut.

O alt aplicatie apartine companiei Lucent Technologies, numit Media TraX, care integreaz
informatie digital in imaginile TV intr-un mod imperceptibil pentru ochiul uman. Aceast
informatie poate fi ins recuperat si folosit ulterior.

In fine, poate cel mai cunoscut caz este digital watermarking, procedeul de introducere a
informatiei in imagine, muzic sau software, utilizand principiul steganografiei. Un model de
biti inserat intr-o imagine digital, intr-un fisier audio sau video, poate contine toate
informatiile legate de copyright (autori, anumite drepturi etc.). Watermark-urile digitale trec
complet neobservate, vizual sau auditiv. Ele trebuie s fie indeajuns de stabile pentru a putea
face fat schimbrilor normale fcute fisierului, ca de exemplu aplicarea unor algoritmi de
compresie.

Ar mai fi si folosirea procedeelor de fingerprinting: Internetul a creat noi modalitti de

atragere si mentinere a utilizatorilor, acum aprand din ce in ce mai multe posibilitti de a

construi servicii cu valoare adugat. Aceste cercetri sunt utile in urmrirea si detectarea
celor care incalc regulile de copyright.

Bibliografie
1. Multimedia Security: Steganography and Digital Watermarking Techniques for Protection of
Intellectual Property, by Lu, Chun-Shien, Publication: Hershey : Idea Group Publishing,
2005.
2. Hiding in Plain Sight: Steganography and the Art of Covert Communication, by Cole, Eric,
Publication: Indianapolis, IN John Wiley & Sons, Inc. (US), 2003.
3. Information Hiding Techniques for Steganography and Digital Watermarking
Artech House Computer Security Series, by Katzenbeisser, Stefan.; Petitcolas, Fabien A. P.,
Publication: Boston Artech House, Inc., 2000.
4. Coding for Data and Computer Communications, by Salomon, D., Publication: New York, NY
Springer Science & Business Media, 2005.
5. Techniques and Applications of Digital Watermarking and Content Protection
Artech House Computer Security Series, by Arnold, Michael.; Schmucker, Martin.;
Wolthusen, Stephen D., Publication: Boston Artech House, Inc., 2003.
6. http://en.wikipedia.org/wiki/Steganography
7. http://www.garykessler.net/library/steganography.html