Piata Reina Sofia, aflata in Madrid, in tesutul dens al orasului, constituie un important centru istoric, primele datari situandu-se in anul 1566, odata cu dorinta lui Philip al II-lea de a muta toate centrele de spital, intr-o singura zona din Madrid. Drept rezultat, multe spitale au fost create in jurul Calle Santa Isabel. Extensia muzeului a fost inaugurata la 10 septembrie 1992 si este inchinata Reginei Sofia a Spaniei. Forma arhitecutural-urbana si compozitia ansamblului Aflandu-se langa un nod de circulatie, accesele in piata nu sunt ierarhizate.Pozitionarea pietei ofera mai multe perspective, felul in care dimensiunile pietei, largimea, inaltimea ei influenteaza monumentele depinzand numai de pozitia observatorului si de directia privirii sale. Cladirile participante, realizate in stil baroc, confera monumentalitate spatiului urban prin raportul dintre plin si gol si prin decupajul liniar precis al cadrului pietei catre cer, acestea fiind de dimensiuni reduse. Totodata, scara umana se pastreaza prin numarul mic de registre al cladirilor. Unitatea pietei se defineste prin modul de tratare al fatadelor, iar ostentatia expresionista a unui unghi de privire este acompaniata de ritmurile fronturilor repetabile. Lifturile atasate pe exteriorul muzeului vechi au casele realizate din sticla, pentru a permite, prin transparenta, observarea cladirii vechi, astfel realizandu-se o relatie de uniune intre "vechi" si "nou". In acelasi timp, fiind mai inalte decat cladirea, acestea, alaturi de cele doua monumente din interiorul pietei ce imobilizeaza compozitia, marcheaza un ax vertical, urmarit tocmai pentru ca piata sa nu para statica si sa capete un caracter dinamic. De asemenea, la dinamismul pietei contribuie si braiele de separatie ale cladirilor. Modalitatea de integrare a interventiei Cu toate ca se afla in relatie directa cu cladirile baroce, interventia contemporana, datorita limbajului arhitectural reuseste sa se integreze perfect in spatiul urban. Totodata, alaturarea atat de directa a interventiei contemporane cu cladirea veche ar fi putut crea tensiuni, dar proiectul lui J.Nouvel reuseste sa sublinieze importanta fiecareia dintre ele.