EXPLICAREA FUNCTIONARII MASINIICodurile de tip G ale masinii de frezat TOPPER TMV-510T Codul Grupa Functia G00 Deplasare cu avans rapid Gor Deplasare sau interpolare liniara cu avans de lucru G02 01 Finterpolare circulara in sensul acelor de ceasoric G03 Interpolare circulara in sens invers acelor de ceasomic Interpolare in evolventa Interpolare exponentiala Temporizare, oprire exacta Ciclu de prelucrare cu viteza ridicata G07.1 (GIO) Interpolare cilindrica G08 Citire in fata a programului G09 00 [Oprire exacta G10 Introducere de date programabile G106 ‘Recuperare si retragere scula Gu ‘Anulare introducere de date programabile G24 25 | Activare interpolare dupa coordonate polare GBA Dezactivare interpolare dupa coordonate polare GIs 17 [Anulare comanda coordonate polare G16 Comanda coordonate polare Gi7 Selectare plan XY Gis 02 [Selectare plan ZX G19 Selectare plan YZ G20 06 | Mod de Tucru in inch G2i Mod de Tucru in mm G22 04 | Activare functie de verificare stocare piese G23 Dezactivare functie de verificare stocare piese G25 24 [Dezactivare detectarea oscilatiei vitezei axului principal G26 ‘Activare detectarea oscilatiei vitezei axului principal G27 Verificare pozitiei punctului de referinta G28 Revenire la punctul de referinta G29 00 [Revenire de Ja punctul de referinta G30 Revenire la al 2-lea punct de referinta G30. Revenire la punctul de referinta variabil G3i Functie de sarire (executie prg. cu repetare Ja alta cota) G33 01 | Filetare cu cutitul G37 00 | Masurare automata a lungimii de scula G39, ‘Compensarea coltului pentru interpolare cireulara G40 ‘Anulare corectie de raza Ga 07__|Corectie de raza a sculei la stanga profiluluiCodul Grupa Functia Ga Corectie de raza a sculei la dreapta profilulat G40.1 (G150) [© Anulare verificare traiectorie normala G41 (GIS1) 19 | Activare verificare traiectorie la stinga (G42.1 (G152) Activare verificare traiectorie la dreapta G43 08 | Corectie de lungime a sculei , in directia +” G44 Corectie de Tlungime a sculei , in directia G45 Crestere corectie scula G46 00 [Deserestere corectie scula G47 Crestere dubla a corectici de scula G48. Deserestere dubla de corectie de scula G49 EP] 08 | Anularea corectiei de lungime a sculei G50 Py 11 [Anulare scalare’ G51 Scalare G50.1 TY) 22 [Anulare program in oglinda GSi1 Programare in oglinda G52 00 | Setarea sistemului local de coordonate G53 Selectarea sistemului de coordonate ale masinii G54 a Sclectarea sistemului de coordonate 1 G541 Selectarea sistemului aditional de coordonate pt piesa 14 [Selectarea sistemului de coordonate 2 G56 Selectarea sistemului de coordonate 3 G57 Selectarea sistemului de coordonate 4 G58 Selectarea sistemului de coordonate 5 G59 Selectarea sistemului de coordonate 6 G60, 00 | Pozitionare pe o singura directic Go Oprire exacta G62 15 | Depasire automata a colturilor G63 Mod de filetare G64 a Mod de taiat cu cutitul G65 00__ | Activare macro G66 12 | Activare modului macro G67 Dezactivare modului macro G68 16 | Coordonate de rotatie G69 o ‘Anulare coordonate de rotatie GB 09 | Ciclu de gaurire prin ciocanire G74 Ciclu filetare pe stinga G75 01 | Activare ciclu de rectificare G76 09__| Ciclu gaurire fina G77 Executie ciclu rectificare cu deplasare direct constanta G7. 01 — [Viteza constanta la suprafata pt. cick de rectificare G7 Viteza intermitenta la suprafata pt. ciclu de rectificare G80. a ‘Anulare ciclu inchis (gaurit, filetat, ete. ) G8i 09 — [Ciclu de gaurire, urmat de alezareCodul Grupa Functia G82 Ciclu de gaurire,ciclu de alezare pe stanga G83 Ciclu de gaurire prin ciocanire G84 Ciclu de filetare G8s Ciclu de alezare G86 Ciclu de alezare G87 Ciclu de alezare de intoarcere G88 Ciclu de alezare G89 Ciclu de alezare G90 03 Dimensiuni in coordonate absolute G91 Dimensiuni in coordonate incremental G92 00 Programare fata de punctul de zero absolut G92.1 Determinare sistemului de coordonate de lucru a piesei G94 05 Viteze pe minute G95 Viteza pe rotatie G96 13 | Control al vitezei constante pe suprafata. G97 Anularea controlului vitezei constante de suprafata GIB 10 Revenire la punctul initial in ciclu inchis G99 Revenire la punctul R in ciclu inchis G 160 20 | Anulare functia de verificare viteza (pt rectificare) G161 Activare functia de verificare viteza (pt rectificare) - pozitiile notate cu “0 “ sunt active la pornirea masiniiCodurile de tip M Ale masinii de frezat TOPPER TMV-510T Functia Oprire in program Oprire optionala in program Sfarsit de program Rotire ax principal spre dreapta Rotire ax principal spre stanga Oprire rotire ax principal Schimbare automata de scula Pornire lichid racire A Oprire lichid de racire Orientare ax principal Filetare rigida (dupa pas fara compensator) Sfarsit de program si revenire la prima pozitie din program Rotire magazie spre dreapta Rotire magazie spre stinga Pozitionare scula pentru schimbare (in pozitia verticala ) Pozitionare scula in magazie (in pozitie orizontala ) Activare numerotare cicluri de fabricatie Activare subprogram Sfarsit subprogram [Activare 100% viteza de avans |Dezactivare 100% viteza de avans Activare executie program in oglinda simetric Tati de_axa X Dezactivare executie program in in oglinda simetric faté de axa X__ Activare executie program in oglinda simetric fata de_axa Y | Dezactivare executie program in oglinda simetric fata de_axa YFunctiile tastaturii Tasti de resetare — Apasdnd aceastii tasta se reseteaz CNC-ul , RESET sistem, se anuleaza alarma , etc. Adrese si taste numerice Apisind aceste taste se introduc litere si cifre gi toate celelalte caractere necesare Cand adresa sau valoarea numerica este introdusa pe monitor cu aceastd tast& aceasta INPUT Tasta de introducere poate fi activat ca si comanda ce poate fi executatd Apiisfind aceasti tasta se sterg ultimele CAN ‘ast de anulare —_caractere sau simboluri introduse de pe monitor .Aceste taste sunt utilizate pentru a muta Taste de —_cursorul de la o pozitie € deplasarea —_laalta,, sensul de cursorului —_deplasare este dat de directia sagetilor PAGE * Aceste taste sunt folosite pentru a schimba ‘Taste de schimbare pagina de vizualizare a unui program . sensul a paginii de schimbare este dat de sensul sigetii . ¥ Tastele aflate sub monitor sunt taste ce execut comanda aflat in partea de jos a monitorului . Cele doua sageti din dreapta si din stanga sunt utilizate pentru a vizualiza alte comenzi aflate in partea de jos a monitorului , doar dac& acestea nu incap pe acesta . Taste functionale POS | Indica pozitia curenta a CNC — uluiin cazul apasirii tastei programul din memorie PROG fin cazul apasarii tastei * MDI” se pot introduce sau vizualiza datele introduse manual in sistem automat, se vizualizeaza valorile de comanda (programate) EDIT ” se poate scrie gi vizualiza La apiisarea pe aceasta tastd se afigeazii si pot fi modificate valorile SETTING ][de scula , de raz sau modificarea si afisarea variabilelor Apiisfind aceasti tasta se poate face setarea si afigarea parametrilor SYSTEM | de functionare ale masinii , vizualizarea datelor de diagnosticare a CNC-ului MESSAGE J Afisarea numarului de alarma GRAPH | Functii grafice , utilizabile la programarea mai rapid Chei de scriere a programului Apasdnd aceasta tasti se schimbi literele si cifrele din program , ALTER [unde se afla cursorul , cu cele noi introduse INSRT | Apasdnd aceasta tasta se introduc literele gi cifrele in programApasind acea: DELET | programe intregi tasti se sterg literele gi ciffele din program sau Sfirsit de linie daca se apasi aceasta tasti lt EOB | Simbolul “ /“ pentru linie stearsi Simbolul “#* pentru variabile utilizand macrouriCURS DE PROGRAMARE PE MASINI UNELTE CNC CAPITOLUL 1. NOTTUNI FUNDAMENTALE DESPRE. COMENZILE NUMERICE O firma este profitabila daca realizeaza produse competitive. In conditiile actuale ale economiei de piata si ale globalizarii pietelor, realizarea de produse la un pret redus si calitate ridicata nu este o sarcina usoara. Tendintele de dezvoltare a pietei produselor sunt caracterizate de urmatoarele cerinte de baza: ~ _variante noi de produse; - durata de existenta redusa a produsuluis - dimensiuni miei ale loturitor; ~ termene de livrare scurte; ~ _presiune ridicata asupra pretuluis ~ cerinte stricte de calita - _distrugere nepoluanta a produsului. Orice sistem de productie modem, ce are in vedere realizarea de produse competitive, trebuie sa raspunda necesitatilor crescute de productivitate,flexibilitate si fiabilitate. Tendintele firesti de scadere a costului de prelucrare, de crestere a productivitatii si a preciziei de prelucrare cer ca interventia umana sa fie din ce in ce mai mult eliminata. In acest caz, asta inseamna ca functiile operatorului uman de memorare, transmitere si receptionare a informatiilor privind procesul de prelucrare trebuie preluate intr-un anumit fel de alte elemente, ‘Comanda dupa program a unui sistem tehnologie de preluerare prin aschiere presupune existenta unui sistem de comanda care sa memoreze setul de informatii (programul) necesare conducerii sistemului tehnologic, iar apoi sa-l transmita acestuia in timpul si pe masura prelucrarii piesei Dintre sistemele de comanda dupa program care s-au impus in decursul evoluti ceficienta si siguranta in functionare, deosebim urmatoarele sisteme: - comanda prin intermediul camelor; = sisteme prin copiere dupa sablon: ~ _sisteme secventiale de programare; ~ comanda numerica NC. Procesul de prelucrare bazat pe comanda numerica este un proces in care fazele de prelucrare din cadrul operatiei sunt executate automat intr-o suecesiune specificata prin intermediul unui program NC, care contine toate informatiile geometrice si tehnologice privind deplasarile sculei. Masinile unelte cu comanda numerica sunt masini flexibile, trecerea de la prelucrarea unui tip de piese la altul, chiar in situatia celor mai complicate piese, se poate face foarte rapid, de la 0 zi la alta sau chiar in cadrul aceleasi zile, Astfel aceste masini se utilizeaza atat la productia de unicate cat si la productia de serie. “le prin1.1, ELEMENTELE DE BAZA ALE UNUI SISTEM NC/CNC Elementele componente de baza ale unui sistem NC/CNC sunt: + masina unealta: = echipamentul de comanda numerica; = _ programul NC/CNC Semifabricatul este fixat in dispozitivul de prindere al masinii unelte, iar scula este deplasata in raport cu piesa, in conformitate cu programul de prelucrare. O masina unealta comandata numeric este mai simpla din punct de vedere mecanic decat masina unealta clasica. Acest lucru se datoreaza in primul rand datorita lipsei cutiei de viteze si de avansuri, Rolul cutiei de viteze este preluat de arborele principal,care se poate roti cu valori continue ale turatiilor, iar rolul cutiei de avans este preluat de axele numerice,care deplaseaza clementele mobile ale masinii(saniile) cu valori continue ale vitezelor de avans. Saniile masinilor unelte cu comanda numerica se deplaseaza pe un sistem de ghidaje de alunecare sau de rostogolire. Avand in vedere vitezele de avans ridicate la masinile CNC de astazi, aceste sisteme trebuie sa fie rigide si sigure. Arborele principal fie ca roteste scula fie ca roteste semifabricatul, trebuie sa aiba rigiditate ridicata si rezistenta marita la vibratii. Avand in vedere posibilitatea de utilizare in aschiere a sculelor din materiale performante, pentru cresterea productivitatii, cerintele pentru turatiile arborilor principali sunt tot mai ridicate. Numarul sculelor utilizate de masinile unelte cu comanda numerica este mare, a unei scule cu 0 alta scula se realizeaza automat si au un sistem de schimbare a soulei de tip mana mecanica (in cazul centrelor de prelucrare verticale sau orizontale), Timpul de schimbare a unei scule este de ordinul secundelor, spre deosebire de masinile unelte conyentionale, unde schimbarea manuala a sculei este mare consumatoare de timp. Echipamentele de comanda numerica (controller) au progresat de la cele de tip NC (Numerical Control).aparute fa inceputul anilor 1950, bazate pe tuburi electronice, la cele de tip CNC (Computer Numerical Control), bazate pe microprocesoare. Functiile de baza ale unui echipament CNC sunt: - memorarea informatiilor necesare procesului de prelucrare, programului CNC si a altor date necesare procesului; - _ transmiterea acestor informatii elementelor de executie ale masinii CN ~ receptionarea semnalelor de la traductorii de deplasare sau a altor elemente de urmarire legate de desfasurarea procesului pentru realizarea feedback-ului Cele mai moderne echipamente CNC specifice pentru masinile unelte CNC sunt fabricate de firmele FANUC, SIEMENS, HAIDENHEIN, FAGOR, etc Programul CNC sau cum mai este denumit programul piesa este o lista completa de instructiuni pentru prelucrarea piesei. Acesta contine informatii precum pozitia finala a deplasarii sculei, tipul traiectoriei, viteza de avans, raza si lungimea sculei, turatia arborelui principal, ete. Programarea CNC se realizeaza in conformitate cu instructiunile echipamentului CNC al masinii inlocuiFluxul informational intr-un sistem CNC La o analiza a fluxului informational intr-un sistem CNC se poate spune ca acesta are loc in doua etape si anume : - prelucrarea externa a informatiilor, unde pe baza informatiilor din desenul de executie al piesei si eventual din fisa tehnologica/planul de operatii, se elaboreaza programul CNC al piesei, iar in functie de masina unealta CNC in cauza si programul in cod masina. + prelucrarea interna a informatiilor.cuprinzand transmiterea spre masina uunealta, in vederea realizarii piesei, dupa ce programul piesei a fost incarcat in echipamentul NC/CNC. Programul CNC se poate elabora cel mai adesea, prin programare manuala, sau prin programare asistata de calculator, utilizand un sistem de tip CAM (Computer Aided Manufacturing) Programul CNC se incarca in memoria interna a CNC-ului, De asemenea se incarea si alte date legate de piesa de prelucrat, de sculele utilizate in prelucrare,ete. Informatiile privind prelucrarea sunt de mai multe tipuri, de baza fiind urmatoarele: a) informatii de deplasare ale elementelor mobile ale MUCN; b)_informatii tehnologice referitoare la parametrii regimului de aschiere; ©) informatii pregatitoare referitoare la tipul deplasarilor, la modalitatile generale si specifice de programare, ete; 4d) informatii auxiliare care inlesnesc unele maneyre si miscari ale masinii Masina unealta CNC prelucreaza informatiile memorate prin programul CNC, realizat in conformitate cu sintaxa CNC-ului, transformandu-le in limbaj masina, deoarece acesta este Jimbajul oricarui calculator-codul binar. Cand se creeaza un program CNC, programatorul, respectiv operatorul masinii CNC, nu trebuie sa stie limbajul masina, ci doar limbajul comenzii numerice. Operatorul masinii unelte CNC are mai putine atributi, in comparatie cu muncitorul de Ja masina unealta clasica dar mai importante si anume: incarcarea programului in memoria RAM a CNC-ului, prinderea si desprinderea piesei in/din dispozitivul; de prindere, fixarea sculelor in suportul de lucru (cap revolver, magazin de scule,etc.), setarea pozitiei piesei, introducerea corectiilor de scula, supravegherea intregului proces de prelucrare, eventualele masuratori necesare prevazute prin program, etc.SISTEME DE COORDONATE, In scopul de a programa diferite pozitionari ale sculei in spatiul de lucru al masinii-unelte CNC, pentru a realiza suprafetele din desenul piesei, este necesar un sistem de referinta 1.3.1. Sistemul cartesian de coordonate Prelucrarea suprafetelor unei piese pe o masina unealta cu comanda numerica se realizeaza prin programarea deplasarilor sculei in raport cu sistemul de coordonate cartezian, legat de piesa. Sistemul de coordonate cartezian are trei axe de coordonate perpendiculare intre ele. Sensul pozitiy al axelor sistemului cartezian este dat de “regula mainii drepte”. {In figura 1.9 sunt ilustrate axele la 0 masina de frezat. Degetu! din mijloc indica sensul pozitiv al axei Z, degetul mare arata sensul pozitiv al axei X, iar degetul aratator sensul pozitiv al axei Y. Modul in care sunt atribuite axele de coordonate diferitelor axe numerice se face dupa urmatoarele reguli - Axa Z de miscare este identica sau paralela cu cu axa arborelui principal al masinii, ‘Axa Z este identica cu axa semifabricatului la masinile ce prelucreaza suprafete de revolutie, cum ar fi strungurile si masinile de rectificat rotund, in timp ce Ia masinile de frezat, centrele de prelucrare, axa Z este identica cu axa sculei. Sensul pozitiv al axei Z corespunde deplasarii care conduce la marirea distantei dintre scula si semifabricat. - Directia axei X la masinile la care se roteste piesa (strunguri, masini de rectificat rotund,ete.) este directia radiala si paralela cu ghidajele saniei transversale, iar sensul pozitiv al axei este sensul care corespunde cu retragerea sculei fata de piesa, La masinile la care se roteste scula, axa X de miscare este in majoritatea cazurilor orizontala si paralela cu suprafata de asezare a piesei, reprezentand axa principala de deplasare in planul in care se realizeaza prelucrarea piesei si perpendicular pe directia pe sculei. In acest caz se pot evidentia urmatoarele situatii deosebite: + daca axa Z este verticala, sensul axei X este pozitiv atunci cand scula se deplaseaza relativ spre dreapta fata de piesa, judecand cazul stand in fata masinii ; ~ daca axa Z este orizontala, sensul pozitiv al axei X este dat de deplasarea relativa spre dreapta a sculei fata de piesa, judecand cazul cand se priveste dinspre arborele principal spre piesa. - Axa Yden sens direct. Sistemul de axe de coordonate X,Y, Z astfet definit se numeste sistem primar. Daca exixta deplasari paralele cu axele primare, atunci sistemul se numeste secundar, axele fiind codificate cu U, V, W sau sistem tertiar cu axele P, Q, R. Pe langa axele liniare numerice ale masinilor unelt CNC pot exista si axe numerice cis Rotatiile in jurul axelor X, Y, Z formeaza sistemul de axe circulare A, B, C. Sensul pozitiv al axelor numerice circulare A, B, C este dat de regula burghiului. scare este perpendiculara pe axele X si Z, formand cu aceasta un triedru deicu ei in aire. neez mnate onsul pte”. iifloc axel ntate 902- 2, un asini- | | | | | Noyiuni fmdamentale despre comenzile numerice Fig. 1.9, Sensul pozitiv al axelor de coordonate dat de regula méinii drepte Pentru pozitionarea sculei, de exemplu in punctul Py, la strungurile CNC si masinile de rectificat rotund CNC se utilizeaza sistemul de coordonate X si Z (fig. 1.10), iar pentru pozitionarea sculei in punctul Pj, la masinile de frezat si centrele de prelucrare CNC, se utilizeaza sistemul de coordonate X, Y si Z (fig. 1.11) Sensul pozitiv de deplasare a elementelor mobile ale MUCN este sensul care duce la depla relative intre sculé si pies de sens pozitiv, fafa de sistemul de axe al piesei. Literele X, Y, Z sunt utilizate pentru10 Telmologii de prelucrare eu CNC Fig, 1.18. Sensul pozitiv al axelor circulare numerice Cu cat numarul axelor numerice ale unei masini-unelte este mai mare, dar mai ales cu cét numérul de axe care se deplaseaz simultan si corelat este mai mare, cu atat posibilitagile de prelucrare sunt mai mari Bine-nteles, preful de cost al maginii creste proportional cu cresterea humarului de axe. Figura 1.19 prezinti un centru de prelucrare orizontal cu4 axe numerice, 3 axe liniare X, Y, Z si o axa circular& B (rotafie in jurul axei Y). Aceasté axi B este esentiala la centrele de prelucrare orizontale, pentru pozitionarea pieselor prismatice in vederea prelucrit pe toate fejele de lucru dintr-o singura prindere. {in figura 1.20 este reprezentata posibilitatea echiparii unui centru de prelucrare vertical cu 5 axe numerice. in acest caz, scula poate realiza 2 rotafii A si B in jurul axei X si Z. Din punet de vedere al aschierii, nu are importanfa cine se deplaseaza, scula sau piesa, importanta este miscarea relativa dintre sculd si pies. Figura 1.21 prezinta posibilitatea echiparii unui centru de prelucrare vertical cu 6 axe numerice. in acest az, piesa poate fi rotita in 3 axe numerice rotative, A, B si C.1.3.2. Sistemul polar de coordonate Coordonatele polare se pot utiliza in situatia in care in sistemul de cotare al piesei, parti ale acesteia sunt masurate cu ajutorul razei si unghiului.Punctul de la care incepe masurarea se numeste pol. Desi sistemul de coordonate cartezian este utilizat in marea majoritate a cazurilor,uneori este mai simplu sa pozitionezi scula in sistemul de coordonate polar. Acest lucru apare in situatia pieselor ce contin elemente de tip arce circulare sau unghiuri. In timp ce in sistemul de coordonate cartezian se pot descrie puncte in spatiu, in sistemul de coordonate polar se pot descrie punete in plan. Intr-un sistem de coordonate polar, un punct este definit prin vectorul razei si unghi. Unghiul este masurat de la partea pozitiva a axei X. Echipamentele CNC avansate permit programarea si in sistemul de coordonate polar. Unele echipamente CNC pot sa accepte introducerea directa a coordonatelor polare si caleuleaza automat coordonatele carteziene, Daca masina nu are o asemenea posibilitate, atunci programatorul trebuie sa converteasca coordonatele polare in coordonate carteziene, utilizand funetiile trigonometrice. Masinile unelte CNC mai noi pot opera atat in sistem metric cat si in inch. 1.3.3. Originea sistemului de coordonate cartezian Deplasarile sculei pot fi raportate fie la sistemul de coordonate apartinand masini ( OuXw Zs, fie la sistemul de coordonate apartinand piesei (Or XrYp Ze ). De regula raportarea deplasarilor sculei se face la sistemul de axe al piesei, deoarece pentru elaborarea unui program CNC de prefucrare a unei piese se programeaza deplasarile sculei fata de sistemul de coordonate al piesei, aceasta considerandu-se fina, Se judeca astfel pentru a usura programarea, pentru ca in realitate, in timpul aschierii se deplaseaza fie scula fie piesa, dar important din punctul de vedere al aschierii este deplasarea relativa dintre scula si piesa. Originea sistemului de coordonate asociat masinii unelte, Om , poarta denumirea de originea masini, nulul masinii sau punctul de zero al masinii.Pentru orice masina unealta cu comanda numerica, originea masini reprezinta un punct fix si bine precizat odata cu montarea traductorilor de deplasare la montajul masinii,punerea in functiune a masinii , respectiv efectuarea tuturor reglajelor in regim de masina comandata numeric de catre fabricantul masinii. Orice ceplasare a sculei este masurata de la acest punct. CNC -al stie in orice moment distanta de la pozitia sculei la punctul de origine al masin La punerea sub tensiune a masinii, pe afisajul CNC-ului apar valori aleatoare pe axe, La operatia de sincronizare, prin apasarea tastei corespunzatoare axei,elementele mobile ale masinii(saniile) se deplaseaza in extremitatile axelor, fie in originea axei, fie in extremitatea opusa (punct de sincronizare). La atingerea unui microcontact de sincronizare pe fiecare axa, afisajul CNC-ului revine la zero sau arata o valoare maxima de deplasare pe axa respectiva(punctul de sineronizare), acest lueru depinzand de tipul masinii unelte CNC. Originea masinii este actualizata de echipament dupa operatia de sincronizare a axelor. Dupa aceasta operate, valorile deplasarilor pe axe de pe afisajul CNC-ului sunt distante de la punetul de referinta a suportului sculei la originea mas oSLa strunguri si masini de rectificat rotund originea masinii Om, de regula se afla la intersectia axei Z cu suprafata frontala a arborelui principal. La freze si centre de prelucrare CNC,originea masinii pe axa X si Y, cel mai adesea, se afla la un colt al mesei masinii jar pe axa Z se afla in pozitia de schimbare a sculei Originea sistemului de coordonate asociat piesei, Or, poarta denumirea de originea sei, sau punctul de zero al piesei, Acest punct poate fi ales arbitrar, oriunde pe piesa. De obi se alege la o extremitate a piesei, la centrul piesei, daca aceasta este simetrica sau intr-un punct care face ca programarea sa fie mai usoara, Pentru piesele complexe se pot alege mai multe origini ale piesel. Dupa pozitionarea (asezarea.orientarea,centrarea.etc.) piesei fata de sistemul fix de coordonate al masinii (in dispozitivul de prindere al masinii), trebuie comunicat echipamentului CNC pozitia acestei origini a piesei, adica distanta intre Ow si O Acest lucru este necesar deoarece programarea (deplasarile sculei) se realizeaza fata de sistemul de coordonate al piesei. Modalitatile de determinare a cestei distante difera in functie de tipul masinii si al echipamentului CNC. In cazul strungurilor CNC, distanta dintre Ow si Or este posibil de determinat prin simpla ‘masurare a acesteia cu sublerul si se introduce intr-o memorie specifica a CNC-ului Determinarea originii piesei, in cazul prelucrarilor pe masini de frezat si pe centre de preluerare CNC, se poate realiza prin mai multe metode manuele. O prima metoda consta din realizarea urmatorilor pasi se introduce o scula de control cu diametru si lungime cunoscute in portscula adecvata din arborele principal; = se inainteaza cu viteza de avans din ce in ce mai mica (eventual cu valori inerementale de 1000, 100, 10, 1 um) in apropierea piesei si se atinge fata piesei cu varful sculei; daca piesa este fragila.se interpune inire piesa si scula un adaos de valoare cunoscuta; = se procedeaza identic si se ating celelalte doua fete ale piesei; = seccitese valorile de pe afisajul CNC-ului la fiecare atingere a sculei a celor 3 laturi ale piesei si tinandu-se cont si de raza sculei, se introduc aceste valori de la tastatura echipamentului in registrii de memorie adecvati acestui scop. alta metoda pentru determinarea originii piesei,asemanatoare cu prima, este aceea prin care se poate utiliza in loc de o scula de control,un dom de control, si acesta cu lungime si diametru ‘d ‘cunoscute. Atingerea piesei cu dornul de control se realizeaza in acest caz interpunandu-se intre acesta si piesa o cala cu latime “h” cunoscuta. Xo = Xasaar + d/2 +h Yo = Yass + d/2+h O metoda mai rapida si mai precisa de determinare a originii piesei, in cazul prelucraritor pe masini de frezat si centre de prelucrare CNC, este aceea prin atingerea piesei cu o sonda de palpare 3D. 1.3.4. Sisteme de control al deplasarilor in comanda numerica In funetie de felul in care scula se afla in raport cu piesa,de tipul si forma traiectoriei sculei, etc,, se pot deosebi trei sisteme de baza de control al deplasarilor in comanda numerica: 6a) deplasarea de pozitionare sau programare punct cu punet. In acest caz, scula se pozitioneaza de la un punct la altul pentru na desfasura operatii de tipul gaurire, lamare, tarodare, alezare, etc; b) deplasare liniara sau programarea liniara. Aceste sisteme sunt capabile sa deplaseze scula in aschiere paralel cu una din axele de coordonate cu o anumita viteza de avans. Deplasarea pe axe poate fi facuta succesiv, nu simultan; c) deplasarea de conturare sau programarea traiectoriei continue. In acest caz, scula se poate deplasa in aschiere simultan si corelat dupa cel putin 2 axe. Scula este deplasata cu o anumita viteza de avans. Acest lucru se realizeaza prin interpolare. La oricare tip de deplasare, programatorul trebuie sa programeze scula intr-o directie cunoscuta, Intr-o deplasare elementara scula se deplaseaza intre doua puncte de coordonate,intre punetul initial si punctul final al deplasarii. Interpolatorul asigura corelarea deplasarilor simultane ale organelor mobile ale masinii.Toate echipamentele CNC dispun de un interpolator circular si Tiniar. Interpolarea presupune furnizarea informatiilor privind modul in care trebuie sa se deplaseze simultan saniile, astfel incat scula, in procesul de prelucrare, sa genereze traiectoria dintre doua puncte apartinatoare profilului de prelucrat Posibilitatile de prefucrare ale unei MUCN, mai ales din punct de vedere al complexitati suprafetelor, creste odata cu cresterea numarului axelor numerice ale masinii, a numarului de axe care se deplaseaza simuttan si mai ales a numarului de axe care se deplaseaza simultan si corelat, Astfel exista prelucrari in 2 axe, 2% axe, 3 axe, 4 axe, 5 axe, si6 axe. In comparatie cu prelucrarile pe masini-unelte conventionale, masinile-unelte CNC ofera cateva avantaje,printre care aminti = flexibilitate completa ~ pentru producerea unei noi piese este nevoie doar de programul CNC al piesei ~ concentrarea mai multor operatii,realizate pe mai multe masini-unelte conventionale intr-o singura operatie, realizata pe masinauneaita CNC, De asemenea, este posibila concentrare mai multor faze in cadrul unei singure operati, respectiv prindere a piesei; ~ precizie de prelucrare inalta: erorile cauzate de operator sunt reduse: = posibilitatea de prelucrare a pieselor complexe; - _ productivitate inalta prin reducerea timpilor ajutatori (timpul de prindere a piesei, de masurare,schimbarea automata a sculei, compensarea uzurii sculei, ete.) Dezavantajele MUCN sunt: = pretul de cost este mare; - mentinerea in functionare este costisitoare; = personalul responsabil cu proiectarea tehnologica si operarea masinii necesita instruire temeinica. Comanda numerica impreuna cu tehnologiile prospere ale microelectronicii si calculatoarelor, au revolutionat prelucrarea prin aschiere, devenind forta conducatoare din industria prelucrarii metalelor, imbunatatind nivelurile de productivitate.2.1. Consideratii generale Pentru operatiile de prelucrare pe masini-unelte CNC, tehnologul programator trebui sa elaboreze programul CNC de prelucrare a piesei, care cuprinde o operatie dintr-o singura prindere. Daca la prelucrarea pe o masina-tnealta clasica tehnologia de prelucrare nu este foarte detaliata,la prelucrarea pe o masina unealta CNC descrierea tehnologiei de prelucrare trebuie facuta la cele mai mici detalii, fiind descrise informatiile, inprimul rand cu caracter geometric si tehnologie,privitor la toate miscarile seule Un operator de masina unealta CNC trebuie sa cunoasca, pe langa tehnologia clasica, notiuni de operare CNC si unele notiuni de programare CNC. 2.2, Elaborarea programului CNC 2.2.1.Sisteme de codificare Pentru ca echipamentul CNC sa poata interpreta informatiile din programul de prelucrare,ta claborarea acestuia, tehnologul programator trebuie sa utilizeze un sistem de codificare. In prezent se utilizeaza doua sisteme de codificare si anume : cod EIA si cod ISO. Fiecare din aceste sisteme de codificare contin urmatoarele caractere utilizate : 1. Numerele de la 0 la 9: 2. Literele de ta A la Z (litere m: 3. Operatori matematici si fum + adunare; = scaderes * inmultire; /impartire; DIV impartire.numai pentru variabila de tipul INT(intreg); MOD produce un rest al impartirii INT; ex. 3MOD4=3; SING) sinus; COS{) cosinus: TAN() tangenta; ASIN() aresinus; ACOS() arecosinus; ATAN() arctangenta; SQRT() radical; ABS() valoare absoluta; POT() ridicare la patrat; ‘TRUNC() trunchiere la intreg; ROUND() rotunjire la intreg; LN() logaritm natural EXP() functia exponentiala; 4, Caractere speciale: i si mici);% caracterul inceput de program; - punet zecimal; . virgula, separator de parametri; + inceputul comentariului; (pentru scrierea in paranteze aparamettilor sau expresiilor; ) pentru scrierea in paranteze aparamettilor sau expresiilor; [pentru scrierea in paranteze a adreselor sau a indicilor; } pentru scrierea in paranteze a adreselor sau a indicilor; mai mare decat; {raza principala,sufixul inscriptiei,operati in lant, / omiterea frazei (impartire); “ ghilimele duble, identificator pentru sir de caractere; $ identificatori variabile de sistem; _ semnul underscore pentru litere; # semnul diez; & caracter de format,uneori are acelasi efect ca blancul; ‘? rezervat; trezervat; LF sfarsit de fraza; ‘Tab caracter-separator; Space. 2.2.2. Elemente ale limbajului de programare Programul de prelucrare , denumit si program piesa sau prpgram NC/CNC, este alcatuit itr-o succesiune de fraze NC, blocuri NC sau linii program, scrise sub forma simbolica,indicate in ordinea fireasca de executie a fazelor/miscarilor sculei din cadrul operatiei respective. O fraza ‘NC reprezinta un pas al preluerari. Instructiunile sunt scrise in fraze sub forma de cuvinte NC. jecare fraza NC se compune din unul sau mai multe cuvinte NC. Deregula, fraza NC descrie 0 miscare elementara a sculei, Adresa defineste memoria (registrul) sau circuitul de executie din unitatea de comanda in care trebuie sa ajunga o anumita informatie, iar grupul de ciffe defineste continutul informatie Sirul de cifre poate avea semn si punct zecimal. Semnul este asezat intotdeauna intre adresa si sirul de cifre. Semnul plus (+) nu este necesar sa fie specificat. Modul in evare sunt dispuse cuvintele in fraza NC si continutul acesteia definese formatul de programare. Pentru elaborarea programului NC se programeaza deplasarile (miscarile) sculei fata de ‘emul de coordonate al piesei. Punctul programat al sculei este in functie de geometria sculei si tipul proluerarii. La strunjire de regula, punetul programat este varful teoretic al cutitului, rezultat Ja intersectia tangentelor la cercul razei de varf a sculei,tangente paralele cu axele de coordonate, La frezare punctul programat este dat de varful, respectiv centrul sculei. Pentru programarea miscarilor sculei utilizand un sistem de codificare(de regula ISO) .ttebuiese date toate informatiile pentru ca miscarea sculei sa poata realiza prelucrarea din punct de 9.vedere tehnic, Astfeltrebuie mentionate in primul rand informatiile geometrice (coordonatele punctului final) si tehnologice de deplasare a sculei, dar si alte tipuri de informatii privitoare la tipul ‘raiectoriei sau, de exemplu la sensul de rotatie a arborelui principal, utlizarea lichidului de racire, ete. Fraza NC= bloc NC= Tinie program Nr. | Informatit Informat Informatit —[Tnformatit fraza__|_pregatitoare geometrice | tehnologice _| auxiliare N20 Got 36.631 Y22.500 90 S950 M03 X 36.651 ‘Adresa continut Cuvant NC Tipul informatiilor dintr-o fraza NC 2.2.3 Cuvinte NC, adrese NC si semnificatia lor Adresele,respectiv cuvintele NC prin care se descriu de fapt diferite functii de pretucrae specifice masinilor unelte CNC, se pot impart in 4 tipuri de baza,corespunzatoare tipului informatiilor care le descriu, si anume : geomettice, tehnologice, pregatotoare si auxiliare 2.2.3.1 Adrese geometrice Prin adresele, respectiv cuvintele NC geometrice, se desciru informatiile sculei. Adresele cele mai utilizate pentru desemnarea pozitiilor sculei pe axele liniare sunt X, Y, Z, iar pentru axele circulare sunt A, B si C. Pentru deplasarile sculei pe axele paralele cu X, Y, si Z se utilizeaza adresele U, V si W. de regula adresele geometric sunt formate dintr-o singura litera. La echipamentele CNC evoluate, o adresa geometrica poate fi formata din mai multe litere. Programarea continutului adreselor geometrice liniare pentru echipamentele CNC se face in sistemul zecimal simplu, De exemplu, pentru un format de cuvant NC “X+4.3” , deplasarea maxima ce poate fi programata este de +9999.999 mm. Spre deosebire de miscarile sculei pe elemente de forma geometrica liniara, unde sunt suficiente informatiile geometrice legate de coordonatele punctului final al deplasari, la miscarile sculei pe elemente pe elemente de forma geomatrice precum arcele de cere, pe langa coordonatele punctului final al deplasarii, mai este nevoie si de alte informatii geometrice. Aceste informatii geometrice pot fi desemnate prin adresele I, J, si K, reprezentand parametrii de interpolare -10- vind deplasarileccorespunzatori adreselor X, Y, si Z. Parametrii de interpolare I, Ji K pot avea semnificatii diferite funetie de echipamentul CNC. La prelucrarile pe strunguri CNC, adresele I, J si K pot fi folosite si pentru a desemna pasul unui filet. Desigur intr-un asemenea bloc NC, mai trebuie dat si un cuvant NC pregatitor, care sa desemneze aceasta situatie specifica. O alta adresa geometrica care poate fi folosita este adresa R. Ea poate reprezenta, de exemplu la strunjire, o raza de racordare intre doua elemente liniare. La prelucrarile pe masini de frezat si centre de prelucrare CNC, adresa R poate desemna un plan de referinta cicluri fixe, adica o granita dintre 0 deplasare liniara cu avanz rapid si una cu avans de lucru (ciclurile fixe de gaurire, lamare, filetare, alezare, etc.). In acest caz adresa R este rezervata pentru desemnarea parametrilor. De asemenea, adresa B poate fi utilizata la prelucrarile pe strunguri CNC pe post de adresa geometrica, pentru a desemna o tesitura, 2.3.2. Adrese tehnologice Prin adresele, respectiv cuvintele NC tehnologice, se programeaza parametrii tehnologici ai regimului de aschiere pentru scula utilizata, Adresa T (Tool) codifica schimbarea unei scule cu alta. Schimbarea se realizeaza automat la centrele de prelucrare sau la strangurile CNC cu cap revolver. Odata cu schimbarea sculei, in functie de tipul echipamentului CNC, pot fi actualizate sau nu si corectiile sculei. ‘De regula avand in vedere ca pentru prelucrarea unei piese pe centrele de prelucrare nu este nevoie de mai mult de 100 de scule, codificarea acestora se face cu doua cifre (Tax). De exemplu, T15 va comanda selectarea sculei cu numarul 15 din magazin, La preluerarile pe strunguri CNC, codificarea sculei se face cu 4 cifre (Txxyy), desi sunt echipamente unde codificarea este similara cu cea de la centrele de prelucrare. Primele doua cifte desemneaza numarul sculei iar ultimile doua cifre desemneaza o posibila corectie de uzura a scule ‘De exemplu T0303 va comanda rotirea capului revolver pe pozitia sculei nr.3, actualizandu-se odata cu aceasta perechea de corectie. Adresa S (Speed), in general ,codifica turatiile arborelului principal care poate roti scula sau piesa. La masinile unelte NC/CNC unde arborele principal este antrenat de cutia de viteze, codificarea turatiei se face cu doua cifre (Sxx). In acest caz codificarea se numeste codificare simbolica, de exemplu: - n=36 rov'min se codifica prin $01 sau S1; 0 rovmin se codifica prin $02 sau S2. La masinile unelte CNC actuale, unde turatiile arborelului sunt continue (lipsesc cutiile de viteze), se utilizeaza codifiearea directa. Continutul adresei reprezinta valoarea turatiei, de regula ‘cu patru cifte (Sxxxx). De exemplu, 0 valoare a turatiei sculei de 6000 rot/min se codifiea prin $6000. La prelucrarile pe strungurile CNC exista posibilitatea de a programa sub adresa S, pe tanga turatia piesei si viteza de aschiere. De exemplu, 0 viteza de aschiere a sculei de 125 m/min se programeaza prin $125. acest mod de programate este recomandat la prelucrarile frontale sau de finisare a suprefetelor profilate. In acest caz.de programare, CNC-ul modifica continuu turatia piesei, in functie de marimea diametrului pe care se afla scula, in scopul mentinerii unei viteze de “leaschiere constante. In blocul NC in care se programeaza viteza de aschiere si nu turatia, trebuie programata si o functie pregatitoare specifica pentru acest scop. La stunjire, pentru a deosebi un mod de programare de altul cu ajutorul adresei S, trebuie programata si functia pregatitoare (G96). ‘Adresa F (Feed) se utilizeaza pentru codificarea vitezei de avans/avansulvi. Pentru programarea vitezei de avans la prelucrarile pe masini de gaurit, freze si centre de preluerare NCI/CNC mai vechi, prevazute cu cutii de avansuri, se utilizeaza codifiearea simbolica, De exemplu : + vi=19 mm/min se codifica prin FO] sau Fl; + ve= 22,5 mm/min se codifica prin FO2 sau F2. In cazul codificarii directe, sub adresa F se programeaza valoarea reala a vitezei de avans, de exemplu pentru o viteza de avans a sculei de 245 mm/min se programeaza F245. In unele situati, la prelucrarile prin strunjire, dar sila prelucrarile prin frezare, se poate programa si avansul de acshiere, nur numai viteza de avans. Adresa pregatitoare G95 deosebeste 0 situatie de programare de alta, De exemplu, un avans la strunjire sau un avans pe rotate la frezare de 0,35 de mm/rot se programeaza F0.35. 2.2.3.3. Adrese pregatitoare ‘Adresele pregatitoare, dupa cum le este si numele, “pregatesc” sau aduc echipamentul CNC in starea corespunzatoare realizarii miscarii (comenzii) precizate prin celelalte cuvinte NC (informati) din cadrul frazei. buna parte din functile pregatitoare au un caracter general, in sensul ca se regasese Ia toate ‘echipamentele CNC , indiferent ca este vorba de strunjire, frezare, rectificare ete., iar o alta parte.de regula mai mica, au caracter specific, in sensul ca se regasese numai la anumite tipuri de prelucrari si echipamente. Acest lucru este influentat si de generatia echipamentului CNC. ‘Numarul maxim de cifre dupa adresa este de obicei doua ( Gxx- de la G00 Ia G99 ), iar la echipamentele CNC performante, numarul de cifre dupa adresa este 3 .adica format ( Gxxx ). Pentru o utilizare eficienta, functile pregatitoare (cuvinte NC) sunt impartte in grupe. Intr-o fraza NC nu poate fi programata decat 0 singura functie din cadrul grupei respective. Impartirea in grupe este facuta deoarece echipamentul care executa comenzile, in urma citirii unei fraze NC, sa- si poata mentine activa functia care a fost programata intr-o fraza si in fraza urmatoare, fara a mai fi programata, Numarul si specificatia functiilor pregatitoare sunt in concordanta cu tipul si performantele echipamentului CNC. La toate echipamentele NC/CNC, in prima grupa intra functiile ce specifica tipul traiectoriei si felul deplasarii, cu avans de lucru sau cu avans rapid. Functiile din aceasta grupa sunt functiile care se programeaza sau sunt active in fiecare fraza NC. Acestea sunt : G00 - interpolare finiara cu avans rapid; GOI — interpolare liniara cu avans de lucru; G02 — interpolare circulara in sensu! acelor de ceasornic; (G03 — interpolare circulara in sens invers acelor de ceasornic. grupa de functii pregatitoare care se regasesc la toate tipurile de echipamente de la masinile de frezat, respectiv centre de prelucrare, este cea in care se alege planul de interpolare, si anume : GI7 — selectie plan de lueru XY; GI8 ~ selectie plan de lueru YZ; G19 - selectie plan de lueru XZ. “12Grupa continand functiile G40, G41 si G42 se refera la corectiile de raza ale sculei, iar grupa continand functiile (codurile) G90 si G91 se refera la modurile de programare in sistem absolut sau in sistem incremental. 2.2.3.4. Adrese auxiliare Aceste adrese codifica informatii referitoare la masina unealta, precum rotirea arborelui principal, pomirea/oprirea lichidului de racire, schimbarea sculei, modul de desfasurare a programului etc. Ca si adresele pregatitoare, obuna parte din adresele auxiliare au un caracter ‘general, in sensul ca se regasest la toate tiputile de echipamente CNC, indiferent ca este vorba de strunjire, frezare sau rectificare, iar o alta parte, in general mai mica, au caracter specific, in sensul cca se regasese numai la anumite tipuri de echipamente, Si adresele auxiliare sunt date pe grupe. In prima grupa se afla M00, M01, si M02. M00 si MOL oprese programul oriunde in desfasurarea lui, M02 marcheaza sfarsitul programului. Grupa a doua M03, MO4 si MOS contine functiile privitoare la rotirea arborelui principal in sensul acelor de ceasomic, in sens invers acelor de ceasomnic si oprirea arborelui principal. Grupa a treia contine doar adresa M06 care codifica schimbarea sculei. 2.2.3.5. Alte adrese/euvinte NC Adresa N este utifizata pentru indicarea numarului frazei, folosindu-se de obicei 4 cifte ( Nxxxx ). Alegerea numerelor de fraza este la latitudinea programatorului, dar se recomanda a nu se folosi numerotarea din unitate in unitate pentru a putea fi inserate anumite fraze in cazul ‘modificarilor in program. Simbolul backlash “/” pus in fata unor fraze din program determina ‘ocolirea acestora la executia programului. Adresa D este utilizata de cele mai multe echipamente CNC ale centrelor de prelucrare, dar si de unele echipamente ale strungurilor pentru indicarea corectiilor de scula, folosindu-se de obicei 2 cifre ( Dxx ), de la DOO la D99, Adresa L este utilizata pentru specificarea subprogramelor care intra in alcatuirea programelor piesa. Adresa P este folosita de uncle echipamente CNC pentru desemnarea unor parametri in alcatuirea programelor, in schimb alte echipamente utilizeaza pentru programarea parametrilor adresa R. Adrescle E si H pot fi utilizate de unele echipamente CNC pentru specificarea unui numar de repetari ale unor ftaze, in schimb alte echipamente utilizeaza pentru aceasta adresa P. ‘Adresele R ,Q, pot fi utilizate de unele echipamente pentru desemnarea razei sau plan de siguranta, adancime de patrundere in cazul ciclurilor fixe Identificatorii sunt functii cu acelasi inteles casi cuvintele dintr-o fraza NC. Identificatorii pot fi: variabile (variabile de sistem sau variabile utilizator), subprograme, cuvinte cheie, adrese DIN cu mai multe litere si adrese de salt, Identificatorii trebuie sa fie unici si sunt compusi din pana la 32 de caractere. Pot fi utilizate litere, caracterul *_” si numere. Exemple de identificatori: MSG — introducerea unui mesaj important; MIRROR ~ prelucrati simetrice sau in og! CHF — programarea tesiturilor; “13.RND — programarea unei raze de racordare la colturi; ROT — programarea unei rotiri a sistemului de coordonate; CYCLE sau_CYCLE ~ sunt rezervati pentru cicluri SIEME} S. 2.2.3.6, Caracterul modal si nemodal al cuvintelor NC Caracterul modal sau nemodal al adreselor se refera la modul in care cuvintele NC, odata programete intr-o fraza, isi mentin sau nu actiunea si in frazele urmatoare. Cuvintele care raman efective si in frazele urmatoare sunt de tip modal. Un astfel de cuvant isi mentine actiunea pana cand in program apare un cuvant tot de tip modal, dar cu alt continut, adica apare un cuvant din cadrul aceleiasi grupe. De exemplu functia GOI este modala si se programeaza la interpolarea liniara, Daca se continua si in fraza urmatoare cu deplasarea liniara, GO! nu mai trebuie programata. Aceasta functie este anulata de G02 sau G03, daca este programata. Se revine la interpolarea liniara daca se programeaza din nou G01. Adresele nemodale raman efective numai in fraza in care au fost programate, dupa aceasta fraza actiunea lor este anulata. De exemplu, G04 se programezza pentru a specifica un timp de intarziere si are caracter nemodal. Pentru a provoca o intarziere si in fraza urmatoare trebuie programat din nou Go4. 2.2.4, Formatul de programare a frazelor Formatul specifica ordinea si aranjamentul informatiilor introduse. In ceea ce priveste formatul frazelor, la ora actuala exista doua tipuri de baza mai utilizate = formatul cuvinte cu adrese; formatul conversational. Referitor la formatul cuvinte cu adrese, echipamentele CNC prezinta unele deosebiri usoare intre ele prin aspecte specifice, cum ar fi: formatul cuvantului, ordinea de scriere a cuvintelor intr-o fraza, numarul cuvintelor de acelasi care se pot scrie intr-o fraza (functiile de tip G si M), numarul maxim de caractere care se pot serie intr-o fraza.ete. Pentru a pastra structura frazei cat mai clara posibil urmator: Neve Goes Kes Vous Zee Poss Sess Tees Doss Moos H. Pentru cele mai uzuale echipamente, formatul cuvantului este de tip NS pentru specificarea numarului frazei, G2 sau G3, respectiv M2 sau M3 pentru functiile pregatitoare sau auxiliare, X45.3, Y45.3, 225.3, ete. cuvintele trebuie sa fie ordonate in felul Moduri de programare Exista doua moduri de baza de a pozitiona scula de la un punct de coordonate la altul, si anume prin pozitionarea absoluta si prin pozitionare incrementalea sau relativa, cum mai este cunoscuta, La programarea absoluta, toate cotele sau deplasarile sculei sunt date de la originea piesei stabilita de programator. Orice punct de coordonate programat are valori absolute fata de punctul de zero al al sistemului de coordonate absolute. Semnul fiecarei coordonate depinde de directia si sensul deplasarii sculei fata de cele 4 cadrane ale sistemului de axe. “14La programarea inerementala, deplasarea sculei nu se masoara de Ia originea piesei, ci de la ultima pozitie a sculei. Valoarea coordonatei este intotdeauna incrementala fata de pozitia precedenta a sculei. Programatorul introduce distanta relativa intre pozitia curenta si urmatorul punet programat, Semnul fiecarei coordonate depinde de directia si sensul deplasarii sculei fata de sistemul de axe. Trecerea de la un mod de programare Ja altul este simpla, si anume prin specificarea functiilor G90/G91, functii care fac parte din aceeasi grupa. Exemplu N30 GOI G90 X40 Y35 F140 N35 G91 X20 Y-20 N40 G90 X60 Y-6 La unele echipamente CNC pentru strunjire,de exemplu FANUC, pentru programarea absoluta se utilizeaza adresele X si Z, iar pentru programarea incrementala se utilizeaza adresele U si W. 2.2.6. Programarea pe raza si pe diametru Programarea pe strungurile CNC poate fi facuta ca programare pe raza sau ca programare pe diametru. Distinctia dintre programarea pe raza si programarea pe diametru o realizeaza functiile G26 respectiv G27. Programare pe raza programare pe diametru N20 GOI X40 Z-10 FO.13 N20 G01 G27 X80 Z-10 FO.IS N25 X50 Z-25 N2S X10 2-25 Avantajul programarii pe diametru este ca in marea majoritate a cazurilor.la desenele pieselor strunjite, dimensionarea este realizata pe diametru. 2.2.7. Metode de elaborare a programului CNC Documentatia tehnologica pentru prelucrarea unei piese pe o masina unealta cu comanda numerica este formata in primul rand din listingul ce cuprinde programul NC, apoi, in functie de atie, lista sculelor necesare, desenul tehnologic de asezare a piesei, etc. Elaborarea programului NC se poate face prin programare manuala sau prin programare asistata de calculator. Programarea manual inseamna editarea manuala a programului NC pe baza desenului de executie a piesei, in concordanta cu instructiunile echipamentului CNC. Eventualele calcule legate de determinarea traiectoriilor sculelor sunt realizate manual, cu ajutorul geometriei plane, a functiilor trigonometrice si poate a calculatorului de buzunar. Programarea asistata de calculator inseamna elaborarea automata a programului NC cu ajutorul calculatorului, in acest scop se utilizeaza sistemele de tip CAM sau CAD/CAM (Computer Aided Design/ Computer Aided Manufacturing). Cu ajutorul sistemului CAD se realizeaza modelarea 2D sau 3D a piesei, iar cu ajutorul sistemului CAM se genereaza programul CNC in concordanta cu instructiunile echipamentului si masinii unelte pe care are loc prelucrarea. Pentru realizarea unei comunicatii rapide si sigure a programelor CNC si a altor informatii numerice de la caiculatorul din compartimentul de proiectare tehnologica spre MUCN-urile din atelierul de productie, trebuie utilizate sistemele DNC. -15-PROGRAMAREA MANUALA A MASINILOR UNELTE CU CNC Generalit Peo masina uncalta CNC , scula poate fi deplasata cu avans rapid in diferite puncte ale prelucrarii, programand functia G00 sau cu avans de lucru, adica in aschiere, programand una functiile G01, G02 sau G03. In timp ce functiile G00 si GO1 sunt utilizate in aproape toate programele, functiile G02 si G03 sunt utilizate doar acolo unde exista elemente de arce de cere care trebuie prelucrate. Fiecare din aceste functii sunt modale, odata ce au fost programate ele raman active pana ce se programeaza o alta functie. Trebuie remarcat ca la toate echipamentele de tip CNC, in sistemmul cartezian de axe, sunt isponibile functiile G00, G01, GO2 si G03, insa doar echipamentele CNC mai noi au facilitati ea aceste functii sa fie disponibile si in sistemul de axe polar sau pe langa interpolarea poata realiza si alte tipuri de interpolari, de exemplu interpolarea elicoidala. Deplasarea cu avans rapid G00 este utilizata de obicei pentru pozitionarea sculei 1a apropierea si departarea de piesa. De asemenea, se poate utiliza pentru comanda de schimbare a sculei , de activare/anulare a corectiilor sculei, anulare a unui cielu fix ete. Marimea avansului rapid poate fi cel maxim al masinii sau mai mic, unul fixat printr-un parametru al masinii. Astfei cand se elaboreaza un program, nu mai este nevoie de o programare a avansului rapid. Avansul rapid, ca de altfel si avansul de lucru, poate fi marit, de obicei de Ia 0% la 100% printr-un potentiometru de reglaj de pe panoul echipamentului CNC. Pozitionarea sculei cu avans rapid se poate face pe fieeare axa separat, prin interpolare pe 2 axe simultan la strungurile sau masinile de rectificat rotund CNC sau pe 3 axe simultan in cazul frezelor, centrelor de prelucrare. Pozitionarea sculei cu avans rapid, in sistem absolut, din punctul de start Pi in punctul final PF, se programeaza astfel: N60 G00 G90 Xer¥ peZer Aceeasi pozitionare a sculei in sistem incremental se programeaza in felul urmator : NGO GOO G91 XerYorZer lara, sa interpolarea liniara Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreapta intre doua puncte de coordonate, in plan sau in spatiu, se utilizeaza functia GOI sau cum mai este numita, interpolare liniara, De asemenea, interpolarea liniara mai poate fi utilizata si pentru aproximarea unei curbe sau a unei elipse cu segmente de dreapta. Cand se programeaza aceasta functie scula aschiaza intre punctul initial programat P: si punctul final programat Pr pe axele X si Z la strunjire , respectiv X si ¥ la frezarea in 2 axe sau X, Ysi Z la frezarea in 3 axe, cu avansul de lucru programat. Fraza de interpolate liniara la strunjire sau rectificare, in sistem absolut si incremental, contine urmatoarele : NIS G90 GOI Xe..Ze.F... sau N1S G91 GOL Xe. Zr..F... iar la frezare este urmatoarea: NI5 G90 GOI X6.Ye.R... NIS G91 GOI Xt. Ye.P... -16-3.2 Interpolarea liniara Pentru deplasarea sculei pe un segment de dreapta intre dowd puncte de coordonate, in plan sau in spafiu, se wtilizeaza functia GO1 sau, cum mai este numiti, interpolarea liniard. De asemenea, interpolarea liniard mai poate fi utilizata si pentru aproximarea unei curbe sau a unei elipse cu segmente de dreapti. Cénd se programeazi aceasté functie, scula aschiazA intre punctul initial programat P; si punctul final programat Pr pe axele X si Z la strunjire, respectiv X si Y la frezarea in 2 axe sau X, Y si Z, la frezarea in 3 axe, cu avansul de lucru programat. Fraza de interpolare liniar§ la strunjire sau rectificare, in sistem absolut si incremental, conform figurii (fig. 3.2,a ), confine urmatoarele: N15 G90 GOL X;, Zs, F. sau N15 G91 GOL X... Za. Fa iar la frezare este urmatoarea: N15 G90 GOI Xiu You Faw sam N15 G91 GOL X... Yuu Fe Fig. 3.2. Interpolarea liniar&3.3. Interpolarea circulara in sistem cartevian Prin programarea functiilor GO2 si G03, scula se poate deplasa intre doua puncte ale unui contur pe un are de cere. Trebuie remarcat ca exixta mai multe modalitati de a programa un are de cere, acestea depinzand de performantele echipamentului CNC. La marea majoritate a echipamentelor CNC, pentru programarea intr-o fraza a deplasarii sculei pe un arc de cere, de regula trebuie indicate urmatoarele trei elemente de baza: ~ sensul de aschiere pe arc: G02- interpolare circulara in sensul acelor de ceasomnic sau G03-interpolare circulara in sens invers acelor de ceasornic; = coordonatele punctului final al arcului; = date despre centrul arcului Functiile G02 si GO3 sunt modale. O interpolare circulara se poate programa in oricare plan al sistemului de coordonate al centrelor de prelucrare. Planul specific X-Y este selectat cu functia G17, planul X-Z prin functia G18 iar planul Y-Z prin functia G19. Sensul de rotatie in diferite plane se defineste stand cu fata la axa perpendiculara pe planul de lucru, Scula se deplaseaza in sensul acelor de ceasornic daca se programeaza G02 si in sens invers acelor de ceasornic daca se programeaza G03, Daca, la frezare, planul de interpolare nu este specificat, atunci acesta este planul de baza G1 care este paralel cu masa masinii. Cand se programeaza pentru strunguri, nu este necesar de a selecta un plan, deoarece aici este numai unul, In functie de echipamentul CNC, datele despre centrul arcului de cere pot fi definite in urmatoarele doua modu ~ prin parametrii de interpolate: = direct prin utilizarea raze rogramarea parametrilor de interpolare Parametrii de interpolare I, J si K au doua modalitati de definire a lor, acest lueru flind in functie de tipul echipamentului CNC utilizat. La unele echipamente CNC , parametrii de interpolare sunt proiectii ale distantei de la punctul initial sau de start al arcului la centrul sau, pe cele trei axe. Semnul parametrilor de interpolare I si K la strunguri, respectiv I,J si K la centre de prelucrare, depinde de directia de deplasare a sculei in concordanta cu sistemul de axe-Punctul de sfarsit al arcului trebuie programat pentru fiecare arc. Daca exista doua arcuri in fraze succesive, punctul de sfarsit programat al primului arc este punct de start al arcului urmator. La strunguri si masini de rectificat rotund, parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului fa centrul arcului pe axa X, iar parametrul de interpolare K reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa Z, Programarea deplasarii sculei pe arcul de cere intre Pi si Pf, in sistem absolut, cuprinde in fraza urmatoarele: N25 G90 G03 Xt. Zed... Ke. F. In cazul in care programarea se face in sistem incremental, fraza cuprinde urmatoarele: N25 G91 G03 X..ZecLoe Koss Bose “17.Fig. 3.3. Selectia planutui si sensului interpolatrii circulare 3.3.1. Programarea parametrilor de interpolare Parametrii de interpolare I, J si K au dow modalititi de definire a lor, acest Iucru find in functie de tipul echipamentului utilizat. La unele echipamente CNC, parametrii de interpolare sunt proicefii ale distanfei de la punctal inifial sau de start al arcului la centrul stu, pe cele trei axe. Semmnul parametrilor de interpolare I si K la strunguri, respectiv I, J si K la centre de prelucrare, depinde de directia de deplasare a sculei in concordanfi cu sistemul de axe. Punctul de sfarsit al arcului trebuie programat pentru fiecare arc. Daca existi dowd arcuri in fraze succesive, punctul de sférsit programat al primului are este punct de start al arcului urmator. La strunguri si masini de rectificat rotund, parametrul de interpolare I reprezint& proiectia distanfei de la punctul de start al arcului Ja centrul arcului pe axa X, iar parametrul de interpolare K reprezinta proiectia distanjei de 1a punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa Z (fig. 3.4) Programarea deplasarii sculei pe arcul de cere intre P; si Pr din figura 3.4, in sistem absolut, cuprinde in frazi urmétoarele:4 90 Tehnologii de prelucrare cu CNC N25 G90 G03 Xie. Zp Toe Kens Fone in cazul in care programarea se face in sistem incremental, conform figurii 3.5, fraza cuprinde urmatoarele: N25 G91 G03 Kens Zoe Bar Kens Fane Fig. 3.4. Determinarea parametrilor de interpolare I si K la strunjire, la programarea in sistem absolut tee [ Pa] az Fig. 3.5, Determinarea parametilor de interpolare I si K la strunjire, la programarea in sistem incremental “Programarea manuaiti a mayinilor-unelte cu CNC. gt Dacé avansul programat in fraza anterioar& este adecvat, atunci acesta nu mai trebuie programat, Semnul valorii adreselor I si K pentru cazul ambelor figuri 3.4 si 3.5 este negativ. Pe centrele de prelucrare, parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distanfei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa X, iar parametrul de interpolare J reprezint& proiectia distangei de la punctul de start al arcului la centrul acestuia pe axa Y (fig. 3.6). in ipoteza prelucririi arcelor in celelalte dowd plamuri, se utilizeazd si parametrul de interpolare K, care are acelasi mod de definire. Fig. 3.6. Calculul paramettilor de interpolare I si J la centre de prelucrare Pentru programarea parcurgerii arcului din figura 3.6, fraza cuprinde urmatoarele: N25 G90 G03 Xe. Yi Printre diferitele modalitiji de programare a unui are de cere, ‘modalitatea prin care parametrii de interpolare sunt proiectii ale distantei de la punctul de inceput al interpolarii la centrul arcului se regiseste Ia echipamentele SINUMERIK 810D/840D, atat pentru strunjire, edt si+ 92 Telmologii de prelucrare cu CNC pentru rectificare sau frezare. De asemenea se regiseste si la echipamentul CNC de tip KELCO 90 al masinilor de rectificat. La alte tipuri de echipamente CNC, specifice atat strungurilor cat si centrelor de prelucrare, parametrii de interpolate I si K reprezinti coordonatele centrului arcului ta strunjire (fig. 3.7), respectiv I si J la frezare (fig. 3.8). Modalitatea de programare a unui are de cere prin acest definire a parametrilor de interpolare se regiseste, de exemplu, la echipamentele CNC-H645, CNC-600.3 ete, in conformitate cu figura 3.7, fraza pentru strunjirea arcului de cere este de urmétoarea forma: N30 G03 Xoes Ztees Tees Kose Fess ‘Trebuie precizat c& semnul confinutului adresei K este negativ. in conformitate cu figura 3.8, fraza pentru frezarea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 GO2 Xpeos Lees Vioos Tos Fee De regula, la majoritatea echipamentelor CNC, se pot programa intr-o fraz& gi arcuri mai mari decdt 90°, asa cum este ilustrat in figura 3.6 si 3.8 sau chiar un cere complet (fig 3.9). Exist unele echipamente la care nu se pot programa intr-o frazi arcuri mai mari de 90°. in acest caz, pentru prelucrarea unui arc de cere complet, asa cum ilustreaz& figura 3.9, trebuie programate 4 fraze, Fig. 3.7. Interpolare circulard la strunjire, cu parametrii de interpolare I gi K, reprezentind coordonatele centrului arcului¥ 93 Fig. 3.8. Interpolare circulara la frezare, cu parametrii de interpolare I si J, reprezentand coordonatele centrului arcului Fig. 3.9. Programarea prin interpolare circular& fntr-o singura frazi a unui cere completDaca avansul programat in fraza anterioara este adecvat, atunci acesta nu mai trebuie programat, Pe centrele de prelucrare, parametrul de interpolare I reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul arcului pe axa X, iar parametrul de interpolare 1 reprezinta proiectia distantei de la punctul de start al arcului la centrul acestuia pe axa Y, In ipoteza prelucrarii arcelor in celelalte doua planuri, se utilizeaza si parametrul de interpolare K, care are acelasi mod de defini Pentru programarea parcurgerii unui are, fraza cuprinde urmatoarele: N25 G90 G03 Xt.-Veudees devs Foes La alte tipuri de echipamente CNC, specifice atat strungurilor cat si centrelor de prelucrare, parametrii de interpolare I si K reprezinta coordonatele centrului arcului la strunjire, respectiv I si J la frezare. Fraza pentru strunjirea arcului de cere este de urmatoarea forma: N30 G03 Xc.Vi.oDeos Kees Foes ‘Trebuie precizat ca semnul continutului adresei K este negativ, Fraza pentru frezarea arcului de cere sete de urmatoarea forma: N30 G02 Xr..L.. Ye. Jee. Bose De regula, la majoritatea echipamentelor CNC, se pot programa intr-o fraza si arcuri ‘mai mari de 90°, sau chiar un are complet. Exista unele echipamente la care nu se pot programa inti-o fraza arcuri mai mari de 90°. In acest caz pentru prelucrarea unui are de cere ‘complet, trebuie programate 4 fraze. tructura de baza a programului piesa In general, intr-un program de prelucrare se utilizeaza mai multe scule, Programarea pentru fiecare scula ate aceeasi structura de baza. Acest Iueru inseamna ca se utilizeaza aproximativ aceiasi pasi de programare pentru fiecare scula. De regula acesti pasi, in succesiunea lor fireasca, sunt urmatori ~ deplasarea in punctul de schimbare a sculeis - rotirea capului revolver.la strunguri, pe pozitia selectata a scul centrelor de prelucrare, selectia sculei din magazinul de scule si introducerea ei in arborele principal. La acesta comanda se activeaza corectiile sculei; ~ rotirea arborelui principal; ~ apropierea rapida de piesa; = aschierea conform programului; - indepartarea rapida de piesa; ~ reintoarcerea sculei in punctul de schimbare a sculei.La prelucririle de tipul celor similare cu glurirea se recomand& ~ deplasare rapid par utilizarea ciclurilor fixe, Utilizand ciclul fix G81, programarea prelucrarii ferinjd refer plasarea cu avans an& 1a terminares prelucti tunei giiuri se face intr-o singurt fraza astfal: ind la ragere rad af NecGB1 Xe Yoru: Zev Rev, Sous Fry, MOB | Operatorul masini are Cel fH cone de regul uemdloarele mpc (62-7. de avans tehnologic; de | ~ pozifionare cu avans rapid la coordonatcle X si Y aie giurii Aineyie de materialul piese respective, ‘Un cichs de filetare ¢ = pozitionare cu avans rapid pind la planul de refering& cicluri fixe ~ pozifionare cu avan R, care reprezinti gi planul de retragere din gaurd: \ ~ deplasarea cu avans de lucru la adincimea giurii (cota Z); = retragere rapid cu rotafia arborelui principal pe axa Z, pand la i ~ inversarea sensului planul de refering R 1 fetragere cu avans Celelalte fraze (in ipoteza ci mai sunt si alte giuri de prelucrat), Ciclul de alezare G8 confin functia G81 si coordonatele X si Y ale giurilor de prelucrat, R | 512 flind geleasi cg ia prime gaurd din ciclu Ciclui fix de lamare cu temporizare G82, este aseminétor cu G81, cu deosebirea ci dupa terminarea avansului tehnologic, pentru o perioada determinaté de timp, de la 0 la 10 sec., avansul este oprit pentru curafirea suprafejei singura deosebire cl retra jueru, nu cu avans repi ‘Un cichu de frezare ~ pozitionaré pe X, > deplasare cu avans t | I | I reluerare cu avan a a Ciolu fx de gdurire adaned G83, cuprinde urmatoarale migcBri | Un astfel de ciclu se ig. t } N30 G86 X.Y ZR I N35 G01 X... Y.. LE ) N40 X.Y... LE gans_ropid vans defucru N45 G80 MOS LP Spre deosebire de G87, permite micsorarea prin'mai mulfi perefi. Cu acest cichs, mis se ajunge in pozifie, Apc la planul de refering R. pana la Z programat. ‘Aceasta fraz trebuie s& nu gi pentru X gi Y. Cat deplaseazd rapid pe Z pi un nou Z. Functiile geomet I I ' | deplasirilor, pot primi -pozitionare ou avans rapid pe axele X si Y; | Fig.2.7. Ciclul fix de giurire, Fig.2.8. Ciclul de gdurire adénod. incrementul minim fiinc =pozijionare cu avans rapid pana la planul de referinfii R; Funefiile tehnolog ~deplasare cu avans de iucru pe axa Z o perioada de timp reglata de -F, pentru program la pupitrul masinii; ~ retragere rapidi pe Z pani la planul de referinjd R pentru eliminarea agchiilor provenite din prelucrare; adresa F fiind urmata d -S, pentru progran tabelul 2.1 34+ deplasare rapidé pind le Z anterior prelucrat, apoi avans de lucru pand la terminarea preluerdrii, adicd noul Z programat, - retragere rapida la planul de refering’ Operatorul masinii are posibilitatea de a regla timpul pentru perioada de avans tehnologic; de la pupitrul maginii, acest lucru facanducse in funcfie de materialul piesei si al scule! Un cich de filetare cw tarodul G84 cuprinde urm&toarele miscari: - pozifionaré cu avans rapid pe axele X, Y si Z pana la plarul de refering R; ~ deplasarea cu avans de lucru la cota Z; + inversarea sensului de rotafie @ arborelui principal + retragere cu avans de lucru pand la planul de retering® R Cielul de alezare G85 este asem&nitor cu ciclul fix de giurire, cu singura deosebire ci retragerea pe Z dupa preluctare se face cu avane de lucru, nu cu avans rapid Un ciel de frezare G86 cuprinde urmatoarele miscari = pozitionare pe X, Y si pe Z pani la planul de referina R; ~ deplasare cu avans de lucru pand la cota Z; - prelucrare cu avans de lucru in planul X-¥. Un astfel de ciclu se programeazd astfel: 1 G86 X.Y. ZR. S.. F.. M03 LE N35 GOL X.Y. LE N40 X.Y. LF N45 G80 MoS LF Spre deosebire de ciclul fix G81, ciclul de gdturire cu temporizare G87, permite micsorarea timpulut de prelucrare, cand trebuie dati o gauri prin'mai mulfi pereyi Cu acest ciclu, migcirile pe X si Y se fac cu avans rapid pan ce se ajunge in pozifie. Apoi scula se deplaseaza cu avans rapid pe Z pink {a planul de referinja R. Din acest punct se deplaseaz cu avans de lucru pana la Z programat. Cind Z este atins, se citeste fraza urmatoare Aceasté frazi trebuie si confind noi comenzi pentru planul R si Z, dar hu 1 pentru X si Y. Cand aceste noi date pe R gi Z sunt citite, scula se deplaseaza rapid pe Z pind la noul plan R si cu’ avans de lucru pang la un nou Z, Functiile geometrice X, Y, 2, 1, J, K, R, pentru exprimsrea deplasarilor, pot primi valoarea maxima programabila de 9999998 um, in’ mentul minim fiind 2 um. Eunctiile tehnologice F, 8, T se utilizeazé in felul urmator -F pentru programarea vitezei de avans (valori continui) in mm/min, adresa F find urmat de maxim patru cifre: -S, pentru programarea turafiei in rot/min, conform codificarii din tebelul 211aEcEEEaaeeeeeee | Metoda arcului de cere (fig.2.11) se caracterizeazi prin faptul c& la colfuri se programeaz4 o traiectorie in are de cerc neexistenti pe piesd Calcuiele pentru determinarea punciului inijial gi final al arcului de cere sunt mai simple si se tealizeagd tot prin relaii trigonometrice Se cunoaste ci [a prelucrarile prin agchiere se urmireste tesirea sau rotunjirea muchiilor vii (colfuri exterioare in general). In acest sens, metoda programérii arcului de cerc va duce la rotunjirea colturilor exterioare, lucru care este benefic. Fig.2.11. Metoda arcului de cere. 2.34, Corecfia de scula Echipamentul de comandi numeric’ MARK CENTURY 550, GENERAL ELECTRIC, permite posibilitatea programarii corectiilor de lungime gi de razi a sculei 2.3.4.1. Corectia de lungime Pentru a scoate in evident necesitatea corectiei de lungime a sculei, se precizeaci cd pe axa Z sistemul de masura al masini pune in evident suprafaja frontala a arborelui principal si nu varful sculel, care de fapt se programeaz’, Determinarea corectiilor de lungime a sculei se face fie direct pe maging (cind numérul sculelor utilizate in prelucrare este mic), fie utilizind un dispozitiv de prereglat scule, cand corecfiile se determing analitic (numsrul sculelor utilizate in prelucrare este mare). Cu ajutorul dispozitivului de prereglat scule se determint: -lungimea sculei L, (fig.2.12), ca distanjd dintre frontalul conului arborelui principal (diametrul mare al conului portsculei) i varful sculei; + taza sculei R,, (fig.2.12), pentru frezele folosite in conturare sau 38 barele de alezat folosite | ‘Modul de determinar similar cu cel de ia GPR Deoarece la CPVI-N adic&. in pozifia me superioar, corectiile de gime vor avea intotdea valori negative Echipamentul M Century neavind implen tate functiile G43_ si C intenjia de a scddea aduna valosrea_corecfiei face prin introduce corectiel in registrul afe cu semnul —rezultat determinare Programarea corecti« lungime in frazi se fac felul urmator: N30 G01 Z-5006 D10 F” Corectia de lungime in care apare pentru pr respectiva. in acest sens, valoa cu valoarea programaté corectati, conform relafi: V,e=V,4Vo und V,,- valoarea depl V, - valoarea prog V.- valoarea core 23.4.2. Corectia Pentru prelucrarea programeazd traiectoria Corectia de raza se seula se uzeazi pronuny piesei sau cand se util considerare la intocmire: conturul corect, este neci se determing automat de cu corectie de raz%, iar de la comutatoarele dec: Coreetiile de raza pbarele de alezat folosite la strunjirile interioare, Modul de determinare a corectiilor de lungime direct pe magind este similar cu cel de la GPR 45-NC. Deoarece la CPVI-NC, punctul de sincronizare P, se afld in 2,0, adici. in pozifia maxim Superioara, corecfiile de lun- gime vor avea intotdeauna valori negative Echipamentul Mark Century neavand implemen- tate functiile G43_ si G44, intentia de a scfdea sau aduna valoarea corecfiei se face prin introducerea corectiel in registrul aferent cu semnul rezultat din determinare Programarea corectiei de Tungime in frazd se face in felul urmator: N30 GO Z-5000 D10 F75 LF Corectia de lungime a sculei se programeaza cel mai tarziu in fraza in care apare pentru prime dati deplasare dupa axa Z, pentru scula respectiva in acest sens, valoarea reali a deplasi cu valoarea programati, la care se adaugi corectati, conform relatici: ‘VV, = V,# Vc unde V,- valoarea deplasirii reale; V,- valoarea programata; V.- valoarea corectiei de lungime. culei pe axa Z este egala sau se scade 0 valoare 2.3.4.2, Corectia de raza Pentru prelucrarea unui contur pe centrul de prelucrare vertical, se programeazX traiectoria centrului sculei (echidistanta). Corectia de raza se utilizeaz atunci cand in procesul de prelucrare scula se uzeazi pronunfat, lucru care determind modificarea conturului piesei sau cand se utilizeaz scule cu raze diferite de cele luate in considerare la intocmirea programului. In ambele cazuri, pentry a rezulta ‘nturul corect, este necesar si se determine o echidistanté nou. Aceasta se determina automat de citre echipament, daci programul este previizut cu corecie de razi, iar valoarea corectiei s-a introdus de citre operator de la comutatoarele decadice ale echipamentulu. Corectiile de razi pot fi negative sau pozitive. Coreotia este pozitiva| dac diferenta dintre raza real a sculei utilizata in prelucrare R’, si raza previzuti la intocmirea programului R,, este pozitiva (R'-R.> 0). Dac& diferenta este negativa (R’,-R, < 0), atunci corectia se numeste negativa. Corectiile de raz se pot aplica in orice plan al sistemului_ de coordonate, Selectionares acestuia se face prin adresele pregititoare (G17, Gi8, G19). In frazele din program in care se activeazi corectia de razi trebuie spécificat, tot prin adrese pregititoare, pozifia sculei fati de conturul prelucrat si anume: G41, daca scula este in sténga conturului piesei, privind in sensul de deplasare si G42 dac& aceasta se gaseste in dreapia Considerand 0 corecjie negativa de razi (R'-R,=10-20=-10), simpla adunare algebricd a valorii corectiei 1a ordonata echidistantei, pentru a-i Basi noua ordonati, ar putea duce la erori in obfinerea conturului. Se ‘observa, in cazul din figura 2.13, c& atunci cnd scula este in dreapta ar, fi corecté, Iueru care nu este valabil pentru cealalta situafie Traiectorie corec tata Traigctorie serectafa irajectorie programatis Fig.2.13, Coreotia de razi a sculet . Prin precizarea adreselor G41 sau G42, echipamentul de comand decide, in raport cu tipul de corectie, sensul in care trebuie si fie deplasati noua pozijie a centrului sculei, deplasare care se face dup3 0 direofie per endiculard pe traicctoria sculei cu avans rapid sau de lucru. Dupé inifislizarea si activarea corecjiei de raza, vectorul acesteia es stabilit si menginut automat pe parcursul celorlalte fraze succesive pan& la anularea orechiei prin programarea funetiei G40. Sensul in care se depiaseazd centrul sculei in noua pozifie, determinat de tipul de corectie, de sensul de deplasare dup o anumiti ax si de pozifia sculei, poate fi stabilit pentru exemplul din figura 2.13 utilizind. tabelul 2.2, Pentru programarea unei corec{ii de razi trebuie indicate urmiatoarele date: a). Pozitia sculei fat de contur: G41 sau G42 40 b) Tipul de corectie (+ introduce de 1a panoul echipa R si din_punctul de vedere reprezint& 0 cota incremental @), Sensul de deplasare Corectiile pot fi introdu vor indica gi adresele J si 5, Gecét la interpolaree circular ‘Tabelul 2.2. Determinaree sensu ‘Adresa | Tipul | Dire pregiti- | corectiel | dep! toare seul axe pozitiv negativa pozitivi negativa Alegerea tipului de ec in funotie de conturul pies: pe parcursul desfasurarit | succesiv de la o frazi la al inceperea prelucrini propr Pentru prelucrarea cc corectia negative de razit aparifia unor scobituri in f punctul de schimbare a d Colyuri_interioare se pot t deplasiri dup arce de cr sculei Erori_similare pot. (fig.2.14,2), dac& se utili. inlatura, trebuie programa: are de cere de razi maim Ori de cite ori set | modifice si valoarea avanb)Tipul de corectie (+ sau -) si adtesa D.... Mirimea, corectiel se introduce de la panoul echipamentului, Aceasta rezultd din diferenta R’, - Resi din punctul de vedere al modului de programare al deplasérilor, reprezintd 0 cota incremental (G91). @). Sensul de deplasare al sculei X-, X+ sau Y-. Y+ Corectiile pot fr introduse gi dupa drepte de diferite pante (cand se vor indica $i adresele I si J, care in aceasté situafie au alta semnificafie Yecat la interpolarea circulari), dar se complic& programarea [48] abelul 22. Determinarea sensului de deplasare a centrului sculei Ie programarea coreotiilor de raza [acresa | Tiput Directia de | Sensul de | Sensul de prevati- | corectiei | deplasare a | deplasare a | deplasare a toare sculer dupa | sculet la | sculei la axa X activarea | anularea corectiei, _| corectiel, axa Y axa pozitiva + + z £ F G41 _| negativa pozitiva z 4 G42 * 2 z negativi. | I Alegerea tipului de corectie (pozitivl sau negativa), trebuie ficutt in funetie de conturul piesei si de modul in care sunt activate corectiile pe parcursul desfagurarii programului. Corecjitie de raz se activeazt Euceesiv de la o frazi la alta si nu global, pentru toate frazele, inainte de inceperea preluerarii propriu-zise Pentru prelucrarea colfurilor interioare (fig.2.14,b), se recomand& corectia negativa de razi, deoarece corecfiile pozitive ar conduce la aparipia unor scobituri in pies’, cauzate de deplasarea inapoi a sculel in punctul de schimbare a directiei de miscare. Corectiile pozitive pentru olfuri interioare se pot utiliza numai dack la coljuri se programeazd deplesint dup arce Ge cere, de Tazi mai mare decat raza maxim a sculei ‘Erori similare pots apard si la prelucrarea colfurilor exterioare (fig2.14,a), dacd se utilizeazi corectia negativa de razi. Pentru a le j~Ruura, trebuie programata gi in acest caz.o deplasare la colfuri dup un «de cere de raza mai mare decat corecfia de razi Oni de cite ori se utilizeazi corectia de razi, este indicat si se modifice gi valoarea avansului (fig.2.14, °).ametrii tehnologici adop Rezulta turajia n=909 rote i programeazi S51 si F120 ! Filetarea M8 (scula 1 Parametrii tehnologici adoy i Rezulté turajia n=238 rot i programandu-se S40 si F | | ! \ ! ttiolonitdeprelucrarecuCNC continua in zig-zag, deoarece programatorul poate considera cé este mai ‘usor sti repete coordonatele si sa schimbe semnele. in cel de-al doilea caz (fig.3.27.), scula este programati sa prelucreze gaurile deplasiindu-se pe cetc, de la gaura 1 la 6. Care program este mai rapid si deci, mai eficient? Evident, programul corespunzator Cazului al doilea, deoarece se pierde mai mult timp la migcarea in zig-zag decit la deplasarea pe cere. Programul pentru cazul al doilea prezinté mai ‘mult securitate pentru operator, deoarece mu confine migcdri neasteptate ale sculei in faya si in spate, Desigur, dezavantajele prelucratii in varianta din primal caz devin considerabile ca pierderi de timp si bani, in cazul in care lotul de piese cuprinde sute sau mii de bucaifi, Chiar daca scula se deplaseaza cu avans rapid de la o gaurd le alta, totusi in eazul prelucririi unui numar mare de gauri, pentru o serie mare de piese, problema gisirii drumului minim este foarte importanta, in vederea minimizarii impului total de deplasare cu avans rapid, deci de crestere a productivitatii. Problema se rezolva in acest caz prin aplicarea metodelor de optimizare. Pe de alta parte, in cazul prelucrailor de degrosare cu eliminare masiva de material, cresterea productivititii se realizeaz si prin minimizarea timpului de bazd, adica a timpului de deplasare a sculei cu avans de lucru, Programul cel mai bun posibil este acela care realizeari prelucrarea in timpul cel mai scurt $i in modul cel mai sigur. Eficienta unui program se misoarai in rapiditatea gi siguranta lui. Un program Corespunzitor unei operatii tehnologice poate fi seris in multe moduti, insa doar unul ne conduce la utilizarea optima a masinii. Aceasta este Principala cerinfa la programarea masinilor-unelte CNC. 3.8. incirearea programului CNC fncarcarea programului_ CNC elaborat fie prin programare manual sau fie prin programare asistata de calculator se face prin mai multe metode. Acestea depind de performanja sistemelor CNC utilizate, de complexitatea pieselor si seriei de fabricate, practicile intteprinderi ete. Metodele de incarcare a programelor CNC pot fieste mai Tamata si in zig-zag 22ir’~ mai casteptate 2 varianta a cazul in gaur’ la wo serie Portanta, I, deci de aplicarea irilor de Ataf se oului de alizeazi 3ficienja sop om modu sta este Tamare ‘in mai ilizate, inderii Programarea manual a masinilor-unelte cu CNC 9 ~ direct de Ia tastatura echipamentului CNC, metoda foarte des utilizaté, mai ales in cazul prelucririi pieselor uzuale, unde programele CNC nu sunt foarte mari; + prin intermediul unui dispozitiv (cititor de banda perforata, discheté, memorie externa etc); - prin intermediul unui calculator, daci existi o interfata de legatur’i, adic’ un sistem DNC. Prin accasti metoda programele pot fi transmise att de la calculator eatre CNC cat i invers. Desigur, fiecare metoda are avantajele si dezavantajele ci, 3.9. Verificarea programului CNC La serierea unui program CNC, adesea pot s& apari diverse greseli, fie la codificarea informafiilor, fie la calculul traiectoriilor seulelor. De aceea, inainte de executia programului pe masing, este necesara verificarea acestuia. Exist’ dou etape la verificarea unui program. in primul rand, programul trebuie verificat din punctul de vedere al crorilor de codificare, pozitionare etc. in al doilea rand, trebuie verificatd derularea programului pe masina. O prima metoda de verificare a programului pe masind este aceea prin care operatorul utilizeazi o funcfie de derulare a programului in memoria CNC-ului. La aceastd functie de verificare, arborele principal se roteste, insti sculele nu se deplaseazé. Programul se deruleaz’ pe monitor, unde toate erorile de sintaxa sau format de programare apar sub forma unui mesaj de eroare. Acest mod de verificare a programului este larg utilizat in demonstrafiile pentru instruire. © alta metoda de verificare a programului este prin asa-zisa “aschierea aerului”. Ea se poate realiza fie prin scoaterea piesei de pe masina, fie prin distanjarea sculei fay de pies. Sculele se migcd cu avansul programat, dar la o distanta fata de piesa, O a treia metoda, care este valabila doar la CNC-urile performante care dispun de un simulator 2D, este de a verifica traiectoriile sculelor pe display. in urma procesului de simulare a traiectoriilor sculelor, pot fi corectate, in general erorile geometrice si de{ | | i i z 120 Tehnologii de preluerare cu CNC sintaxd ale Programului. Simularea Poate fi ficuta cu diferite viteze de glimulate, in regim “frazd cu fraza” sau in regim automat”, aseménitor compara cu distanja “rest de Parcurs” de pe display. In car de Rsconcordanta, executia trebuie opriti, Daca aschicrea a fost corespunzatoare, se deruleazi urmiitoarea faz’, s.am.d. pani la ultima fraza, Exist eéteva aspecte practice importante, pe care operatorul febule S& Je considere atunci cand verifies, de exemplu, un program inaintea executitii lui pe strung: > fntr-un program de Prelucrare pe strung, nu ‘tebuie st existe Coordonate X cu semnul St OPeratorului penta dezvoltarea abilitatit periculoase din program,