Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.

________________________________________________________________________________

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMISOARA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII
CURS MASTER AN I SEM.II

CALCULUL STRUCTURILOR LA ACTIUNEA FOCULUI

PARTEA II
REGULI DE CALCUL SPECIFICE PENTRU ELEMENTE
COMPOZITE OTEL-BETON
Titular disciplina: Conf. Dr. Ing. Raul ZAHARIA

II-1

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

CAPITOLUL 7 - REGULI DE CALCUL

ELEMENTE COMPOZITE OTEL-BETON
7.1

SPECIFICE

PENTRU

Scopul EN 1994-1-2

EN 1994-1-2 acoper o varietate de elemente compozite otel-beton. Cteva exemple sunt

date in figura 7.1.
In funcie de natura lor, in situaia de incendiu, elementele compozite pot avea un rol de
rezisten mecanica i/ sau de compartimentare. Astfel, toate cele 3 criterii de rezisten la
foc pot fi relevante:
Capacitatea portant ;
Izolarea termica ;
Etaneitatea.
Betonul este parte integranta a seciunii transversale a unui element compozit. Ipoteza unei
temperaturi uniforme in seciunea transversal (la fel ca in cazul modelelor simplificate de
calcul pentru oel) nu mai este realist pentru astfel de elemente, fapt ce complic
semnificativ procedura de calcul. Astfel, in EN 1994-1-2 exist prevederi pentru modele de
calcul simplificate sau avansate, dar, spre deosebire de EN 1993-1-2, apare si metoda
tabelara.

(a) grinzi i plci

(b) stlpi
Figura 7.1: Exemple de elemente compozite conform EN 1994.1.2
In metoda tabelara pentru determinarea capacitatii portante nu se fac referiri cu privire la
rspunsul termic, datele prezentate fiind bazate pe experiena cumulat de teste sub foc
standard. Cu privire la criteriul de izolare termica, pentru grinzi cu plac de beton la partea
superioar se face referire la reguli general acceptate pentru plci de beton, in timp ce
pentru plci din beton cu tabl cutat la partea inferioar nu sunt oferite date sub forma
tabelar.
Pentru modelele de calcul simplificate, rspunsul termic este in cele mai multe cazuri bazat
pe modele avansate de calcul, care presupun utilizarea unui program de calcul dedicat. In
principiu sunt folosite trei opiuni:
Modelul de calcul simplificat este bazat pe reguli semi-empirice, derivate din teste
sub foc standard; aceast abordare exista spre exemplu pentru stlpi compozii avnd
beton intre tlpile profilului -vezi figura 7.1.b(b);

II-2

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Rezultatele calculelor sistematice pe baza modelelor avansate sunt folosite intr-un

studiu parametric pentru a obine reguli simple de calcul; aceasta abordare este
folosita pentru planee compozite -vezi figura 7.1.a;
Se utilizeaz modelul avansat, iar simplificrile se refera la rspunsul mecanic;
aceast abordare a fost folosit pentru stlpii cu seciune nchisa circulara sau
rectangulara, umplui cu beton SHS - vezi figura 7.1.b(c).

7.2

Modele simplificate de calcul

In aceasta seciune se prezint cteva modele simplificate de calcul pentru:

rspunsul termic al stlpilor compozii avnd seciuni de oel parial nglobate (stlpi
din oel cu beton intre tlpi);
verificarea criteriului de izolare termic pentru plci din beton cu tabl cutat;
evaluarea temperaturii in armtura de la partea inferioar a plcii cu tabl cutat.
7.2.1 Rspunsul termic al stlpilor compozii, cu seciuni de oel parial nglobate

Pentru a ine cont de rspunsul termic al stlpilor compozii cu seciunea de oel parial
nglobat in beton, seciunea transversal este mprit in patru pri:

Tlpile profilului metalic

Inima profilului metalic
Betonul coninut de profilul metalic
Barele de armtura

Fiecare component este evaluat pe baza unei rezistene i rigiditi reduse (depinznd de
temperatura medie). Pentru betonul i pentru inima profilului, se ia in considerare o
seciune transversal redus, aa cum se arata in figura 7.2.
Regulile de calcul simplificate se aplic doar pentru condiii de foc standard i pentru
expunere pe patru fete.
Temperatura medie i reducerea seciunii de beton depind de timpul expunerii standard
(ex: 30, 60, 90 i 120 minute) i de geometria seciunii transversale. Aceast din urm este
reprezentat de factorul de seciune, care in acest caz se calculeaza cu formula (vezi figura
7.2):
Am 2(b + h)
=
V
b h

Relaiile necesare sunt de natura semi-empiric i deriv din teste la foc standard. Anexa
IV prezint un exemplu de calcul la foc pentru un astfel de stlp.

II-3

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

b
Z
ef
u1

b c,fi

h
h w,fi
u2

b c,fi
ew

Figura 7.2: Seciune transversal redus pentru un stlp compozit

avnd seciune de oel parial nglobat
7.2.2 Verificarea criteriului de izolare termic a plcilor compozite din beton cu tabl
cutat

In modelele de calcul simplificate, criteriul de izolare termic este identic cu cel aplicat la
testele de foc standard, i anume: creterea de temperatur pe partea neexpus in mod
direct a elementelor, s nu fie mai mare dect 140 C in medie, sau mai mare dect 180 C
in orice punct (EN 1363-1, 1999). In cazul plcilor compozite, formate din beton armat i
tabl cutat la partea inferioar, temperatura de la partea neexpus in mod direct variaz in
funcie de poziia punctului in care se msoar, datorit formei profilate a seciunii
transversale (vezi figura 7.3). In modelul de calcul simplificat pentru evaluarea criteriului
de izolare, se ia n considerare acest efect.

Figura 7.3: Distribuia tipic a temperaturii pe partea neexpus a planeelor compozite

Au fost realizate calcule sistematice ale rspunsului termic pe planee, incluznd att
profile trapezoidale ct i profile cu intrnduri (la care golul este de forma unui trapez cu
baza mica orientata in jos). Datele disponibile la acest moment sunt pentru situaiile
prezentate in tabelul 7.1.

II-4

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Tipul
Profil cu intrnduri (6x)
Profil trapezoidal (49x)

Tabelul 7.1: Date disponibile

Adncimea
Tipul betonului
betonului HB [mm]
50, 60, 70, 80,
NCW si LWC
90, 100, 110, 120
Eurocode 4, 1994

Calculele sunt realizate att pentru beton obinuit ct i pentru beton uor. Se presupun
urmtoarele:
Focul standard actioneaza la partea inferioar;
Condiiile de transfer termic pe partea expusa (i anume convecie i radiaie) in cont
de forma profilat i de stratul de zinc;
Conductivitatea termic (c) i capacitatea termic (ccc) a betonului sunt luate in
conformitate cu ipotezele din Eurocoduri;
Coninutul mediu de umezeal este de 4% pentru betonul obinuit i de 5% pentru
betonul uor.
Pentru fiecare caz analizat (vezi tabelul 7.1), s-a determinat timpul in care s-a obinut
criteriul de izolare. Rezultatele au fost apoi analizate folosind urmtorii parametrii:

geometria nervurii (A/Lr)

factorul de form al tlpii superioare ()
nlimea plcii de beton (h1)
grosimea tlpii superioare ( l3 ).

Procedura de determinare a timpului este trecut in revist in figura 7.4, respectiv 7.5.

Figura 7.4: Izolarea termic a plcilor compozite

In formula prezentata in figura 7.4, termenii au urmtoarea semnificaie:
rezistena la foc lund in considerare i izolarea termic [min];
volumul de beton al nervurii pe unitatea de lungime
[mm3/m];
2
aria expus a nervurii pentru lungimea de un metru [mm /m];

ti
A

factorul de seciune al nervurii

[mm];

II-5

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

factorul de form pentru talpa superioar

limea tlpii superioare [mm].

l3

[-];

Coeficienii ai , pentru diferite valori ale adncimii betonului h1, pentru beton obinuit i
uor, sunt dai in tabelul 7.2. Pentru valori intermediare, este permis interpolarea liniar.
3

area: A

A
=
Lr

h1

h2

+ 2
h2 . 1

2
2
2 + 2 h2 + 1

exposed surface: Lr

Figura 7.5: Definirea geometriei nervurii, factorul de seciune A/Lr pentru nervuri ale
plcilor compozite.
Configuraia factorului de form pentru talpa superioar poate fi determinat astfel:
2
2

l1 l 2
l1 l2

2
2

= h2 + l3 +
l3
h2 +

2
2

Tabelul 7.2: Coeficienii pentru determinarea rezistenei la foc lund in considerare

izolarea termic
a
a3
a4
1
a0
a2
a5
[min/mm
[min/mm
[mm
[min]
[min]
[min]
]
]
min]
Beton obinuit
-28,8
1,55
-12,6 0,33
-735
48,0
Beton uor
-79,2
2,18
-2,44 0,56
-542
52,3

7.2.3 Temperatura in armtura de la partea inferioar a plcilor compozite (beton

armat + tabl cutat la partea inferioar)

Pentru a calcula momentul plastic capabil, este necesar cunoaterea distribuiei

temperaturii in seciunea transversal a unei plci compozite. Este fcut distincia intre
momentul capabil de la partea inferioar a plcii din mijlocul deschiderii, respectiv
momentul capabil de la partea superioar a plcii de pe reazeme. In aceast seciune se
pune accentul pe temperatura din armtura adiional, dispus pentru a mbunti
momentul de la partea inferioar a plcii in zona de cmp.
Temperatura din armtur, dac exist, dispus in mod obinuit in partea central a
nervurilor, are o importan deosebit pentru momentul ncovoietor capabil al plcii.

II-6

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Intr-un mod similar ca celui descris in paragraful 7.3 pentru criteriul de izolare, au fost
dezvoltate formule, din care rezult temperatura in armatura adiional (r) in funcie de
principalii parametrii, i anume (cu referire la figura 7.6):
Distana pn la talpa inferioar (u3)
Poziia barei in nervura (z), conform Anexei V
Unghiul inimii ()
Plac
Armtur

u1
u2

u3

u2

u1
u3

Tabl
profilat
Figura 7.6: poziia barei de armatura

Se determin temperatura barei de oel din nervura plcii, dac exista, conform figurii 7.6,
cu formula:

s = c0 + c1 3 + (c 2 z ) + c3 + (c4 ) + c5
h
L

unde:
R
u3
z

temperatura armturii adiionale din nervur

distana la talpa inferioar [mm];
poziia din nervur [mm-0.5];
unghiul inimii [grade];

[C];

Factorul z, care indic poziia barei de armtur, se determina cu relatia:

1
1
1
1
=
+
+
Z
u1
u2
u3
Distanele u1, u2 i u3 sunt exprimate in mm i sunt definite dup cum urmeaz:
u1, u2: cea mai mica distan din centrul armturii la orice punct al inimii tablei;
u3: distana de la centrul armturii la talpa inferioar a tablei.

II-7

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Coeficienii ci depind de timpul de expunere standard i sunt date in tabelul 7.3, att pentru
betonul obinuit ct i pentru betonul uor.
Tabelul 7.3: Coeficienii pentru determinarea temperaturii barelor de armtur din nervuri
c0
c1
c2
c3
c4
c5
Beton Rezistena la
foc [min]
[oC]
[oC]
[oC/mm0.5] [oC/mm] [oC/o]
[oCmm]
Beton
60
1191
-250
-240
-5.01
1.04
-925
obinuit
90
1342
-256
-235
-5.30
1.39
-1267
120
1387
-238
-227
-4.79
1.68
-1326
Beton
30
809
-135
-243
-0.70
0.48
-315
uor
60
1336
-242
-292
-6.11
1.63
-900
90
1381
-240
-269
-5.46
2.24
-918
120
1397
-230
-253
-4.44
2.47
-906

7.3 Metoda tabelara

Dup cum este prezentat in figura 7.7, acest tip de model de calcul poate fi aplicat
urmtoarelor elemente structurale:
Grinzi compozite cu o acoperire parial sau total a profilului de oel ;
Stlpi compozii cu profile nglobate parial sau total in beton ;
Stlpi compozii cu seciuni tubulare din oel umplute cu beton (CHS sau RHS).

Metoda de calcul folosete valori predefinite bazate in principal pe rezultatele testelor

standard la foc i mbuntite prin investigaii analitice. Asa cum se arata in exemplul din
figura 7.8, rezistenta la foc standard se poate verifica functie de nivelul de ncrcare,
dimensiunile minime ale seciunii elementului, aria necesar de armtur i acoperirea
minim cu beton,

Figura 7.7: Domeniul de aplicare al metodelor de calcul cu date tabelare

Cel mai important avantaj al acestei metode este uurina cu care se poate aplica, insa, in
comparaie cu alte modele de calcul simplificate sau avansate, conduce la obinerea unor
rezultate mai conservative. Ca o consecin, aceast metod se poate aplica in faza de

II-8

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

predimensionare a unei cldiri pentru a obine dimensiunea minim a seciunii unui

element structural solicitat la foc standard.

Figura 7.8: Metoda de calcul cu date tabelare (exemplu de stlp compozit

cu profil metalic parial acoperit cu beton)
Aplicarea metodei de calcul simple folosind date tabelare poate fi fcut in dou situaii
diferite (vezi figura 7.9), una pentru cazul de verificare in care dimensiunile elementelor
structurale sunt cunoscute, respectiv in cazul predimensionarii, in care sunt definite doar
aciunile de calcul.
La verificare, cnd dimensiunile seciunii transversale ale elementelor structurale precum
i capacitatea portanta a elementului Rd sunt cunoscute, poate fi calculat aciunea
mecanic pentru situaia de foc E fi , d pentru a determina nivelul de ncrcare fi ,t = E fi ,d Rd .
Din valoarea nivelului de ncrcare i din dimensiunile i cerinele constructive ale
seciunii transversale ale elementului, datele tabelare dau rezistena la foc a elementului.
In predimensionare, dimensiunile seciunii transversale ale elementului structural nu sunt
definite. Se cunosc doar efectele aciunilor Ed i E fi , d din combinaia de ncrcri pentru
temperatura camerei i calculele la foc. In acest caz, se poate considera c nivelul de
ncrcare este fi ,t = E fi ,d Ed . Pe baza acestei valori i rezistena standard la foc, pot fi
determinate dimensiunile minime ale seciunii transversale precum i condiii constructive
ale elementului. Apoi, aceste valori definite ale seciunii transversale, vor fi verificate in
calculul la temperatura normala, adic Rd Ed .

II-9

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Figura 7.9: Aplicarea datelor tabelare in calculul la foc pentru dou situaii diferite

7.4 Detalii constructive

In calculul la foc al structurilor compozite trebuie considerate anumite detalii constructive
pentru mbinri, respectiv pentru legtura dintre beton i otel.
In mod evident, proiectarea la foc bazat pe analiza structural global presupune c
integritatea structural trebuie garantat si nu se accept colapsul global datorit cedrii
mbinrilor dintre elemente. Un alt aspect referitor la mbinri, care trebuie considerat, este
posibila cedare in timpul fazei de rcire. Aceast trstur este foarte important, nu doar
pentru analiza structural global in condiiile unui foc natural al unei pri a structurii cu o
temperatur ridicat, in timp ce alta parte intr in faza de rcire, dar i pentru calculul la
foc in condiii standard a structurilor din oel i a celor compozite, care trebuie s ia in
considerare comportarea real la foc in orice condiie.
Un exemplu tipic este detaliul de mbinare intre grind i stlp pentru o structura
compozit (vezi figura 7.10), in care se prevede un decalaj intre talpa inferioar a grinzii
din oel i stlpul din oel. La temperatura normala, mbinarea este considerat articulata
deoarece sgeata grinzii este limitat. In situaia de incendiu, datorit efectului de
ncovoiere din temperatur i a pierderii rezistenei, grinda va suferi o deformare
nsemnat, care conduce la dezvoltarea unei rotiri importante. In cazul existentei
decalajului intre talpa inferioara a grinzii i stlp, talpa grinzii va intra in contact cu stlpul
crend mpreun cu armturile de oel din placa de beton un moment ncovoietor capabil la
partea superioar a grinzii. Aceast capacitate portant suplimentar va crete rezistena la
foc a grinzii.

II-10

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Figura 7.10: Exemplu de detaliu constructiv pentru a obine moment ncovoietor capabil
la partea superioar in situaia de foc conform cu EN1994-1-2
Un alt exemplu tipic de detaliu constructiv specific este pentru legtura oel-beton in cazul
grinzilor cu profilul metalic parial nglobat in beton. Pentru a avea o rezisten suficient a
legturii astfel nct barele suplimentare de armtur s fie capabile s lucreze mpreun cu
profilul din oel, EN1994-1-2 recomanda detaliile constructive prezentate in figura 7.11.
Scopul acestor detalii constructive, pe lng crearea unei legturi mecanice intre diferitele
elemente ale grinzii, este de a asigura un sistem de protecie mpotriva fisurrii i zdrobirii
betonului, un comportament negativ al betonului din timpul expunerii la foc, care, in acest
caz, ar duce la o expunere direct a oelului armturilor.

Figura 7.11: Exemple de detalii constructive pentru a asigura o rezisten suficient a

legturii
dintre oel i beton in situaia de foc conform EN1994-1-2

II-11

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

7.5 Proprietatile betonului la temperaturi ridicate

Relaia tensiune-deformaie a betonului la temperaturi ridicate
Proprietile mecanice ale betonului la temperaturi ridicate, sunt date in EN1994-1-2 (vezi
figura 7.12). Se poate observa uor faptul c rezistena la compresiune a betonului supus
temperaturilor ridicate, scade in mod treptat pn la 50% din rezistena sa la temperatura
obisnuita, cnd atinge o temperatur de 600C, deci aproape similar cu oelul.
Informaii mai detailate pentru stabilirea proprietilor mecanice ale betonului la
temperaturi ridicate, sunt date in tabelul 7.4 i in figura 7.13.

Figura 7.12: Proprietile mecanice ale betonului obinuit la temperaturi ridicate

c,
f c,
I

II

cu,

ce,

c,

ZONA I:
3

c ,

c ,

c , = f c , 3
2 +

cu ,

cu ,

f c,
k c, =

f c se aleg conform valorilor din tabelul 3.3

and cu ,

ZONA II:
Pentru aplicaii numerice, se adopt o ramur descendent
Figura 7.13: Modelul matematic pentru relaia tensiune-deformaie a betonului comprimat
la temperaturi ridicate

II-12

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Tabelul 7.4 Valorile celor doi parametri ai relaiei tensiune-deformaie pentru

betonul normal (NC) i uor (LC) la temperaturi nalte
k c , = f c , f c
Temperatura betonului
cu , . 10 3
NC
LC
NC
c [C]
20
1
1
2,5
100
1
1
4,0
200
0,95
1
5,5
300
0,85
1
7,0
400
0,75
0,88
10,0
500
0,60
0,76
15,0
600
0,45
0,64
25,0
700
0,30
0,52
25,0
800
0,15
0,40
25,0
900
0,08
0,28
25,0
1000
0,04
0,16
25,0
1100
0,01
0,04
25,0
1200
0
0
Dilatarea termic a betonului
l / l = 1,8 104 + 9 106 c + 2,3 1011 c3

pentru 20C c 700C

l / l = 14 103

pentru 700C < c

1200C

l / l = 18 106 ( c 20 )

unde:

l
l
a , c

este lungimea elementului de beton la 20C

este alungirea termic a elementului de beton
este temperatura betonului

II-13

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

ANEXA III - DATE TABELARE I MODELE SIMPLIFICATE PENTRU

ELEMENTE COMPOZITE CONFORM EN 1994-1-2

Tabelul III.1: date tabelare si analiza rspunsului termic in modele simplificate (elemente
orizontale)
tipul elementului
date tabelare analiza rspunsului termic folosit
disponibile
in modele simple

conectori

Conectori

Plac de beton sau

plac compozit cu
tabl profilat
Profile cu sau fr
protecie la foc

da

nu

nu

abordare semi-empiric

nu

abordare semi-empiric

nu

generalizare a rezultatelor modelelor

de calcul avansate

Plac opional de beton

Etrieri
Armtur

II-14

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Tabelul III2: date tabelare si analiza rspunsului termic in modele simplificate (stalpi)
date tabelare analiza rspunsului termic folosit
tipul elementului
disponibile in modele simple

da

nu

da

abordare semi-empiric

da

aplicare direct a modelului termic avansat

II-15

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

ANEXA IV EXEMPLU DE CALCUL PENTRU UN STLP COMPOZIT CU

SECIUNE DE OEL PARIAL NGLOBAT IN BETON
Se verifica la aciunea focului un stlp compozit realizat dintr-o seciune
din oel parial nglobat in beton, care face parte din structura de rezisten
a unei cldiri de birouri. Stlpul are o lungime de L = 4.0 m. Stlpul face
parte dintr-un cadru contravntuit, este ncastrat in stlpul superior i cel
inferior. In timpul expunerii la foc, lungimea de flambaj poate fi redusa
dup cum se prezint in figura IV.1. Rezistenta standard la foc ceruta este
R 60.

Figura IV.1. Lungimi de flambaj ale stlpilor in cadre contravntuite

Figura IV.2 Seciunea transversal a stlpului

Stlp din oel:
Profil:
seciune laminata HE 300 B
Marca oelului:
S 235
nlimea:
h = 300 mm
Limea:
b = 300 mm
Grosimea inimii:
ew = 11 mm
Grosimea tlpii:
ef = 19 mm
Aria seciunii transv.: Aa = 14900 mm
Limita de curgere: fy = 235 N/mm
Modulul de elasticitate: Ea = 210,000 N/mm
Momentul de inerie: Iz = 8560 cm4 (axa minima de inerie)
Armtura:
Marca oelului:
S 500
II-16

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Diametrul:
4 25
Aria seciunii transv.: As = 1960 mm
Limita de curgere: fs = 500 N/mm
Modulul de elasticitate: Es = 210,000 N/mm
Momentul de inerie: Is = 4 4.9 (30.0 / 2 5.0)2 = 1960 cm4
us = 50 mm
Acoperire:
Betonul:
Clasa betonului:
C 25/30
Aria seciunii transv.: Ac = 300 300 14900 1960 = 73,140 mm
Rez. la compresiune: fc = 25 N/mm
30,500 N/mm
Modulul de elasticitate: Ecm =
Momentul de inerie: Ic = 30 303 / 12 8560 1960 = 56,980
cm4
Sarcini:
Sarcini permanente: Gk = 960 kN
Pk = 612.5 kN
Sarcini variabile:
Aciunile mecanice din timpul expunerii la foc
EdA = E

( G

+ Ad +

2,i

Qk ,i

Factorul de combinaie pentru aciunea variabila pentru o cldire de birouri

este 2,1 = 0.3. Fora axial de calcul in timpul expunerii la foc este:
N fi ,d = 1.0 960 + 0.3 612.5 = 1143.8 kN

Verificarea utiliznd modelul simplificat de calcul

Trebuie verificat faptul c sarcina la temperaturi ridicate este mai mic

dect rezistena de calcul.
N fi ,d N fi , Rd 1

Se determin fora axiala capabila in situaia de incendiu cu luarea in

considerare a flambajului dup axa z (axa minima de inerie):
N fi , Rd , z = z N fi , pl , Rd
unde:
z
factorul de reducere ce depinde de curba de flambaj c i de
zveltee
Nfi,pl,Rd fora axiala capabila plastica in situaia de incendiu
Pentru utilizarea modelului simplificat de calcul, trebuiesc ndeplinite
diferite condiii, artate in tabelul IV.1.
Tabelul IV.1. Cerine pentru utilizarea modelului simplificat de calcul
Cerina
Existent
max l = 13.5 b = 13.5 0.3 = 4.05 m
l = 0.5 4.0 = 2.0 m


230 mm h 1100 mm
h = 300 mm


230 mm b 500 mm
b = 300 mm


1% As ( Ac + As ) 6%
19.6 ( 731.4 + 19.6 ) = 0.03 = 3%

II-17

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

max R 120

R 60

230 b < 300 or

l < 10 b if
h b > 3
l < 10 b = 10 300 mm = 3 m

b = 300 mm

h b = 300 300 = 1
l = 0.5 4.0 = 2.0 m

Determinarea forei axiale capabile plastice i a rigiditii efective la

ncovoiere

Conform Anexei G din EN 1994-1-2, se reduce seciunea transversal a

stlpului compozit. Anumitor pari ale seciunii transversale li se reduce
aria iar altora limita de curgere i modulul de elasticitate.

Figura IV.3. Seciunea transversal redus pentru calculul la foc

Pentru tlpile profilului din oel se determina factorii de reducere pentru
limita de curgere i a modulul de elasticitate. Pentru aceasta, trebuie
calculat temperatura medie a tlpilor.
f ,t = o,t + kt Am V

Temperatura o,t i factorul de reducere kt sunt dai in tabelul IV.2. Factorul

de seciune se calculeaz astfel:
Am 2 ( h + b ) 2 ( 0.3 + 0.3)
=
=
= 13.3 m -1
V
h b
0.3 0.3

Tabelul IV.2 Parametrii pentru calculul temperaturii medii a tlpilor (vezi

EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.1)
Clasa de rezisten
o,t [C]
kt [mC]
standard la foc
R 30
550
9.65
R 60
680
9.55
R 90
805
6.15
R 120
900
4.65
Pentru R 60, temperatura medie este:
f ,t = 680 + 9.55 13.3 = 807 C

II-18

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Cu aceast temperatur, factorii de reducere ky, i kE, sunt dai in Tabelul

3.2 din EN 1994 Partea 1-2, unde se pot interpola liniar intre valori
intermediare:
k y , = 0.107
k E , = 0.088

Fora axiala capabila plastica i rigiditatea la ncovoiere pentru tlpi, se

determin astfel:
N fi , pl , Rd , f = 2 ( b e f k y , f ay , f ) M , fi ,a = 2 ( 30 1.9 0.107 23.5 ) 1.0

( EI ) fi , f , z = k E ,

= 286.65 kN
Ea , f e f b3 6 = 0.088 21,000 1.9 303

= 1.58 107 kNcm 2

Inima se reduce prin intermediul ariei seciunii transversale i prin limita de

curgere. Reducerea nlimii se face la ambele capete ale tlpii :

hw, fi = 0.5 h 2 e f 1 1 0.16 ( H t h )

Parametrul Ht este dat in tabelul IV.3.

Tabelul IV.3. Parametrul pentru reducerea inimii (vezi EN 1994 Partea 1-2,
Anexa G, Tabelul G.2)
Clasa de rezistenta
Ht [mm]
standard la foc
R 30
350
R 60
770
R 90
1100
R 120
1250
Prin urmare, hw,fi este calculat:

hw, fi = 0.5 ( 30 2 1.9 ) 1 1 0.16 ( 77 30 ) = 3.04 cm

Limita de curgere se reduce la valoarea:

f ay , w,t = f ay , w 1 0.16 ( H t h ) = 23.5 1 0.16 ( 77 30 ) = 18.04 kN/cm 2

Fora axial capabil i rigiditatea la ncovoiere, pentru inima, in timpul

expunerii la foc sunt:
N fi , pl , Rd ,w = ew ( h 2 e f 2 hw, fi ) f ay , w,t M , fi ,a

= 1.1 ( 30 2 1.9 2 3.04 ) 18.04 1.0

= 399.26 kN
( EI ) fi ,w, z = Ea,w h 2 e f 2 hw, fi ew3 12
= 21,000 ( 30 2 1.9 2 3.04 ) 1.13 12

= 0.0047 107 kNcm

Un strat exterior de beton cu o grosimea bc,fi se neglijeaz in calcul. Aceasta

grosime este dat in Tabelul IV.4.

bc,fi = 1.5 cm

II-19

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

Tabelul IV.4. Reducerea grosimii betonului (vezi EN1994 Partea 1-2,

Anexa G, Tabelul G.3)
Clasa de rezistenta
bc,fi [mm]
standard la foc
R30
4.0
R 60
15.0
R 90

0.5 ( Am V ) + 22.5

R 120

2.0 ( Am V ) + 24.0

Restul betonului se reduce prin factorul de reducere kc, care depinde de

temperatura betonului. Temperatura medie a betonului dat Tabelul IV.5
depinde de factorul de forma Am/V.
Tabelul IV.5. Temperatura medie a betonului depinznd de factorul de
form
(vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.4)
R 30
R 60
R 90
R 120
Am/V
c,t
Am/V
c,t
Am/V
c,t
Am/V
c,t
[m-1]
[m-1]
[m-1]
[m-1]
[C]
[C]
[C]
[C]
4
136
4
214
4
256
4
265
23
300
9
300
6
300
5
300
46
400
21
400
13
400
9
400
----50
600
33
600
23
600
--------54
800
38
800
------------41
900
------------43
1000

unde:

c,t = 400 ( ( 21 13.3) ( 21 9 ) ) ( 400 300 ) = 336 C

Am V = 13.3 m-1 ,

Factorul de reducere kc, i deformaia cu, corespunztoare lui fc, sunt date
in Tabelul 3.3 din EN 1994 Partea 1-2.
kc , = 0.75 + ( ( 400 336 ) ( 400 300 ) ) ( 0.85 0.75 ) = 0.814

cu , = 10 ( ( 400 336 ) ( 400 300 ) ) (10 7 ) 103 = 8.08 103

Modulul secant al betonului poate fi calculat cu:
Ec,sec, = kc , f c cu , = 0.814 2.5 8.08 103 = 251.9 kN/cm 2

Se pot determina acum, fora axial capabil i rigiditatea la ncovoiere a

betonului:

II-20

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

N fi , pl , Rd ,c = 0,86

((( h 2 e

)(

2 bc , fi b ew 2 bc , fi

)) A )
s

f c , M , fi ,c
= 0,86

( ( ( 30 2 1,9 2 1,5) ( 30 1,1 2 1,5) ) 19,6)

( 0,814 2,5 ) 1,0

= 1017,3 kN

) 12 I
= 251,9 ( ( ( 30 2 1,9 2 1,5 ) ( ( 30 2 1,5 ) 1,1 ) 12 ) 1960 )

( EI ) fi ,c , z = Ec,sec , ( h 2 e f

) ((

2 bc , fi b 2 bc , fi

ew3

s, z

= 0,909 107 kNcm 2

Barele de armatur se reduc prin limita de curgere i prin modulul de

elasticitate. Factorul de reducere al limitei de curgere ky,t este dat in tabelul
IV.6 iar factorul de reducere al modulului de elasticitate kE,t este dat in
tabelul IV.7. Ambii depind de clasa de rezisten la foc i de media
geometrica u a distanelor dintre axele barelor de armtur i marginea
betonului.
u = u1 u2 = 50 50 = 50 mm

unde:
u1
distana dintre axa barei de armtur
marginal i muchia interioar a tlpii
u2
distana dintre axa barei de armtur
marginal i suprafaa betonului
Tabelul IV.6. Factorul de reducere ky,t pentru limita de curgere fsy a barelor
de armtur (vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.5)
Clasa de
u [mm]
rezisten
40
45
50
55
60
standard la foc
R 30
1
1
1
1
1
0.78 0.88 0.97
R 60
1
1
9
3
6
0.31 0.43 0.57 0.69 0.82
R 90
4
4
2
6
2
0.17 0.22 0.28 0.36 0.43
R 120
0
3
8
7
6
Tabelul IV.7. Factorul de reducere kE,t pentru modulul de elasticitate Es a
barelor de armtur (vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul
G.6)
Clasa de
u [mm]
rezisten
40
45
50
55
60
standard la foc
0.83 0.86 0.88 0.91 0.93
R 30
0
5
8
4
5
R 60
0.60 0.64 0.68 0.72 0.76
II-21

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

R 90
R 120

4
0.19
3
0.11
0

7
0.28
3
0.12
8

9
0.40
6
0.17
3

9
0.52
2
0.23
3

3
0.61
9
0.28
5

ky,t = 0,976 kE,t = 0,689

Fora capabila plastica i rigiditatea la ncovoiere a barelor de armtur sunt

calculate astfel:
N fi , pl , Rd ,s = As k y ,t f sy M , fi , s = 19,6 0,976 50,0 1,0 = 956,5 kN

( EI ) fi,s , z = kE ,t Es I s , z = 0,689 21 000 1960 = 2,836 107

kNcm 2

Fora axiala capabila pentru ntreaga seciune transversal se determin cu:

N fi , pl , Rd = N fi , pl , Rd , f + N fi , pl , Rd , w + N fi , pl , Rd ,c + N fi , pl , Rd , s
= 286,7 + 399,3 + 1017,3 + 956,5
= 2659,8 kN

Pentru a calcula rigiditatea la ncovoiere efectiv a seciunii transversale,

trebuie determinai coeficienii de reducere i,. Acetia sunt dai in tabelul
IV.8.
Tabelul IV.8. Coeficienii de reducere pentru calculul rigiditii efective la
ncovoiere (vezi EN 1994 Partea 1-2, Anexa G, Tabelul G.7)
Clasa de
rezisten
f,
w,
c,
s,
standard la foc
R 30
1.0
1.0
0.8
1.0
R 60
0.9
1.0
0.8
0.9
R 90
0.8
1.0
0.8
0.8
R 120
1.0
1.0
0.8
1.0
( EI ) fi,eff , z = f , ( EI ) fi , f , z + w, ( EI ) fi ,w, z + c , ( EI ) fi ,c, z + s , ( EI ) fi ,s , z
= 0,9 1,58 107 + 1,0 0,0047 107 + 0,8 0,909 107 + 0,9 2,836 107
= 4,70 107 kNcm 2

Calculul forei critice de flambaj

Fora de flambaj a lui Euler sau fora critic elastic este:

2
N fi ,cr , z = 2 ( EI ) fi ,eff , z l2 = 2 4,70 107 ( 0,5 400 ) = 11610,7 kN
unde:
l
incendiu

lungimea de flambaj a stlpului in situaia de

Zvelteea adimensional se obine din :

= N fi , pl , R N fi ,cr , z = 2659,8 11610 = 0,48
unde:
Nfi,pl,R

II-22

valoarea Nfi,pl,Rd cu coeficienii pariali de siguran M,fi,I =

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

1.0

Factorul de reducere z se determin folosind curba de flambaj c din

Tabelul 6.1
din EN 1993 Partea 1-1 i zvelteea adimensional in situaia de incendiu.
z =

1
+ 2

unde:

1
0,68 + 0,682 0, 482

= 0,86

= 0,5 1 + 0,2 + 2 = 0,5 1 + 0,49 ( 0, 48 0, 2 ) + 0, 482

= 0,68

Fora axial capabil la flambaj se calculeaz astfel:

N fi , Rd , z = z N fi , pl , Rd = 0,86 2659,8 = 2287,4 kN
Verificare:
N fi ,d N fi , Rd , z = 1143,8 2287,4 = 0,50 < 1


Verificarea cu metoda tabelara

La determinarea nivelului de ncrcare fi,t procentul de armare trebuie s

fie intre 1% i 6%. Procente mai mari sau mai mici nu trebuie luate in
considerare.
As 1%

Ac + As 6%
> 1%
19.6
= 0.03 = 3%
731.4 + 19.6
< 6%

Se calculeaz nivelul de ncrcare:

fi ,t = E fi ,d ,t Rd = N fi ,d N Rd = 1143.8 4130.4 = 0.28
Parametrii dai in Tabelul 4.6 din EN 1994-1-2 pot fi interpolai in mod
liniar. In acest caz nu este necesar interpolarea.
Tabelul IV.9. Verificarea stlpului compozit cu seciune de oel parial
nglobat
Minim
Existent
min ew e f = 0.5
ew e f = 1.1 1.9 = 0.58


min b = min h = 200 mm
b = h = 300 mm


min us = 50 mm
us = 50 mm


min As

( Ac + As ) = 4%

As

( Ac + As ) = 3%

Procentul de armare al stlpului compozit este prea mic. Pentru a crete

procentul, se pot alege bare de armtur cu diametru mai mare, sau mai
multe bare de armtur.
Totui, verificarea cu modelul simplificat de calcul a demonstrat ca stlpul
ndeplinete cerina de rezistenta la foc R60. Aceasta arata c metoda
tabelara este conservativa.

II-23

Conf. dr. ing. Raul Zaharia Curs Master: Calculul structurilor la actiunea focului.
________________________________________________________________________________

REFERINE:
Both, C., Stark, J.W.B. and Twilt, L.: Numerical simulation of thermal and structural
response of composite steel/concrete structures to fire. Proceedings 4th Pacific
Structural Steel Conference, pp 171-178, Singapore, 1995
Both, C.: 3D analysis of fire exposed composite slabs. Proceedings 3rd CIB/W14
Workshop on Modelling, Delft, 1993
Calculul structurilor pentru construcii la aciunea focului Seminar organizat la
Universitatea Politehnica din Timisoara, in cadrul Programului UE RFCS
DIFISEK+, Decembrie 2008
EN 1991-1-2: Eurocode 1: Actions on Structures, part 1.2: General Actions Actions on
structures exposed to fire, 2005
EN 1363-1: Fire resistance tests Part 1: General requirements, CEN TC 127, 1999.
EN 1993-1-2: Eurocode 3: Design of Steel Structures, part 1.2: General Rules - Structural
fire design, 2004
EN 1994-1-2: Eurocode 4: Design of Composite Steel and Concrete Structures, part 1.2:
General Rules - Fire Design, 2004
Twilt, L. et al: Design Guide for Structural Hollow Section Columns Exposed to Fire.
CIDECT, Verlag TUV Rheinland,1994.

II-24