Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
forma;
- sa-l ajute sa infrunte, pas cu pas, mai multe situatii de interactiune sociala.
Este necesar ca parintii sa-si aminteasca in permanenta atitudinile ce trebuie
evitate in legatura cu comportamentul copilului:
- reprosurile, ironiile, imitarea acestuia;
- apelul la vointa, obligativitatea (Fii cuminte odata !, Fa un efort !);
- asteptarea ingrijorata si tacuta in fata unui copil cu un astfel de
comportament. Trebuie restabilita comunicarea; parintii se pot focaliza pe ceea
ce face copilul, acesta observand ca ii sunt intelese mesajele, deschizandu-se
calea pentru a gasi impreuna solutii.
Prea multa exigenta sau o presiune prea mare risca sa produca o ruptura
intre ceea ce se cere de la el si capacitatile sale reale de moment, rezultatul
fiind descurajarea, scaderea stimei de sine sau dorinta copilului de a fi perfect.
De aceea pastrarea legaturii parintilor cu psihologul prin intalniri regulate este
foarte importanta. Aceste intalniri permit parintilor sa scape de culpabilitate si
le ofera sustinere in rolul pe care-l au in a-si ajuta copilul. Sub indrumarea
psihologului se vor stradui sa respecte ritmul copilului armonizandu-si propriul
ritm cu al acestuia. Se va realiza astfel legatura dintre sedintele terapeutice
viata familiala si scolara.
Adeseori parintii considera comportamentul copilului ca pe un esec personal.
Competitia cu persoanele din mediul de viata al copilului este permanenta.
Parintii ajung sa-si perceapa copilul doar din punctual de vedere al dificultatilor
pe care le are si uita de foarte multe ori sa-l incurajeze. Il pot ajuta
descoperind domeniile in care poate fi valorizat, felicitandu-l si incurajandu-l.
Este esential ca parintii sa aiba incredere in copil si sa-i arate acest lucru.
Bibliografie:
DSM- IV 1994;
Sa intelegem ADHD (C. Green, K.Chee);
Terapia comportamentala si cognitiva a tulburarilor de ritm si fluenta (J.de
Chassey, S. Brignone).