Inceput

Acum, la ceas tarziu,

m-am gandit tie sa-ti scriu.
Fiindc-ai cerut de la mine,
Frumoasa, simpla poezie.
Nu te cunosc mult, chiar deloc
As putea spune.
Asa ca asta-I doar un joc,
Ce tie ti-l fac din cuvinte
Te-am cunoscut din intamplare
Insa n-a fost o revelare.
A fost doar intuitie,
Ce-acum surprinde multe clipe.
Stele sclipesc multe pe cer
Luminand ca din Eden.
Dar stiu ca nu pot sa le cer
Sa-ti vad al tau par saten.
De ce oare vreau asa?
Nu spune decat inima
Nu-ti cer astfel sa-mi dai crez
Caci altfel ma cam rusinez.
In lumina de apus
Gandul meu departe-i dus.
La ochi de jaratic, ochi caprui,
Prin care tu sufeltu-ti spui.
Si ce n-as da sa-i vad odata.
Inima sa imi arda toata.
Dar gandu-i doar o prostie,
Si incerc sa-I zic sa nu mai vie.
Esti o persoana chiar aparte.
Imparti liber mii de soapte
Din par ale tale valuri crete,
Sporesc a ta frumusete.
Dar oare nu-s sentimental?
Marea nu ma ia pe val?
Nu stiu inca inchierea
Dar stiu c-am scris poezia.

Precum pamantul strabat, reci si calde vanturi,

Asa si mintea mea primeste, mii si mii de ganduri
Nici ele nu ma opresc
Tie sa iti vorbesc.
Sa-ti vorbesc de prietenie
De viata si de iubire.
Ca tu sa intrebi "Vrei sa te uit?"
Si eu sa zic "Doar de-nceput."