Ministerul nvmntului Tineretului i Sportului

Universitatea Tehnic a Moldovei

Catedra: Constructii i mecanica structurilor

Memoriul explicativ la
proiectul de curs Nr.1
La disciplina Construcii din beton armat

Tema: Calculul elementelor de rezisten din

beton armat monolit ale halelor industriale

A elaborat:
A verificat:

st. grupei CIC-11.03

Mahu Vasile
conf. univ . doctor
Groznii T.

Chiinu 2007

1.Alctuirea planeului
La alctuirea planeului ne conducem de urmtoarele informaii:
- deschiderea grinzii principale se recomand s fie n limitele 6...8 m;
- deschiderea grinzilor secundare se recomand 5...7 m;
- distana dintre grinzile secundare (limea plcii) se recomand s fie n limitele;
2,2 2,7 pentru Vn 10000 kN / m2
1,7...2,2 Vn > 10000 kN / m2
Grosimea plcii n cazul nostru se admite h =8 cm.
Date iniiale:
1.Dimensiunle cladirii in plan dintre axe:
Lungimea -L1 = 69.3 m;
Latimea -L2 = 20.4 m;
2.Inaltimea etajului(de la etaj la etaj)
Het =3,33m;
3.Sarcina utila (temporara) normata pe planseu
Vn = 7,035k N/m2;
4.Rezistenta de calcul a solului fundatiei
Rf = 0,328kPa
In rezultatl dimensionarii planseului au fost obtinute:
1.deschiderea nominala a grinzii principale:
Intermediara - lmb.2 6900cm
Marginala - l2.ext lmb.1 6750cm
2.Deschidera nominala a grinzilor secundare:
Intermediara - lsb.2 6200cm
Marginala - l1.ext lsb.1 6.2cm
3.Latimea(deschiderea )nominala a placilor,adica distanta dintre axele grinzilor
secundare:
Intermediara - lsl .2 230cm
Marginala - lsl .ext lsl .1 215cm

2.Alctuirea ,Calculul i Dimensionare plcii Planeului

Pentru calculul plcii convenional tiem din planeu o fi cu o lime de 100 cm,
perpendiculara la grinzile secundare.
Aceasta fisie grinda continua are sectiunea transversala dreptungiulara cu dimensiunile
l0.sl 230

9.2cm , adoptam hsl =8cm

25
25
Latimea - b 100cm

Inaltimea- hsl h fI

2.1.Determinarea deschiderii de calcul a plcii.

Lungimea de calcul a deschiderii placii .(fig.2.3),ca atare este egala cu
distanta dintre articulatiele reazemului acesteia.Pentru deschidera concreta
,aceasta va fi egala cu:
1)pentru deschiderea marginala (prima si ultima)
3

- distanta de la centrul de reazem a placii pe perrete pina la muchia laterala

a grinzii secundare
l0, sl1 lsl ,1 C

Csl bsb

;
2
2

(2.1)

C=20cm- distanta de la axa peretelui exterior pina la marginea lui laterala

Csl = 12 cm lungimea de reazem pe perete;
bsb limea sectiunii grinzii secundare.
2)pentru deschidera intermediare(a doua,a treia si altele)
- distanta dintre fetele laterale ale grinzilor secundare
l0, sl 2 l0,sl 3 l0, sl 2

2* bsb
;
2

(2.2)

Fig 2.3 Schema plcii si deschiderilor ei de calcul

Inaltimea sectiunii grinzii secundare
1 1
lsb.2
12 20
hsb 45cm
hsb 0

640 640

53,3 32;
12
20

Latimea grinzii secundare va fi:

bsb (0.4 0,5)* hsb 0.5* 45 18cm , adoptam bsb =20cm

Prin urmare,dimensiunile prealabile ale sectiunii grinzii secundare sunt hsb xbsb 45x20 cm
Atunci deschiderile de calcul ale placii vor fi:
1)pentru deschideri marginale formula (2.1)
l0, sl1 lsl ,1 C

Csl bsb
120 200

2175 200

1935mm ; ;
2
2
2
2

2)pentru deschideri intermediare

l0, sl 2 l0,sl 3 l0, sl 2

2* bsb
2300 200 2100mm
2

2.2. Determinarea sarcinii

Lund n consideraie c pentru calcul am luat o fie cu limea de 1m, atunci
valoarea sarcina pe 1m de lungime a acestei fisii va fi egala cu valoarea sarcinii pe 1m2
al acestui planseu.
I
Reiesind din recomandarile anterioare grosimea placii h f 8cm
Valoarea sarcinilor normate si de calcul pe 1 m2 al planseului sunt prezentate in tabel
2.1.
4

Denumirea sarcinii
Permanenta
1. Masa proprie a plcii 1*1*
h 'f =0.08*25000
2. Strat de mortar de nivelare
1*1* * 0.02*19000
3.Masa pardoselei din plci de
ceramic
Sarcina permanent sumar
Temporara
Totala P=g+Vn
De scurt durata Vsh
Sumara de lunga durata
P-Vsh

Valoarea N
normat m2

Coeficient de
siguran f

Valoarea de calcul
N/m2

2000

1,1

2200

380

1,3

494

1,1
1,2

440
g = 3134
8442
11576
1800
9776

400
gn =2780
Vn=7035
9815
1500
8315

1.2
-

2.3.Determinarea eforturilor de calcul din plac

In dependenta de gradul de inportanta a cladirii,eforturile de calcul care vor fi folosite
la calculul si dimensionarea elementelor structurii de rezistenta vor fi modificate prin
multiplicarea sarcinelor determinante pentru astfel de calcule cu un coeficient de
siguranta n ,care reflecta gradul de importanta a cladirilor.Majoritatea cladirilor
industriale si civile se considera obesnuite,adica de gradul II dupa importanta. Coeficient
de siguranta a cldirii de gradul II, n = 0,95;
Tinind seama de cele expuse,valoarea sarcinei de calcul pe planseu va fi
P Ptab n 11567 0,95 10.98kN / m 2 ;
Valoarea momentelor ncovoitoare n plac determin cu urmtoarele formule:
- pentru prima i ultima deschidere i primul i primul reazem intermediar.

M sl ,2

Pl0,2 sl1

10.98 1,9352
3.73kN m ;
11
11
Pl0,2 sl 2 10.98 2.12

3.02kN * m ;
16
16

M sl ,1

2.4.Materiale pentru plac

Pentru plac folosim beton de clasa B-15 cu urmtoarele caracteristici de calcul:
Rb 8,5 b 2 8,5 0,95 7, 7 MPa ;(comprimare)
b 2 0,9 - coeficientul condiiilor de lucru a betonului.
Rbt 0,75 b 2 0,75 0,9 0,675MPa (intindere)
Placa se armeazem cu plase din srm din clasa Bp-I care are rezistena de calcul Rs
(5mm )= 360 MPa.
5

2.5.Determinarea ariei necesare a armturii planei

Deoarece pentru calculul plcii am luat o fie cu limea de 100 cm, placa se calculeaz
ca un element cu seciunea dreptunghiular cu limea bsl =100cm, i nlimea hsl = hf =8
cm.

Fig 2.4 Sectiunea de calcul a placii

Aria necesar a armturii de rezistenta se determina in ordinea urmatoare:
Prealabil,determinam valoarea coeficientului tabular 0
0,i

M sl ,i
Rb bsl h0,2 sl

(2.3)

unde: M sl ,i -Este valoarea momentului de incovoiere in sectiunea examinata ,N*cm;

Rb -Rezistenta de calcul a betonului(v.pct.2.4);
bsl -Inaltimea de calcul a fisiei(placii), bsl 100cm ;
h0,sl -Inaltimea efectiva (de calcul) a placii,cm
h0,sl hsl as

d sl
hsl as 80 15 65mm ;
2

unde: as -grosimea stratului de acoperire a armaturii,care conform normativelor

trebuie sa fie nu mai mic 10 mm(luam 15mm) pentru placi cu grosimea de pina la
100 mm
d sl -diametrul armaturii de rezistenta.In calcule este neglijat fiind o valoare relative
mica.
Pentru valoarea obtinuta a coeficientului 0 din anexa3, se determina (prin
interpolare) valoarea inaltimii relative a zonei comprimate a betonului si bratul relativ
al eforturilor interne de calcul
Inaltimea relativa a zonei comprimate a betonului - trebuie sa nu depaseasca
valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului - R
< R
(2.4)
Valoarea inaltimii relative limita a zonei comprimate a betonului - R =0,6
Daca conditia (2.4) se respecta, aceasta inseamna ca nu e necesara armatura de calcul
in zona comprimata si, deci, armarea va fi simpla.
Dupa verificarea conditiei (2.4) se detremina aria armaturii de rezistenta necesara pentru
preluarea eforturilor din zona intinsa.Aria acestei armature se determina cu formula
AS

M sl ,

Rs h0,sl

(2.5)
Calculele sunt urmatoarele :

Pentru deschiderile marginale si primul reazem intermesiar,valoarea maxima a

momentului incovoitor M sl 2.68kN * m
0,i

M sl ,i

Rb bsl h0,2 sl

3.73*105
0.11
7.7 *(100) *6.52 *100

Pentru 0,i 0.083 din aneaxa (prin interpolare),determinam 0,120 ; 0,941

Valoarea nlimii relative limite a zonei comprimate a betonului R =0,6;
Deci, conditia (2.4) 0, 088 R 0, 6 se respecta .
Asadar,placa este armata simplu si aria armaturii intinse necesare pentru preluarea
eforturilor maximale va fi egala cu
AS , Sl ,1

M sl ,1

Rs h0, sl

3.73 105
1.6cm 2 ;
0,941*360*(100)*6.5

In deschiderile si pe rezemele intermediare valoarea maxima a momentului de incovoiere

M sl ,2 3.02kN * m si deci
0,2

M sl ,2
Rb bsl h0,2 sl

3.02 105
0.092
7, 7 (100) 100 6.52

Din anexa 0,2 0, 092 3 obtinem 0.094 ; 0.0951 ;

Conditia (2.4) se respecta 0, 086 R 0, 647 si deci aria necesara a armaturii intinse
de rezistenta va fi :
Asl ,2

M sl ,2

Rs h0, sl

3.02 105
1.35cm2 ;
0,951 360 (100) 6.5

Deoarece ariile necesare sunt aproximativ egale (As,sl2=1,16cm2~1,19=As,sl1)

din anex, adopt As,real=1,42cm2 , deci aleg plasa cu 3, pasul 50mm, iar
constructiv plasa transversala 3 - pas 50mm
P

3BpI 50
B L ;
3BpI 50

Adopt suprapunerea 50mm, deci laimea plasei(fiind adoptate 2 plase pe o deschidere):

B2=lsb,2/2=6200/2=3.1mm
adopt 3.15mm
Pe lungime: 20400mm+16*7,07=24113mm, adopt 24200mm
unde 16-numarul diagonalelor ce se formeaz la fiecare grind secundar
7,07mm lungimea ipotenuzei(catetei)
Pl2

3Bp I 50
3150 24200 ;
3Bp I 50

3.Alcatuirea ,Calculul i dimensionarea grinzii secundare

7

Pentru calculul grinzii convenional examinm din planeu o fie de-a lungul cldirii cu
grinda secundar n centru i limea acestei fii egale cu distana dintre axele grinzilor
secundare lsl ,2 .
Prealabil dimensiunile grinzii hsb 45cm; bsb 20cm ; h f 8cm b f lsl ,2
Astfel se obtine o grinda cu sectiunea T ,reazemele careia sunt peretii exteriori si grinzile
principale.(fig 3.1)
I

Fig .3.1 Sectiunea transversala a grinzii secundare

3.1.Determinarea deschiderilor de calcul

Deschiderea de calcul a grinzii secundare,in general,este egala cu distanta dintre articulatiele
reazemelor acesteia ,iar la concret (fig 3.2) va fi egala:
1) pentru deschiderile marginale(prima si ultima):
-cu distanta de la centru reazemului grinzii pe perete pina la muchia laterala a grinzii pricipale
C
b
l0, sb1 lsb1 C sb mb ,
(3.1)
2
2
aici Csb 25cm -este lungimea de reazem a grinzii pe perete
bmb - latimea nervurii grinzii principale
C -vezi pct.2.1(C=20cm)

2)pentru a doua si celelalte deschideri intermediare

- cu distanta dintre fetele laterale ale grinzii principale
l0, sb 2 lsb 2

2bmb
,
2

(3.2)

Asadar,pentru determinarea deschiderilor de calcul ale grinzii secundare continuie

(pct.3.1 si 3.2) trebuie sa stim latimea grinzii principale.
8

 1 1
Din conditii contructive hmb * lmb.2 .Prealabil admitem
8 15
lmb.2 645

64.5cm , adopt 65cm. Apoi dupa aceleasi conditii constructive, admitem

10
10
ca latimea grinzii principale bmb (0.4 0.5) * hmb 0.4*65 26cm adopt 30cm. Dimensiunile
hmb

acestei grinzi sunt:

bmb 30cm; hmb 65cm

Prin urmare,deschiderile de calcul ale grinzii secundare vor fi:

2)in deschiderile intermediare, si marginaleconform formulei(3.2)
l0, sb 2 lsb 2

2bmb
300
6400 2*
6100cm;
2
2

3.2.Determinarea sarcinilor
inind cont de faptul ca pentru grinzi secundare conventional se separa o fisie de planseu (fig3.1),
precum i de gradul de importana a cldirii proiectate (astfel de cldiri fac parte din clasa a doua ,
n 0.95 ), valoarea de calcul a sarcinilor uniform distribuite (repartizate) pe un metru de lungime a
grinzii va fi alctuit din sarcina care acioneaz pe 1m 2 a planseului ( P g v, v. pct.2.2, tab.2.1. )
multplicat la limea acestei fiii lsl .2 i de la aciunea masei proprii a nervurii grinzii secundare. Suma
respectiv,cum s-a menionat mai sus, trebuie mutiplicat cu coeficientul ce ine cont de gradul de
importana a cldirii n 0.95 .
Aadar, sarcina total de calcul pe un metru lungime este:
Psb ( P * lsl .2 (hsb hsl ) bsb b f )* n
(11.57 * 2.3) (0.45 0.08) *0.2* 25*1.1) *0.95 28.64kN / m
Unde: b - este masa proprie a unui de nervura a grinzii;

b 2500kg / m3 25000 N / m3 25kN / m3

f - coeficientul de siguranta egal cu 1.1 pentru actiuni de la masa proprie a constructielor din
beton armat;
P 11.57 (tab2.1)
lsl ,2 2300cm (din pct I)
hsb 45cm(din pct 2.1)
hsl 8cm(din pct 3.0)
bb 20cm(din pct.2.1)
Valoarea de calcul a sarcinii temporare(utile) Vsb si a celor permanente g sb alcatuiesc sarcina
total, care acioneaz pe un metru lungime a grinzii secundare. innd cont de clasa de importan a
cldirii proiectate n 0.95 , Vsb si g sb vor fi:
Vsb V * lsl ,2 * n (Vsh Vl )* lsl ,2 * n 8.184* 2.3*0.95 17.23kN / m
Vsh 1500 N \ m 2 - pentru tipul dat de cladire
Valoarea de calcul: Vsh *1.2 1800 N \ m 2
g sb Psb Vsb 28.64 17.23 11.41kN / m

3.3. Determinarea valorilor de calcul ale momentelor ncovoietoare i

ale forelor tietoare.(Trasarea diagramelor nfurtoare)
9

Calculele sectiunilor grinzilor continui, adic a grinzilor cu mai multe deschideri, se efectuiaz
pentru valori, maximale ale momentelor ncovoietoare pozitive sau negative, precum i pentru cele
maxime ale forelor tietoare. Totodat, sarcinele utile, fiind temporare, pot sa lipseasc in unele
deschideri.Prin urmare eforturile de raspundere ale grinzii vor fi variabile, atingind valori maxime si
minime.
Diagramele care grafic prezinta limita valorilor eventualelor eforturi de raspuns a grinzii la
actiunea sarcinelor se numesc Diagrame infasuratoare ale momentelor incovoitoare, ale fortelor
taietoare(transversale) sau ale fortelor normale.
Pentru trasarea diagramelor infasuratoare a momentelor incovoitoare,fiecare din deschiderile
examinate (prima,a doua si a treia) se divizeaza in 5 sectoare egale,marcnd totodata sectiunile dintre
aceste sectoare.De asemenea, vor fi marcate si sectiunile in care momentele incovoitoare din cimp este
maximal. Valorile limite ale momentelor incovoitoare in fiecare din aceste sectiuni marcate se determina
2
2
cu formula: M sb ,ij ij ( g sb Vsb )l 0, sb ,i , j ij Pij l o , sb ,i , j
(3.3)
Unde: Vsb si l0, sb ,i , j (v.pct.3.2 si 3.1)
Valorile de calcul ale coeficientilr ij si ale momentelor incovoitoare M sb ,ij ,care sunt necesare pentru
trasarea diagramei infasuratoare a momentelor incovoitoare, precum si pentru calculul rezistentei grinzii
secundare in sectiunile normale ale acesteia sunt prezentate in tab.3.1

Tabelul 3.1
Valorile de calcul ale momentelor ncovoietoare n seciunile caracteristice ale grinzii
secundare.
Deschiderea

II

III

Distanta de
Sectiun la reazem
Valoarea
ea
pina la
Psb*l0,sb,i2(KN)
sectiunea i
0,000
0,000
1,000
1,194
2,000
2,390
28.64*
2'
2,540
6.12=
=1065.7
3,000
3,590
4,000
4,780
5,000
5,980
5,000
0,000
6,000
1,235
7,000
2,470
28.64*6.1 2
7'
3,087
=1065.7
8,000
3,710
9,000
4,940
10,000
6,175
10,000
0,000
11,000
1,235
12,000
2,470
28.64*6.1*6.1=10
12'
3,087
65.7
13,000
3,710
14,000
4,940
15,000
6,175

Coeficientul Bij

Momentul incov .Msb,ij

max

min

max

min

0,000
0,064
0,089
0,089
0,072
0,016
-0,077
-0,077
0,006
0,051
0,058
0,055
0,020
-0,056
-0,056
0,023
0,062
0,063
0,060
0,019
-0,062

0,000
0,010
-0,024
-0,080
-0,080
-0,036
-0,013
-0,008
-0,009
-0,023
-0,063
-0,063
-0,020
-0,003
-0,001
-0,004
-0,024
-0,063

0,000
68.2
94.84
94.84
76.75
17.05
-82.05
-82.05
6.39
54.35
61.8
58.6
21.3
-59.6
-59.6
24.5
66.07
67.13
63.94
20.2
-66.07

0,000
10.65
-25.57
-85.25
-85.25
-38.36
-13.85
-8.5
-9,59
-24.5
-67.13
-67.13
-21.3
-3.16
-1.06
-4,26
-25.57
-67.13

Valorile maxime ale forelor tietoare n seciunile din preajma reazemelor respective
sunt:
1.Pe reazemul marginal pe perete(fig.3.3,sectiunea 0):
10

Q0 0, 4 Pb 0, 4 28.64 6.1 69.88kN

2.Pe primul reazem intermediar n seciunea din deschiderea marginal:

Qlef 0, 6 Psb 0, 6 28.64 6.1 104.82kN

3.Pe primul reazem intermediar n seciunea deschiderii a dou,precum i pe celelalte

reazeme intermediare:
Q2,rig 0,5 Psb 0,5 28.64 6.100 87.35kN

3.4. Materiale utilizate pentru grinda secundar

Grinda secundar ca i planeul este fabricat din beton B-15:
Rb = 8,5 MPa;
Rbt = 0,75 MPa;
Rb = 7,7 MPa ( b 2 0,9 );
Rbt = 0,675 MPa.
Pentru armatura clasa A-III Rs = 365 MPa; A-I
Rs = 225 MPa; Rsw = 175 MPa.
Pentru armatura din srm Bp I ( 5 mm ) Rs = 360 MPa.

3.5. Definitivarea dimensiunilor seciunii transversale ale grinzii

secundare
La inceput am definitivat dimensiunile grinzii secundare: hsb *bsb=45 *20cm.
Valoare maximala a momentelor incovoitoare Mmax = M10 =67.13 kNm,iar cea maximala
a fortei taietoare Qmax = Ql.ef = 104.82 kN.
nlimea efectiv a seciunii grinzii se recomand sa fie determinata cu formula:
h0' sb 1,8

M max
6713000
1,8
37.44cm in care:
Rb bsb
7, 7 (100) 20

bsb = 20cm limea seciunii grinzii secundare

nlimea total a grinzii:
hsb h0' sb as 37.4 2 39.6
unde: as -este distanta de la centru armaturii de rezistenta,pina la cea mai intinsa

fibra a sectiunii care depinde de grosimea stratului de acoperire(protectie) a

armaturii si de amplasarea acesteia. Recomandabil as =1525mm
Adoptam hsb =40 cm, fiid multipl la 5; si bsb=(0,40,5)hsb adopt 20cm
Pentru verificarea hsb bsb verificm rezistena ei la aciunea forei tietoare maximale.
Qmax 0,3 w1 b1 Rb bsb h0 sb

b1

- coeficient ce ine cont de influena armturii transversale

(etrierilor);
w1 - coeficient ce ine cont de rezistena biaxial a betonului.
w1 1 5 sw 1,3 ;
w1 1,0 ;
b1 1 0,01 Rb 1 0,01 7,65 0,9235 ;
h0 sb hsb as 40 23 37cm

Rezistena limit a fiilor nclinate ale grinzii:

Q 0,3 w1 b1 Rb bsb h0 sb 0,3 1, 0 0,9235 7, 7 (100) 20 37 156.84kN ;

Prin urmare condiia se satisface:

Qmax = 104.8156,84 kN
11

Deci definitiv acceptam hsb bsb =40 20 cm

3.6. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciuni normale

Din diagrama nfurtoare observm c n deschiderei momentulele inconvoietoare
sunt pozitive, rezult talpa grinzii se afl n zona comprimata, deci calculul rezistentei
in sectiuni normale ale grinzii se va face pentru elemente cu sectiunea T.
Pe reazeme, momentul e negativ, talpa se alfa in zona intinsa, deci calculul se face
pentru elemente cu sectiune dreptunghiulara.
Aria necesara armaturii de rezistenta se va calcula separat pentru sectiunile din
deschidere si cele de pe reazeme, indiferent de semnul momentului de incovoiere.

3.6.1. Determinarea ariei necesare a armturii longitudinale de

rezisten n deschideri.
Dimensiunile grinzii sunt:
h 'f hsl 8cm ;
hsb = 40 cm; bsb = 20 cm.
Grinda se calcula ca un element dreptunghiular, deci trebuie sa gasim bef lung. talpii.
bef= 6hf +bsb=6*8+20=68

3.6.1.1. Calculul ariei necesare a armturii longitudinale de rezisten

Valoarea maximal a momentului ncovoietor n prima i ultima deschidere:
M ext =M 2I 94.84 kNm
M 5 85.25 kNm
M 7I 61.8 kNm
M10 59.6 kNm
I
M12
67.13 kNm
Momentul incovoitor preluat de talpa comprimata a grinzii conform formulei
M 'f Rb b 'f h 'f (h0, sb 0.5* h 'f ) 7, 7 (100) 68 8*(37 0.5*8) 13823040 Ncm ;
M ext 9484000 Ncm M 'f 13823040 Ncm ;
Axa neutr trece prin talpa grinzii. Aria armturii longitudinale se determin ca pentru
un element cu seciunea dreptunghiular: hsb b f 40 203 cm.
Valoarea coeficientului tabular 0i :
12

 0.2I

M 2I
Rb b h
I
f

2
0, sb

9484000
0.132
7, 7 (100) 68 37 2

Dupa 0.2 0,132 din anexa 3 alegem 0, 310 si 0.985

Conditia e satisfacuta: 0, 210 R 0, 6
I

AS

M '2
94.84 105

7.12cm 2
RS h0, sl 0.985 365 (100) 37

La alegerea numarului de bare si a diametrelor acestora se recomanda de luat in

vedere urmatoarele exigente ce tin de alcatuirea si fabricarea grinzilor:
1)diametrul armaturii longitudinale de rezistenta in carcase poate fi in limitele de la
12 pina la 36mm;
2)grinzile cu latimea de pina la 150mm se armeaza cu o carcasa(fig.3.5a),iar cele cu
latimea de la 150 pina la 350mm cu 2 carcase.Cele mai late de 350mm- cu
3carcase(v.fig.3.5c);

Fig.3.5 Schema de armare longitudinala a grinzilor

3)in fiecare carcasa plana,armatura de rezistenta poate fi dintr-o bara,doua sau in
cazuri execeptionale,cel mult cu trei bare(fig.3.6).
4)numarul de bare si diametrul acestora sau combinarea de diametre se admite in
asa mod,ca supraarmarea sectiunii grinzii( % ) sa nu depaseasca 10-15%,iar armarea
redusa ( % )-5%.
Pentru armare cu doua carcase din anexa 5 admitem 2 bare 12mm si 2 bare
18 mm, Asreal 8.35cm 2 ;

3.6.1.2. Calculul ariei necesare a armturii de rezisten in deschiderea

intermediara.
Valoarea maximal a momentului ncovoietor pe primul reazem intermediar.
Mmax= M12I = 67.13
13

Atunci coeficientul tabular va fi:

0,1

M max
6713000

0, 093 ;
2
Rbbsb h0,sl 7, 7 (100) 68 37 2

Dup anexa 3 0 0, 093 , lum 0,100 ; 0, 950 ;

0, 038 R 0, 6 - nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimat.

Aria armturii:
A As ,sup,l

M max
6713000

5.20cm 2 ;
Rs h0, sb 365 37 0,950 (100)

Pentru armare cu doua carcase din anexa 5 admitem 2 bare 18 mm, Asreal 5.09cm 2 ;
% 2.4% 5%

3.6.2.1

Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazime

Valoarea maximal a momentului ncovoietor pe primul reazem intermediar.

Mmax= M5 = (82.05+85.25)/2=83.65Nm

Atunci coeficientul tabular va fi:

M max
83.65*105
0,1

0,396 ;
Rbbsb h0,2 sl 7, 7 (100) 20 37 2
Dup anexa 3 0 0,396 , lum 0,540 ; 0, 730 ;
0,50 R 0, 6 - nu e nevoie de armatura de calcul din zona comprimat.

Aria armturii:
A As ,sup,l

M max
83.65*105

8.49cm 2 ;
Rs h0, sb 360 38 0, 730 (100)

Armarea primului reazem se va face cu plase nestandard P

8 AIII 80
680 L cu aria totala
6 AI 200

a armaturii de lucru egalacu 4.5 cm2 Pentru armarea mai rationala se foloseste
suprapunerea plaselor in zona cu moment maxim
3.6.2.2. Calculul ariei necesare a armturii de rezisten pe reazemele
intermediare.

Valoarea maximal a momentelor ncovoietoare pe al doilea reazem intermediar al

grinzii i pe alte reazeme centrate.
Mmax =M10 = 67.13Ncm;
Coeficientul tabular:
M max
67.13 105

0.301 ;
Rbbsb h0,2 sl 7, 7 (100) 20 382
Din anexa 3 pentru 0.301 0,370 ; 0.815
0,37 R 0, 6 - nu e necesar armatura de calcul n zona comprimat.

0,2

Aria armturii ntinse:

14

As As ,sup,2

M max
67.13 105

6.1cm 2
Rs h0, sb 360 (100) 38 0,815

Armarea reazemelor intermediare se va face cu plase nestandard P

8 AIII 100
680 L cu
6 AI 200

aria totala a armaturii de lucru egalacu 3.5 cm2 Pentru armarea mai rationala se foloseste
suprapunerea plaselor in zona cu moment maxim

3.7. Calculul grinzii secundare la rezisten n seciunile nclinate de la

aciunea forei tietoare.
Fisuri nclinate nu apar dac valoarea forei maximale tietoare de calcul Qmax de la
aciunea ncrcturii pe grind nu depete valoarea forei tietoare Qb la care pot
aprea fisuri nclinate:
Qmax Qb .

Fora tietoare de calcul la care se consider c pot aprea fisuri nclinate se poate
determina cu formula:
Qb (1 n ) b 3 Rbt bsb h0 , sb ;
b 3 k coeficient empiric pentru grinzi din beton b 3 0,6 ;
n k
coeficient ine cont de influena forelor axiale asupra forelor de
forfecare.
Rbt , bsb si ho.sb ( v.pct.3.4 si 3.5)

3.7.2. Calculul grinzii secundare la rezistena n seciunea nclinate n

deschiderile marginale.
Fora tietoare maximal n deschiderile marginale (prima i ultima).
Qmax = Ql,lef =Qgrig = 104.82kN
Fora tietoare de calcul

Qb (1 n )b 3 Rbt bsb h0, sb 0,6 (1+0) 0,675 (100) 20 37=29.97KN

Qb = 29,97KN <Qmax = 104.82kN

Intensitatea minimal a eforturilor, care trebuie asigurat de armatura transversal, pe
o unitate de lungime a grinzii.
qsw.min b 3 (1 f n ) Rbt bsb / 2 0,6 (1+0,18+0) 0,675 (100) 20 / 2=477,9N/cm

0.75(b If bsb )
bsb * h0.sb

0, 75 3* h If bsb bsb
bsb * h0. sb

0.75 [(3 8 20) 20] 8

0.18 ;
20*37

Mb momentul de ncovoiere al forelor de forfecare preluate de beton din zona

comprimat n raport cu axa normal la planul de ncovoiere i care trece prin reazem.
M b b 2 (1 f n ) Rbt bsb h02, sb ;
b2 k
coeficient empiric pentru beton obinuit = 2,0
Mb = 2(1+0,18+0) 0,675 (100) 20 372 = 4361634 Ncm;
15

Qb1 2 M b q 2 4361634 286.4 70687.25 N

Qb1-este forta taietoare conventionala preluata de betonul din zona comprimata.

q- este valoarea de calcul a sarcinii uniforme distribuite,care actioneaza pe grinda.
(v.pct.3.2)q=Psb=28.64kN
Qb1
117812.08 N Qmax 104820 N ;
0, 6

Valoarea qsw se va determina:

qsw

max

Qb21

4M b

1048202 70687.252
343.36 N / cm ;
4 4361634

Asadar. In sectiunile inclinate ale deschiderilor marginale ale grinzilor secundare

continui intensitatea eforturilor uniforme distribuite din armatura qsw trebuie sa fie nu mai
mica de 477,9 N/cm si mai mare de 343.36 In continuare vom admite in calcul
qsw 478 N / cm

Din condiiile de sudabilitate a armaturii longitudinale cu diametrul d sl 18mm

(vezi.pct.3.6.1.1) din anexa 6 admitem armturii transversale d sw 6mm de clasa A-I
(vezi.pct. 3.4) Din anexa 5 luam aria unei bare a armaturii transversale - Asw =0,283 cm2
(pentru d sw 6mm ).
n deschiderile marginale ale grinzii secundare sunt proiectate cte dou carcase plane,
deci:
Asw = 2 0,283 =0,566cm2, atunci pasul etrierilor va fi:
S

Rw Asw 175 (100) 0,566

20, 72cm ;
qsw,min
478

unde: Rw -rezistenta de calcul a armaturii transversale (v.pct. 3.4)

Asw nw * AswI - aria armaturii transversale instalate in nervura grinzii ce depinde de
numarul carcaselor - nw ,instalate in sectiune(v.fig. 3.5b).
AswI - aria armaturii transversale a unui etrier, cm 2
qsw -efortul(forta taietoare ) preluata de etrieri pe o unitate de lungime ,N/cm
Pasul maximal admisibil al etrierilor:
S max

b 4 (1 t n ) Rb bsb h02,sb
;
Qmax

S max

1,5(1 0,18 0) 0, 675 (100) 20 37 2

31.2cm ;
104820

b 4 1,5 (coeficient

empiric pentru beton obesuit );

Distanta dintre etrieri din conditii de alcatuire sau de armare constructiva Scon se
recomada sa fie:
1)in zonele de linga reazeme (egale cu 1/4 din deschiderea de calcul a grinzii la actiunea
sarcinii uniform distribuite):
hsb
150mm pentru grinzi cu inaltimea sectiunii hsb 450mm
2
h
sb 500mm pentru grinzi cu inaltimea sectiunii hsb 450mm
3

- Scon
- Scon

2) in zona centrala a grinzii (egala cu 1/2 din deschidere)

- Scon

3hsb
500mm indiferent de valoarea hsb .
4

16

1) Scon

hsb 40

20cm ,dar nu mai mare de 15cm.

2
2

Asadar, definitiv in preajma reazemului pasul etrierilor(se recomanda sa fie multiplu la

25mm) admitem valoarea minimala egal cu 15 cm.
2)In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va fi
3
S m * 40 30cm 50cm.
4

3.7.3. Calculul grinzilor secundare la rezisten n seciunile nclinate n

deschiderile centrale.
Qmax =Qi,rig = 87.35 kN

Qb (1 n )b 3 Rbt bsb h0, sb 0,6 (1 0) 0,675 (100) 20 37=29970N <Qmax=83420N

Deci armatura transversal trebuie calculat. Din condiiile de sudabilitate a

armturii longitudinale(in deschiderea a doua d s 18mm , armatura etrierilor de clasa A-I
poate fi de d sw 6mm ,iar cea de clasa B p -I respectiv de 5mm. Adopt AI- 6mm
M b b 2 (1 f n ) Rbt bsb h02, sb

Mb = 2(1+0,18+0) 0,675 (100) 20 372 = 4361634 Ncm;

Qb1 2 M b q 2 4361634 2 286.4 70687.25 N
Qb1
114427.3 N Qmax 87350 N
0, 6
qsw

Qb21

873502 70687.252
150.9 N / cm
4M b
4 4361634
qsw.min b 3 (1 f n ) Rbt bsb / 2 0,6 *(1+0,18+0)* 0,675*(100)* 20 / 2=478N/cm
max

Deoarece valoarea intensitatii minime a eforturilor,care este necesara sa fie

asigurata de etriere in sectiunea inclinata pe o unitate de lungime a grinzii sa fie 478N,
atunci pasul etrierilor din conditia rezistentei lor va fi :
S

Rw Asw 175 (100) 0,566

20.72cm (aceiasi ca si in deschiderile marginale )

qsw,min
478

Pasul maximal admisibil al etrierilor:

S max

b 4 (1 t n ) Rb bsb h02,sb

;
Qmax

S max

1,5(1 0,18 0) 0, 675 (100) 20 37 2

39.2cm ;
87.35

b 4 1,5 (coeficient

empiric pentru beton obesuit );

Iar in conditii constructive

Scon

hsb 40

20cm 15cm
2
2

Atunci definitiv in preajma reazemului pe o distanta de 0.25*lsb.i pasul etrierilor(se

recomanda sa fie multiplu la 25mm) S se adopta 15 cm.
In zona centrala a deschiderilor marginale ale grinzelor secundare pasul etrierilor va
fi

3
S m * 40 30cm 50cm.
4

3.8. Alctuirea (armarea) grinzii secundare.

Valoarea momentelor negative rezonabile n deschiderea a doua la distana de 0,25l01
de la primul reazem intermediar.
17

1. M 0,25 M 6 0, 25( M 6 M 7 ) 38.36 0, 25 (38.36 (13.85)) 32.23kN / m ;

2. n deschiderea a doua la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea
reazem intermediar).
'
M 0,75
M 8 0, 75( M 8 M 9 ) 9.59 0, 75 (9.59 (24.5)) 20.77 kNm .
3.n deschiderea a reia la distana 0,25 lor de la reazem din stnga (de la al doilea
reazem intermediar).
'
M 0,25
M 11 0, 25( M 11 M 12 ) 21.31 0, 25*(21.31 ( 3.191)) 16.78kNm ;
4.n deschiderea a treia la distana de 0,25l03 de la reazemul din dreapta (de la al
treilea reazem intermediar):
'
M 0,75
M 13 0, 7( M 13 M 14 ) (4.26) 0, 75*( 4.26) ( 25.57)) 20.24kNm .
Calculul se va face ca pentru un element armat simplu, cu seciunea dreptunghiular:
1. n deschiderea a doua:
'
M 0,25
32.23 105 Ncm ;
Coeficientul tabular:
'

'
M 0,25

32.23 105
0.152
Rbbsb h0,2 sb 7, 7(100) 20 382
0,152 0,170 0,918
Deoarece: 0,189 R 0, 6

As' ,2

'
M 0,25

Rs h0,sb

32.23 105
2.53cm2
365 (100) 38 0,918

2.in deschiderea a treia si toate celelalte intermediare.

'
M 0,75
20.24 105 Ncm

Coeficientul tabular:
'
M 0,75

20.24 105
0.09
Rbbsb h0,2 sb 7, 7(100) 20 382
=0,09; =0,110; 0,995
Deoarece: 0,110 R 0, 6

As' ,3

'
M 0,75

Rs h0, sb

20.24 105
1.506cm2
365 (100) 38 0,949

Concluzie: Reeind din ariile necesare ale armturii necesare putem admite n
deschiderea a doua 2
14mm de clasa A-III, Asreal 3.08cm 2 , iar in a treia i celelalte
intermediare 2 10 mm de clasa A-III Asreal 1, 57cm 2 ,
As ,sup l As' ,calc As' ,calc 2.53 1.57 0.96cm 2

In deschiderea a doua la a doua carcasa de baza se va adauga in mod obligatoriu,in partea

superioara a grinzii o bara suplimentara cu 12mm ,de clasa A-III,care se va insteaza
separat la mijlocul de sus a ginzii.
In asa mod, grinda secundara se armeaza in deschideri cu cite 2 carcase:
- cu 1 18+1 12A-III in partea de jos si cu 1 10A-III sus,in deschiderea prima si
ultima.
- cu 1 18 A-III in partea de jos si cu 1 10 A-III plus o bara separata 12 A-III
sus,in deschiderea a doua si penultima.
18

- cu 1 18 AIII in partea de jos si cu 1 10 A-III sus,in deschiderea a treia si si

celelalte mijlocii. Pasul etrierilor carcaselor respective in preajma reazemelor la
distanta de *lsb este de 150mm ,iar in rest (partea centrala a carcaselor )
-300mm(v.3.7.2 si 3.7.3).
Armare grinzii pe reazem , de asemnea ,este expusa desfasurat in pct.3.6.2.2.1 si
3.6.2.2.2

3.9.1. Informatie necsara pentru construirea diagramei infasuratoare a

momentelor incovoitoare.
Grinda secundara examinata cu sectiunea transversala T are latimea nervurii
I
I
bsb=20cm,latimea b f 68cm ,inaltimea talpii h f 8cm si cea totala hsb=40cm. Este
prevazut ca o sa fie turnata din beton B15.
In deschiderea marginala (prima si ultima),conform calculelor efectuate ,sunt
prevazute cite doua carcase, in care armatura longitudinala de rezistenta cu 1 18 +1 12
II in partea de jos si cu 1 10 A-III sus(constructiva).
In deschiderile centrale ,incepind cu a doua pina la penultima,vor fi instalate cite doua
carcase, in care amatura longitudinala de rezistenta 1 18+1 10 mm este de clasa AIII.
In deschieile a doua si penultimele, in care valorile eventualelor momente
incovoitoare negative sunt mai mari decit in alte deschideri centrale ,in partea superioara
a grinzii la cele doua carcase este instalata suplimentar 1 10 mm de clasa A-III.
Cum s-a mentionat aterior (v.pct.3.6.2.1,3.6.2.2. si 3.8),pe reazem in zona superioara,
grinda va fi armata cu plase, care in imediata apropiere de acestea, fiind suprapuse una
peste alta, asigura preluarea unui moment incovoitor mai mare, iar pe masura indepartarii
de reazem(deoarece momentul descreste) este rational de redus si armatura, intrerupind
una din plase. Procedura intreruperii plaselor se poate face pe doua cai:
-folosind plase de latimi diferite;
- deplasind una fata de alta.
Pe primul si ultimul rezem intermediar au fost adoptate plase nestandart cu aria 4.5 cm2 ;
pe reazemele intermediare plasa nestandart cu aria 3.5 cm2 la acest bare se mai adauga
armatura constructiva din zona superioara

3.9.2. Calculul momentelor ncovoietoare preluate, materialele folosite

pentru grinda examinat.
In prima deschidere a grinzii, cum s-a mentionat in pct.3.8 si 3.9.1 sunt utilizate doua
carcase cu barele longitudinale: 1 18 A-III in partea de jos si cu 1 10 A-III
I
sus(constructiva).Dimesiunile sectiunii bsb=20cm,latimea b f 68cm , hsb 40cm
h0 sb hsb as 40 3 37cm ; h0,I sb hsb asI 40 2 38cm ;
zs 40 3 2 35cm .
Calculam .

19

RS AS
(7.35) 365

0,138
Abbsb h0 sb 7, 7 68 37
x 0,13837 5.12

Din anexa 3.pentru 0,138 dupa interpolare 0 0,130 ; 0,138 R 0, 6 se respecta

deci valoarea momentului va fi
M Rbbsb h02sb 7, 7 (100) 6837 2 0,130 93.2( kNm) ;

Nr.de
Deschi
ordin
-derea
e
1

Eforturi din armatur 10-2

Dimensiuni

Valorile calculate

Intins

Comprimat

Ns=Rs*As

Nsc=Rsc*As'

bsb

h0,sb

X, cm

M, kNm

10

5.12
3.54

0,130
0.095

93.2
68.9

Momentele pozitive n cmp

I
II

II

1
2

365*(7.35)
68
37
0,138
365*5,09
68
37
0.096
Momentele negative din preajma reazemelor

365*1,57

20

38

0,097

3,721

0,010

22.23

365*1,57+4.5*365

20

38

0,378

14.38

0,308

68.491

365*1,57+9*365

365*5,09

20

38

0,341

12.98

0,282

127.73

365*9

20

38

0,56

21.33

0,403

89.61

365*1,57+9*365

365*5,09

20

38

0,341

12.98

0,282

127.73

365*1,57+4.5*365

20

38

0,378

14.38

0,308

68.491

10

365*(1,57+1.13)

20

38

0,168

6.4

0,156

34.69

11

365*(1,57+3.5)

20

38

0,316

12

0.266

59.15

12

365*(1,57+7)

365*5,09

20

38

0,217

8.2

0,188

106.83

13

365* 7

20

38

0,436

16.59

0,388

86.26

14

365*(1,57+7)

365*5,09

20

38

0,217

8.2

0,188

106.83

15

365*(1,57+3.5)

20

38

0,316

12

0.266

59.15

16

1.57*365

20

38

0,097

3.7

0,01

22.23

III

20

4. Calculul la a doua stare limita

4.1. Calculul sgeii grinzii secundare

Date iniale:
M2I=94.84KNm; Pt = 11.571kN/m2; Pn =9.815KN/m2;
Mn=M2I* Pn/Pt =94.84*9.81/11.571=80.41KNm;
Q=0.6*Psb=104.8KN; Qn=Q* Pn/Pt=104.8*0.847=88.76KN
As1 = 8.17cm2(deschiderea I si ultima, 2* 14+2* 18);
As2 = 5.09cm2(deschiderea intermediara, 2* 18);
As=8.17;
Beton clasa B15, armatura clasa A-III,
Rc,ser=11 Mpa; Rct,ser=1.15 Mpa; l0=6.2*0.85=5.27; b=20cm, h=40cm,
Ec=23*10-3; Es=20*10-4;
Mcrc moment de fisurare;
Mp moment elastico-plastic nainte de fisurare.
ES 20 104
AS
8.17

8.696 ;
1

0, 010 ;
Eb 23 103
b h 20 40
1 * 0.010*8.696 0.0869 ; 1 - coeficient de armare
2(b 'f b1 )h 'f 2(48 20)*8
'f 1

0.56 ;
b1 h
20 40

Modulul elasto-plastic de rezisenta:

W pl b h 2 (0, 292 0.75 ( f 1 2 1 ) 0, 075 ( 'f 1 2 1' )
20* 402 (0, 292 0.75(0 2*0.0869) 0, 075(0.56 0) 28345.6cm3
M crc Rct ,ser Wpl 1,15*(100) * 28345.6 32.59kNm
M crc 32.6

0.40 ; S 1 1, 25 e m1 1, 25 1,1 0, 4 0,81

M n 80.4
M
32.6*8.30
m 2 crc
0.34 ; S 2 1, 25 e m 2 1, 25 1,1 0,34 0,876
M nl
80.4*9.7
M
32.6*8.30
m3 crc
0.34 S 3 1, 25 e m 2 1, 25 0, 8 0,34 0.978 1 satisface
M nl
80.4*9.7

m1

AS Es
8.17 104

0.046
b 'f h Ec 4837 103
1
1
1

0,19
1 5(1 )
1 5(0,11 0)
;
1,8
1,8
10 0, 046
10
1
1
2

0, 029
1 5(1 )
1 5(0, 094 0)
1,8
1,8
10 0, 046
10

21

Mn
80.4 105
80.4 1050.85

0,111

0, 094
;
2
Rc , ser b h02 11 (100) 48 37 2
11 (100) 48 37 2

0,19

z11 h0 1 1 37 1
33.489
2
2

0, 029

z12 h0 1 1 37 1
36.46
2
2

h0, sb z1
3.7 33.48
B1

s1
c
0,81
0,9

Es As b h0 Ec 8.17 20 20 104 (100) 0, 029 48 37 103 0.45 100

B1 0.7 1011
B2

h0, sb z1
3.7 36.46

s1
c
0,876
0,9

Es As b h0 Ec 8.17 20 104 (100) 0, 029 48 37 23 103 (100) 0.45

B2 0.66 1011
h0, sb z1
3.7 36.46
B3

s1
c
0.978
0,9

Es As b h0 Ec 8.17 20 104 (100) 0.029 48 37 23 103 (100) 0.45

B3 0.7 1011
2
Valoarea sagetii: f1 Sl0

Ml
;
Bi
l0
pentru l0 <6m;
200
[ f ] 3cm pentru 6m l0 7.5m

Valoarea admisibila a sagetii: [ f ]

5 6102 80.4 105

1.62cm - sageata de la actiunea de scurta durata a incarcarilor totale

48
1.92 1011
5 6102 80.4 105
f2
5.1cm - sageata de la actiunea de scurta durata a incarcarilor permanente si
48
0.6 1011
temporare de scurta durata
5 6102 80.4 105
f3
4.45cm - sageata de la actiunea de lunga durata a incarcarilor permanente si
48
0.7 1011
temporare de lunga durata
f tot f1 f 2 f 3 1.62 5.1 4.45 0.97cm ;
l
610
f 0
3.05cm , deci satisface.
200 200
f1

4.2. Calculul deschiderii fisurilor normale:

Deschiderea fisurilor normale fata de axe elementului :
Wcrc s

s
crc ; unde:
Es

s - coeficient ce reflecta conclucrarea betonului cu armatura in sectiunile dintre

fisuri
s - tensiunile din armatura nepretensionata
crc - distanta medie dintre fisuri
22

Wcrc (Wcrc.sh1 Wcrc ,sh 2 Wcrc ,e )

crc

ds
; Armatura AIII: =0.7 profil periodic

=1 profil neted
Sirma Bp-I: =1.25 trifelata cu profil
=1.4 trifelata neteda

Pentru elementul incovoiat excentric cu excentricitate mare:

W pl
1

(
)
4 b h0 z
1
28345.6
0.046
1 (

) 0.276
4 20 37 33.48 0.45
1
28345.6
0.046
2 (

) 0.23
4 20 37 36.46 0.45
1
28345.6
0.046
3 (

) 0.18
4 20 37 36.46 0.15
Mn
80.4*105
S1

293.9 MPa
AS z1 8.17 *35.48*(100)
M *P
M nl n n 80.4*105 *0.85 68.3KNm
Pt
Mn
68.3*105
S2

230.2MPa
AS z2 8.17 *36.46*(100)
0.276 0.018
crc ,1 0.7 *
0.315
0.011
A
8.17
s
0.011
b * h0 20*37
0.123 0.018
crc ,2 0.7 *
0.263
0.011
0.18 0.018
crc ,3 0.7 *
0.206
0.011
0.81 293.9 0.315
Wcrc ,1
0,37mm
20 104
0.876 230.2 0.263
Wcrc ,2
0, 265mm
20 104
0.978 230.2 0.206
Wcrc ,3
0, 231mm
20 104
Wcrc 1.7 *(0.0.37 0.265 0.23) 0,335mm [0.4mm]

4.2. Calculul la fisurare in sectiuni nclinate

(1 0.75* crc )*V
*S ;
ASW (3.5* 0.5crc )* h0

1 M crc

;M crc 32.6 KNm
4 h Vcrc
M crc , ser c 2 (1 n f )* Rct , ser * b * h0 2 2*(1 0 0.18) *1.15*(100) * 20*382 78.38 KNm
Vcrc=qsw*c=Rsw,ser*Asw,ser=235*(100)*0.57=13.4KN
Rsw,ser=235Mpa; Asw,ser=0.57cm2; c=15 cm; c 2 2; n 0; f 0.18

23

M crc ,ser
Vcrc

78.38
3
26.8

Vct ,crc (1 n ) * b3 * Rct ,ser * b * h0 (1 0)*0.6*1.15*(100)* 20*38 52.44 KNm

1
32.6

0.19
4 0.4*52.44* 2

La aparitia fisurii in lucru se implica etrierii.

qw

Rsw Asw 0.57 235 (100)

N

893
S
15
cm

Valoarea sarcinii la care apare fisura:

Vwc =2* M c * qsw 2* 78.38*893*105 167.32 KN

Forta taietoare maxima:

Vn =88.76, Vnl 81.85*0.85 75.446KN

Deci, forta taietoare este mai mica decit sarcina la care apare fisura, rezulta ca fisura
inclinata nu apare in element.
crc1 =

Vcrc 52.44*2
=
=1.18
Vn
88.7

crc2 =

Vcrc 52.44*2
=
=1.39
Vnl
75.44

s1 =

(1-0.75*1.18)*88.3*103
*15=-37.73Mpa
0.57*(3.5*0.19-0.5*1.18)

Pentru aparitia fisurii inclinate, in armatura trebuie sa creasca tensiunile cu 180.6 Mpa.

5.Calculul grinzii continue

5.1. Deschiderile de calcul
Dimensiunile deschiderilor:
Grinda secundara: lsb,1=6200mm;
lsb,2=620mm;
Grinda principala: lmb,1=6750mm
lmb,2=6900mm
5.2 Determinarea valorilor auxiliare de calcul
Valoarea sarcinii pe grinda secundara: Psb=28.64KN/m.
Adoptam dimensiunile sectiunii grinzii principale: h b =

l mb2
= 60cm; l b 25cm;
10

Pentru stilp adoptam sectiunea: 40x50cm

Momentul de inertie al sectiunii:
-grinzii I b bh3 /12 25 603 /12 45104 cm 4
-stilpului I1 bst hst 3 /12 40503 /12 41, 7 104 cm 4
Rigiditatea liniara a grinzii
ib I b / l2 40 104 / 645 697.67cm

Rigiditatea liniara :
24

- a stilpului primului nivel ( ( H et H 2 3.73m) )

il 1, 33I1 /( H 2 0,15) 1.33 41, 7 10 4 / 388 1429.41cm3

- a stilpului nivelului doi

i2 I1 / 0, 5 H 2 41.7 104 / 0.5*3.73 2235.12cm3

Coeficientul

K EB1 (il i2 ) / EB 2ib E B1 (1429.41 2235.12) / E B 2 * 697.67 5.25 ; 5

(Consideram EB1 EB1 )

5.3. Calculul static al grinzii

Ps ( P * l ) [2*(hsb hsl ) * b * lsb 2 / lmb 2 (hs hsl )* b]* * f * n
P2 11.56*6.2 [2*(0.4 0.08) *0.2*6.2 (0.6 0.08) *0.25]* 25*1.1*0.95 115.83KN / m Ptot
V
Ps ( g ) [2*(hsb hsl )* b * lsb 2 / lmb 2 (hs hsl ) * b]* * f * n
4
8442
P2 (
3134) *6.2 [2*(0.4 0.08) *0.2*6.2 (0.6 0.08) * 0.25]* 25*1.1*0.95 76.67 KN / m
4
P P1 P2 115.8 76.6 40.73KN / m

Din tab.A-I,cind sarcina permanenta actioneaza conform schemei 1,iar cea temporara
conform schemei 2;determinam prin interpolare coeficientii(k=5):Valoarea momenyului
incovoieter
MB1=76.67*6.752*=3493.2*
MB2=76.67*6.92*=3654.5*
Calculul momentelor incovoitoare sunt date in tab.2.In acest tabel sunt prezentate
gruparile posibile ale schemelor de incarcare a grinzii si reducerea cu 20% a momentelor
incovoitoare pe reazeme pentru gruparea 1+4.Aceasta reducere tine seama de
formareaarticulatiilor plastice in grinda stadiului de echilibru limita.
Pentru calculul momentelor incovoitoare in cimp determinam in fiecare deschidere
momentul de incovoiere M ca intr-o grinda simplu rezemata (fig.6):
M max

P * l0i 2
2
0,125 P * l0i 2 sau M min 0,125 gl0i
8

in raport de tipul incarcarii.Tipul incarcarii se determina de gruparile schemelor de

incarcare:1+2,1+3,1+4.Cind contruim diagrama momentelor,depinem valorile
momentelor pe reazem,le unum cu o dreapta si de ea suspendam ordonatele
momentelor de incovoiere in grinda siplu rezemata, cum este aratat in fig.6.
Nr.
Crt.
1

Schema de incarcare a
grinzi
2

Momentele pe reazeme ,kNm

M B1

M B2

MC2

3
-0.1121*
3493.2=-391.5

4
-0.0842*
3654.5=307.7

5
-0.0842*
3654.5=307.7

25

-0.0991*
3493.2=346.17

-0.0089*
3654.5=35.52

-0.0089*
3654.5=-35.2

-0.0131*
3493.2=-45.76

-0.0753*
3654.5=275.18

-0.0753*
3654.5=275.18

-0.1136*
3493.2=396.82

-0.0879*
365435=321.2

-0.0751*
3654.5=321.2

4
1+2
-737
343.2
1+3
-436
582.8
1+4
359.2
502.96
Nota.Analizind valorile momentelor de incovoiere pe reazeme pentru gruparile de
incarcari 1+2,1+3,1+4,observam ca in urma redestribuirii valorilor maximale ale
momentelor in gruparea 1+4 ca valoare de calcul devine momentul de incovoiere din
gruparea 1+2 (M=737KNm)

6. Calculul stlpului.
Determinarea sarcinelor de calcul
Dimensiunile sectiunii transversale a grinzii b h 35 70cm
Dimensiunile sectiunii stilpului bc hc 4050cm
M B1 (1 2) 737000 Nm ; M B1 (1 3) 436000 Nm ;
M B 2 (1 2) 343200 Nm ; M B1 582800 Nm ; H 3, 33m
Valorile forelor longitudinale totale (N) i de lung durat n diferite seciuni.
n seciunea de jos de la nivelul ncastrrii stlpului n fundaie.
Greutatea unui stilp Gc bc hc H f b 0, 4 0, 5 (3.33 0.15) 1,1 25000 19140 N
Atunci valoarea momentului de incovoiere :
1) pentru sectiunea de sus a stilpului
a) pentru combinarea de sarcini (1+2)
M II (1 2) [ M B1 (1 2) M B 2 (1 2)]

i1
1429.41
394*
153.68 KNm
i1 i2
1429.41 2235.12

b) pentru combinarea de sarcini (1+3)

M II (1 3) [ M B1 (1 3) M B 2 (1 3)]

i1
1429.41
146.8*
57.25 KNm
i1 i2
1429.41 2235.12

2) pentru sectiunea de jos a stilpului

M I (1 2) 0, 5M 1I (1 2) 0, 5-153.6 76.8 KNm
M I (1 3) 0, 5M 1I (1 3) 0, 5-57.13 28.56 KNm
26

Pentru sectiunea de sus:

6.9 6.75
6.9 6.75

) 6, 2 [0.52*0.25*(

)
2
2
2
2
3*0.32*0.2*6.2])* 25*1.1*0.95 1630.4KN
N l (4 1)*( g vl )l1l2 Gc Gb ) 1293.6 KN
N (4 1)( pl1l2 Gc Gb ) 3*(11.57 (

1,1 -

coeficientul de siguran al solicitrilor

b 25000 N / m3 - masa volumetric.
n numrul de etaje a cldirii;
P fora de calcul total care revine la 1m2 de planeu
f

6.1.Calculul capacitatii portante a stilpului din planul de incovoiere

N
Rb hc bc
m
;
As,tot
Rsc
b 2( sb b )* s =0.92
l0 (333 15)0, 7 243.6cm ;

rapotul l0 / hc 2.43 / 0.4 6.0 20

Raportul Nl / N 12936 /1630.4 0.79 ; Din tabela b 0, 92 si sb 0, 92
s

Rsc
0, 015365 / 6.75 0.54 deoarece s 0, 5 atunci primim b 0, 92
b 2 Rb

Aria necesara a armaturii longitudinale

As,tot

N
Rb hc bc 163.4*1000 7.7 *(100) 40 50
m

1 0.92
6.36cm 2
Rsc
365(100)

Dupa A3 alegem 4 16 A-III cu Asreal 8.04cm2 ;

6.2.Calculul capacitatii portante a stilpului in planul de incovoiere
M M max M 11 (1 2) 153.68KNm
N 1630.4 N ;
l0 / hc 0.7 *( H a) / hc 0.7 *(3.33 0.15) / 0.5 4.87 ;
A
8.04
s , real *100%
*100 0.4% 2.5% ; as 25mm ; asI 25mm ;
bc * hc
40*50
In calculul stilpului in planul de incovoiere se ia in consideratie influenta sagetii asupra excentricitatii
fortei longitudinale N. Aceasta se ia prin multiplicarea excentricitatii la coeficientul :
1
1

1,12
N
1630.4
, unde:
1
1
N crc
15000

Ncr- fotra critica de pierdere a stabilitatii prin flambaj

27

N crc 0,15

Eb bc hc
l0

hc

0,15 *

23 103 (100) 40 50
14966.1kN
6.792

Incit Ncr>Nmax putem afiram ca sectiunea stilpului h*b=50*40cm satisface conditia de

stabilitate.
Calculam valorile urmatoare:
M max 153.68

9.4cm
N max 1630.4
h0 c 50 2.5 47.5cm

e0

Excentricitatea totala:
e eo

hc
50
as' 1,12 9.4 2.5 33.02cm
2
2

Presupunem armarea stilpului fiind simetrica. Aria armaturii necesare se calcula in

dependenta de valoarea relativa a fortei longitudinale.
N
1630400

1.11
Rc bc h0 c 7.7 *(100) 40 47.5
R 0.6 ; Deoarece n 1.11 R 0.6 ,atunci
Rbh
(1 0,5 )
As As' c c 0 c m1
Rs
1
N *e
1630400*33.02
m1

0.77
2
Rc bc h0c 7.7 *(100) 40 47.52
(1 R ) 2 S R
a'
2.5
s
0.053 ; n
1 R 2 S
h0 c 47.5
n (1 0,5 n ) 0, 77 1,17 *(1 0,5 1,17)
s m1

0, 296
1
1 0, 053
(1 R ) 2 S R 1,11*(1 0, 6) 2 0, 296 0, 6
n

0,805
1 R 2 S
1 0, 6 2 0, 296
7.7 *(100) 40 47.5 0, 77 0,805(1 0,5 0,805)
AS AS'

40.8*0.305 12.22cm 2
365 100
1 0, 053
real
2
Admitem 3 bare 25 mm cu As 14.73cm ;
2*14.73
%
100% 1.47% 3% - procentul de armare longitudinal.
40 50

7.Calculul i construirea fundaiilor

7.1.Date pentru proiectare:
Adincimea de fundatie: d1=1m
Rezistenta de calcul a solului R0 = 328kPa.
Admitem beton de clasa B15: b 2 1( Rc 7.65MPa, Rct 0.75MPa)
Armatura fundatie: A-IIIcu Rs=350Mpa
Dimensiunile stilpului: h*b=50*40cm

7.2. Eforturile ce actioneaza asupra bazei

28

Valorile fortelor maxime si momentelui incovoitor la baza stilpului:

N max N 1630.4 KN

M max M 1 (1 2) 76.8KNm

Valorile normale ale eforturilor N fn si M fn

N max 1630400

1417730 N ;
1,15
1,15
M
76800
M fn max
66780 Nm ;
1,15
1,15

N fn

7.3.Calculul fundatiei la strapungere

7.3.1.Dimensionarea talpii fundatiei
Preliminar determinm dimensiunile laturii mai mici a tlpii fundaiei, reieind din cazul
solicitrii centrice:
b

N fn
R f m1

m 20kN / m 2 -

1417.73
2.14m
328 20*1

multiplu 300mm, adopt b 2, 4m ;

masa volumetric a materialului fundaiei i a solului de pe treptele

ei.

Avnd raportul laturilor

b
0,8 ,
l

obinem l= 3.0m.

Aria total a fundaiei:

A b l 2, 4 3, 0 7.2m 2

Momentul de rezisten a tlpii fundaiei:

W

bl 2 2, 4 3, 0 2

3.6m3 ;
6
6

Presiunea asupra solului:

Pn m d1

Ns M f

A
W

1417.73 66.78

(20 1969 18.5) kPa ;

7.2
3.6
235.4 KPa 1, 2 R0 1, 2 328 393.6.6kPa

Pn 20 1
Pn ,max

Pn ,min 198.4 KPa 0

Pn , m 216kPa R0 368kPa

7.3.2.Determinm nlimea fundaiei

nlimea de calcul h0,pl, se determin:
h0, pl 0,5bc

0,25bc2 (b ce cb2 )
1 r

Rbt
0, 75

3.19
Pmax 0.235
ce 0,5(l hc ) 0,5(3, 0 0,5) 1.25m
r

cb 0,5(b bc ) 0,5(2, 4 0, 4) 1, 0m

29

h0, pl 0,5 0, 4

0, 25 0, 42 (2, 4 1, 25 1, 0 2 )
0.5m ;
1 3.19

nlimea total a fundaiei va fi:

hpl h0, pl 0, 05 0,5 0, 05 0,55 ;
nlimea fundaiei trebuie s satisfac i condiiile constructive:
a) din condiiile de ncastrare a stlpului :
h pl 1,5bc h p 1,5 0,4 0,2 0,8m .
b) din condiia de ancoraj a armaturii longitudinale a stlpului n fundaie:
hpl 30d s hp 30 0, 025 0, 2 0,95m

Admitem nlimea fundaiei cu cea mai mare valoare:

hpl 1.05m (rotunjim multiplul la 30).
nlimea treptelor : hpl 1.05m , h0, pl hpl 5cm 105 5 100cm
h1 h2 30cm; h3 45cm . Presiunea de la stlp se transmite fundaiei prin piramida de
strpungere, format din limite duse sub 450.
Grafic determinam lungimile treptelor:
C3 =5 cm;
C3 = 30cm;
C2 = 80m;
C2 = 60m;
C1 = 110cm. C1 = 70m.
b1 b 2C3' 240 2 30 180cm - limea treptei a doua;
b2 b1 2C2' 240 2 60 120cm - limea treptei a treia.

7.4. Calculul armaturii talpii fundatiei

e0

Mf
Nf

66.78
0.047 m 47cm ;
1417.73

Valoarea momentului incovoitor in sectiunea I-I marginea stilpului.

6 e02 4 e0 c1

N f C 1

l
e2

M I I
2l
6 0, 047 4 0, 047 1,1

1417.73 1,12 1

3, 0
3, 02

282kNm
M I I
2 3, 0
2
1

Calculm coeficientul tabular 0

0

M I I
282.2*105

0, 003 0,999
Rb b2 h0,2 pl 7.7 *(100) 1201002
M I I
28220000
As1

8.07cm 2 ;
RS h0, pl 350 (100) 0,999 100

M II II

6 e0 4e0 C 2

N f C 22 1

l
l2

2l

30

M II II

6 0, 047 4 0, 047 0.8

1417.7 0.82 1

3, 0
3, 02

143.18kNm ;

2 3, 0
M II II
143180
0

0.011 ;
2 2
*Rc b1 (h01 h2 )
7.7 *(100) 180(30 30) 2
0,995 ;

As 2

M II II
143.18*105

6.85cm 2 ;
RS (h0,1 h2 ) 350 (100) 0,995 (30 30)

Alegem barele de armtur n dependen de cea mai mare arie din aceste 2seciuni.
Deci As=8.07cm2. Admitem pasul armaturii S=20cm.
Deci am obtinut plasa nestandarta cu aria armaturii egala in ambele parti: armatura A-II
cu 12bare de 10 mm cu pasul S=20cm.x15bare de diametrul 10 Aria reala este 9.42cm
si respectiv 11.7cm2

31