EMOTII SI SANATATE CURS 1 2

NICO H. Frijda
Punct de vedere psihologic este c " emoie " reprezint un util i necesar,
conceptul . Aceast declaraie nu este un truism . una poate deine c " emoie " este mai
mult dect o titlu de capitol ( Bentley , 1928) , sau o concepie popular
bazat pe idei preconcepute , mai degrab dect fapte . Ca Magda Arnold a scris n 1970 ,
acolo sunt o serie de " probleme perene n domeniul de emoie . " Definiia de emoie
este unul dintre ei , i aa este ntrebarea dac ea reprezint un domeniu coerent de studiu
ntr-adevr , cuvntul " emoie " se poate da motive de ndoial . Acesta nu poate
reprezenta o naturale clas de fenomene . De asemenea , este de relativ
origine recent . n sensul su actual , ea dateaz de la despre 1649 ,data publicrii lui
Descartes Pasiunile de l' ame . Nu toate limbile posed o Conceptul mai mult sau mai
puin echivalent ( Wierzbicka , 1995) . Cu toate acestea , cele mai multe limbi fac , i
pentru un motiv bun . Cuvntul umple o nevoie n ndreptat la anumite fenomene de
senzaie i comportament . Care fenomenele acestea sunt transpare de latermenul n
sine , i de la echivalentele sale n alte limbi . n jurul valorii detimp care Descartes
(1649/1970) " emotii " utilizate n primul rnd pentru les emotii de l' AME , aceasta a
nsemnat " vacarm " sau " Tulburri sociale ", cu implicaii de obrznicie i vehemen
( Cayrou , 1924) . greaca veche folositpathma termen , i la nceputul francez i
Englez utilizat pasiune , care este , evenimente mentale care implic pasivitate . "
Patimile " difer de " aciuni " n careindividul se simte aciunile sau
nclinaii pentru ei pasiv venit peste el sau ea , mai degrab dect curge din initiativa lor .
Latin aproape echivalent , affectus , a avut o conotaie similar : un eveniment sau
experien care unul este afectat de . sanscrit angajat bhava , ceea ce nseamn ceva ca o
" stare de cont de faptul c devine " - care este , unul care micrile Fluxul de la
( Shweder & Haidt , 2000) .
Noiunile de pasivitate , fiind afectate , i vacarm toate se refer la fenomenul c anumite
sentimente i nclinaii comportamentale tind s se amestece la gndirea i
comportamentul n curs de desfurare . Ei caut s-i asume controlul , au tendina de a
persista n timp , i pot face acest lucru chiar i atunci cnd predomin condiii , este
recomandabil pentru ei s nu fac aa . Aceste schimbri de control apar n mare parte
datorit sentimente . Pathma , affectus , emoie , i bhava toate sunt resimite . Oamenii
mrturisesc sentimentele , i poate face acest lucru peste tot . sentimente , ntr-adevr
rzboi de esut de mare n definiiile de emoie ( a se vedea Kleinginna & Kleinginna ,
1981) . oamenii par pentru a " exprima " -le n micri i sunete care nu par a servi
instrumental scopuri , dar nc funcioneaz n comunicarea stri de spirit de a altora .
Ambele sentimente i pivot comportament n jurul acceptare i respingere
de persoane ( inclusiv de sine ) , obiecte , sau evenimente . Ei pivotul n jurul nclinaii i
disinclinations a face cu ei , n jurul mrturisit sentimente de place si displace sau de
placere i durere , i n hotrrile bun i ru ( Nussbaum , 2001) . Distincia ntre bine
i ru pare a fi un universal component a limbii ( Wierzbicka , 1995) .
Oameni , obiecte , i evenimente , i sentimentele ei evoca , n plus , nu lsai unul rece .
Acestea afecteaz corp i cognitive cuiva funcioneaz . Se poate tremura , deveni confuz
,

sau cred c ceea ce se tie a fi neadevrate . Punctul de vedere al psihologilor puncte

astfel la un domeniu de fenomene de sentimente , comportamente , i reacii corporale .
aceste fenomene necesit explicaii diferite de cele necesare pentru a explica obicei ,
aciune voluntar , i impresiile senzoriale i gndit ca atare . Ele apar pentru a cere
concepte explicative cum ar fi plcere i durere , de evaluare , de control
prioriti , preferinele i dorinele . Aceast perspectiv psihologic a doua
interconectate implicaii . n primul rnd , se axeaz pe fenomene manifestate sau simtit
de ctre persoane fizice .
n al doilea rnd , explicaiile pentru aceste fenomene necesit ipoteze despre cauzalitate
intrapersonale proceselor . " Emotion ", n primul rnd , servete ca un prescurtarea de
la , sau pointer la , procesele intrapersonale i mecanisme . Este , prin urmare, de
asemenea, puncte a unei arhitecturi de sistem umane i animale care permite astfel de
mecanisme ( Sloman , 1987) . Noiunea de emoie servete astfel pentru a rezolva
discrepane ntre ceea ce oamenii fac sau se simt i evenimentele din jurul ei ; ntre
indicii imediate de ce fac ceea ce face i ceea ce fac ei de fapt , ntre ceea ce ce fac i ce
spun ei , ntre ceea ce
nu i ceea ce pare cea mai potrivit , mai util , cea mai rezonabil , i cel mai bine
organizat ; i ntre ceea ce fac i ceea ce ei mrturisesc s tiu c ar trebui s fac . Ea
servete pentru a ajuta nelegerea noastr c persoane diferite pot
reacioneaz n moduri diferite la aceleai situaii , i c o anumit persoan poate
reaciona diferit la o situaie n diferite ocazii .
Sarcina PSIHOLOGIE de emoie
Psihologia emoiei are sarcina de a descrie caracteristici i modele ale fenomenelor
care calific drept " emoionale ", i de a explica le n termeni de procese cauzelor i
speciilor i indivizilor repertorii de proces . Explicaii include caracteristici de
funcionare cum ar fi sensibiliti i praguri , prelucrare i repertorii rspuns , i
atentionala si resurse energetice . Acestea includ , de asemenea, analiza
a diferitelor tipuri de informaii pe care acestea Procesele trebuie s lucreze cu . Unele
dintre aceste informaii este primit de lamediul nconjurtor; unii este generat de procese
corporale a unei persoane ; i unele vine dinindivid magazin de reprezentare a unor
fapte , cognitive scheme , i abiliti comportamentale . psihologic punct de vedere se
concentreaz pe intraindividuala procese , chiar dac acestea pot reprezenta convergen
puncte de influente de origine socio-culturale . Explicaiile pot fi formulate la diferite
nivelurile de descriere . Dennett ( 1987) a distins o intenionat sau fenomenologic
Nivelul (descriere n termeni de sentimente , scopurile , dorinele , i ateptri ) , o
funcional sau corect Nivelul psihologic (descriere n termeni de obiceiuri , programele,
procedurile de procesare a informaiilor , i magazine de memorie) , si un hardware
sau neuronale i la nivel neurohumorale . n cadrul fiecrei nivel , exist gradaii de
integrare a elementelor , i nivelurile corespunztoare de descriere .
Exist neuroni , circuite neuron , i neurohumorale sisteme . Exist spasmele musculare ,
micri , i aciuni la mai multe scri de ierarhic complexitate . Exist sentimente de
moment de nemulumire , i sentimente pe care lumea se ndreapt ctre ruin .
descrierile nu pot reflecta imediat integrarea baz i complexitate . Sufer de prevznd
Doom din lume nu este neaprat un sentiment mai complex dect sufer de dureri
n picioare cuiva . Doar procesele fundamentale difer n complexitate i , desigur , face
acest lucru explicaii ale sentimentelor i implicaiile acestora de comportament .

Aceste relaii complic sarcina de a psihologie . De operare , proprieti , i efecte

fenomenelor mai integratoare , de obicei, nu se poate fi redus semnificativ la unele
combinaii de cele ale elementelor fondatoare , sau s fie prezise din acestea . Acestea pot
poseda emergente proprieti , cum ar fi un sentiment de agenie sau de a fi
. elemente fondatoare poate modifica funcionarea lor n cadrul integrat ntreg , n ceea ce
a fost numit " circular cauzarea " ( Lewis , 1996) . De exemplu, efectele
de sentimente asupra gndirii poate drastic difer de la simple efectele somatice
sentimente , chiar dac acestea din urm sunt printre temeliile vechiului .
Printre instrumentele sale explicative , psihologia de emoie include interactiuni dinamice
a individului cu mediul sau . Aceste interaciuni aduce stimuli senzoriali n
de mediu i corp , produc efecte pe cum lin facultiindividuale i
procese funciona , i produc efecte asupra mediului, precum i feedback-ul din acest
mediu . Explicaii psihologice ale fenomenelor emoie astfel, sunt compuse din trei
termeni : Structura ( proprieti , capaciti , nclinaiile ) a individului , informaiile
primite i stocate ; i interaciune dinamic on-line cu mediului . Cum fenomenele
emoionale apar din ce corespunde celor trei termeni ridic mai multealte perene
problemele pe care Arnold ( 1970) face aluzie . Cele trei termeni pot fi combinate ntr -o
nedefinit numr de moduri . orientri teoretice difer n evidenierea unul sau altul
dintre ei . Clasic behaviorism favorizat simplitate structural , mpreun cu reguli simple
de informaii achiziie ; ( 1923) instinctele nnscute McDougall lui
Teoria format un contrast . n emoie Teoria propriu , (1984 ), vedere Mandler explic
emoiile cu cateva prevederi structurale : Emoii sunt privite ca rspunsuri excitare
declanat de ntrerupere scop . (2003 ) de baz Russell afecta Teoria presupune , de
asemenea, numai plcere , durere Prevederile i de activare , ca elemente de baz .
Ambele contrast cu teoriile lui Ekman ( 1992) Teoria neurocultural foarte structurat de
baz emoii , i cu care a hman i Mineka ( 2001) - care , de exemplu , postuleaz o
evoluat frica modul , innascuta sensibil la particular seturi de stimuli . Lupta pentru
simplitate structural este reductionist . Ea ncearc s urmeze principiul de Occam Razor
: Fii la fel de zgrcit cu structura ca posibil . Complexitatea este motivat de efort
la cont, pe ct posibil, pentru fenomenal soi . Interaciune dinamic ncearc s combine
simplitate structural i bogia de fenomene . Toate eforturile de la descrierea i
explicarea scopul de a gsi regulariti printre rspunsuri , i n legturile dintre
antecedente , rspunsuri , i rezultatele ulterioare . n mod ideal, legitile indica legi
cauzale , cum ar fi " Toate reaciile emoionale sunt instigai de procesele de evaluare , "
sau " Furia este consecina inevitabil a frustrare . " Cu toate acestea , se poate foarte bine
ca adevrat legile nu poate fi gsit la orice nivel de integrare a Descriere . Elster ( 1999a )
a susinut c , la aceste niveluri , regulile explicative trebuie i nu au un domeniu de
aplicare limitat , i sunt supuse nespecificat restricii . Ele sunt reguli , nu de legi ; Elster
le numete limitrile lor " mecanismele mentale . " se datoreazfaptului c condiiile
n care fiecare regul se aplic i nu poate fi strict specificat din cauza naturii haotic de
psihologice cauzalitate . Elster ilustreaz argumentul cu urmtoarea pereche de reguli :
Regula 1 ,
" Tirania scade probabilitatea de rebeliune , "
i articolul 2 , " Tirania crete probabilitatea de rebeliune " Ambele sunt adevrate; . cu
toate acestea , condiiile lor respective nu poate fi exhaustiv specificate din cauza
nelimitat lor dependen context , care poate inversa soldurile .

Ce sunt emoii ?
Emoiile astfel nu exist. Acest lucru nu implic , cu toate acestea , c aceste fenomene
justific o singur Conceptul sau forma o clas naturala . care stau la baza procese sau
dispoziii nu pot poseda suficiente unitate i specificitate . n acest sens , o
poate repeta ntrebarea : nu exist emoii ? Nu fenomenele justific asumarea unui
distinct Funcia de " Emotion , " separat de " cogniie " i " Conation , " ca psihologia
vrst ar avea ?
Specificitatea i unitatea de emotiile sunt de obicei asumat , ipotezele nu sunt neaprat
corect , cu toate acestea . Nici nu sunt universal a avut loc . James ( 1884) nu au aderat la
unul de specificitate . Comportamentul emoional , n punctul su de vedere , nu difer de
alte tipuri de comportament chemat de stimuli -cheie . Iacov ar trebui
la originea n cortexul cerebral , la fel ca toate alte tipuri de comportament , a fost nevoie
de munca Cannon pe mecanisme subcorticale pentru a dovedi ca a gresit .
Nici nu a da sentimentul emoional orice speciale stare , el a privit ca doar compus din
senzaii corporale rezultate din feedback-ul de la micri i alte rspunsuri corporale .
alte anchetatorii , de asemenea, a susinut c nu este nimic specific n experien emoie
. De exemplu ,
" Experiena emoional este o stare extrem de variabil [ i ] de multe ori mprtete
din natura complicat a unei hotrri judectoreti " ( Landis & Hunt , 1932 , citat
de Hebb , 1949 , p. . 237 ) . Duffy ( 1941 ) a avut o diferite poziie nespecificitate . n
opinia sa , ceea ce se numete " emotii " sunt doarde mare i un nivel sczut de activare ,
cu nici calitativ proprietate separarea lor devedere emotional
Gama neutru mijloc . Se poate refuza , de asemenea, ipoteza unitate .
Dumas ( 1948) i Hebb ( 1949) a negat c reacii obiectiv -regizat , cum ar fi atacul
furios sau zbor fricos au nimic n comun cu cele difuze de simpla suprat sau excitare ,
sau
de oc emoional i dezorganizare comportamentala . Mai recent , LeDoux ( 1996) a
sugerat c diferitele emoii nu poate implica mecanisme comune . Exist motive bune
pentru a ridica unitatea i probleme de specificitate. Problema central este
acord modest ntre anchetatorii despre care dispune de aa - numitele emotii ar putea
mprti . Bentley ( 1928) , n lucrarea menionat anterior , a concluzionat : " Ei bine ,
emoie este de cel puin un subiect ! ea este ceva pentru a vorbi despre i s nu sunt de
acord asupra " ( pag. 21 ) . Problema principal este c caracteristicile menionate n
primul meu seciunea ( pasivitate , senzaie , for motrice , etc ) , precum i
diferite de comportament , experien , i fiziologice aspecte de rspuns , nu puternic
covary . Fiecare dintre ele definesc suprapun , dar nonidentical seturi de rspunsuri .
Teoreticienii selecta diferite Caracteristici pentru definiiile lor , i , ca un
Prin urmare , aceste definiii sunt numeroase i pot diferi foarte mult ( Kleinginna &
Kleinginna , 1981) . n unele definiii , esena de emoii se simte , mai ales c de plcere
sau durere . afectiv valen este frecvent considerat ca o aspect criteriale . Emoiile ,
spune Ortony , Clore , i Collins ( 1988) , sunt valenced reacii , sau experiene
contiente de evenimente cu valenced sensuri ( de exemplu , Elster , 1999a ) . Afecteaz ,
placerea i durere , stabilit cu siguran experienele n care ele apar n afar de toate
celelalte tipuri de experien - n cazul n care numai pentru c , n calitate de
sentimente , au nu poate fi redus cu uurin la altceva , cum ar fi perceptiile sau
senzatii corporale ( Frijda , 1986 , 2007a ) . Cu toate acestea , n schimb , multe valenced

Reaciile nu sunt , de obicei, clasificate ca emotiile . Substane cu gust dulce doar

produce o senzaie plcut , care , de obicei, nu este considerat ca o emoie . Prin
contrast , unele reacii sunt adesea considerat emotii , chiar dac acestea nu nu implic
plcere sau durere . Surpriz i uimire sunt printre ei . Dar , tocmai pentru c motiv ,
Spinoza (1677/1989) nu a inclus le printre emoii , el le-a vazut ca doar reacii cognitive .
Chiar i sentimentele nu pot fi considerate criterial de emoii , dei . Emoiile apar chiar
i n cobori animale , n conformitate cu criteriile de comportament . Valenced reacii acceptare i respingere , urmrirea i evitarea - loc fr gradului de contientizare .
Ele apar n insecte i peti . ele apar la om , ca rspuns la plcut i neplcut
stimuli care nu sunt percepute in mod constient . Mascare invers a acestor stimuli poate
duce la rating i afecteaz ulterioare ( de exemplu , Zajonc , 1980) , sau chiar la consumul
sporit de -a placut buturi ( Berridge , 2004) .
Dar aceste ultime descoperiri indica un nivel de Analiza care ar putea mri domeniul de
rspunsuri c plcerea parte sau durere : vizualizarea sentimente ca dar un fel de
exprimare a activului suport procesele care Berridge ( 2004) are numit " plcere de baz
" i " durere de baz . " Acestea Procesele sunt exprimate, de asemenea , pregtite s
acceptare eveniment sau respingere . Plcere i durere , la rndul su , duce la o mai
Domeniul proces mai larg : ca de " evaluare ". Procese de evaluare sunt definite ca
intrasubjective procesele care transforma stimul de intrare evenimente n cele cu valoare
afectiv i mai departe adic pentru bunstarea i motivul satisfacie
( Lazr , 1991) . Evaluarea eveniment poate fi considerat una dintre abilitile de baz ale
omului i sisteme de animale ; emoiile pot fi , prin urmare, definite ca procese care
implic evaluare . Procesele de evaluare variaz n natur i complexitate ,
variind de la efect imediat , automatexcitare ( stimuli pot evoca direct plcere sau
durere pentru c unul are dispoziii nnscute sau dobndite pentru ei s fac acest lucru ,
LeDoux , 1996) a Integrarea complex de indicii de promovare sau
obstrucie n atingerea obiectivelor i protejarea preocupri . Acestea din urm sunt
adesea desemnate ca " Evaluri cognitive " ( de exemplu , Lazr , 1991;Oatley , 1992;
Scherer , 2001; Stein & Trabasso , 1992) . Datorit rolului de evaluri n emoional
sentimente i ndemnul de aciune ( Elster , 1999a , Scherer , 2001) , emoiile Haven fost
definite ca tipuri de hotrri (de exemplu , Nussbaum , 2001) . Cu toate acestea ,
indiferent de complexitate , procesele de evaluare cea mai mare parte trece n mod
automat i nonconsciously , chiar dac unul este adesea contient de rezultatele lor
( Bargh , 1997; Zajonc , 1980) . Evident , n msura n care simit i rspunsuri evidente
sunt luate pentru a partaja procesele de evaluare depinde de nivelul de analiz cuiva
i interpretare teoretic . Un alt domeniu care se contureaz mare n eforturile pentru a
defini emotiile este cel al motivaia . Comportamentul emoional precum i emoiile
resimite puternic sugereaza o anumit importan de ndeamn de a aciona , dorine ,
sau statele motrice ( inclusiv cele de pierdere sau degradare a motivaiei , aa cum sa
observat n confuzie emotionala si apatie depresive ) . Motivatia a fost central n emoie
mai mari teorii , cum ar fi cele de Thomas Aquinas ,
McDougall ( 1923) , Tomkins ( 1962) , iWallon ( 1942) , i, mai recent , care a
Magda Arnold ( 1960) . Partea motivaional de emotii a fost pierdut din vedere n mai
recent ncercrile teoretice .
Cu toate acestea, statele motrice aa cum apar n ceea ce apel emoiile sunt destul de
specifice pentru ei . ei sunt declanate de evenimente ca evaluate . ele sunt simit ca i

cum ndeamn i s conduc la actiunile impulsive , ceea ce nseamn c ele nu provin de

la planificare i sunt puin controlate de previziune . ei aciuni de comand , care nu sunt
premeditate . Impulsurile de a aciona reprezint un mod de instigare aciune
i control diferit de cea automat i comportamentul obinuit , precum i de la
care a comportamentului planificat . Controlul impulsiv Aciunea a fost ntr-adevr
proeminent printre fenomenele care a dat natere la emoii ca noiuni .
Prin urmare, emotiile pot fi considerate ca fiind pasiunile , astfel cum este definit ca
eveniment - instigat sau Statele obiect - instigat de pregtire aciune cu
Controlul prioritate . " Statele de pregtire aciune " sunt stri de pregtire pentru
aciunile de meninere sau modifica relaia cuiva cu lumea sau sine , inclusiv pierderea
sau deteriorarea de motivaie de a relaiona ( Frijda , 1986, 2007a ) . " Readiness "
implic fiind stabilite pentru aciune , dac i atunci cnd condiiile adecvate
apar , iar n cazul n care sunt disponibile aciuni relevante n repertoriul aciune cuiva .
Unele state de aciune disponibilitatea sunt difuze i nu au alt scop dect
pentru a se refer sau nu s se refere , n general , ele sunt numit " Statele activare . " Pe
lng apatie , difuze entuziasm i receptivitate nefocalizat , la fel ca n
unele stri de meditaie , sunt exemple . alte Statele de pregtire aciune au scopul de a
obine , meninerea sau modificarea relaiei cuiva la un anumit obiect sau un eveniment
ntr-un anumit fel - de cutarea de proximitate , prin ndeprtarea sau protejarea sine , sau
prin mutarea mpotriva i blocarea interferene . Ele sunt numite " aciune tendine ", i
aciunile de comand care pot ndeplini Scopul lor . Disponibilitatea de aciune este
evident n eventtriggered aciuni care o definiie de emotii n ceea ce privete doar
plcere i durere ar pleca afar . Desire este cel mai clar exemplu , deoarece multe
dorinele nu sunt ghidate de previziunea de plcere , sau de dorina de a scpa de durere ,
altele dect ca de dorina nemplinit . Surpriz i uimire sunt cazuri suplimentare pe
care le-am menionat deja . n schimb , emoiile sunt definite de aciune disponibilitatea
nu includ cazuri de plcere i durere care produce unele schimbri n pregtire aciune :
foamea care duce la nelinite i ndemn pentru a gsi hran , i pofta de ceva irezistibil
atractive . Multe reacii care sunt considerate " emoionale " nu includ aciuni mult mai
evidente . Statele de pregtire aciune ar putea rmne doar ca : stri de pregtire . Cu
toate acestea , aciunile de care disponibilitatea de aciune este gata includ cognitive
Aciuni: modificri n convingeri. Emoii au fost definite de ctre Aristotel , precum i
de ctre Spinoza ca nclinaii de a gndi ntr-un fel , mai degrab dect alta . Astfel de
aciuni cognitive mprti cu aciuni fie unul dintre aspectele definitorii ale pasiunii
i disponibilitatea de aciune : Ele nu sunt iniiate de ctre voluntar planificarea , nici nu
pot fi modificate cu uurin la voin . Prin contrast , ele posedcaracteristica
pe care le-am numit " de control prioritate " ( Frijda , 1986, 2007) . Ei tind s preia
controlul i trece peste alte aciuni sau aciuni ndemnul - aspectul pasivitate de pasiune .
Ei nu numai aciunile de comand s-i ndeplineasc lor scop , dar, de asemenea, sunt
stabilite pentru atingerea acestui obiectiv n faa ntrzieri , obstacole , i alte dificulti ,
transformarea aciune n persistent lupta . Ei caut prioritate asupra comportamentului n
curs de desfurare sau interferenele de la alte surse . Poate c trstura major a
pasiunilor , lor Aciunile emotional condus , i credina lor schimbri este n curs de
recompense insensibil ( Elster , 1999b ) . O tinde s fac anumite lucruri - n dragoste ,
n ur , n lcomie , i n dependenta , chiar i atunci cnd se tie c numai

lucruri rele vor veni de la el . Unul ridic din umeri cuiva umeri peste astfel de lucruri .
Prin contrast , pasiuni sunt stimul - guvernate , se simte irezistibil
atras de mncare bun , miros , sau a neatins dar obiectivele sexuale atractive , n
proporional cu proeminenta lor perceptuale ( Frijda , 2007a ) . Mirosul de alcool , indicii
pentru o heroina mpucat , iar vederea unei seringi poate umple un individ dependent cu
frenezie ( Berridge , 2004) . Acest aspect al controlului aciune impulsiv este legal :
Senzaie i aciune instigare sunt n - Rspunsurile 72overt sunt luate pentru a partaja
procesele de evaluare depinde de nivelul de analiz cuiva i interpretare teoretic .
Un alt domeniu care se contureaz mare n eforturile pentru a defini emotiile este cel al
motivaia . Comportamentul emoional precum i emoiile resimite puternic sugereaza
o anumit importan de ndeamn de a aciona , dorine , sau statele motrice ( inclusiv
cele
de pierdere sau degradare a motivaiei , aa cum sa observat n confuzie emotionala si
apatie depresive ) . Motivatia a fost central n emoie mai mari teorii , cum ar fi cele de
Thomas Aquinas , McDougall ( 1923) , Tomkins ( 1962) , i Wallon ( 1942) , i, mai
recent , care a Magda Arnold ( 1960) . Partea motivaional de emotii a fost pierdut din
vedere n mai recent ncercrile teoretice . Cu toate acestea, statele motrice aa cum apar
n ceea ce apel emoiile sunt destul de specifice pentru ei . ei sunt declanate de
evenimente ca evaluate . ele sunt simit ca i cum ndeamn i s conduc la actiunile
impulsive , ceea ce nseamn c ele nu provin de la planificare i sunt puin controlate de
previziune . ei aciuni de comand , care nu sunt premeditate . Impulsurile de a aciona
reprezint un mod de instigare aciune i control diferit de cea automat
i comportamentul obinuit , precum i de la care a comportamentului planificat .
Controlul impulsiv Aciunea a fost ntr-adevr proeminent printre fenomenele
care a dat natere la emoii ca noiuni . rin urmare, emotiile pot fi considerate ca fiind
pasiunile , astfel cum este definit ca eveniment - instigat sau Statele obiect - instigat de
pregtire aciune cu Controlul prioritate . " Statele de pregtire aciune " sunt stri de
pregtire pentru aciunile de meninere sau modifica relaia cuiva cu lumea sau sine ,
inclusiv pierderea sau deteriorarea de motivaie de a relaiona ( Frijda , 1986, 2007a ) . "
Readiness " implic fiind stabilite pentru aciune , dac i atunci cnd condiiile adecvate
apar , iar n cazul n care sunt disponibile aciuni relevante n repertoriul aciune cuiva .
Unele state de aciune disponibilitatea sunt difuze i nu au alt scop dect
pentru a se refer sau nu s se refere , n general , ele sunt numit " Statele activare . " Pe
lng apatie , difuze entuziasm i receptivitate nefocalizat , la fel ca n
unele stri de meditaie , sunt exemple . alte Statele de pregtire aciune au scopul de a
obine , meninerea sau modificarea relaiei cuiva la un anumit obiect sau un eveniment
ntr-un anumit fel - de cutarea de proximitate , prin ndeprtarea sau protejarea sine , sau
prin mutarea mpotriva i blocarea interferene . Ele sunt numite " aciune tendine ", i
aciunile de comand care pot ndeplini Scopul lor . Disponibilitatea de aciune este
evident n eventtriggered aciuni care o definiie de emotii n ceea ce privete doar
plcere i durere ar pleca afar . Desire este cel mai clar exemplu , deoarece multe
dorinele nu sunt ghidate de previziunea de plcere , sau de dorina de a scpa de durere ,
altele dect ca de dorina nemplinit . Surpriz i uimire sunt cazuri suplimentare pe
care le-am menionat deja . n schimb , emoiile sunt definite de aciune disponibilitatea
nu includ cazuri de plcere i durere care produce unele schimbri n pregtire aciune :
foamea care duce la nelinite i ndemn pentru a gsi hran , i pofta de ceva irezistibil

atractive . Multe reacii care sunt considerate " emoionale " nu includ aciuni mult mai
evidente . Statele de pregtire aciune ar putea rmne doar ca : stri de pregtire . Cu
toate acestea , aciunile de care disponibilitatea de aciune este gata includ cognitive
Aciuni: modificri n convingeri. Emoii au fost definite de ctre Aristotel , precum i
de ctre Spinoza ca nclinaii de a gndi ntr-un fel , mai degrab dect alta . Astfel de
aciuni cognitive mprti cu aciuni fie unul dintre aspectele definitorii ale pasiunii
i disponibilitatea de aciune : Ele nu sunt iniiate de ctre voluntar planificarea , nici nu
pot fi modificate cu uurin la voin . Prin contrast , ele posedcaracteristica pe care leam numit " de control prioritate " ( Frijda , 1986, 2007) . Ei tind s preia controlul
i trece peste alte aciuni sau aciuni ndemnul - aspectul pasivitate de pasiune .
Ei nu numai aciunile de comand s-i ndeplineasc lor scop , dar, de asemenea, sunt
stabilite pentru atingerea acestui obiectiv n faa ntrzieri , obstacole , i alte dificulti ,
transformarea aciune n persistent lupta . Ei caut prioritate asupra comportamentului n
curs de desfurare sau interferenele de la alte surse . Poate c trstura major a
pasiunilor , lor Aciunile emotional condus , i credina lor schimbri este n curs de
recompense insensibil ( Elster , 1999b ) . O tinde s fac anumite lucruri - n dragoste ,
n ur , n lcomie , i n dependenta , chiar i atunci cnd se tie c numai
lucruri rele vor veni de la el . Unul ridic din umeri cuiva umeri peste astfel de lucruri .
Prin contrast , pasiuni sunt stimul - guvernate , se simte irezistibil atras de mncare bun ,
miros , sau a neatins dar obiectivele sexuale atractive , n proporional cu proeminenta lor
perceptuale ( Frijda , 2007a ) . Mirosul de alcool , indicii pentru o heroina mpucat , iar
vederea unei seringi poate umple un individ dependent cu frenezie ( Berridge ,
2004) . Acest aspect al controlului aciune impulsiv este legal : Senzaie i aciune
instigare sunt n -verset funciile hiperbolice de distan temporal laint, n timp .
( 2001) Legea Ainslie a timp actualizarea descrie " defalcarea va " atunci cnd o persoan
se confrunt cu ispite , i efectele nule ale simple avertizri de mizerie viitor . Hume a
spus c motivul este sclavul emoie lui .
Care nu poate fi n ntregime adevrat ( Solomon , 2004) :
Se poate de emotii -o anumit msur de control al cuiva ; se poate chiar o anumit
msur alege ele . dar chiar dac unul nu este cu adevrat sclav pasiunea lui , unul cu
siguran nu este stpnul lor . Vizualizarea rolul statelor motorii ca centrala
n emoie seamn c definete emoiilor prin activarea de aciune mare parte innascuta
sisteme , fiecare cu un anumit adaptiv funcia ( de exemplu , Bradley , Codispoti ,,
2003) . Ambele puncte de vedere probabil acoper multe dintre aceleai fenomene
comportamentale , cu excepia de vedere , sistemul de aciune nu se refer la
comportament i dinamica motivaionale , i aciunea
vedere disponibilitatea este tcut cu privire la proveniena moduri de pregtire aciune i
a repertoriilor de aciune. Pn n prezent , acestea sunt diferite baze posibile pentru
definirea emoiilor . Ce specific i unific reaciile cu fenomenele discutate
nu poate, totui , s fie una saualta dintre diferitelor componente , sau chiar o anumit
combinaie a acestora . " Emotion " poate , poate, cel mai bine s fie luate pentru a
desemna orice proces n care diferitele componente sunt intim conectat . Conceptul se
potrivete n mod corespunztor statele de sincronizarea a mai multor componente
( Scherer , 2000 , 2007) . " Sincronizarea " aici nu nseamn c exist legturi fixe
ntre anumite componente , ci mai degrab c diferitele componente influeneaz flexibil
reciproc . In acest mod flexibil , ele reprezint o reacie unitar antregului sistem .

Sincronizarea n acest sens este implicat ori de cte ori evaluare i pregtire de aciune
sunt evocat , i atunci cnd controlul prioritate este operativ . Cele trei tind s fie cuplate
i s implice un numr de componente suplimentare , cum ar ca excitatia autonom i
orientare cognitiv ( Frijda , 2007b ) .
CONCEPT EMOTION
Aa cum exist argumente pentru a restriciona domeniul de emoie ( mai mic dect toate
impulsiv Reaciile motorii , cum ar fi tresarire ; mai mic dect toate rspunsurile
afective ) , exist , de asemenea, sunt argumente pentru ao mari . Exist o clas larg de
fenomene emoionale numit " atitudini emoionale " sau " sentimente " ( Arnold , 1960;
Shand , 1920) . ele sunt de obicei tratate ca distinct de emoii . fiin speriat de un cine
n apropiere i fric de cini nu sunt acelai tip de lucru . Distincia este c ntre un stat
ntmplare i o dispoziie . Emoiile au o durat limitat ; sentimente poate persista pe o
durata de viata . Dar cu toate acestea , emoiile ntmplare i sentimentele nu sunt total
separate . Emoii i sentimente au aceeai structur . Ele pot fi caracterizate att
de un obiect , aprecierea sa , i un anumit nclinaia de a aciona n raport cu obiectul - o
latent , nclinaie dispoziponali n caz de sentimente , i o nclinaie acut , ntmplare n
cazul emoiilor corespunztoare . De asemenea , sentimente nu sunt toate c
dispoziponali . Se poate simi c unul temerile cini i c o iubete cuiva iubit .
Se poate ti aceste sentimente i de a aciona n consecin , prin evitarea locurilor unde
se stie un cine de a tri , sau prin duc sus s mbrieze iubit . Se poate , de asemenea,
tie c Sentimentul se poate transforma ntr -o emoie la mai mic provocare . Se poate ,
n alte cuvinte , se alture sentimente i emoii ntmpltor mpreun ntr-o singur
categorie de emoie , spre deosebire de ce propus Kenny (1963) . Unii autori n
fapt face acest lucru . Seciunea precedent a fost n principal n cauz
cu definiia de emotii . Deci, este multe dezbateri n teorie emoie . O astfel de dezbatere
poate fi considerat o ntreprindere neprofitabil . Procesele naturale de orice
complexitate nu sunt adaptate n categorii distincte . ntrebarea dac este sau nu cineva
are o emoie Cu toate acestea, este , uneori semnificativ . ea vine pn cnd ntrebam
dac o reacie dat este un " fals " sau falsificat emoie . Acest lucru are un moral
sau lateral juridice : a fost angajat un act " Rece " sau " cu emoie " ? Exist, de
asemenea, exist emoii imaginare i empatic , precum i emoiilor anticipate ( de
exemplu , vina anticipate , ruine , sau regret ) , care exercita puternic sociale comand
( Harre & Parrott , 1996) i care poate fi absent la unele persoane , cum ar fi psihopati .
Cu toate acestea ,natura multicomponente de emoiile presupune o lejeritate de structur
care conduce la vedere o categorie discret etichetate " Emoie ", ca doar o prescurtare .
Acelai lucru poate s fie adevrat de distincii ntre emoiile i sentimente i ntre
sentimente i starea de spirit . Categorii distinctive reflect Problema general de
utilizare a " conceptelor substan " ( Cassirer , 1908 ), n loc de concepte funcionale ,
atunci cnd organizarea continu i continuu diferite fenomene . Emoiile sunt ntradevr de multe ori tratate ca lucru - cum ar fi state . limba susine acest lucru, emotiile
sunt de obicei denumite de substantive . Acest lucru poate fi util n comunicarea social .
Pentru analiz psihologic , totui , s-ar putea fi mai bine pentru a trata emoiile ca
rezultatele observabile de procese care sunt mai bine notate cu verbe . " Ea se nfurie " nu
ar putea fi o expresie ru , care se potrivete perfect " Ea a fost nfuriat ", precum i " Ea
este iubitor . " n loc de a vorbi despre emotii , s-ar putea n loc s descrie fluxurile de
concurente si interactiunea procese in curs de desfasurare : evaluri care

trecut i schimbare , care activeaza procesele de aciune pregtire care genereaz

preparate de aciune i aciuni fie , care, la rndul su, acioneaz spate
asupra aprecieri , i c toate variaz n grad de activare , fiecare avnd cursuri de timp
diferite i momente diferite, la care vor muri n jos . Aceasta este imaginea schiat de
multicomponential emoie teorie ( de exemplu , Scherer , 2000) ,
n funcie de care potrivite categorii la curs Procesele - " o emoie ", " o stare de spirit , "
i chiar " furie " sau " emoie! " numai , poate fie neglijent , de multe ori un pic arbitrar ,
i nu foarte n consecin, cu excepia pentru comunicarea verbal . Utilitatea de etichete
pentru categoria verbal Interaciunea nu implic , de altfel , c acestea sunt necesare
pentru comunicarea nonverbal . Statele de pregtire aciune , grade de activare ,
i grade de control prioritate a sentimentelor i aciune ndeamn poate fi neles n mod
direct de ctre un observator , i poate fi , probabil copiate direct
n empatie cu motor ( Gallese , 2005) . n analiz psihologic , de asemenea, diverse
fenomene poate fi descris n mod direct n ceea ce privete procesele n curs de
desfurare . Toate aceste procese sunt clasificate n putere , i de a face cutoffs la o
anumit niveluri de putere este arbitrar , care , de Desigur , a fost punctul de Duffy
( 1941 ) atac pe conceptul de emoie . Analiza ei a fost limitat prin concentrarea acesteia
pe activare . Acelai lucru este valabil pentru alte procese emoionale , cum ar fi
disponibilitatea de aciune , evaluri , i de control prioritate . Gradul de articulare a unui
intenionat obiect , de exemplu , poate fi considerat un parametru . Introducerea sa ar
transforma distincia ntre emoii i stri ntr- un continuum de " emotionness " versus "
moodness . "
CAZURI EMOTION
Pn acum , m-am referit la emotii ca moduri de care acioneaz i reacioneaz , sau ca
moduri de sentiment i face . Acest lucru este incontestabil mai vag dect de asteptare
le " rspunsuri " sau " reacii . " nu exist , Cu toate acestea , un motiv bun pentru a face
acest lucru . Ce folosim cuvinte ca " emoie " pentru sunt de obicei complexe
tipare de rspuns rspndit -a lungul timpului . lor Componentele arat variaii n durata
i durata de timp . Apar expresii faciale scurte alturi de modificrile de lung durat ale
ritmului cardiac sau respiraie , intercalate cu flash-uri de sentiment puternic pe un fundal
de sentiment care creste si descreste . Aceste fenomene observabile i cu experien
poate fi de fapt descris la foarte diferit niveluri de analiz i integrare . Se poate descrie
Componentele unic de rspuns , de exemplu un zmbet sau o expresie facial furios . Se
poate descriu mai mult sau mai puin coerent expresive i secvene comportamentale ,
cum ar fi o serie de temut micri atunci cnd o persoan se confrunt cu un curs de
desfasurare eveniment nspimnttor , sau de diverse expresii furioase ( un ncrunta , o
privire , o ncruntare profund , o ncletare de pumni ) n timpul unui schimb ostil . una
poate observa o secven de comportament i sentimentul Modurile c tot centrul n jurul
a face cu o eveniment special , cum ar fi vizualizarea ceva cu team c crete n alarm i
se transform n furie , apoi se calmeaza la simpla veghere . Astfel de secvene forma "
emoie episoade . "
Episoade emoie sunt , de fapt, ceea ce supune de obicei, povestesc atunci cnd a cerut s
reaminteasc unele cazuri, de o emoie ( Frijda , Mesquita , Sonnemans , si Van Goozen ,
1991) . episoade includ , de obicei, mai multe emotii ( Oatley & Duncan, 1994) . Toate
acest lucru este n mod evident relevant pentru ntrebarea de ce reprezint o emoie
exemplu , i ct de mult emoiile trecut . durata depinde de ceea ce se concentreaz pe .

acesta poate fie cel puin 5 secunde , pentru un individ facial rspuns . Aceasta poate fi o
or de ostil sau schimb de team . Este pn la zile sau mai mult pentru episoade emoie
care continu peste agitat vis - clrit somn . Acesta este de pn la o durat de via cnd
noiunea de emotii este extins la sentimente i disponibilitatea lor latent de emoii n
sentimentul acut , ntmplare ( Frijda , 2007a ) . Ct timp se consider o emoie s dureze
este ntr-o oarecare msur , ca emotiile de orice personal importan tind s conduc la
extensii . acestea pot instig individului de a medita , pentru a merge n jurul reflecie
rzbunare sau moduri de a restabili 74self de sine , sau s se angajeze n partajarea
social a emoie cuiva ( brum , 2005) . Acesta nu este imediat
transparente atunci cnd o emoie termin , deoarece toate componentele pot face acest
lucru la diferite momente , praguri redus ( de exemplu , iritabilitate , lacrimi rapide ) ar
putea dura mai mult dect tot mai multe componente evidente . Este , de asemenea, o
chestiune de gust , care a fenomenele discutate sunt considerate ca aparinnd laemoia
nsi , i care s antecedentele sale sau consequents (de exemplu , Dumas , 1948)
Evaluare contient este la fel de mult o parte din emoie ca un antecedent de impuls
aciune . Aceste ntrebri pierde n mod clar mult de simul lor cnd " emoie " este
neles s se refere la o ansamblu de procese care interacioneaz , i nu ntr-o
singur sau o entitate solid integrat . Cazuri emoie , astfel, pot fi vizualizate la
niveluri foarte diferite . Acesta este motivul pentru " rspuns " sau " Reacie " nu este cea
mai bun pentru o desemnare emoie exemplu . Cele mai multe cazuri sunt complexe .
Aciunile i sentimentele ntr-o anumit emoie parte a interaciunilor i noduri . un
emotie astfel poate fi astfel privit ca o intrapersonale stare de sentiment , excitare ,
activare , i aa mai departe , dar, de asemenea, ca parte a individului ntr- un eveniment
interactiv , care implic de-a face cu o alt persoan i relaia cuiva reciproc .
Care nivelul de analiz este selectat poate avea consecine semnificative . Un accent pe
sentimente , de exemplu , i pierde uor din vedere caracterul intenionat de emoie sale fiind , i fiind cunoscut ca , un eveniment ntre individ iarcellalt ( Lambie & Marcel
2002) . Un accent pe raspunsurile motorii poate , n experiena si in analiza , transforma o
aciune ntr-un simpla micare .
Analizele de la diferite niveluri sunt compatibile ; ele coexist . Cu toate acestea ,
incompatibiliti poate apar atunci cnd emoiile sunt clasificate pe diferite
niveluri . Nu se poate , ca o regul , reduce descrierile la unele mai mari , nivel mai
integratoare la o combinaie de mai multe componente elementare fr pierderi .
Gelozia , ca durerile cauzate de rivalitate , nu doar durere , nici nu este doar furie , nici
este doar disperare , este o durere interpersonale care poate schimba faa sa n orice
moment . n mod similar , categorisiri de nivel superior nu poate fi ntotdeauna construit
de fenomenele de nivel inferior . Categorisiri mai mare nivel de multe ori ( sau , poate,
de obicei ) include mai multe fenomene , precum mai multe interaciunile dintre
fenomenele de nivel inferior , sau feedback de la ei . indignarea este mai mult de furie cu
conotaii morale , deoarece este simit ca transportat de valorile moral al degrab
dect de interesele personale . Observnd c emoiile sunt fluxuri de independent
dar procesele interacioneaz ridic semne de ntrebare desprenatura acestor interaciuni .
Analize de proces sugereaz c procesele care rezulta n mod logic din anumite alte
procese poate totui , prin feedback-ul lor , influena pe cei din urm . Expresii faciale
care rspund de evaluri la randul sau, influenta evaluri . preconizeaz
Efectul de emoie cuiva pe alii influeneaz apariia efectiv a acestui emoie . procese

poate produce un rezultat de ordin superior (de exemplu , un clasificarea de stat cuiva ),
care apoi controleaz i modific n mod logic procesele anterioare (de exemplu ,
evaluare ) . Astfel de procese au fost numite "Procesele de cauzalitate pe vertical . "
Procese Emotion prin urmare, nu sunt organizate liniar . A neliniare ,
Modelul dinamic este numit de ( Lewis , 1996 , 2005) , un astfel de model reprezint mai
bine de modul n care emoiile continua de fapt, i modul n care acestea obine i
modifica forma lor . Interaciunile sugereaz c, avnd n subprocese nu se succed ntr-o
foarte mod regulat , chiar dac link-urile sunt legale . Legturile reale sunt sensibile la o
serie de influene feedback-ul , i la influene din diferite niveluri . Dac anumite stimuli
de fapt obtine anumite rspunsuri , sau anumite evaluari obtine anumite emotii , poate
depinde foarte mult de Condiiile secundare , cum ar fi personalitate , starea de spirit ,
starea organismului , i coincidene n situaia fizic i social .
Aceste condiii secundare pot fi att de important c un model care implic
determinarea haotic poate fi mai satisfctoare dectde obicei modelul liniar . De
asemenea, aceasta este ceea ce face lui Elster ( 1999a ) mecanismele mentale mai bune
explicativ
instrumente dect " legi ", ntr-un sens strict .
CUM SUNTEM pentru a distinge EMOII diferit?
Cum suntem noi de a distinge diferite emotii corect sau profitabil ? Categorii verbale au
fost folosit capunct de plecare , deoarece unii dintre le sugereaza entiti elementare .
unele emoie etichete au fost ntr-adevr, interpretat n reflectnd elementare sentimente ,
ireductibile sau qualia , cu alte etichete reprezentand lor amestecuri sau subspecii ( Izard ,
1977 ; Oatley , 1992) . Sentimentele pot reflecta ( sau face parte din ) structuri de baz de
componente organizate , inclusiv motivaional state ( de exemplu , Oatley , 1992) ,
aciune i modele de exprimare ( de exemplu , Ekman , 1992; Izard , 1977; Tomkins ,
1962) , i Pat - chire de reacii fiziologice ( de exemplu , James , 1884) . Sentimentele nu
pot fi ireductibile Qualia , dar ei nii modelele de valori pe dou dimensiuni sentiment
de ton hedonic i activare variante de " efect de baz " ( Barrett , 2005 Russell , 2003) .
Nu exist un motiv a priori de ce etichete verbale ar trebui s ofere un indiciu bun pentru
emoii distincte . Limbi diferite n taxonomii lor , i verbal Etichetele pot reflecta
neprevzute da nastere mai degrab dect moduri de senzaie i de a face ( de exemplu ,
probabilitatea unor sanciuni sociale sau special recompense ) .
Mai multe ipoteze cu privire la modul n care diferitele componente sunt legate i
organizate au orientat cercetare . ntr- o ipotez major , Diferitele componente formeaz
solid coerent pachete , fiecare bazat pe o neuronale comun i dispoziie neurohumorale
. Activarea dispoziii de evenimente activeaz n comun a diferitelor componente .
Aceast ipotez - emoii de baz exist n mai multe variante ( Buck , 1999;
Ekman , 1992; Izard , 1977; hman , Capitolul 44 , acest volum , Panksepp , capitolul 4 ,
acest volum ; Tomkins , 1962) . O astfel de ipotez gsete sprijin n indicaiile pentru
existena circuitele creierului dedicate i neurohumors ( Panksepp , capitolul 4 , acest
volum ) , n afar de dovada instabil pentru facial etichete specifice i alte expresii
( Ekman , 1992; Izard , 1977 ) , cu toate acestea , corelaii napariia a diferitelor
componente tind s fie moderat sau slab ( Scherer , 2005) .
O a doua ipotez pornete de la aceast ultim constatare . " Vedere multicomponential "
( Scherer , 2000) vede emotii ca mai mult sau mai puin neordonate colecii de
componente , n comun activat prin modul n care este evaluat un eveniment emoional

i de nclinaiile individuale componente . Emoiile pot ocupa aproape orice poziie

ntr-un spaiu multidimensional , cu ct mai multe dimensiuni existnd componente .
fiecare component este activat prin condiiile exterioare separate sau aspecte ale
interaciunii eveniment , subiect ca evaluat ( Ortony & Turner , 1990 ; Scherer , 2001) .
Aceast a doua ipotez conduce la abandonarea nsi noiunea de tipuri de emotii
distincte . fiecare exemplu emoie sta pe cont propriu este . Emoii sunt doar pachete de
procese componente . emoie etichete doar vag i fuzzily acoper subregiuni
aspaiului multicomponential , sau delimiteaz astfel subregiuni nii de vedere
cultural ,
prototipuri lingvistic , sau determinate ecologic sau scripturi legate de acestea ( Russell ,
1991) . Mai multe teoreticienii au luat aceast a doua opiune . Etichetele emoie sunt
privite ca distincii arbitrare ntr -un domeniu mai mult sau mai puin nestructurate
( Mandler , 1984) , reflectnd ecologic frecvente sau modele social importante de
componente ( la fel ca n [ 1992], concepia Scherer de " Emoiile modale " ) , sau
reflectnd preocuprile culturale i valorile care dau atenie la unele , i nu la alte , seturi
de sentimente i moduri de comportament ( ca n teoria social- constructivist , a se
vedea
de exemplu , Harre & Parrott , 1996) . Punctul de vedere multicomponential pare bine
capabil s se ocupe de diferenele culturale de emoie taxonomii ( de exemplu , Lutz ,
1988) , precum i cu diferene n coninutul semantic precis de categorii similare n limbi
diferite ( cum ar fi " furie ", n limba englez i Ikari n japonez , sau " ruine ", n limba
englez i n Hassam Arab ) . Pe de alt parte , o baz - emoii vezi ocup mai uor
dovezi care sugereaza c anumite categorii de emoie sunt foarte frecvente
( Mesquita , Frijda , & Scherer , 1997) i pot s apar chiar i n cele mai multe sau toate
limbile ( Hupka , Lenton , si Hutchinson , 1999; de ras , Wu , & Schwartz , 1992; dar vezi
Russell , 1991) . Cele dou ipoteze nu poate fi la fel de diferite cum par , totui . Viewemoii de baz are spaiu amplu pentru diferenele culturale . de baz emoiile pot fi
considerate a reprezenta funcional clase definite ( Ekman , 1992) . n
fiecare clas , antecedentele precise , natura obiectele , gama complet de componente de
evaluare , tip precis de Scopul aciune sau de aciune pentru se ocupe de urgen
evaluat , i nsemntatea de emoie ( vezi mai jos ), toate pot varia . Ele ofer tot marja
de manevr pe care cultural i diferenele individuale necesit . mai pertinente nc
estefaptul c orice component - expresia facial , reacii vegetative , aciune tendin ,
este rezultatul comun de emoie dispoziie ca atare , i de facilitarea de ctre situaional
i ali factori de moment . respiraie Rata este influenat de entuziasm , precum cu
micare rapid . Smiling fluxurile de plcere i din dorina de a v rog . Corelaiile
moderate ntre componentele pot fi cazai uor n opinia - emoii de baz . n schimb ,
chiar i n cadrul multicomponential ipotez , spaiul componential este
Nu la toate complet nestructurat . multe componente constrnge reciproc sau antrena
reciproc . acolo exista coordona structuri . Aciune energic necesit excitare energie
simpatic , i disponibilitatea de pentru ea se pregtete , senzaie const n parte din
feedback-ul de la autonom i scheletice re - Reaciile i din statele de pregtire aciune ;
relaxare cu motor i excitare autonom mare sunt incompatibile , i aa mai departe .
ntr-o abordare al treilea , ierarhic , componentele difer n puterea lor de organizare .
Unele sunt mai central dect altele . plcute i neplceri pot fiecare cascad n

Colecii de subsisteme separate i componente fluxuri ( Bradley et al . , 2001) . tendina

de aciune pot organiza i toate celelalte componente pentru implementarea Scopul su .
Aceast a treia abordare s-ar potrivi de interpretare funcional a diferite
emoii att de diferite , n special axate Prevederile adaptive ( Damasio , 2003;
Frijda , 1986 , 2007; Plutchik , 2003) . Abordrile multicomponential i ierarhic
urmai trecerea de la categoric la conceptualizri proces . Aceast schimbare se extinde
de fenomenele de emotii ca atare la Componentele emoie n sine . multe componente
sunt cel mai bine defalcate n componente mai mici i conjuncii lor variabile . Aceasta
are a aprut necesar pentru " activare vegetativa " ; nici un index valid , n concordan a
fost gsit , pentru c indici nu face puternic covary ( Levenson , 2003 Stemmler , 2003) .
Acelai lucru a fost susinut pentru expresii faciale . Cele mai multe modele , chiar
cei probabil tipic pentru anumite emotii , sunt cel mai bine nelese ca construit de la
individ uniti de aciune faciale care fiecare poate fi considerat uniti funcionale , cum
ar fi de servire de protecie , funcii atenionale , sau for - asamblare ( de exemplu ,
ingustarea ochilor , lrgirea ochi , sau vertical ncruntat , respectiv , n aceste trei exemple
( Camras , 2000; Ortony & Turner , 1990 ; Smith & Scott , 1997; Scherer , 1992) . n
orice caz , trecerea din categoria de abordri de proces se transform relaiile dintre
componentele ntr-un subiect de cercetare lipsit de prejudeci pe mai multe de baz
ntrebri . Care procese sunt legate de care alte procese , i n ce msur ?
Care legturile sunt cauzate de rspuns comun la neprevzute antecedente aceleai , i
care s structurile lor de formare cu motor coordinativi ?
Care legturile reprezint dependena funcional ?
Care reprezint efectele unei comune sistem de comand ( Lewis , 2005) ?
RELAIILE DINTRE Emoie i MOTIVAIE
Relaiile dintre motivaie i emoie constituie un alt dintre problemele perene .
Multe emotii forma statele motivaionale , dar multe state motivaional ( de exemplu ,
nevoia de hran ) nu sunt emotii . Acest lucru a condus pe unii cercetatori ( de exemplu ,
Bindra , 1959) s renune la distincie emoie -motivare . Acest lucru nu se justific, cu
toate acestea , pentru c nu exist o distincie real care conteaz . Termenul de "
motivaie " sufer de o polisemie care este similar cu cel pentru " emoie . " A , de
asemenea , are o lectur ntmplare ( referindu-se la emoiile proprii ), precum i un
dispoziponali unul ( referindu-se la sentimente ) . Cnd spune c motivaia social cuiva
determin o s fie nefericit atunci cnd singur , o lectur de nclinaii este
nsemnat . Spunnd c singurtatea simit motiveaz unul s caute companie implic o
lectur ntmpltor ; singurtatea este o emoie . " Motivaia " , astfel,
poate eticheta o cauz , o consecin , sau un aspect de o emoie . Acesta este un motiv n
dispoziponali sale sens , i o consecin i / sau aspectul n unul ntmpltor .
Acest tip de distincie poate fi considerat , n general, fructuoas . McDougall ( 1923)
distins dispoziionale " instincte " de la emoii ca actualizations lor . Buck ( 1999)
numete emoiile " afiri " de motivaie . Oatley ( 1992) distinge " obiective" de
emotii ,
cuacesta din urm identificat ca rspunsurile la neprevzute n realizarea sau nu atingerea
obiective . Goluri , n acest context , funcioneaz ca dispoziii c unitatea motivaiile
emoionale ntmpltor pentru a le atinge . O astfel de distincie este important .
dispoziponali motive ( le-am " probleme " apel ; " interese " este o alternativ util )

aparin majore noiuni explicative de emotii ( cu " aciune tendine ", ca acesta din urm
este ntmpltor motivaional componenta ) . Preocuprile sunt ceea ce face evenimente
i obiecte relevante emoional n primul loc . Psihologia motivaiei reprezint piatra de
temelie a analizei emoie . De ce ne cauta si se bucura de compania , i de ce nu
singurtate ne face trist ? Pentru c a fi cu si interactiunea cu ceilalti sunt preocuprile
noastre . Preocuprile de curs constituie , de asemenea, piatra de temelie de explorare
dinamic de emoional
Conflictul : Fluxurile de rzboi de probleme incompatibile , cum ar fi dorina de bogie
i estimarea decen personal . Cele dou sensuri de " motivaie " nu sunt ntotdeauna
usor sa tachineze n afar , dei . Este " dragostea " o nclinaii sau o motivaie
ntmpltor , un preocupare sau o emoie ? i ce despre a fi n dragoste ? Ambele evident
poate fi att fostul mai continuu ,acesta din urm mai suscitarea
intermittently.EMOTION Ce provoac emoii ? Cel mai simplu tip de rspuns
este c emotii diferite sunt evocate de diferite tipuri de evenimente - fiecare emoie de o
unul diferit . n comportamentale limbajul , emoiile sunt diferite tipare de rspuns
reflex , cum ar fi la stimuli diferite necondiionate . Gama de elicitors apoi este amplificat
de condiionare de obicei constelaii . Aceasta a fost a lui Watson ( 1929) rspuns .
Acesta este nc dominant n emoie explicaii de la psihologie evoluionist
i orientare evolutiv , n general ( de exemplu , Bradley et al , 2001; . Tooby &
Cosmides , Capitolul 8 , acest volum , hman , capitolul 44 , acest volum ) .
Mai trziu, behaviorism i analize mai recente au rafinattip de explicaie un pic . stimul
Evenimentele sunt plcute sau neplcute , sau reprezint recompense sau pedepse . Ele
pot avea vin s fac acest lucru prin selectarea evolutive sau de
nevoia real sau satisfacie preocupare sau frustrare . Dar emotii diferite sunt excitat
atunci cnd recompensele sunt ncorporate n constelaii implic context temporal :
apariia lor , scdere , sau omisiune ( Bouton , 2005 Gray , 1987; Mowrer , 1960; Rolls ,
2005) . acest rafinament a fost extins pentru a include context mai aspecte , cum ar fi
armare anterioar sau nonreinforcement de rspunsuri specifice la a face cu evenimentul (
Gray , 1987) . n evaluare abordri , contextul variabilelor sunt formulate
mai degrab dect n cognitive de urgen Termeni si conditii . Ele sunt desemnate ca "
componente de evaluare " ( de exemplu , Ellsworth & Scherer , 2003) . " Evaluarea
resurselor de coping , " ca o component antecedente de emoie , astfel, este n mare
parte
echivalent cu armare anterioar sau nonreinforcement de rspunsuri de adaptare . Ce
difer ntre behaviorist i abordrile cognitive este procesul prin care unul sau
alt emoie se presupune evocat : Acesta este legat mai puternic la evenimente de mediu
din behaviorist teorie , dar mai puternic la subjectbound prelucrare variabile n teorie
evaluare . Un important , conceptualizare oarecum diferit pornete de la Central
menionat anterior loc de motivaie dispoziponali n comportament , mai degrab dect
cea a stimul rspuns conexiuni . Aceast conceptualizare postuleaz procese
de evaluare a relevanei obiectiv sau ngrijorare de evenimente , sau , pe scurt , de
relevan evenimente " la bunstare ( Lazarus , 1991; Oatley , 1992; Stein & Trabasso ,
1992) . aceste evenimente provoca emoii care sunt apreciate ca benefice sau duntoare
pentru realizarea bunstarea individului . Aceast conceptualizare ncearc s justifice
pentru valori pozitive i negative recompensa , sau plcerea i neplcerea de
evenimente ,

dintr-o perspectiv general . Aceasta implic un alt seama demodul de baz de

funcionare a sisteme umane i de animale . nfinal , aceast abordare i abordarea
comportamental se poate transforma a nu fi la fel de diferite precum par , deoarece
definiiile de " stimuli necondiionate " i " Stri de satisfacie de preocupri " nu pot
ntotdeauna s fie att de drastic diferite , dup cum arat de ( 1953 ) noiunea lui Hull de
" reducere a unitii . " Pe de alt parte , accentul lor difer . Sensibilitile pentru
diferitele preocupri sunt , prin acestora natura , mai general dect pot fi formulate ca
sensibilitile pentru seturi de stimuli discrete . " Romanul " stimuli ( care curiozitatea de
declanare) prezint un caz n Punct : Noutatea nu este un atribut stimul .
Acelai lucru este valabil de caldura interpersonale i de relevana pentru stima de sine .
Eficacitatea emoional a evenimentelor care au cerut nu poate fi ntotdeauna redus
semnificativ la " necondiionat " stimuli coninute n sau semnalat de acestea . Reducere
este adesea problematic . cteva tipuri de evenimente elementare pot converg pe
o anumit sensibilitate de ordin superior . pierderea de personal provoac tristee pentru
c implic pierderea de personal cldur , de protecie , sau de linititor stimuli . Acesta
poate provoca tristeea prin orice amestec al cele . Stimulii pot avea nimic mai mult n
comun dect faptul c toate acestea angajeaz un interpersonal Sistemul de intimitate realizare . Mai mult dect att , evenimentele nu sunt ntotdeauna emotional
eficace din cauza stimulilor ei conin sau semnal . Unele sunt eficace , permind
sau obstrucionarea exercitarea competenelor specifice i competene . Stimuli nou
poate fi placuta ( atunci cnd acestea sunt ), deoarece i atunci cnd ele permit abilitati
cognitive asimilare ( Frijda , 2007) .
Elicitors emoie poate fi neles mult mai profitabil la un nivel intermediar ntre
stimuli specifice, cum ar fi stimuli dureroase , mutilate organisme , erpi , pianjeni sau ,
igenerale Nivelul de recompense pozitive i negative . " Preocuparea relevana puncte "
la proprietati emergente care nu locuiesc n stimuli pozitive sau negative
ca atare , ci ntr- o interaciune mai implicai . Explorarea de ce anumiti stimuli sau
aciuni sunt recompensarea sau aversiv - primirea unui cadou sau a da unul ( Mauss ,
1914/1957 ) , fiind sensibil la o blestem magie , n scdere napoi de la a vedea mutilat
organisme forme de o sarcin dificil pentru emoie psihologie .
ORIGINILE de emoii Natura sau hrani ? Aici este un alt de perene probleme de emoie .
Mai exact , cum mult , i ceea ce , n fenomenele care sugereaz " Emoie " i n seturile
precise ale fenomenelor care sunt etichetate ca " bucurie " sau " frica " - sunt urmare a
prevederilor i constrngerile stabilite n mecanismele cu care oamenii reacioneaz prin
natura echipat ? Ct de mult , i care , sunt rezultatele nvrii individuale , modelarea
sociale , i presiune social ? Nimeni , cred , concursuri ca emotiile au baze biologice .
Exist dovezi convingtoare a mecanismelor neuronale i neurochimice ( a se vedea
Ledoux & Phelps , capitolul 10 , acest volum ; Panksepp , capitolul 4 , acest volum ) .
fenomene de baz i care stau la baza proceselor - netiutori Sistemele de aciune ,
procese de evaluare , de agrement i durere , schimbare de control prevederi - se extind
dincolo de speciei umane in comparatie cu alte animale specii . Unii ar putea extinde
peste nevertebrate . Indicatii pentru mai multe emotii diferite sunt mprtite de cele mai
multe sau toate psri i mamifere . indicaiile includ dovezi pentru dedicat neuronale
i circuite neurohumorale ( Buck , 1999; Panksepp , capitolul 4 , acest volum ) , i de
aciune sisteme cu funcii speciale : de abordare , pentru stabilirea unei strnse

interaciuni nonhostile , de ostilitate , pentru evadare i evitarea , de respingere activ ,

pentru inhibarea comportamentale . Aa cum am menionat , etichete emoie verbale
care implic referiri la acestea apar n aproape toate limbile .
Cross - specii i generaliti intrahuman oferi un sprijin puternic pentru argumente c
unele sau cele mai multe dintre fenomenele i procesele precedente au o baz evolutiv
( de exemplu , Ekman , 1994) . Aceste argumente sunt ntrite de utilitate adaptiv a
sistemelor de comportament legate de emotii : protejarea se de la intrui , prdtori , i
rivali , apararea acestor off i ameninndu-i , obinerea de produse alimentare i
bea , detectarea i contactarea colegii ; caut adpost , protejarea tinerilor; prezentarea la
mai puternic . Pentru toate acestea , utilitate n promovarea reproducere de fitness este
evident sau poate fi construite uor ( Buss , 1994; Tooby & Cosmides , capitolul 8 ,
acest volum ) . Cu toate acestea , rezerve sunt n ordine . aa n prezent, este mai degrab
neclar ce exactdiverse circuite neuronale face din punct de vedere funcional . face
circuite extinse de amigdala legtura afectiv evaluare a anumitor stimuli sau
neprevzute, sau la seturi de programe motorii pre-cablate , sau s
Reaciile motivaionale activarea programelor cu motor care au fost modelate n altul
dect specific contexte emoionale ? Ultimul dintre acestea este Nu improbabil .
Prin ea nsi , universalitatea de fapt nu dovedete origine biologic . Emotii mari
corespund sensibilitilor la neprevzute universale sau temele principale relaionale ,
cum ar fi ameninare , pierderea , concuren , sau de succes ( Lazr , 1991) . universal
neprevzute se prezinte universal ocazii de nvare , i pentru universal moduri similare
de rezolvare a problemelor i dinamice elaborarea de modele de aciune . Ia furie , pentru
de exemplu . Repertoriul su comportament ar putea fi explicat de faptele care prejudiciul
este universal o dureroase , i care este echipat cu mai multe tipuri de aciuni care pot
produce extern schimbri n general, modificrile i sociale , n special . Lovind ,
zgarieturi , aruncarea de obiecte , i strignd sunt utile n contexte emoionale ( de
exemplu , atunci cnd urmarind intrui ) , ct i n afara astfel de contexte (de exemplu ,
atunci cnd cracare nuci , rupere ramuri , i a aruncat peste cuiva tovari de joac) .
comportamente instrumentale au o gam aplicabilitate . Eficacitatea astfel de aciuni pot
fi descoperite n dinamic contexte de ostil , jucaus , i instrumental interaciuni , n
acelai mod n care un copil descoper posibilitatea de a merge atunci cnd corpul
greutate si forta musculara au ajuns la relaie corect ( Thelen , 1985) . n alte
cuvinte , universalitatea poate fi explicat n mai mult de un fel . Rdcini biologice sunt
nc implicate , dar poate exista bine la mai profund sau mai elementar
niveluri mult fiind rdcinile emoional tipare de rspuns ca atare .
i apoi , chiar dac rdcinile biologice sunt implicate , aceasta nu poate fi uor pentru a
evalua ceea ce au sunt . Mam - copil i ataamentul mam-copil fr ndoial, au astfel
de rdcini , dar care sunt ei , i care este rolul lor ? ataament de Vest teorie i
constatrile , pe un control aproape , poate reflecta influene mai mult culturale dect
prima probabilitatea facie sugereaz . Independena poate nu fie o component general
aataare sistem , dar o caracteristic mai multe dintre Lumea occidental ( Rothbaum ,
Weisz , Pott , Miyake , i Morelli , 2000) .
Dispoziii biologice , de altfel , au nevoie de interior i medii exterioare s ia
comportamentale i forma experimental . Poate fi util s se sublinieze
crolul diferenelor culturale n emoional fenomene depinde ntr -o msur important
nivelul la unul de analiz :mai nivelul , cu att mai mare generalitate ( Mesquita et

al. , 1997) . Ce este , de obicei, traduse n limba englez ca " ruine " difer puternic n
rolul social si implicatiile comportamentale ntre Vest i culturi arabe , totui , att de
debit de la o similar sensibilitatea de a fi acceptat de societate i presupun o motivaie
pentru a corecta cuiva abateri de la acceptare . Dar, din nou , ei difer puternic n ceea ce
reprezint astfel de abateri i cum pentru a corecta pentru ei . cultural prescripii i
modele ofer astfel de modelarea , i se poate forma chiarmotivaia pentru o astfel
ntr-o msur care emoiile nu sunt evident similare ( Mesquita , 2003) . ambele simbolic
capacitilor i a interaciunilor sociale ptrunde fiecare fenomen , situaii sale pentru
care apar , i durata acesteia . Ea rmne n mare msur de a explora Ct de departe
aceste penetrari pot merge , i ce implicaiile diferenelor culturale sunt .
FUNCTIILE de emoii
Aspectele negative ale emoiilor dominate mai devreme teoretizarea att n filozofie i
psihologie . Pentru Toma , cele mai multe emoii aparinut la pcatele capitale . Pentru
Kant , emoiile reprezentat boli ale minii ( " Krankheiten des Gemts "). Mai muli
autori la inceputul secolului 20 consider emoiile s fie " stri de funcional
decorticare " sau de dezorganizare neuronale ( de exemplu , Claparde , 1928 , Hebb ,
1949) . n teoretizarea contemporan , mareele au transformat , n special sub influena
evoluiei interpretri . Emoiile sunt n mare parte privit ca adaptiv util , sau cel puin ca
avnd fost att n trecut evolutiv . funcional
Perspectiva acum domin . Avnd n vedere dovezile pentru filogenetica de origine i
continuitate , acest punct de vedere funcional pe emoii este plauzibil . De asemenea,
este plauzibil din cauza gam larg de funcii posibile ale emoiile - mai mult de a face
foarte direct cu supravieuirea individual sau specii sau de reproducere
sala de fitness . Bucuria poate fi neleas ca motivarea pregtire pentru exploateaza noi
i extinderea competenelor ( Fredrickson & Cohn , Capitolul 48 , acest volum ) . Furie ,
ruine , vinovie , senzaie , i simpatia sunt autoritatile de reglementare puternice ale
sociale interaciune ( Hoffman , capitolul 27 , acest volum ; Fischer & Manstead ,
capitolul 28 , acest volum ) . Tristetea poate servi dezangajare de ataamente dup
pierderea personal . Emoiile iraional , aparent , cum ar fi compasiunea i dorina de
rzbunare a servi n scopuri de adaptare : Ele reprezint angajamentul cuiva , i semnal
altele care se poate aciona asupra ei, ci depi astfel costurile ocazionale de scurt
durat
interaciune ( Frank , 1988) . Origini evolutive poate nsemna c emoiile
sunt acum doar resturi nvechite , deoarece problemele iniiale de adaptare s-au diminuat
( de exemplu , prdtori non-umane ) sau raional inventat metode de a face cu astfel de
probleme sunt acum disponibile ( de exemplu , bombardarea de precizie ) . Mobilizare de
energie de excitare simpatic poate fi risipitor , acum c raional ghidat
Aciunile mentale pot fi instigat . Cu toate acestea , prin i , emoii mari i aciunile
emoionale sunt nc, n general adaptive n aproximativ original sim . Dragostea
conduce nc reproducerea sexual ; intimitate este nc profitabil pentru ngrijirea
copilului i asisten social ; frica motiveaz n continuare pruden ; furie promoveaz
n continuare interesele noastre i pot descuraja rivali . Comportamente expresive , se
poate de asemenea, s fie susinut , servesc n continuare pentru consolidarea relaiilor
( de exemplu , zmbind ) , pentru a descuraja infraciunile ( de exemplu , tonic , strignd ,
pregateste pentru o lupta ) , i pentru a proteja corp ( de exemplu , scufundare i

nchiznd ochii cuiva ) . Cantiti considerabile de munc au intrat n generarea

funcional plauzibil ipoteze i dovezi de montaj ( Frijda & Tcherkassof , 1997; Scherer ,
1992; Keltner & Busswell , 1997) .
Multe emotii si comportamente emotionale sunt , n plus , funcional ntr -o oarecum
diferit sim . Acestea nu pot fi adaptabile n promovarea supravieuire , iar acest lucru
poate s nu fi fost ceea a fcut s vin n existen , dar acestea nu avea efecte pe sine i
pe alii care s pstreze le merge . Bucuria este un exemplu evident , se poate nu ajuta ,
dar este frumos . De asemenea, emoie pozitiv i curiozitate ine plictiseala la distanta
i s pstreze competenele cuiva activ . durerea poate nu au nici un avantaj direct , dar
anticiparea ei ine oamenii mpreun . El ajut s tii care unul va fi pierdut atunci cnd
timpul arevin .
Unul trebuie s fie precaui cu interpretri funcionale , totui . Ele sunt uor de gsit ,
i punctul de vedere evolutiv aproape foreaz cutarea ei . Furie ? De mirare dac acesta
este nnscut , deoarece ajut la protejarea teritoriul cuiva i urmai . Durere ? Se poate
servi bine pentru a detaa de ataamente pierdute . apatie n durere ? De mirare din nou ,
se economisete cheltuind energie care ar fi inutil duppierderea . Crete rata de inima in
frica ? Acesta a fost obviouslyuseful cnd emoia dezvoltat sub pericol de rivalii i
prdtori , i atunci cnd o a trebuit s fie mereu gata de a urca un copac , dei profitul
net chiar i atunci poate fi pus la ndoial ( Arnold , 1960) . Aversiune fa de imagini
din snge i mutilarea ? Acesta servete , evident, pruden , i, astfel, supravieuirea
( Bradley i colab . , 2001) . dar nu -i aa? S-ar putea mpiedicaprocesul de pstrare
dumanii off . De fapt , nmediul adaptational antic , nici un observator a fost n jurul
pentru a evalua diverse beneficii cu costurile pe care furia , apatie , uzura cauzat de
creterea frecvenei cardiace , i frica de vedere de snge ar putea fi implicat .
Ipoteze emoie evolutive rar examineze astfel de implicaii sau posibil alternative ,
explicaii mai dinamice . emoional fenomene ar putea ntr-adevr au originea
simple " spandrels " ans lstari de destul de poteniale diferite ( Gould & Lewontin ,
1979) . Furie , aa cum am artat , n mare parte s-ar putea au aprut ca un produs de
prevederi pentru desfurare de putere care a dezvoltat pentru cracare fructe cu coaj
lemnoas ; dezgust moral poate fi cauzat de o preadaptation pentru substanele fault
evacuare ( Rozin , 1999) .
Avantajele funcionale ale emotiile pot uor s fie gndit , care nu face aceste
avantaje apar de fapt , nici nu au de fapt explica originile emotiile . Durerea nu poate
ajuta la nimic , la toate . Durerea de pierdere poate fi similar la dureri la braul fantom :
dureri , n general, este util , dar nu toate durerea este . Depresia poate fi
o ramur atunci cnd toate obiectele de valoare lupta pentru au sczut departe , i de
epuizare a stabilit n din cauza eforturilor inutile de a le rectiga ;
Weiss , Glazer , i Poherecky ( 1976) s-au opus aceast ipotez a neajutorare nvat
Seligman ipotez . oc emoional poate reprezenta doar
Dezorganizarea ca urmare a impactului brusc care nu pot fi gestionate , care este modul
n Dumas ( 1984) i Hebb ( 1949) a interpretat . exist nici o ndoial c emoiile , n
general , s ndeplineasc Funciile profitabile , dar nu ar trebui s scad
prad eroarea Panglossian ( Gould & Lewontin , 1979) . Pangloss , ca cititori pot aminti ,
a fost filosof , n Candide al lui Voltaire care , la fiecare nenorocire , a repetat lui Leibniz
dictonul c trim n cea mai bun dintre toate posibile lumi . Pn acum tim c noi nu
facem . Multe evenimente emotionale sunt pur i simplu dincolo de uman

i animale de adaptare a resurselor . aceste resurse sunt limitate de necesitate ntr -o 80 organism kilogram , care trebuie s fie operaionale dup doar o perioad de gestaie de 9
luni . perturbarea funcionarea optim poate fi doar disfunctionale . i , dup cum a
remarcat , emoii care , n principiu, reprezint dispoziii funcionale sunt adesea
dezavantajos sau pur i simplu duntoare . emotiile pot
Cauza Aciunea suboptimal . n panic , oamenii apsai prin ieiri nguste ; trac prada de
performan ; nervozitate prada precizie de micare , furie poate duce la un
comportament copilresc i de a distruge armonia social ( De Waal , 1996) . Parrott
( 2001) a demonstrat convingtor c sau nu emotiile sunt depinde funcionale critic cu
privire la caracterul adecvat al evalurilor care a condus la aceste emoii , pealegerea
i controlul comportamentului , care este motivat de emoiile , i pe evaluarea n mod
adecvat Impactul asupra altora de ambele comportamente i sentimentele cuiva.
Pe scurt , un punct de vedere funcional pe emoii nu ar trebui s piard din vedere
limitele n care aceast perspectiv deine .
Emoie i cogniie
n mod tradiional , emoie i cogniie au fost luate n considerare diferite faculti .
Acestea au fost pune n opoziie , aa au simire i gndire . Reflecie i furios s-ar prea
s constituie capetele opuse ale unui continuum . Psihologia contemporan tinde s ia n
considerare aceste opoziii problematice . contrastele au tendina de a se dizolva n urma
analizei modului intim prelucrarea informaiilor i acioneaz , reacionnd emoional i
evaluarea emoional sensuri , i stabilirea obiectivelor i urmrirea impulsiv
scopurile i dorinele sunt interconectate . Contestaii dizolva la niveluri mai mici de
analiz , atunci cnd control al proceselor nlocuiete distincii categorice .
Distincia emoie - cogniie are frecvent a fost confundat cu faptul c ntre
Informaii contient i nonconscious prelucrare . Deosebirile sunt , cu toate acestea ,
ortogonal ( Clore , Storbeck , Robinson , i Centerbar , 2005) , am reveni la acesta mai
jos . Dar probleme n a da un cont de prelucrare a informaiilor n emoie sunt
considerabile , deoarece cele mai multe din aceast transformare nu poate
fi analizate n felul n careprelucrarea de propoziional , informaii discursiv poate .
Psihologia cognitiv a inventat reprezentare instrumente , cum ar fi scheme , reele
cognitive , i reprezentri simbolice , i reprezentri abstracte n cele din urm n "
mentalese . " Aceste instrumente nu apar adecvat pentru informaii care funcioneaz n
procesele de emoie . Termenul " intuiie " este folosit adesea ( Arnold , 1960) . "
Evaluare " este n contrast cu " Cunotine " ( Lazr , 1991) , o distincie necesar din
cauzaproblemei centrale care att multe informaii care este , n principiu, relevant
la excitare emotionala multe ori nu reuete s trezeasc , i cunotine care arat
evenimentele s fie neutru n continuare nu mpiedic excitare emotionala . instrumente
pentru intelegerea proceselor implicate n prestarea
Informaii eficace emoional au nceput n curs de dezvoltare lent i recent .
Una const n a recurge la beton i modespecific reprezentri i reelele lor
( Barsalou , 1999) . O alta este recunoaterea rol important de reprezentri cu motor , att
ca identificarea baz de emoional semnificaia din comportamentul altor indivizi ,
i prin programe de aciune care stau la baza , reprezentri de aciune , i previziune
aciune ( de exemplu , Gallese , 2005 Meltzoff , 2002) . Acesta este unul dintre domeniile
care a dat natere la recunoaterea pe scar larg a ceea ce fost denumit " cunoatere
ntruchipat " ( Niedenthal , Barsalou , Ric , si Krauth - Gruber , 2005) . nc un alt

instrument , nu au fost nc utilizate n nelegerea emoii , este o reprezentare a

proceselor n timp , aa cum este dezvoltat n descrierea i analiza micrii umane .
Pe lng problemele de reprezentare emoionale procesele i informaiile sunt cele care
se refer la structurile a informaiilor n cauz . Aceste structuri variaz de la simplu
transductions stimul - rspuns ( care implic reprezentri de stimulente "chei" care se
potrivesc reprezentri deosebit de rspuns " blocheaz " ) , pentru a elabora reele
multimodale de asociaii , i pe de sensuri abstracte i deducii .
Cercetare masiv n ultimii doi sau trei decenii a demonstrat ct de foarte elementare
informaii pot uneori fi emotional eficient ( de exemplu , Zajonc , 1980) . cercetare
a artat , de asemenea, informaii emoional ct de complex de multe ori este ( Barsalou ,
1999) , chiar i atunci cnd nu apare imediat s fie aa , pentru c funcioneaz
nonconsciously ( Clore et al . , 2005) . Aproape de contrastul dintre emoie i
gndire a fost c ntre emoie i un motiv . " Motivul " are cel puin dou diferite
semnificaii : c de a folosi procese de gndire complexe cum ar fi deducie logic , i
cea a folosirii relatii mijloace - end pentru a ajunge la optim soluii pentru probleme .
Primul sens contrasteaz Motivul cu procesele intuitive i impulsiv ;
a doua se contrasteaz cu multe ori duntoare i dezorganizare aspectele legate de
emotii , i comanda lor de rspunsuri primitive . Ambele contraste au fost atenuate n
moderne teorie . Primul este slbit de recunoatere a aprecierile complexe care stau la
baza cele mai multe emoii . Aceste evaluri deriv din standarde de comparaie , valorile
culturale , i zdrnicirea sau ndeplinirea ateptrilor i preocuprilor . toate
sunt implicate n elicitation de emotii sociale cum ar fi ruine i regret . Doilea contrast
este slbit de recunoatere a " raionalitii de emoii " ( de Sousa , 1987 ) :
recunoaterea emotii ca , n principiu, rezonabil i funcional rspunsuri adecvate la
evenimente ca evaluate . Emoiile , de asemenea, apar i condiiile pentru
alegere raional ( Damasio , 1994; de Sousa , 1987 , Frank , 1988; Solomon , 1993 ,
2004) , deoarece ei rspund la o gam mai larg de relevante variabile .
i totui , att ntre contrasteaz emoie i de raionalizare, s rmn . Emoiile
strnit de stimuli simple, pot trece mai departe perceptiile , n special cele relevante
pentru consecine care sunt mai ndeprtate n timp . Emoional convingeri eficiente
poate nu sunt de acord cu simultan a avut loc , mai solid ntemeiat convingeri .
Persoanele cu Spider fobii de multe ori recunosc ca paianjenii sunt inofensive , i nc se
tem de ele . Emoiilor disfuncionale au fost discutate anterior . Ca de Sousa ( 1987) a
susinut , emoiile posed doar " raionalitate locale . "
Darcontrastul nu este, probabil, ntr-adevr ntre emoii i raionalitate , dar ntre
ceea ce nu provoca emoii i ceea ce ar putea obine emotii dac i atunci cnd
informaiile " raional " au fost de a dobndi apel emotional .
O problem major a planat peste cmp de studiu emoie , i nc nu : c de contient
sentimente . Care sunt acestea , i ce rol se joac cu privire la comportament emoional
i desfurarea vieii ? Nu a fost prea mult timp n urm c " emotii " au fost definite ca
anumite stri de contiin care determin cauzal corporale i comportamentale
rspunsuri . C timpul sa schimbat . n literatura de specialitate , vine frecvent n ntreaga
de prere c sentimentele sunt doar epifenomene proceselor neuronale i corporale .
neural i procese corporale vin n primul rnd , i poate continua n ntregime sau n
mare parte , fr intervenia sentimente . Acest punct de vedere are un suport solid n

convingerea c toate fenomenele contiente gsi lor rdcini n procesele neuronale ,

reflecta procesele neuronale , i depind de procesele neuronale . De asemenea ,
exist convingerea destul de general c fizic secvene cauzale sunt nchise . procesele
neuronalepoate da natere la experiena contient , dar este greu de conceput c
experiena contient s-ar putea influena procesele neuronale , la rndul su .
Cu toate acestea, acest punct de vedere contrazice experiena de zi cu zi . Ea face acest
lucru n afaradomeniului de emotii . Dei nu este apreciabil " Blindsight " , numele dat
de percepia fr contient de sensibilizareblindsighted persoana este grav handicap
( Weiskrantz , 1997) . Aceasta contrazice , de asemenea, experien n domeniul emoie .
o refuz pentru a introduce un gang ntunecos , deoarece se pare pericol , rupe o prietenie
cu cineva care a fcut o foarte furios , i se duce la lungimi mari pentru a v rugm pe
cineva care ofer cldur i bucurie . Unul decide s mearg la filme pentru c vrji
distractiv . O mare parte din astfel de experien de zi cu zi ar putea foarte bine
fie iluzorii . De multe ori acioneaz pentru alte motive dect sentimentele unul este
contient de sau construciile .
Psihanalitic explorare a gsit dovezi c acest lucru este att , experimentele contemporane
au a confirmat ea . Deci , experiena de zi cu zi fr a aduce atingere , sentimente ar putea
fi nc inutil . Argumentul teoretic general, pentru aceasta concluzie a fost menionate :
Cum ar putea sentimente poate influena neuroni ? Se poate afirma acest lucru
ca o problem , mai degrab dect ca argument . ea a fost numit "" problema greu de
contiin ( Chalmers , 1996) : cum de a concepe a relaiei dintre corp i contiin .
Esteproblema care vine mai clare n prim-plan n emoii , n cazul n care sentimentele ,
dar, de asemenea, perceptiile , par s influeneze corpul i obine informaii napoi de la
acesta din urm . Este Problema care Descartes a fost primul care a adevrat
recunoate , n pasiunile sale de l' ame . Este nc n ntregime nerezolvate , recurgerea la
Spinoza ( Damasio , 2003) Prin derogare .
Exist un motiv bun , altul dect de zi cu zi experien , nu s fie mulumit cu vedere
sentimente epifenomen i irelevante pentru comportament . Acest punct de vedere face
senzaie ntr-un evolutiv ciudenie . Ea a venit , atunci cnd ? cu
apariia de oameni ? Odat cu apariia de primate ?
Odat cu apariia de vertebrate ? , fr orice avantaj de adaptare . Este puin probabil .
acest nseamn c cercetarea trebuie s continue cu privire la posibila Efectele de
sentimente contiente , i cu privire la modul astfel de efecte pot aprea n cazul n care
acestea exist . Ceea ce a creat ndoieli cu privire la funcia de sentimente a fost dublu .
n primul rnd , acolo are fost fora argumentului lui James c sentimentele
sunt " citiri " de reacii corporale emoionale , care , prin urmare, trebuie s fi fost
prezent nainte de sentimente . n al doilea rnd , existmasiv
dovezi c reaciile afective pot aprea fr a subiectului fiind contieni de obiectele lor ,
dintre atributele relevante emoional , sau chiar de reacii", a avut loc
( Bargh , 1997; Berridge , 2004; Moors & De Houwer , 2006; Zajonc , 1980) .
Totuigama de reacii emoionale indicat s apar nonconsciously este nc limitat .
acesta include nonconsciously induse simpatie pentru neutru stimuli , preferinele sporite
de substane plcut sau obiecte de stimulare , nonconscious imitaie de comportamente ,
i stingere ntrziat de excitare fiziologice condiionat . pentru ce msur influene
afective pot determina involuntar nzuine , goal- regizat de comportament , i

desfurarea vieii rmne s fie demonstrat . Examineaza rolul de sentimente

contiente n emoiile este ngreunat din cauza diferitele moduri n care pot aprea
sentimente . contient Experiena are loc n diferite moduri : raportabil
sau nu raportabil , difuz i global sau articulat i cedat la descrierea verbal .
Cele mai multe moduri au dat natere la dezacordurile ascuite cu privire la natura
emotionala sentimente : ireductibil Qualia , corpul senzoriale senzatii , de stat i poziia
corpului reprezentri centrale , reprezentri de aciune , sau percepii de evenimente
externe cu semnificaii emoionale ( Frijda , 2005 , 2007a ; Lambie & Marcel ,
2003) . Se poate argumenta c toi pot s apar , n funcie de de circumstane i de
atitudine aten ; Dac este aa , acest lucru a dat natere , probabil, la inutile dezacorduri .
CONCLUZII
Va problemele perene npsihologie de emoie rmne ? Astfel de probleme n diferite
cmpuri de multe ori nu poate fi rezolvat , ntruct acestea reflect fie puncte de vedere
diferite lumii sau limitate nostru Capacitatea uman de conceptualizare . dilema und particul din fizic ar prea s fie ceva din urm fel , constructivismul social
contrabetween i explicaie prin legi i mecanisme ceva din fosta . Dar, probabil,
domeniul de aplicare a problemelor n emoie psihologie poate fi redus oarecum
de nelegere n relaiile dintre soluii pentru diverse probleme propuse .
Aa cum am remarcat , explicaii psihologice de fenomene emoionale sunt n curs de
cutat la diferite nivele . Rspunsuri la mai multe ntrebri pot prea incompatibile atunci
cnd sunt rspunsuri la ntrebri se solicit la diferite nivele de explicaie sau la diferite
niveluri ale fenomenele .
Studiul de emotie pot avansa , cred , atunci cnd ( 1987) distincii la nivel Dennett sunt
mai bine luat n seam , iar cnd funcionale su sau psihologice Nivelul primete mai
mult atenie . n curent Analizele de antecedente emoie, este puin se spune despre ceea
ce constituie o consolidare i de ce , Schroeder ( 2004) are curaj a prezentat un singur
efort . doar preliminare eforturi se fac la construirea Modelele de procesele de evaluare i
deinterior Structura se refer , ambele fiind juca astfel un rol esenial n explicarea emotii
. Pn la tiu , de exemplu , nu exista nici ipoteze detaliate lanivelul funcional al
modului nnscut stimuli afectiv evoca afecta . Nu am nici o idee cum zahr evoc nu
doar senzaia de dulcea , dar , de asemenea, o experien de placute ,
chiar acordate ca ntr-un fel opioide pot devin active . n cele din urm , fenomene
intenionate cum ar fi experiena , dorinele i scopurile ar trebui clarificate n ceea ce
privete subpersonal , procesele funcional definit . Dar astfel de clarificri sunt rare ( cu
toate acestea , a se vedea Metzinger , 2003) . Ca urmare , salturi sunt n curs de
realizate dinnivelul intenionat ahardware sau la nivel neurofiziologice , i viceversa . Frica de excitare este mediat de amigdalele , dar ce anume face ca amigdalele
face asta ? Suntem siguri ca anumite lucruri , dar cum nu c proceda ?
Toate acest lucru este important pentru avansuri in emoie cercetare , pentru c nu exist
nici o garanie c categorii de analiz la un nivel va proiecta pe categorii coerente la un
alt nivel . Nu exist nici o garanie c emoiile astfel cum sunt definite experimental sau
comportamental va implica toate un mecanism , sau un set coerent de mecanisme .
Mecanismele de teama de eec poate au puine n comun cu mecanismele de
teama de necunoscut sau de paianjeni , cu excepia faptului c ele mprtesc toate caile
comune finale ale eforturilor pentru a scpa sau inhibarea comportamentale . c

toate stimuli care evoc emoiile sunt ntr-un fel evaluat nu implic existena a cel
mecanism de evaluare coerent singur . i aa pe . Cum explicaii de la diferite niveluri
sunt legate depinde de constatrile la diferite niveluri , Desigur . Ar fi profitabil dac
cercettori n diferite domenii i la diferite niveluri vorbit i a ascultat mai mult unul de
altul . Ar fi profitabil dac ar ti mai bine ce se ntmpl la alte domenii i niveluri .
anchetatorii experimentale de emoii de multe ori cunosc putin din psihologia social i
cultural a emoiilor , i vice-versa . Astfel de limitri ale cunoaterii restriciona dureros
gama de elicitors emoie luate n considerare n ipoteze explicative . Studenii de
neuropsihologie de emoie multe ori cunosc puin din psihologia contemporan a
emoie . Ei , uneori, scrie ca daca paradigma de ceea ce cauzeaza emotii este un electric
oc , i, ca n cazul n care paradigma de motivaia este sete sau foame , sau ceva ciudat
ca " supravieuire . " Pentru cercettori cel mai psihologice , Zona limbic este doar
undeva ncreier , iamigdala este o pat amorf de esut . Nu exist nici un motiv real
pentru toate acestea ar trebui s rmn aa . Pentru a facilita comunicarea multe
discipline , desigur , este una dinprincipalele
Regulamentul emoie bazele conceptuale
n picioare ntr -o linie lung de la supermarket check- out contra , probabil, nu este
nimeni de Ideea de un moment bun . Dar cnd ritmul glacial linia este n continuare
ncetinit de un funcionar brfitor , disconfortul se transforma in furie , i modificri
devin evidente n gndurile noastre , sentimentele , comportament , i ntr-adevr , tot
corpul nostru . Noastre de creterea tensiunii arteriale , degete prindere noastr
cosul de mai bine , i am pregti o remarc usturtoare pentru grefier . Dar , nultimul
lip , gndul trece mintea noastr ca un comentariu de tiere se va face o situatie proasta
mai ru . i aa am opta s mute limba noastr i ine gura nchis noastr ca deciziile
dubl de credit sau de debit , hrtie sau plastic sunt fcute .
Acte cotidiene de reglare emoional , cum ar fi aceasta constituie un fir de important
n tesatura de civilizaie . Dup toate , civilizaie este definit prin noduri rutiere sociale
coordonate care ne oblig s reglementeze modul n care emoiile sunt cu experien i
i-a exprimat . dar Ce fac oamenii pentru a regla emoiile lor ? Sunt cteva modaliti de
reglementare a emoiilor mai mult succes dect altele ? Cum temperament i de nvare
interacioneaz pentru a forma o Stilul unic individual de reglare emoional ? n acest
capitol , vom oferi o conceptual
Fundatia pentru a rspunde la astfel de ntrebri pe msur ce apar n dezvoltare i pentru
aduli literaturi relevante pentru reglementarea emotie .
Deoarece o discuie de emoie presupune regulament, o nelegere a ceea ce
emoie este , avem n vedere n primul rnd emoie n contextul familie mai mare a
proceselor afective din care face parte . Apoi, se disting reglare emoional de alte
importante forme de auto- reglementare . Aceasta pregtete calea pentru prezentarea
noastr a cadrului vom folosi pentru a organiza mai multe tipuri diferite de reglare
emoional . Folosind acest cadru , trecem n revist rezultatele din literatura de
dezvoltare i pentru aduli . n ultima seciune , vom sublinia unele dintre cele mai mari
provocri i oportuniti pentru cei interesati emoie i reglare emoional .
Emoiile i procesele legate de Perspective funcionaliste contemporane subliniaz
rolurile importante emoiile joac ca ei sunt gata rspunsurile comportamentale necesare ,
luarea deciziilor ton , imbunatatirea memoriei pentru evenimente importante , i de a

facilita interaciunile interpersonale . Cu toate acestea , emotiile pot rnit precum i de

ajutor . Ei fac acest lucru atunci cnd au loc la momentul nepotrivit sau la greit
nivelul de intensitate . Raspunsuri emotionale inadecvate sunt implicate n mai multe
forme de psihopatologie ( Campbell - Sills & Barlow , acest volum ; Mullin & Hinshaw ,
acest volum ; Linehan & Bohus , acest volum ; Sher & Grekin , acest volum ) , n
probleme sociale ( Wranik , Barrett , si Salovey , acest volum , Eisenberg , Hofer , si
Vaughan , acest volum ; Shaver & Mikulincer , acest volum ) , i chiar i n boli fizice
( Sapolsky , acest volum ) . n mod evident , o mare afacere depinde de capacitatea
noastr de a reglementa cu succes emotiile . Pentru a nelege reglare emoional , mai
nti trebuie s tim despre ce este reglementat . Acest lucru pare simplu , dar emoia sa
dovedit a fi celebru dificil de stabilit . O parte din Problema este c ceea ce oamenii par a
dori atunci cnd ncearc s " fixeze " emoie este Lista de condiii necesare i suficiente
pentru ceva pentru a se califica ca o emoie . Ce este c trebuie s avem ceva s fie o
emoie ( condiii necesare ) ? Ce este este c , dac - prezent - garanteaz c ceva este o
emoie ( condiii suficiente ) ? Eforturile de a obine acest tip de definiii ordonat clasic
rula curmeziul faptul c " emoie " este un termen care a fost ridicat de la limbajul
comun , i se refer la o serie uimitoare de ntmplri , de lausoara la intense ,scurte
pentru aextins , la simplu la complex , i sectorul privat pentru public . Iritaie cu un
brfitor conteaz functionar . Deci, nu distracii la un desen animat , furie la disparitile
economice din intreaga lume , surpriza la un prieten nou tatuaj , durere la moartea unei
persoane dragi , si jena la un copil comportament inadecvat .
O apreciere tot mai mare de nepotrivire ntredorit de precizie definire
i obiectul prost mrginit a dus la o creterea dependenei de prototip
concepii de emoie . Spre deosebire de concepii clasice , concepii prototip sublinia
caracteristici tipice , care pot sau nu pot fi evidente , n nici un caz dat , dar a cror
prezen face mult mai probabil ca ceva este o emoie . n seciunea urmtoare , ne vom
concentra asupra trei caracteristici de baz ale prototipului emoie care au legtur cu
antecedente emoie, emoie rspunsuri , precum i legtura dintre antecedentele emoie
i rspunsuri.
Caracteristici de baz ale Emotion
n primul rnd , emoiile apar atunci cnd o persoan se ocup de o situaie i o vede ca
fiind relevante pentru lui sau obiectivele ei . Obiectivele care susin aceast evaluare
poate fi de durat ( rmne n via ) sau tranzitorii ( vezi echipa noastra a ctiga
jocul ) . Ele pot fi eseniale pentru sentimentul nostru de sine ( fiind un student bun ) sau
periferic ( de deschidere o cutie de cereale ) . Obiectivele pot fi contient si complicate
( complot rzbunare pe un btu clas ) sau incontient i simplu ( scufundare un
pumn ) . Ele pot fi larg mprtit i neleas ( cu prietenii ) sau foarte idiosincratice
( gsirea unui nou Beetle pentru colecia noastr ) . Oricare ar fi scopul , i indiferent de
sursa de sensul situaional pentru individ , este aceasta nsemnnd c d natere la emoii
. Ca Acest sens se modific n timp (fie, datorit modificrilor Situaia n sine sau la
schimbri n sensul situaia deine ) , emoia va fi , de asemenea, schimba .
n al doilea rnd , emoiile sunt fenomene multiple faete , ntregul corp care implic
looselycoupled schimbri n domeniile de experien subiectiv , comportament , i
centrale i periferice ,GENERALE fiziologie ( Mauss , Levenson , McCarter , Wilhelm ,
& Gross , 2005) . subiectiv aspect de emoie este , desigur , att de strns legat de ceea ce

nelegem noi prin emoie c n utilizarea de zi cu zitermenii " emoie " i " sentimentul
" de multe ori sunt folosite alternativ .
Dar emoiile nu face doar s ne simim ceva , ei ne fac sa simtim ca facem ceva
( Frijda , 1986) . Acest lucru este ref fi selectat n limba pe care o folosesc pentru a
descrie emotiile : Noi spunem noi au fost " nnebunit ", " sa mutat la lacrimi , " sau "
ngheat de fric. " Aceste impulsuri de a aciona n anumite moduri ( i nu acioneaz n
altele) sunt asociate cu autonom i neuroendocrine modificrile pe care att anticipeaz
rspunsul de comportament asociate ( oferind astfel metabolic sprijin pentru aciuni ) i
urmai-l , de multe ori ca o consecin a activitii motorii asociat curspunsul
emoional . Schimbri de maturizare n comportamentale i fiziologice
sistemele de rspuns implicate n emoie joac un rol fundamental n dezvoltarea
de emoie , n special n copilrie i copilria timpurie .
n al treilea rnd , schimbrile multisistemice asociate cu emotie sunt rareori obligatorii .
Emoii posed un imperativ calitate - care Frijda ( 1986) a numit "control prioritate " ceea ce nseamn c ei pot ntrerupe ceea ce facem i fora se pe noastre contientizare .
Cu toate acestea , emoiile adesea trebuie s concureze cu alte reacii , care sunt , de
asemenea, prilejuite de matricea social n care emoiile noastre joac de obicei afar .
maleabilitate de emoie a fost subliniat de la William James ( 1884) , care a vzut
emoiile i tendinele de rspuns care pot fi modulate ntr -un numr mare de moduri .
Este aceast Aspectul al treilea de emoie , care este cea mai important pentru o analiz
de reglare emoional , deoarece aceasta este caracteristica care face o astfel de
reglementare este posibil .
Modelul Modal de Emotion
mpreun , aceste trei caracteristici de baz ale emoie constituie ceea ce numim" modal
Model " de emoie : o tranzacie persoan , situaie care oblig atenie , are deosebit
adic la un individ , i d natere la o coordonat nc f multisystem lexible
Ca rspuns lacurs tranzacie persoan - situaie . Noi credem c acest modal
sta la baza modelului pune intuiii despre emoie ( Barrett , Ochsner , & Gross , n pres )
i De asemenea , nu ntmpltor , reprezint principalele puncte de convergen ntre
cercettori i teoreticieni n cauz cu emoie .
n figura 1.1 , vom prezentafoarte abstracte i simplificat situaia , atenie ,
secven de evaluare de rspuns specificat de modelul modal de emoie ( cu
organismal " cutie neagr " interpus ntre situaia i rspuns ) . Aceast secven
ncepe cu o situaie psihologic relevant , care este adesea extern , i, prin urmare fizic
specificabile , cum ar filinia de extragere nexemplul de deschidere . Cu toate acestea ,
psihologic " situaii ", relevante , de asemenea, poate fi intern , i se bazeaz pe
reprezentri mentale . Externe sau interne , situaii sunt deserviti in diferite moduri , dnd
natere la aprecieri care constituie evaluarea individual a - printre altele - a situaiei de
familiaritate , valen , iar valoarea relevan ( Ellsworth & Scherer , 2003) . diferit
teoreticienii au postulat diferite etape de evaluare sau dimensiuni , si acestea evaluare
procesele de schimbare n dezvoltare , dar exist un acord larg c aceasta este aceste
evaluri care dau natere la reacii emoionale . Aa cum sa menionat anterior,
rspunsurile emoionale generate de evaluri sunt gandit pentru a implica schimbri n
experiential , comportamentale , i sistemele de rspuns neurobiologice .
Bazele conceptuale 5
Figura 1.1 . " Modelul modal " de emoie .

Ca multe alte rspunsuri , un rspuns emoional schimb de multe ori situaia n care
a dat natere la rspunsul n primul rnd . O modalitate de a descrie acest aspect recursiv
de emoie este prezentat n figura 1.2A , care arerspunsul hrnire napoi la ( i
modificarea ) situaia . O a doua modalitate de a descrie recursiv este prezentat n
figura 1.2b . aici , timpul este pe axa X , i trei versiuni in miniatura ale 1.2A Figura sunt
trase napoi la inapoi . Pentru a face aceast idee de recursivitate mai concret , imaginati
doi colegi ( sau un printe i copil ), care se afl n situaie S ( nu sunt de acord aprins )
atunci cnd un emite rspuns R
( ncepe s plng ) . Acest rspuns emoional modific substanial situaia
interpersonale, transformnd-o n situaia S " ( interactiunea cu cineva cu care s-au fcut
doar plnge ) . acest Situaia d acum natere la o nou reacie R ' ( scuze ) , care
transform n continuare situaie , n situaia S '' ( a rspunde la cineva care tocmai a
cerut scuze ) . Aceast situaie , la rndul lor , provoac nc un alt rspuns , R '' ( jena ) ,
i aa mai departe . cheia Ideea n Figurile 1.2A i 1.2b este c emoiile au un aspect
recursiv , n care acestea pot duce la modificri ale mediului care au ca efect
modificareaprobabilitii de instanele ulterioare de care ( i altele ) emoiile .
Emoiile i alte procese afective Zeci de termeni vrtej cu privire la literatura de
specialitate emoie ( afecteaz , ref Lex , starea de spirit , impuls ,
sentiment , etc ) , face comunicarea dificil . n urma Scherer ( 1984) , vom folosi afecta
ca la categoria superordinate pentru diferite tipuri de state care implic relativ rapid
discriminri bun - ru ( i , astfel, au n anumite procese atenionale comune i
valen evaluri ) . Aceste stari afective includ ( 1 ) raspunsurile de stres general, la
condiii de impozitare , ( 2 ) emotii , cum ar fi furie si tristete , ( 3 ), starea de spirit , cum
ar fi depresia i euforie , i ( 4 ) alte impulsuri motivaionale , cum ar fi cele legate de
alimentatie , sex , agresivitate , sau durere . Dei aceti termeni se suprapun n moduri
complexe ( a se vedea mai trziu n capitolul ) , o simpl descriere a acestor termeni
-cheie este dat ca Figura 1.3 .
Cum sunt aceste diferite procese afective distins ? n timp ce ambele stres i
emoie implica raspunsuri ntregului corp la evenimente importante , stresul de obicei se
refer la negativ ( dar altfel nespecificat ) rspunsuri afective , n timp ce emoie se refer
la Statele afective att negative, ct i pozitive ( Lazr , 1993) . Emoiile asemenea pot fi
distinse de la stari ( Parkinson , Totterdell , Briner , i Reynolds , 1996) . Moods de multe
ori dureaza mai mult de emoii , i n comparaie cu starea de spirit , emoiile au de
obicei specific multe alte rspunsuri , un rspuns emoional schimb de multe ori situaia
n care a dat natere la rspunsul n primul rnd . O modalitate de a descrie acest aspect
recursiv de emoie este prezentat n figura 1.2A , care arerspunsul hrnire napoi la ( i
modificarea ) situaia . O a doua modalitate de a descrie recursiv este prezentat n
figura 1.2b . aici , timpul este pe axa X , i trei versiuni in miniatura ale 1.2A Figura sunt
trase napoi la inapoi . Pentru a face aceast idee de recursivitate mai concret , imaginati
doi colegi ( sau un printe i copil ), care se afl n situaie S ( nu sunt de acord aprins )
atunci cnd un emite rspuns R ( ncepe s plng ) . Acest rspuns emoional modific
substanial situaia interpersonale , transformnd-o n situaia S " ( interactiunea cu
cineva cu care s-au fcut doar plnge ) . acest Situaia d acum natere la o nou reacie
R ' ( scuze ) , care transform n continuare situaie , n situaia S '' ( a rspunde la cineva
care tocmai a cerut scuze ) . Aceast situaie , la rndul lor , provoac nc un alt
rspuns , R '' ( jena ) , i aa mai departe . cheia Ideea n Figurile 1.2A i 1.2b este c

emoiile au un aspect recursiv , n care acestea pot duce la modificri ale mediului care
au ca efect modificareaprobabilitii de instanele ulterioare de care ( i altele ) emoiile .
Emoiile i alte procese afective Zeci de termeni vrtej cu privire la literatura de
specialitate emoie ( afecteaz , ref Lex , starea de spirit , impuls , sentiment , etc ) , face
comunicarea dificil . n urma Scherer ( 1984) , vom folosi afecta ca la categoria
superordinate pentru diferite tipuri de state care implic relativ rapid
discriminri bun - ru ( i , astfel, au n anumite procese atenionale comune i
valen evaluri ) . Aceste stari afective includ ( 1 ) raspunsurile de stres general, la
condiii de impozitare , ( 2 ) emotii , cum ar fi furie si tristete , ( 3 ), starea de spirit , cum
ar fi depresia i euforie , i ( 4 ) alte impulsuri motivaionale , cum ar fi cele legate de
alimentatie , sex , agresivitate , sau durere . Dei aceti termeni se suprapun n moduri
complexe ( a se vedea mai trziu n capitolul ) , o simpl descriere a acestor termeni
-cheie este dat ca Figura 1.3 .
Cum sunt aceste diferite procese afective distins ? n timp ce ambele stres i
emoie implica raspunsuri ntregului corp la evenimente importante , stresul de obicei se
refer la negativ ( dar altfel nespecificat ) rspunsuri afective , n timp ce emoie se refer
la Statele afective att negative, ct i pozitive ( Lazr , 1993) . Emoiile asemenea pot fi
distinse de la stari ( Parkinson , Totterdell , Briner , i Reynolds , 1996) . Moods de multe
ori dureaza mai mult de emoii , i n comparaie cu starea de spirit , emoiile au de
obicei specific
Figura 1.2 . Recursivitate n emoie demonstrat folosind o bucl de feedback n modelul
modal ( Figura 1.2A ) , sau, echivalent , folosind trei iteraii alemodelului modal ( Figura
1.2b ) . obiecte i dau natere la tendinele de rspuns comportamentale relevante pentru
aceste obiecte . de contrast , starea de spirit sunt mai difuze , i, dei acestea pot da
natere la tendinele de aciune generale, cum ar fi abordarea sau retragere ( Lang , 1995)
, starea de spirit prtinire cognitive mai mult au aciune prtinire ( Clore , Schwarz , si
Conway , 1994; Davidson , 1994; Fiedler , 1988) . Emoii De asemenea, se pot distinge
de alte impulsuri motivaionale (de exemplu , foame , sete , sex , i durere ) . Ca i
emoiile , fiecare dintre aceste impulsuri motivaionale are o valen i for motrice ,
conducerea i energizant comportament ( Ferguson , 2000) . Emoiile sunt diferite
din alte impulsuri motivaionale , cu toate acestea , din cauzaf lexibility cu care
acestea sunt instalate i gama mult mai larga de potentiale tinte . Astfel , putem distinge
apropie de emoii retragere , dar este dificil s se defineasc mai precis natura tendina
aciunii o pictograma , fr referire lacontextul n care emoia are loc . Ca nu cumva
aceste distincii par prea academic , ia n considerare termenul " afecteaz . " Punem
afecteaz de la " top" a ierarhiei . Alii folosesc termenii " afecteaza " si " emoie "
alternativ . Pentru altii , afectul este folosit pentru a desemnaexperimental ( Buck , 1993;
MacLean , 1990) sau comportamentale ( American Psychiatric Association , 1994;
Kaplan & Sadock , 1991) componente de emoie . n mod evident , nu exist niciun
motiv s ne ateptm distincii ngrijite Printre multe tipuri de procese afective
motivaional relevante cu care ne- au fost dotate . Cu toate acestea , claritate n ceea ce
privete aceste concepte este o condiie prealabil pentru o analiz a modului n care
aceste procese diferite sunt ( sau nu sunt ) reglementate .
Reglare emoional i procesele adiacente
Cercetare contemporane privind reglementarea emotie are rdcinile n studiul psihologic
aprare ( Freud , 1926/1959 ) , stres psihologic i coping ( Lazr , 1966) ,

teoria ataamentului ( Bowlby , 1969) , i , desigur , teoria emoie ( Frijda , 1986) .

emoie Regulamentul ctigat prima moned ca un construct distinct n literatura de
specialitate de dezvoltare ( Campos , Campos , si Barrett , 1989; Thompson , 1990 ,
1991) , i apoi , ulterior, nliteratura de specialitate pentru aduli ( de exemplu , Izard ,
1990 ; Gross & Levenson , 1993) . n ciuda bogat preocupri se suprapun , pn n
prezent a existat o lips surprinztoare de integrare pe literaturi de dezvoltare i aduli
privind reglementarea emotie . Pe cont propriu , expresia " reglare emoional " este
extrem de ambiguu , deoarece ar putea se refer la fel de bine pentru modul n care
emoiile reglementa altceva , cum ar fi gnduri , fiziologie, sau de comportament
( Regulamentul de emotii ), sau la modul n care emoiile sunt ele reglementate
( reglarea emoiilor ) . Cu toate acestea , n cazul n care o funcie primar de emoii este
de a coordona sistemele de rspuns ( Levenson , 1999) , primul sens de reglare
emoional este coextensive cu emoie . Din acest motiv , am prefera a doua utilizare , n
care reglementarea emotie se refer laset eterogen de procese prin care emoiile sunt ele
nsele reglementate .
Figura 1.3 . Emoie i procesele afective aferente .
Procesele de emoie reglementare poate fi automat sau controlat , contient sau
incontient , i pot avea efectele lor la unul sau mai multe puncte nproces generator
emoie ( vom reveni la aceast idee ntr-o seciune ulterioar ) . Pentru ca emotiile sunt
multicomponential procesele care se desfoar n timp , reglarea emoional implic
schimbri n " emoie dinamica " ( Thompson , 1990) , sau de latenta , timpul de
cretere , amploarea , durata , si offset de rspunsuri n domenii comportamentale ,
experiential , sau fiziologic . reglare emoional poate umezi , intensifica , sau pur i
simplu s menin emoie , n funcie de un individ obiective . Regulamentul emoie , de
asemenea, se poate modifica gradul n care componentele rspuns emoie coeren ca
emotia se desfasoara , cum ar fi atunci cnd schimbri mari n experien emoie
i fiziologice rspuns aprea n absena comportamentului facial . O problem ca - nc nerezolvata este daca reglare emoional se refer la procesele intrinseci ( Fred
reglementeaz propriile emotii : Regulamentul emoie n sine ) , la procese extrinseci
( Sally reglementeaz emoiile lui Bob : reglarea emoional n altele) , sau la ambele . n
general , cercetatori in literatura de specialitate adult de obicei se concentreze asupra
proceselor intrinseci ( Gross , 1998b ) . Prin contrast , cercetatorii in literatura de
specialitate de dezvoltare se concentreze mai mult asupra extrinseci
procese , probabil c procesele extrinseci sunt att de proeminente n copilrie i
copilria timpurie ( de exemplu , Cole , Martin , si Dennis , 2004) . Credem c att
intrinsec i extrinsec procesele de reglementare sunt eseniale , iar recomanda
utilizarea de calificare " intrinseci " i " Extrinsec " ori de cte ori este nevoie de
clarificare , cum ar fi atunci cnd Sally regleaz emoiile lui Bob n scopul de a se calma .
Caracteristici de baz ale Regulamentului Emotion
Trei aspecte ale acestui concept de emoie regulament mandat comentariu special .
n primul rnd , vom include n mod explicit posibilitatea ca oamenii pot reglementa , fie
negativ sau emoii pozitive , fie prin scderea ei sau prin creterea lor . Little este
cunoscut despre dac emoiile oamenii ncearc s schimbe difer n funcie de
dezvoltare lor etapa . Cu toate acestea , ntr -un studiu de interviu , tinerii adulti au
raportat predominant ncearc a downregulate emotiile negative ( mai ales furie , tristee ,
i anxietate) , cu o se concentreze pe reglementarea aspectelor experieniale i

comportamentale ale emoiilor ( Gross , Richards , si John , 2006) . Aceste episoade de

reglare emoional au fost aproape ntotdeauna de natur social , i Cu toate c
participanii au reglementa emotii pozitive ( de exemplu , n scdere fericire pentru a se
potrivi n social ) , au fcut att de mult mai puin frecvent dect emoii negative .
n al doilea rnd , dei exemple prototip de reglare emoional sunt contient , cum ar
ca exemplul nostru de coad n supermagazin de deschidere , ne putem imagina emoia
de reglementare activitate care este iniial n mod deliberat , dar mai trziu apare fara
constienta . Exemplele includ ascunde furia simim atunci cnd suntem respins de ctre
un coleg sau rapid ndreapt atenia noastr departe de potenial suprtoare materiale .
Discuiile anterioare au distins categoric ntre procesele contiente i incontiente
( masterat , 1991) . Cu toate acestea , am prefera s ne gndim la un continuum de la
contient , voluntar , i controlate la reglementare incontient , fr efort , i automat .
Este dificil pentru a evalua n mod adecvat procese automate de reglare emoional . Cu
toate acestea , exist comportamentale ( Bargh i Williams , acest volum , Mauss , Evers ,
Wilhelm , & Gross , 2006) i fiziologic abordri ( Davidson , Fox , i Kalin , acest volum
; Hariri & Forbes , acest volum ; Ochsner & Gross , acest volum ), care promit spectacol
in elucidarea reglare automat emoie proceselor .
n al treilea rnd , vom face nici o ipoteze a priori pentru a stabili dac o anumit form
de emoie Regulamentul este neaprat bun sau ru ( Thompson & Calkins , 1996) . Acest
lucru este important , cum se evit confuzia care a fost creat n stres si de adaptare
literatur , unde aprare au fost predefinite ca dezadaptativ i contrast cu strategii de
coping , care au fost predefinite ca adaptiv ( Parker & Endler , 1996) . Aceste
predefinitions fcut este dificil s ia n considerare costurile i beneficiile proceselor
defensive ( Lazr , 1985) . n punctul nostru de vedere , procesul de reglare emoional
poate fi folosit pentru a face lucrurile mai bine , fie sau mai ru , n funcie de context .
De exemplu , strategiile cognitive care umezi negativ emoiilor poate ajuta un
profesionist medical funcioneaz eficient n situaii stresante , dar, de asemenea, poate
neutraliza emotiile negative asociate cu empatie , astfel n scdere ajuta . Mai mult dect
att , n conformitate cu orientarea noastr funcionalist , de reglementare Strategiile pot
realiza obiectivele proprii unei persoane , dar cu toate acestea este perceput de ceilali
ca maladaptiv , cum ar fi atunci cand un copil plange cu voce tare , n scopul de a atrage
atentia .
Regulamentul emoie i construcii conexe
n paralel cu distincii trase ntre membri ai familiei afectiv n Figura 1.3 ,
vedem regulament emotie ca subordonat construct larg al afecteaz regulament .
n cadrul acestui larg rubric toamna tot felul de eforturi pentru a luence inf rspunsurile
noastre valenced ( Westen , 1994) . Cum este descris n Figura 1.4 , afecteaz
Regulamentul include ( printre alte lucruri ) patru constructe suprapuse : ( 1 ) coping ,
( 2 ) Regulamentul emoie , ( 3 ) reglementarea starea de spirit , i ( 4 ) Psy - aprare
psihologic . Pentru c , practic, toate scop - regizat de comportament poate fi interpretat
ca maximizarea plcere sau minimizarea durerii , i este , astfel, afecteaz de
reglementare ntr -un sens larg , ne- cred c este important s se reduc accentul pe
examinarea celor patru familii de nivelul doi proceselor artat aici .
Depasirea se distinge de reglare emoional att prin accentul predominant pe
n scdere afecteaz negativ , i de accentul pus pe perioade mai mari de timp ( de
exemplu , face fa cu deces ) . Dup cum sa menionat mai devreme , starea de spirit

sunt de obicei de durat mai lung i sunt mai putin susceptibile de a implica raspunsuri
la " obiecte " specifice dect emotii ( Parkinson et al . , 1996) . n parte datorit tendinei
lor de mai bine definite de raspuns de comportament , n comparaie cu reglare
emoional , reglementarea starea de spirit i reparaii starea de spirit sunt mai
preocupai
cu modificarea experien emoie de emoie comportament ( Larsen , 2000) . Ca coping ,
aprare au de obicei ca se concentreze lor de reglementare a impulsurilor agresive sau
sexuale i experiena lor asociate negativ emoie , n special anxietate . aprare , de
obicei, sunt incontiente i automate ( Westen & Blagov , acest volum ) i sunt , de
obicei, studiate ca diferentele individuale stabile ( Cramer , 2000) .
STRATEGII de reglare emoional
Pentru a seta scena pentru discuia noastr de strategii specifice de reglare emoional ,
imaginai-v o tat care decide s ia copilul pentru prima tunsoare buna a copilului ( de
exemplu , nonparental ) . nainte de a meniona ideea de a copilului su , tatl iscoade
cteva locuri . unele Conceptualwhich au fost predefinite ca adaptiv ( Parker & Endler ,
1996) . Aceste predefinitions fcut este dificil s ia n considerare costurile i beneficiile
proceselor defensive ( Lazr , 1985) . n punctul nostru de vedere , procesul de reglare
emoional poate fi folosit pentru a face lucrurile mai bine , fie sau mai ru , n funcie de
context . De exemplu , strategiile cognitive care umezi negativ emoiilor poate ajuta un
profesionist medical funcioneaz eficient n situaii stresante , dar, de asemenea, poate
neutraliza emotiile negative asociate cu empatie , astfel n scdere ajuta . Mai mult dect
att , n conformitate cu orientarea noastr funcionalist , de reglementare
Strategiile pot realiza obiectivele proprii unei persoane , dar cu toate acestea este perceput
de ceilali ca maladaptiv , cum ar fi atunci cand un copil plange cu voce tare , n scopul
de a atrage atentia .
Regulamentul emoie i construcii conexe
n paralel cu distincii trase ntre membri ai familiei afectiv n Figura 1.3 ,
vedem regulament emotie ca subordonat construct larg al afecteaz regulament .
n cadrul acestui larg rubric toamna tot felul de eforturi pentru a luence inf rspunsurile
noastre valenced ( Westen , 1994) . Cum este descris n Figura 1.4 , afecteaz
Regulamentul include ( printre alte lucruri ) patru constructe suprapuse : ( 1 ) coping ,
( 2 ) Regulamentul emoie , ( 3 ) reglementarea starea de spirit , i ( 4 ) Psy - aprare
psihologic . Pentru c , practic, toate scop - regizat de comportament poate fi interpretat
ca maximizarea plcere sau minimizarea durerii , i este , astfel, afecteaz de
reglementare ntr -un sens larg , ne- cred c este important s se reduc accentul pe
examinarea celor patru familii de nivelul doi
proceselor artat aici . Depasirea se distinge de reglare emoional att prin accentul
predominant pe n scdere afecteaz negativ , i de accentul pus pe perioade mai mari de
timp ( de exemplu , face fa cu deces ) . Dup cum sa menionat mai devreme , starea de
spirit sunt de obicei de durat mai lung i sunt mai putin susceptibile de a implica
raspunsuri la " obiecte " specifice dect emotii ( Parkinson et al . ,
1996) . n parte datorit tendinei lor de mai bine definite de raspuns de comportament ,
n comparaie cu reglare emoional , reglementarea starea de spirit i reparaii starea de
spirit sunt mai preocupai cu modificarea experien emoie de emoie comportament
( Larsen , 2000) . Ca coping , aprare au de obicei ca se concentreze lor de reglementare a
impulsurilor agresive sau sexuale i experiena lor asociate negativ emoie , n special

anxietate . aprare , de obicei, sunt incontiente i automate ( Westen & Blagov , acest
volum ) i sunt , de obicei, studiate ca diferentele individuale stabile ( Cramer , 2000) .
STRATEGII de reglare emoional
Pentru a seta scena pentru discuia noastr de strategii specifice de reglare emoional ,
imaginai-v o tat care decide s ia copilul pentru prima tunsoare buna a copilului ( de
exemplu , nonparental ) . nainte de a meniona ideea de a copilului su , tatl iscoade
cteva locuri . unele
Bazele conceptuale 9
Figura 1.4 . Reglare emoional i procesele conexe.
sunt adult - doar magazinele generice frizerii . Altele sunt mai copil prietenos , cu viu
colorate perei i rafturi de jucrii . Odat ce copilul este plantat ntr- un scaun de la " R
" Us Cuts , Tatl ateapt nervos . Primul frizer care vine peste este cel mai promitor de
lot , cu o barb mare i o comportare terifiant . Apropiindu-se - foarfece n mn Copilul ip crim sngeroas . Tatl cere s atepte pentru urmtorul Barber disponibil .
Atunci cnd un al doilea frizer n cele din urm devine liber ,tunsoare ncepe . La
nceput , copilul ceasuri f Lurry de caderea parului cu mare interes . Dup cteva minute
de calm
Copilul isi pierde interesul i vrea s plece . Tatl spune c va lsa cu siguran , dar n
primul rnd ntreab ce copilul ar dori de ziua lui . Acest lucru distrage copilul pn la
frizer se pe un aparat de ras zgomotos . Copilul izbucnete n lacrimi , ngrozii de "
hohote monstru . " Tatl spune c zgomotul este masina toarce , la fel ca pisica lor . Se
obin cteva mai multe minute de linite pn cnd copilul observ gramada de articole
de pasmanterie de pr n jurul scaun , care provoac din nou o izbucnire emoional . n
disperare , tatl spune c cei mari nu ar trebui s plng i spune copilului de a se opri
chiar acum . Ca aceasta poveste frizer sugereaz , una dintre provocrile n gndire
despre emoie regulament este de a gsi un cadru conceptual care poate ajuta la
organizarea de multitudinea forme de reglementare emotie , care sunt ntlnite n viaa de
zi cu zi . Modelul modal de emoie ( Figura 1.1 ) sugereaz o abordare , n care se
specific o secven de procese implicat n generarea de emoie , fiecare dintre care este
o tinta potentiala de regulament . n
Figura 1.5 , am redesenat modelul modal , evideniind cinci puncte n care persoanele
fizice poate regla emoiile lor . Aceste cinci puncte reprezinta cele cinci familii ale
proceselor de reglare emoional : situaia selecie , modificarea situaiei , desfurarea
ateniei , schimbare cognitive , i rspuns modulare ( Gross , 1998b ) . Aceste familii se
disting prin punctul n emoie - generative proces la care au impactul lor primar . Noi
subliniem noiunea de familii , care harkens napoi la concepia prototip de emoie a
subliniat mai devreme , i am n vedere aceste familii, constelaii pierde - tricot de
procese . n scopuri de prezentare , ne concentrm pe diferenele ntre familie ( de
exemplu , diferena ntre schimbarea cognitiv i modulare rspuns ) . Cu toate acestea ,
exist , de asemenea, comune de ordin superior . De exemplu , n primele patru familii de
reglare emoional pot fi considerate antecedent -concentrat , n care au loc nainte de
aprecieri da natere n plin floare tendine rspuns emoional , i pot fi n contrast cu
rspunsul concentrat reglare emoional , care are loc dup ce rspunsurile sunt
generate ( Gross & Munoz ,

1995) . Aa cum am descris mai trziu , exist , de asemenea, considerabil n - familiale

diferene . n Figura 1.5 . Un model de proces de reglare emoional , care scoate n
eviden cinci familii de emoie
strategii de reglementare . dup seciuni , vom revizui literatura pentru aduli i de
dezvoltare legate de fiecare dintre cinci familii ale proceselor de reglare emoional .
Selectarea situaie Cel mai de perspectiv de abordare a reglementrii emoie este
selecie situaie . acest tip de reglare emoional presupune luarea unor msuri care fac
mai mult ( sau mai puin ) probabil ca vom ajunge ntr -o situaie ne asteptam va da
natere la sentimente de dorit ( sau nedorite ) .
n exemplul de tatl a lua copilul pentru o tunsoare , selecie situaia este
ilustrate de tatl alegerea frizer c el crede c este probabil de a maximiza
sansele ca copilul va tolera tunsoare . Alte exemple includ evitarea unui
coleg ofensiv , nchirierea un film amuzant dup o zi proasta , sau care caut un prieten
cu pe care le poate avea un strigt bun .
Selecia situaie necesit o nelegere a caracteristicilor probabil de situaii de la
distan ,
i de rspunsuri emoionale de ateptat la aceste caracteristici . Nu este o cretere
aprecierea ct de greu este de a obine o astfel de nelegere . Privind napoi
n timp , exist un decalaj profund ntre" de sine se confrunt " i" amintindude sine " ( Kahneman , 2000) . n special , rating n timp real de experien emoie ( de
exemplu , cum m simt n fiecare moment de-a lungul unui film emoionant ) difer de la
retrospectiva rapoarte de sintez ( de exemplu , cum m-am simit n timpul filmului ) , n
care rapoartele retrospective sunt prezis de vrf i sentimentele finali , dar sunt curios
insensibil la durata . Privind nainte n timp , oamenii aprecia greit profund raspunsurile
lor emotionale la scenarii de viitor ( Gilbert , Pinel , Wilson , Blumberg , si Wheatley ,
1998 , Loewenstein , acest volum ) . n special , oamenii supraestima ct de mult
rspunsurile negative la rezultate diferite ( de exemplu , fiind negat posesiune i de
rupere n sus cu un partener ) va dura . aceste prejudecile napoi - i anticipative face
dificil de a reprezenta n mod corespunztor trecut
sau situaii viitoare n scopul de selecie situaiei .
Un alt obstacol n calea selecie situaia efectiv este de cntrire corespunztor scurt
durat Beneficiile de reglare emoional fa de costurile pe termen lung . De exemplu ,
o persoana timida
se pot simti mult mai bine pe termen scurt, n cazul n care se evit situaiile sociale . Cu
toate acestea , aceast de relief pe termen scurt ar putea veni la costul de izolare social
pe termen lung . Din cauza complexitatea acestor selecie compromisuri , situaie
necesit de multe ori punctul de vedere al altora , variind de la prini la terapeuti . ntradevr , oamenii intervin de obicei n acest mod de a gestiona sentimentele unui copil ,
so , prieten , sau o cunotin , fie prin descurajarea lor de a merge la evenimente care
poate fi stresant , alturndu- le pentru activitile care sunt susceptibile de a fi
satisfctoare emotional , sau care se ofer conversaie cald i o ureche simpatic .
Aceast form de emoie extrinseci Regulamentul este important de-a lungul vieii , dar
este cel mai evident n copilrie i copilria timpurie atunci cnd prinii s depun
eforturi pentru a crea rutine zilnice cu cerinele emoionale de gestionat
pentru puii lor . Acest lucru poate implica o selecie atent de aranjamente de ngrijire a
copilului , previzibil rutine , PNA planificare i pauze pentru a ajuta copiii mici sa coping

, i gestionarea cuprinztor privind clima emoional al vieii de familie . Viaa

emoional timpurie este puternic inf luenced de selecie situaie , deoarece sugarii i
copiii mici sunt mai puin capabile s alegerea circumstanele lor pentru ei nii .
Folosind selecie situaia de a gestiona emotiile altora necesit aceleai tipuri de
judeci predictive care sunt implicate n gestionarea propriilor noastre sentimente n
acest fel , cu complicaie suplimentar pe care trebuie s le estimeze consecinele
emoionale pentru altul . n acest sens , Regulamentul emoie extrinsec cu selecie
situaie apare n concert cu estimri de capaciti de auto - reglementare destinatarului .
Prinii , astfel, trebuie s aranja programul de descendenti ai acestora cu respectarea , de
exemplu , a ales lor calitile copilului temperamentale , nivelul de activitate , interesele ,
i capacitile de gestionare excitare ( Fox & Calkins , 2003) .
Modificarea situaiei
Potenial emoie - provoca situaii , cum ar fi abordarea de frizer terifiant n
exemplul de mai devreme , nu duce n mod inevitabil la reacii emoionale . La urma
urmei , putem cere ntotdeauna s atepte pn cnd un frizer mai nfricotor este gratuit
. Aceste eforturi de a modifica direct situaia , astfel nct s modifice impactul emotional
constituie o form puternic de regulament emotie . Cnd conservatoare n - legi vizita ,
modificarea situaie poate lua forma de a ascunde opera de arta incindiary punct de
vedere politic . Modificarea situaie este , de asemenea, un sprijin de parinti ,
n cazul n care aceasta ia forma de a ajuta cu un puzzle frustrant sau crearea unui
elaborate Tea Party ppu . Cu copii mai mari i aduli , modificarea situaie poate
include verbal instruciunile pentru a ajuta la rezolvarea problemelor , sau pentru a
confirma legitimitatea de o emoie rspuns . Este important s recunoatem c , n aceste
situaii , modificarea situaie este a creat att de prezena de susinere a unui partener i
de specifice c partenerul lui intervenii . Un studiu de Nachmias , Gunnar ,
Mangelsdorf , Parritz , i Buss ( 1996) a constatat , de exemplu , faptul c copiii mici "
emoional a face fa ntr-o situaie stresant a fost ajutat att prin interveniile
specifice ale mamelor lor i existena unui ataament securizant ntre ele .
Avnd n vedere caracterul vag al termenului " situaie ", este uneori dificil s se
elaboreze linie ntre selecie situaia i modificarea situaiei . Acest lucru se datoreaz
faptului c eforturile de a modifica o situaie poate numi n mod eficient o situaie nou
fiin . De asemenea , dei ne au subliniat anterior c situaiile pot fi externe sau interne ,
situaie modificare , aa cum l-am s spun aici , are de a face cu modificarea mediile
externe , fizice . Considerm eforturile la modificarea medii " interne " ( de exemplu,
cogniiile ) n seciunea " Schimbarea cognitive. "
Un alt aspect limita apare atunci cnd se analizeaz consecinele sociale de emoie
expresie . Aa cum am menionat mai devreme , expresii emotionale avea consecine
sociale importante i pot modifica dramatic interaciuni n curs de desfurare ( Keltner
& Kring , 1998) . dac partenerul nostru pare dintr-o dat trist , acest lucru se poate
schimba traiectoria unei interaciuni furios , ca ne oprim s-i exprime ngrijorarea ,
backpedal , sau suport oferta . n acest sens , expresii emoie pot fi forme puternice
extrinseci de reglare emoional , schimbarea naturii situaie ( brum , acest volum ) .
Un context n care efectele de reglementare emoie de expresie emotie are
fost examinate este raspunsurile emotionale prinilor de a emotiile copiilor lor . Un
considerabil organism de cercetare indic faptul c atunci cnd prinii rspund
supportively i simpatetic la expresiile emoionale ale puilor , copii face mai adaptiv cu

emoiile lor n situaia imediat i de a dobndi emoie mai pozitiv de reglementare

capacitilor pe termen lung . Prin contrast , atunci cnd prinii rspund la copiii lor
emoii n moduri care sunt denigratoare , rezultatele punitive , sau desconsiderare , mai
multe negative, sunt susceptibile ( Denham , 1998; Eisenberg , Cumberland , si Spinrad ,
1998 , pentru comentarii , a se vedea De asemenea, Thompson & Meyer , acest volum ) .
Acesta din urm este un memento c expresiile emoionale pot obtine raspunsuri sociale
care modifica situaia ntr-un mod care submineaz eficient Regulamentul emoie , mai
degrab dect s faciliteze o . Mai general , acestea de dezvoltare
Studiile ne alarmeze ct de expresii emotionale inaugura procesele sociale care progresiv
modifica situaia care a provocat iniial emoie , uneori complicitatea emoie Sarrange
programul de descendenti ai acestora cu respectarea , de exemplu , a ales lor
calitile copilului temperamentale , nivelul de activitate , interesele , i capacitile de
gestionare excitare ( Fox & Calkins , 2003) .
Modificarea situaiei
Potenial emoie - provoca situaii , cum ar fi abordarea de frizer terifiant n
exemplul de mai devreme , nu duce n mod inevitabil la reacii emoionale . La urma
urmei , putem cere ntotdeauna s atepte pn cnd un frizer mai nfricotor este gratuit
. Aceste eforturi de a modifica direct situaia , astfel nct s modifice impactul emotional
constituie o form puternic de regulament emotie . Cnd conservatoare n - legi vizita ,
modificarea situaie poate lua forma de a ascunde opera de arta incindiary punct de
vedere politic . Modificarea situaie este , de asemenea, un sprijin de parinti ,
n cazul n care aceasta ia forma de a ajuta cu un puzzle frustrant sau crearea unui
elaborate Tea Party ppu . Cu copii mai mari i aduli , modificarea situaie poate
include verbal instruciunile pentru a ajuta la rezolvarea problemelor , sau pentru a
confirma legitimitatea de o emoie rspuns . Este important s recunoatem c , n aceste
situaii , modificarea situaie este a creat att de prezena de susinere a unui partener i
de specifice c partenerul lui intervenii . Un studiu de Nachmias , Gunnar ,
Mangelsdorf , Parritz , i Buss ( 1996) a constatat , de exemplu , faptul c copiii mici "
emoional a face fa ntr-o situaie stresant a fost ajutat att prin interveniile
specifice ale mamelor lor i existena unui ataament securizant ntre ele .
Avnd n vedere caracterul vag al termenului " situaie ", este uneori dificil s se
elaboreze linie ntre selecie situaia i modificarea situaiei . Acest lucru se datoreaz
faptului c eforturile de a modifica o situaie poate numi n mod eficient o situaie nou
fiin . De asemenea , dei ne au subliniat anterior c situaiile pot fi externe sau interne ,
situaie modificare , aa cum l-am s spun aici , are de a face cu modificarea mediile
externe , fizice . Considerm eforturile la modificarea medii " interne " ( de exemplu,
cogniiile ) n seciunea " Schimbarea cognitive. " Un alt aspect limita apare atunci cnd
se analizeaz consecinele sociale de emoie expresie . Aa cum am menionat mai
devreme , expresii emotionale avea consecine sociale importante
i pot modifica dramatic interaciuni n curs de desfurare ( Keltner & Kring , 1998) .
dac partenerul nostru pare dintr-o dat trist , acest lucru se poate schimba traiectoria unei
interaciuni furios , ca ne oprim s-i exprime ngrijorarea , backpedal , sau suport
oferta . n acest sens , expresii emoie pot fi forme puternice extrinseci de reglare
emoional , schimbarea naturii situaie ( brum , acest volum ) .
Un context n care efectele de reglementare emoie de expresie emotie are

fost examinate este raspunsurile emotionale prinilor de a emotiile copiilor lor . Un

considerabil organism de cercetare indic faptul c atunci cnd prinii rspund
supportively i simpatetic la expresiile emoionale ale puilor , copii face mai adaptiv cu
emoiile lor n situaia imediat i de a dobndi emoie mai pozitiv de reglementare
capacitilor pe termen lung . Prin contrast , atunci cnd prinii rspund la copiii lor
emoii n moduri care sunt denigratoare , rezultatele punitive , sau desconsiderare , mai
multe negative, sunt susceptibile ( Denham , 1998; Eisenberg , Cumberland , si Spinrad ,
1998 , pentru comentarii , a se vedea De asemenea, Thompson & Meyer , acest volum ) .
Acesta din urm este un memento c expresiile emoionale pot obtine raspunsuri sociale
care modifica situaia ntr-un mod care submineaz eficient Regulamentul emoie , mai
degrab dect s faciliteze o . Mai general , acestea de dezvoltare
Studiile ne alarmeze ct de expresii emotionale inaugura procesele sociale care progresiv
modifica situaia care a provocat iniial emoie , uneori complicitatea emoie
Regulamentul n timp ce n alte ocazii care i afecteaz ea . Aceasta este o modalitate prin
caremai larg emoional climat de inf familiei luences dezvoltarea capacitilor de
reglementare emoie la copii .
Deployment ateniei
Selecia situaie i ajutorul modificarea situaiei forma situatia individului .
Cu toate acestea , de asemenea, este posibil de a regla emoiile fr de fapt schimbarea
mediului . Situaii au multe aspecte , i desfurarea ateniei se refer la modul n care
indivizii ndrepte atenia lor ntr -o situaie dat , n scopul de a inf luence emoiile lor .
Desfurarea ateniei este una dintre primele procesele de reglementare emoie s apar
n dezvoltare ( Rothbart , Ziaie , si O'Boyle , 1992) i pare a fi utilizate de la copilrie
prin maturitate , mai ales atunci cnd nu este posibil s se schimbe sau s modifice
situaia noastr . Nu numai c sugarii i copiii mici se uite spontan oaspete Evenimente
fromaversive ( i fa de cele plcute ), dar procesele de atentionala pot fi , de asemenea,
ghidat de alte scopuri de management emoie . n exemplul dat mai devreme , reglare
emoional implicat facilitnd o schimbare atenionalcopilului prin obtinerea copilul s
se concentreze pe ziua de nastere dorete .
Desfurarea ateniei ar putea fi considerat o versiune intern de selecie situaiei .
Dou strategii majore atentionala sunt distragere a ateniei i concentrrii .
Distragerea ateniei concentreaz atenia pe diferite aspecte ale situaiei , sau mut
atenia departe desituaia cu totul , cum ar fi atunci cnd un copil mut privirea de la
emoie - provoca stimul pentru a reduce stimularea ( Rothbart & Sheese , acest volum ;
Stifter & Moyer , 1991) . Distragerea de asemenea poate implica modificarea focalizare
intern , cum ar fi atunci cnd indivizii invoca ganduri sau amintiri care sunt
incompatibile cu nedorite starea emoional ( Watts , acest volum ) , sau atunci cnd un
actor apeluri n minte o emoional Incidentul , n scopul de a portretiza c emoie
convingtor . Concentrarea atrage atenia asupra caracteristicilor emotionale ale unei
situaii . Wegner i Bargh ( 1998) au numit aceast " plecare controlat " de emoie .
Cnd atenia este repetat regizat de sentimentele noastre i consecinele acestora , este
menionat ca rumegare . Ruminating la evenimente triste duce la mai mult i mai multe
simptome depresive severe ( Just & Alloy , 1997; Nolen - Hoeksema , 1993) . Cu toate
acestea , Borkovec , Roemer , i Kinyon ( 1995) au susinut c, atunci cnd atenia se
concentreaz asupra posibilelor ameninri viitoare , se poate avea ca efect creterea
anxietii de calitate inferioar , dar n scdere puterea de negativ reacii emoionale .

Desfurarea ateniei , astfel, poate lua multe forme , inclusiv retragerea fizic
de atenie ( cum ar fi cele care acoper ochi sau urechi ) , redirecionarea intern de
atenie ( cum ar fi prin distragere sau de concentrare ) , i de a rspunde la
redirecionarea altora de nostru atenie ( cum ar fi tatal si tunsoare ) . Pe masura ce copiii
devin mai contieni de determinani interne de experienta emotionala , dependenta de
implementare ateniei a gestiona emotiile crete . Implementare ateniei este nscris
nceput n copilaria timpurie , de exemplu de ctre copii , care sunt n ateptare pentru
recompense ntrziate ( Mischel & Ayduk , 2004) . De scoala , copiii sunt contieni de
modul n care intensitatea emoiei dispare n timp, ei cred c mai puin de situaii trezesc
emoional ( Harris , Guz , Lipian , si Man - Shu , 1985 ; Harris & Lipian , 1989) .
cognitive Schimbare Chiar i dup o situaie a fost selectat , modificate , i a participat la
, o emoional Rspunsul nu este deloc o concluzie dinainte . Emoie presupune c
precepte fi mbibat cu sens i c persoanele fizice evalua capacitatea acestora de a
gestiona situaia . Dup cum este descris anterior , teoreticienii evaluare au descris paii
cognitive necesare pentru a transforma o percepie n ceva care provoac emoie .
schimbarea cognitiv se refer la schimbarea modul n care evalueaz situaia n care ne
sunt de a modifica semnificaia emoional , fie prin schimbarea modul n care ne
gndim la situaia sau cu privire la capacitatea noastr de a gestiona cererile care le ridica
.
n exemplul anterior , schimbarea cognitiv este ilustrat de comentariul tatlui
c buzzerfrizer suna ca o pisica toarce ( mai degrab dect un hohotitor monstru ) .
O aplicaie comun de schimbare cognitive in domeniul social este descendent sociale
comparaie , care presupune compararea situaiei noastre cu cea a unei persoane mai
puin norocoi , modificnd astfel construal nostru i reducerea emoiilor negative
( Taylor & Lobel , 1989 Wills , 1981) . Deoarece evenimente sau situaii psihologic
relevante pot fi interne precum i schimbrile externe , cognitive , de asemenea, poate fi
aplicat la experiena noastr intern de eveniment . Este probabil ca persoanele care
interpreteaz excitare lor fiziologic nainte de o performanele atletice sau muzical
stresant ca Creterea competenelor ( " obtinerea de pompare up " ) , mai degrab dect
debilitante ( " trac " ) sunt mult mai capabile s gestioneze emoie , desi putin se stie de
modul n care indivizii interpreteaz sau reconstrue fiziologice lor
semne de excitare emotionala .
O form de schimbare cognitive , care a primit o atenie deosebit este de reevaluare
( Gross , 2002; John & Gross , acest volum ; Ochsner & Gross , acest volum ) . Acest tip
de schimbarea cognitiv implic schimbarea sensul de situaie ntr-un mod care modific
emoional sale impact . Subiecte care duc la reevalua filme valenced negativ a fost
demonstrat
pentru a duce la scderea experien emoie negativ . Scderi n rspuns fiziologic
nu sunt ntotdeauna evidente ( Gross , 1998a ; Steptoe & Vogele , 1986) , cu toate
acestea , poate deoarece procesarea cognitiv att de puin este nevoie pentru a traduce n
imagini puternice care au fost folosite n aceste studii n rspunsurile fiziologice .
Pentru copii , evaluari cognitive legate de emotie sunt semnificativ inf luenced
prin reprezentanele lor n curs de dezvoltare de emoii , inclusiv cauzele i consecinele
acestor emoii ( Stegge & Meerum Terwogt , acest volum ) . aceast dezvoltare

are implicatii pentru eforturile copiilor de a gestiona emoie . Nu este surprinzator ,

prini , i mai trziu, colegii i alte ingrijitorii , sunt luential foarte inf n dezvoltarea
copiilor evaluri emoie legate . Prinii INF luence cum copiii evalua emoie - relevant
situaiilor de ( 1 ), informaiile pe care le ofer cu privire la aceste condiii ( care descrie
o excursie la fel de distractiv n aer liber , dar nu menioneaz nari sau uri ) , ( 2 ),
explicnd cauzele de emoii copilul se simte sau observ n altele ( " Fratele tau e speriat
de cine , deoarece un alt cine ltra la el ieri " ) , i ( 3 ) nominalizeze reguli sentiment
sau scripturi emoie ( " copii mari nu tam-tam i plng atunci cnd sunt la cineva acasa
" ) . prini de asemenea, antrenor strategii de reglementare emotie care implic
schimbri cognitive ( cum ar fi gndirea gnduri fericit n ntuneric, la culcare ) , i direct
provoca schimbri cognitive de reinterpreteaz situaia pentru copil ( " Noi nu rzi de
oameni care se ncadreaz n jos , cum crezi ca se simt " ) ( Denham , 1998; ? Eisenberg
et al , 1998; . Thompson , 1994) . n aceste i alte modaliti , socializat reprezentri de
emoie formei copii evaluri ale situaiilor emoie - relevante i reappraisals de emoie reglementare
( Mesquita & Albert , acest volum ) . De-a lungul timpului , aceste experiene forma
modul n care o persoan interpreteaz att de sine i a mediului ( Peterson & Park , acest
volum ) . Importana acestor luences dezvoltare inf este ref fi selectat n cultural
comparativ Studiile de reprezentri ale copiilor de emoie i reglare emoional . ca
curnd vrsta 6 , de exemplu , copii nepaleze difer semnificativ de copii americani
n evalurile lor de lict conf interpersonale ( cum provoca ruine sau vinovie ) i de
convingeri despre dac emoie negativ de orice fel ar trebui s fie exprimate ( Cole ,
Bruschi , & Tamang , 2002; Cole & Tamang , 1998) . Studii , cum ar fi acestea sugereaz
ct de mult dezvoltarea de evaluri emoie legate de copii este construit cultural prin
procesele de socializare care ncep de la domiciliu .
Modularea de raspuns
n contrast cu alte procese de reglementare emoional , modularea rspunsului apare
trziu n procesul de emoie - generative , dup tendinele de rspuns au fost iniiate .
Modulare rspuns se refer la inf luencing fiziologice , experienial , sau de
comportament rspunde ct mai direct . ncercrile de a reglementa fiziologice i
experiential aspectele legate de emotie sunt comune . Medicamente pot fi folosite pentru
a viza fiziologic rspunsuri , cum ar fi tensiunea musculara ( anxiolitice ) sau
hiperreactivitate simpatic ( beta blocante ) . Exercitarea i relaxare de asemenea, poate fi
utilizat pentru a scdea fiziologice i experimental aspecte legate de emoii negative , i ,
alcool , igri , droguri , i chiar i produse alimentare , de asemenea,
pot fi utilizate pentru a modifica experien emoie . O alt form comun de modulare
rspuns implic reglementarea emotionexpressive comportament ( Gross , Richards , si
Ioan , 2006) . S-ar putea dori pentru a reglementa expresiv Comportamentul pentru mai
multe motive , de la o evaluare , care ar fi cel mai bine s ascunde sentimentele adevrate
de la o alt persoan ( de exemplu , ascunde teama atunci cnd n picioare pn la un
bravo ) pentru a direciona solicit de la un printe ( de exemplu , n exemplul de frizer ) .
Pn i mari , Studiile au aratat ca initierea comportament emoie - expresiv crete uor
sentimentul de care emoie ( Izard , 1990; Matsumoto , 1987) . Interesant , n scdere
Comportamentul emoie - expresiv pare a avea efecte mixte asupra experien emoie
( scdere de experien pozitiv , dar nu negativ emoie ) i de fapt n cretere simpatic

activare ( Gross , 1998a ; Gross & Levenson , 1993 , 1997) . n termeni generali , copii i
aduli par a fi mai capabile reglarea emoiilor n cazul n care pot gsi modaliti de
exprimare a acestora n adaptativ , mai degrab dect cile dezadaptative ( Thompson ,
1994) . Maxim parental pentru copii mici - " folosi cuvinte pentru a spune cum te simti "
reflect caracterul realitatea psihologic care dezvolta capacitatea de limba faciliteaz n
mod semnificativ capacitilor copiilor mici pentru a nelege , transmite , ref lect la , i
de a gestiona emotiile lor ( Kopp , 1992) . La varste mai mari , n msura n care emoiile
pot fi gestionate cu succes se bazeaz , n parte , cu privire la disponibilitatea unor
alternative strategiile de adaptare pentru exprimarea emoie , cum ar fi de a provoca
rezolvarea problemei sau nelegere interpersonal degrab dect pur i simplu de
ventilare . Aceast concluzie are mai multe implicaii , toate n conformitate cu emoii
funcionaliste teorie . n primul rnd , " alternative strategiile de adaptare " poate varia
semnificativ n situaii diferite .
De exemplu , plansul este probabil s fie dezadaptativ pentru copii mici , n unele situaii
( de exemplu , atunci cnd rezistent la cererea mamei ), dar pentru a realiza obiectivele de
valoare n altele ( de exemplu , atrgnd atenia asupra pericolului brusc sau agresiuni
un frate mai in varsta ) . Astfel, nu este rspuns emoional n sine , care este adaptive sau
dezadaptativ , dar rspunsul n imediata sa context . n al doilea rnd , evaluarea
diferenele largi individuale n emoie de reglementare capacitilor trebuie s includ ,
de asemenea, atenie la contextele n care individului emotiile sunt exprimate i
consecinele potenial de adaptare a acestor emotii . Uneori exemple de " dereglare
emoional" de ctre copii sau aduli pot fi vizualizate ca singurele opiuni de rspuns de
adaptare , n condiiile n care aceste persoane se exprima emoie , cum ar fi n contextul
unei familii abuziv punct de vedere emotional . al treilea , valorile culturale sunt
importante n determinarea a ceea ce constituie " alternative strategiile de adaptare "
pentru a exprima emotie pentru persoanele de orice vrst . Dup cum se arat n studiile
lui Cole de
Copii din Nepal profilate mai devreme , exprimnd emotii negative pot fi vizualizate de
ctre Adultii americani ar fi hotrt n mod corespunztor , dar de nepalezi adulii fi
teribil de nepotrivit . Acest lucru indic modul n care trebuie s fie luate n considerare
modularea rspuns n cadrul mai larg contextul cultural n care emoia este trit , i-a
exprimat , i reglementate .
Elaborri i complicaii
Modelul nostru proces ofer un cadru integrator pentru organizarea gam ameitoare
proceselor de reglementare emoie . Ca orice model, cu toate acestea , se face un numr
de simplificare ipoteze . Ca intelegerea noastra de emoie crete , vom depi n mod
natural modelul modal de emoie n sensul c vom fi n msur s precizeze mai bine
constitutiv procese , i, astfel, va fi capabil s descrie procesele emoie - generative n
mai detaliat . Acest lucru va permite la rndul su, ne- a rafina concepia noastr de
reglare emoional proceselor . n seciunea urmtoare , vom lua n considerare trei
aspecte specifice ale modelului nostru din Regulamentul emoie care poart comentariu
special . Timp i Feedback
n discutarea modelului prezentat n figura 1.5 , ne-am concentrat doar pe un singur ciclu
de emoie - generative proces . Micare de la stnga la dreapta , n aceast cifr surprinde
micare prin timp : o anumit situaie este selectat , modificat ( sau nu ) , a participat

la , evaluate ntr-un anumit fel , i produce un anumit set de raspunsuri emotionale . Cu

toate acestea , aa cum am subliniat n Figura 1.2 , generarea de emoie este un proces
continuu , nu este o afacere one-shot . Acest aspect dinamic de emoie i reglare
emoional este semnalat de sgeata feedback-ul n Figura 1.5 de la spate rspunsul
emoional la situaia . Aceast sgeat este menit s sugereze caracterul dinamic i
hotrt reciproc de emoie Regulament, astfel cum apare n contextul unui flux continuu
de stimulare emoional i comportamentale rspunde . Sgeile reacie similare s-ar
putea fi , de asemenea, extrase din rspuns emoional la fiecare dintre celelalte etape din
procesul de emoie - generative . fiecare de acestea la rndul lor luences inf raspunsuri
emotionale ulterioare . Pe partea antecedent , de exemplu , care emotii avem si cum le
exprima sunt intrri puternice ntr-un nou ciclu de emoie ( de exemplu , senzaie de jen
despre o izbucnire furios : a se vedea Ekman , 1993) . Pe partea de raspuns , de
asemenea , se pare c starea noastr actual emoional ( care este rezultatul eforturilor
anterioare de reglementare emoie ) poate inf luence cum ne vom hotr s modula
actuale tendine rspuns emoional ( de exemplu , decide s " lasa cu adevrat pe cineva
l-au " atunci cnd suntem furioi ) . n plus , dup cum am observat , reaciile de alte
oameni la emoiile noastre constituie modificri semnificative n situaia n care mai
luence inf emoional rspunde . Modelarea acestor timp real luences inf este un
conceptual semnificativ i provocare de tip empiric .
Antecedent -concentrat comparativ cu Regulamentul se concentreaz pe rspunsul
Acest aspect recursiv de generare emoie este esenial pentru nelegerea larg
distincie ntre antecedent - concentrat i reglare emoional se concentreaz pe
rspunsul . n innd cont de natura ciclica a emoiilor ( a se vedea figurile 1.2A i 1.2b )
, o anumit instan de reglare emoional este antecedent - concentrat sau de raspuns , sa
concentrat cu privire la un anumit ciclu prin procesul de emoie - generative . Ia n
considerareutilizarea de schimbare cognitiv a ajuta la reglarea anxietate simtim despre
un examen viitoare . Cu o noapte nainte de examen , ntr-o 16 Children SNepalese
profilate mai devreme , exprimnd emotii negative pot fi vizualizate de ctre
Adultii americani ar fi hotrt n mod corespunztor , dar de nepalezi adulii fi teribil de
nepotrivit . Acest lucru indic modul n care trebuie s fie luate n considerare modularea
rspuns n cadrul mai larg contextul cultural n care emoia este trit , i-a exprimat , i
reglementate .
Modelul nostru proces ofer un cadru integrator pentru organizarea gam ameitoare
proceselor de reglementare emoie . Ca orice model, cu toate acestea , se face un numr
de simplificare ipoteze . Ca intelegerea noastra de emoie crete , vom depi n mod
natural modelul modal de emoie n sensul c vom fi n msur s precizeze mai bine
constitutiv
procese , i, astfel, va fi capabil s descrie procesele emoie - generative n
mai detaliat . Acest lucru va permite la rndul su, ne- a rafina concepia noastr de
reglare emoional proceselor . n seciunea urmtoare , vom lua n considerare trei
aspecte specifice ale modelului nostru din Regulamentul emoie care poart comentariu
special .
n discutarea modelului prezentat n figura 1.5 , ne-am concentrat doar pe un singur ciclu
de emoie - generative proces . Micare de la stnga la dreapta , n aceast cifr surprinde
micare prin timp : o anumit situaie este selectat , modificat ( sau nu ) , a participat

la , evaluate ntr-un anumit fel , i produce un anumit set de raspunsuri emotionale . Cu

toate acestea , aa cum am subliniat n Figura 1.2 , generarea de emoie este un proces
continuu , nu este o afacere one-shot . Acest aspect dinamic de emoie i reglare
emoional este semnalat de sgeata feedback-ul n Figura 1.5 de la spate rspunsul
emoional la situaia .
Aceast sgeat este menit s sugereze caracterul dinamic i hotrt reciproc de emoie
Regulament, astfel cum apare n contextul unui flux continuu de stimulare emoional
i comportamentale rspunde . Sgeile reacie similare s-ar putea fi , de asemenea,
extrase din rspuns emoional la fiecare dintre celelalte etape din procesul de emoie generative . fiecare de acestea la rndul lor luences inf raspunsuri emotionale ulterioare .
Pe partea antecedent , de exemplu , care emotii avem si cum le exprima sunt intrri
puternice ntr-un nou ciclu de emoie ( de exemplu , senzaie de jen despre o izbucnire
furios : a se vedea Ekman , 1993) . Pe partea de raspuns , de asemenea , se pare c starea
noastr actual emoional ( care este rezultatul eforturilor anterioare de reglementare
emoie ) poate inf luence cum ne vom hotr s modula actuale tendine rspuns
emoional ( de exemplu , decide s " lasa cu adevrat pe cineva l-au " atunci cnd suntem
furioi ) . n plus , dup cum am observat , reaciile de alte oameni la emoiile noastre
constituie modificri semnificative n situaia n care mai luence inf
emoional rspunde . Modelarea acestor timp real luences inf este un conceptual
semnificativ i provocare de tip empiric .
Antecedent -concentrat comparativ cu Regulamentul se concentreaz pe rspunsul
Acest aspect recursiv de generare emoie este esenial pentru nelegerea larg
distincie ntre antecedent - concentrat i reglare emoional se concentreaz pe
rspunsul . n innd cont de natura ciclica a emoiilor ( a se vedea figurile 1.2A i 1.2b )
, o anumit instan de reglare emoional este antecedent - concentrat sau de raspuns , sa
concentrat cu privire la un anumit ciclu prin procesul de emoie - generative . Ia n
considerareutilizarea de schimbare cognitiv a ajuta la reglarea anxietate simtim despre
un examen viitoare . Cu o noapte nainte de examen , ntr-o efortul de a reduce anxietatea
noastr , am putea ncerca s se gndeasc ntr-un mod care scade semnificaia
examenul a pentru obiectivele noastre pe termen lung ( s-ar putea concentra pe ct de
bine am fcut cu alte aspecte ale cursului de pn acum , sau ne amintim c exist mai
mult lucruri importante n via dect clasele , etc ) . Este adevrat c acest caz de
regulament emotie are loc nainte de examen , dar acest lucru nu este ceea ce face ca
aceast strategie de reglementare antecedent - concentrat . ntr-adevr , am putea monta
n acelai efort de schimbare cognitiv in timpul examenului , i ar fi n continuare
antecedentfocused n sensul nostru . Ce sens este c ? Aa cum am descris , emoiile
desfasura peste
timp , i n fiecare ciclu de generaie emoie , rspunsurile noastre n care ciclul de inf
luence nostru Rspunsurile ulterioare . Atunci cnd o persoan folosete regulament
cognitive , fie nainte sau n timpul un examen , privim aceste eforturi ca antecedent concentrat , n sensul c au loc devreme ntr-un anumit ciclu de emoie - generative . n
centrul acestei distincii ntre antecedent - i reglrii emoionale se concentreaz pe
rspunsul , atunci , este noiunea de rapid Un sistem de ciclism care d natere la un "
impuls " emoional n fiecare iteraie . reglare emoional Eforturile care vizeaza
Prepulse procese ( n fiecare ciclu de emoie generative Procesul se arat n figura 1.5)
sunt antecedent - concentrat , ntruct Regulamentul emoie

Eforturile care procesele int postpulse se concentreaz pe rspunsul .

La un proces la Multe
Pentru claritatea prezentrii , exemplele noastre au fost cazuri n care o persoan are
folosit un tip de regulament emotie la un moment dat . Astfel , n seciunea precedent ,
am considerat folosind schimbarea cognitiv a reduce sentimentele de anxietate examen
legate . Cu toate acestea , emoie Regulamentul poate aprea , de asemenea, n paralel la
mai multe puncte n emoie generativ proces . Folosind mai multe forme de reglare
emoional ar putea fi , de fapt, cazul modal . acest Abordarea de " aruncat tot ce ai luat
de la ea " are sens . Exist multe diferite modaliti de INF luencing procesului de emoie
- generative , i dac vrem s facem un mare schimba ntr- o grab , ar putea fi util s
ncercai mai multe lucruri n acelai timp . Astfel , ceea ce facem pentru a
regla emotiile , cum ar fi s ias la un bar cu prietenii , n scopul de a obine mintea
noastr de pe o zi proast la locul de munc implic , de multe ori procesele de
reglementare multiple . O ntrebare important i nc fr rspuns este modul n care
diferite forme de emoie Regulamentul de obicei, co - apar . Noi credem c aceast
ntrebare poate fi adresat profitabil att prin luarea n considerare anumite contexte ( de
exemplu , luarea examen ), precum i prin luarea n considerare special
persoane fizice ( de exemplu , nu o persoan care folosete un anumit tip de schimbare
cognitive , de asemenea, de obicei folosesc un anumit tip de modulare rspuns : vezi John
& Gross , acest volum ) . Chiar dac procesele de reglementare sunt de multe ori coactive
i ajustate dinamic , noi credem c o abordare orientat spre proces ne va aduce mai
aproape de intelegerea cauzelor, consecinelor , i stau la baza mecanismelor . Mai mult
dect att , o astfel de abordare orientat spre proces este bine adaptate la studiul de
modificari de dezvoltare in reglementarea emotie , i ncurajeaz anchetatori pentru a
examina interaciunea dintre luences inf externe i intrinseci .
ntrebri fundamentale SI DIRECTII
Cererile VIITOR
Ca i n cazul cu orice domeniu nou i vital al tiinei , studiul de reglare emoional
a generat mai multe ntrebri dect rspunsuri . n urmtoarele seciuni , considerm
trei astfel de ntrebri care credem c sunt deosebit de importante pentru domeniul de
emoie regulament .
Cum separabile sunt Emotion i reglarea emoional ?
Noiunea de emoie presupune reglementare care este posibil ( i sensibil ) pentru a
separa generaie emoie de reglare emoional . Cu toate acestea , reglare emoional
este att de strns legat de generarea de emoie c unii teoreticieni vedere Regulamentul
emoie ca parte integrant a emoie ( Campos , Frankel , si Camras , 2004; Frijda ,
1986) .Pe de o parte , aceast perspectiv este n concordan cuobservaia c emoiile
adulte
sunt aproape ntotdeauna reglementate ( Tomkins , 1984) , i c centrele de creier emoie
generative sunt tonically reinute de ctre cortexul prefrontal ( Stuss & Benson , 1986) .
Pe de alt parte de mn , att bunul sim i academice de omologul su ,modal model
sugereaz Trebuie s se fac distincia ntre emoie i reglare emoional .
Desigur , ceea ce face aceast distincie este dificil , deoarece Regulamentul emoie de
multe ori trebuie dedus atunci cnd un rspuns emoional ar fi procedat ntr- un mod ,
dar n schimb se observ a proceda ntr-un alt . De exemplu , o fata mai in cineva care de

obicei exprim o mulime de emoie poate fi bogat cu neles , dar aceeai lips de
expresie n cineva care rareori arata nici un semn de emoie este mai puternic sugestiv de
Regulamentul emoie . Cu toate acestea , recentele progrese in neuroimagistice au fcut
posibil pentru a ncepe s evalueze dac ( n special n contextul manipulri explicite de
emoie Regulamentul ) exist diferene nici n mrime sau regional loc de creier
Activarea asociate cu emotie in monoterapie comparativ cu emoie , n plus fa de
regulament emotie ( Ochsner et al . , 2004) . Regulamentul emoie , de asemenea, pot fi
deduse din modificrile cum componentele de rspuns sunt legate ntre ele ca emotia se
desfoar n timp ( de exemplu , o disociere ntre expresia facial i fiziologie ,
sugestive de suprimare ) . La cele mai mari procese de reglare a nivelului , emoie i
emoie ( i toate celelalte psihologice Procesele de altfel) co - apar nacelai creier ,
adesea , n acelai timp . ntrebarea dac dou seturi de procese sunt separabile ( de
exemplu , emotie si de memorie ; emoie i reglare emoional ) este , prin urmare, o
ntrebare cu privire la valoarea de a distinge procese pentru un anumit scop . Noi credem
c o abordare cu doi factori care distinge emoie de reglare emoional este o abordare
utila pentru analiza de baz procese , diferenele individuale , conceperea i intervenii
clinice . Acestea fiind spuse, De asemenea, cred c este esenial s fie ct mai explicit cu
privire la motivele pentru deducere existena de reglare emoional n orice context dat .
O provocare deosebit n acest sens este intelegerea link-uri bidirecionale
ntre centrele limbic , care genereaz emoie i centre de corticale care reglementeaza
emotie ( Beer & Lombardo , acest volum , Davidson , Fox , i Kalin , acest volum ;
Ochsner & Gross ,acest volum; Quirk , acest volum ) . n prezent , am ipoteza ca ( 1 )
Regulamentul emoie de multe ori co - apare cu emoie , sau nu reglare emoional este
n mod explicit manipulat i ( 2 ) Regulamentul emoie angajeaz unele ( i , probabil,
mai multe) din aceeai regiuni ale creierului care sunt implicate in generarea de emoie .
Avnd n vedere nelegerea noastr curs de formare
att emoie i procesele de reglare emoional , credem c este necesar s fie
foarte precaut , ntr-adevr la concluzionarea dac procesele de reglare emoional sunt
operative ntr-un anumit context . n acelai timp , ns , ne- ar putea argumenta c la
ntrebarea "Este emoie niciodat nu reglementat ? " este neltoare, n care se sugereaz
un tot- sau - nimic afacere . O concepie de diferite cantiti i tipuri de reglare
emoional pare mai potrivit .
Care sunt traiectoriile de dezvoltare din Regulamentul Emotion ?
Un instrument puternic pentru a intelege reglementarea emotie este de a consemna
dezvoltarea Regulamentul emoie . O mare parte din literatura de dezvoltare pe emoie
regulament are axat pe perioada de copilarie , prin adolescenta ( de exemplu , Thompson ,
1990, 1994 ) . Aceasta este o perioad crucial , deoarece acesta este un moment n care
temperamental , neurobiologice ( de exemplu , dezvoltarea a lobilor frontali ) , conceptual
( de exemplu , nelegerea emoional procese) , i sociale ( de exemplu , familia ,
profesorii i colegii ) forele se reunesc pentru a pune Fundaia pentru diferenele
individuale n regulament emotie observm la varsta adulta ( Calkins & Hill , acest volum
; Rothbart & Sheese , acest volum ; Thompson & Meyer, acest volum ) .
Deoarece studiul de dezvoltare de regulament emotie a fost inf luenced de
Abordrile constructiviste i relaionale pentru dezvoltarea emoional , ea a subliniat
persoana - n - context ( Thompson & Lagattuta , 2006) . Factorii contextuali luate n
considerare esential in dezvoltarea de reglare emoional includ soiuri de caregiving

luences inf pe care sugarii i copiii mici se bazeaz pentru gestionarea emoiilor lor , iar
Creterea limbii prin care emotiile sunt nelese , transmise , i gestionate ; setrile n
care expresia de emoie poate avea rezultate adaptative sau dezadaptative ;
i valorile culturale care definesc modul n care ar trebui s fie emoiile de brbai i
femei reglementate n contexte sociale . n copilrie i adolescen trziu , ca emotiile se
sunt nelese n termeni mai complexe , copiii ncep s aprecieze diverse
componente interne de experienta emotionala care pot fi inte ale eforturilor de
reglementare ( cum ar fi gndurile , ateptrile , atitudinile , istorie personal , i alte
aspecte ale cognitive procesele de evaluare ) . Peste timp , diferenele individuale n
reglementare emoional capacitilor de a dezvolta n mod concertat cu personalitate ,
astfel nct copiii gestioneze sentimentele lor n un mod care este n concordan cu
toleranele lor de temperament bazate pe nevoile de securitate sau de stimulare ,
capaciti de auto -control , i alte procese de personalitate ( Thompson ,
2006) . Intelegerea modului in care apar aceste procese de dezvoltare i sunt integrate n
creterea de emoie competene de reglementare este o provocare conceptual , i de
dezvoltare de cercetare privind reglementarea emotie se confrunt cu dificulti unice n
operaionalizarea empiric aceste procese ( Cole et al . , 2004) .
Exist, de asemenea, motive s cread c procesele de reglare emoional continua s
schimba i de a dezvolta de-a lungul anilor aduli ( vezi Charles & Carstensen , acest
volum ) . n parte , schimbrile legate de vrst reglare emoional ar fi de ateptat
datorit modificrilor factorii contextuali : Pot exista mai multe situaii care necesit
suprimarea la nceputul anului maturitate dect la maturitate mai trziu ( de exemplu , n
setarea de lucru ) . Creterea experien de via i nelepciune cu privire la costurile
relative si beneficiile diferitelor forme de reglementare emoie de asemenea, sugereaz c
schimbrile vor avea loc odat cu vrsta ( Gross & John , 2002) . pentru exemplu , n
cazul n care reevaluarea cognitiv are un profil de sanatos de consecine dect expresive
suprimarea , ca indivizi maturi i s ctige din experiena de via , s-ar putea tot
s nvee s utilizeze mai mult de strategii sntoase de reglare emoional ( cum ar fi
reappraisal ) i mai puin utilizarea strategiilor puin sntoi reglare emoional ( cum
ar fi suprimarea ) . Exista acum dovezi ca doar o astfel de modificri legate de vrst are
loc ( John & Gross , 2004) . Mai pe larg, mai trziu de via schimbari de dezvoltare n
reglarea emoional
avea loc probabil n mod concertat cu obiectivele de via mai largi pentru persoanele
mai n vrst , cum ar fi conservarea energie fizic , asigurnd cerinele emoionale
consistente , i sporind pozitiv emotionala
Experiena ( Carstensen i colab . , 1999) .
Cum de reglare emoional Corespondene la alte forme de auto-reglementare ?
Impulsuri emoionale sunt departe de a fi singura procesele psihologice noi trebuie s
reglementeze . Cum se reglrii emoionale se refer la reglementarea de stres , stari ,
ganduri , atenie , i impulsurile , cum ar fi foame , agresivitate , si excitatia sexuala ?
Sunt impulsuri torespond - i procesele prin care acestea sunt modulate , extrem de
asemntoare , aa cum se sugereaz de bloc i Block ( 1980) i de discuiile recente ale
ego-ului epuizare ( Baumeister , Geyer , i Tice , acest volum ) ? Sau este necesar pentru
a menine distincii ntre diferitele forme de auto- reglementare ?
Exist cu siguran un motiv de a vedea continuitatea ntre procesele de reglementare pe
domenii de intervenie . De exemplu , (1996 ), celebru " studii de nalba " Mischel a

capacitatea copiilor mici de a amna satisfacerea evidenieze rolul proceselor atenionale

cum ar fi distragerea ateniei i rencadrare care sunt strns legate de cele implicate n
emoie regulament . De asemenea, bazele neuronale de reglare emoional par s se
suprapun considerabil cu cele asociate cu durere Regulamentul ( Ochsner & Gross ,
2005) . Cu toate acestea , n discuia noastr de emoie i a proceselor de reglare
emoional de mai sus , am subliniat preferinele noastre pentru a face distincii ntre
diferitele tipuri vag definite de procese afective i , prin urmare , distincii similare ntre
diferite la fel de vag tipuri definite de auto- reglementare .
n parte , accentul nostru pe distincii ntre procesele afective reflect caracterul statornic
noastre respectareacomplexitatea att a proceselor afective nii ireglementare
proceselor implicate . Suntem pe deplin confortabil cu ideea c acolo
pot fi aspecte domeniul general al controlului executiv ( de exemplu , set de comutare ,
actualizarea , i inhibarea raspuns , Botvinick , Young , Greene , & Cohen , acest
volum ; . Miyake et al , 2000 Zelazo & Cunningham , acest volum ), dar cred c este n
prezent o ntrebare deschis dac fie ( 1 ) procesele de reglementare diferite sunt
implicate ncontextul diferit procese afective , cum ar fi starea de spirit , emoiile , i alte
impulsuri , i / sau ( 2 ) n procesele de reglementare aceleai avea consecine diferite n
contextul diferit afective proceselor . De desen la fel de distincii explicite cum putem
acum , vom fi capabili de a discerne dac aceste diferene chestiune . Dac este aa , am
nvat ceva important despre procesele de reglementare n cauz . Dac nu , cu att mai
bine , vom avea apoi
Contextul general principiile prin care s neleag auto - reglementare . Pentru moment ,
am recomanda o dubl strategie de a face ca distincii explicite posibil din fiecare studiu ,
i apoi acordnd o atenie deosebit n toate studiile la punctele de diferen i
asemnare .