Sunteți pe pagina 1din 15

INSTRUCIUNI PROPRII DE

SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
1/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
APROBAT
DIRECTOR GENERAL,
Paolo MENNINI

INSTRUCIUNI PROPRII DE SECURITATE I SNTATE N MUNC


MUNCA : LUCRATOR COMERCIAL / VANZATOR

PENTRU LOC DE

IPSSM COMERT
IPSSM TRANSPORTUL INTERN
IPSSM PRIVIND INCARCAREA SI DESCARCAREA DIN AUTOVEHICULE
IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE
PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI

1.SCOP-Prezenta instructiune a fost elaborata in vederea cunoasterii de catre lucratorii comerciali ai II


IVAN D.E. MARIA. A regulilor de protectia muncii.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
2/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
2.DOMENIU DE APLICARE-Prezenta instructiune este aplicabila tuturor salariatilor II IVAN D.E.
MARIA independent de functia exercitata.
3.DEFINITII SI TERMINOLOGIE
3.1.IPSSM-Instructiune proprie de securitate si sanatate in munca
3.2.01-Codul de identificare al instructiunii .
4.DOCUMENTE DE REFERINTA
Documentele de referinta sunt prezentate in Anexa 1 a prezentei instructiuni;
5.INSTRUCTIUNEA
IPSSM COMERT
ART.1 toate cile de acces ale spaiilor de lucru vor fi meninute n stare de curenie, libere de orice
obstacol i vor fi marcate vizibil, pentru e se evita expunerea salariailor la accidente. Cile de acces vor fi
nivelate, podite sau pavate, i amenajate n vederea scurgerii apei. Iarna, cile de acces vor fi curate de
zpad i presrate cu materiale antiderapante (nisip, sare, rumegu etc.);
ART.2 pentru autovehicule vor fi prevzute drumuri sau spaii de ntoarcere cu o raz de curbur care s
permit manevre nepericuloase. Atunci cnd nu exist spaii de ntoarcere, manevrele se vor face prin
pilotaj. Pe cile de circulaie ale autovehiculelor, vor fi amplasate, la loc vizibil, plcue cu semnele de
circulaie;
ART.3acolo unde este cazul (diferene de nivel) se vor amenaja rampe de ncrcare-descrcare, la cote de
nivel corespunztoare platformei mijloacelor de transport i prevzute cu dispozitive de egalizare sau
podee de trecere cu nlime variabil;
ART.4diversele mrfuri vor fi depozitate n spaii distincte, special amenajate, n funcie de natura mrfii;
ART5.n spaiile de lucru se va asigura un iluminat corespunztor (natural, artificial sau mixt) conform
prevederilor H.G. NR.1091/2006 privind cerinele minime de securitate i sntate pentru locul de
munc;
ART.5 se va prevedea un iluminat (grup electrogen, baterie de acumulatori etc.) cu alimentare.
ART.6 aparatele de cas vor fi amplasate n aa fel nct salariaii care le deservesc s fie ferii de curenii
de aer ce s-ar putea produce prin deschiderea uilor;
ART.7 pentru aezarea i manipularea mrfurilor din rafturi, spaiile comerciale vor fi dotate cu scri
simple sau duble care vor fi prevzute cu dispozitive de prindere n partea superioar i plci de cauciuc
n partea inferioar (pentru scrile simple), iar cele duble cu lan de siguran i plci de cauciuc pe partea
inferioar;
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
3/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
ART8.mobilierul comercial va fi amplasat astfel nct s se obin o stabilitate corespunztoare. Rafturile
se vor prinde de perei prin dispozitive speciale de prindere. Periodic se va verifica orizontalitatea
rafturilor;
ART.9 geamurile i piesele de cristal sau semicristal din componena mobilierului vor fi ntregi, fr
sprturi, crpturi sau buci lips. Marginile acestora trebuie s fie lefuite, fr poriuni tioase sau
zgrunuroase;
ART.10 orice element de mobilier va fi finisat corespunztor , pentru a nu provoca accidente la
manipularea mrfii;
ART.11 periodic va fi verificat stabilitatea pieselor de mobilier;
ART.12.la amplasarea mobilierului i a utilajelor comerciale se vor lua urmtoarele msuri:
spaiul de amplasare s fie n afara spaiilor de circulaie a personalului;
personalul salariat s nu fie expus aciunii curenilor de aer, radiaiilor solare directe etc. ;
ART.13 mainile de birou vor fi montate pe materiale fonoabsorbante (psl, plci de cauciuc etc.);
ART.14 echipamentele i utilajele comerciale vor avea ecrane de protecie, aprtori, carcase etc. care s
mpiedice accesul personalului salariat la elementele periculoase ale acestora;
ART.15 echipamentele u utilajele acionate electric vor fi protejate prin carcase, aprtori etc. astfel nct
elementele aflate normal sub tensiune s nu poat fi atinse;
ART.16 cablurile electrice vor fi pozate corespunztor i protejate mpotriva deteriorrilor mecanice,
termice, chimice etc.;
ART.17 se interzice deschiderea carcaselor, capacelor, aprtorilor etc. la echipamentele aflate sub
tensiune;
ART.18 toate reparaiile, reglajele sau alte intervenii asupra instalaiilor electrice se vor efectua numai
dup ntreruperea alimentrii cu energie electric i numai de ctre electricienii de ntreinere, instruii
corespunztor i autorizai. n zona de lucru, vor fi montate, la loc vizibil, tblie avertizoare de
interdicie;
ART.19 toate mainile de birou acionate electric (maini de scris, adunat, calculat i electrocontabile) vot
fi prevzute cu legtur de protecie la priza de pmnt;
ART.20 se interzice lucrul la mainile de birou cnd acestea au capacele demontate;
ART.21 dup terminarea lucrului, mainile de birou vor fi scoase de sub tensiune;
ART.22.prizele de alimentare vor fi tip Schuco cu legtur de protecie la priza de pmnt;
ART.23 se interzice lucrul la mainile de birou acionate electric, cu minile umede sau murdare de
grsime;
Ivan Maria
APROBAT
ADMINISTRATOR
INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
4/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
ART.24 pentru blocarea mainilor de birou, se va proceda la scoaterea lor de sub tensiune iar pentru
intervenie, va fi solicitat mecanicul de ntreinere;
ART.25 se interzice salariailor accesul cu flacr deschis n spaiile de lucru unde exist pericolul
producerii incendiilor i exploziilor. Vor fi afiate, n locuri vizibile, tblie avertizoare pentru interzicerea
fumatului n spaiile de lucru cu pericol de incendii i explozii;
ART.26 conducerea persoanei juridice sau fizice care practic sistemul de vnzare clasic va lua msuri
de organizare a locului de munc i a activitilor, n aa fel nct s fie evitat producerea accidentelor de
munc. n acest scop, n magazinele cu vnzare clasic, mrfurile vor fi aezate astfel:
la un nivel situat ntre 50 i 180 cm nlime de la podea, pe o lungime de 150-165 cm;
sub 50 cm nlime se vor aeza stocurile de rezerv, iar pe prile laterale, mrfurile care
se manipuleaz mai rar;
cntarele se vor aeza n centrul locului de munc, iar uneltele i sculele destinate vnzrii
mrfurilor n dreapta vnztorului;
ART.27 curenia n magazine va fi efectuat numai n timpul pauzelor sau la sfritul programului de
lucru, cnd unitatea va fi nchis;
ART.28 conducerea persoanei juridice sau fizice va lua msurile necesare privind dezinfecia, dezinsecia
i deratizarea spaiilor comerciale, conform reglementrilor Ministerului Sntii;
ART.29 mrfurile vor fi aezate ntotdeauna, pe sortimente i n acelai loc, n funcie de natura lor, n aa
fel nct s fie evitate micrile inutile, aglomerarea cilor de acces i producerea accidentelor;
ART.30 aezarea i manipularea mrfurilor n/i din rafturile situate la nlime, se vor executa cu ajutorul
scrilor simple sau duble prevzute cu dispozitive de prindere i fixare;
ART.31 se interzice, pentru efectuarea operaiilor menionate, folosirea butoaielor, scaunelor, lzilor,
pachetelor sau a altor obiecte de improvizaie;
ART.32 mrfurile vor fi aezate n rafturi i pe gondole, n aa fel nct acestea s nu depeasc marginile
mobilierului;

APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
5/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :

IPSSM TRANSPORTUL INTERN


Generalitati / Cai de circulate si acces
Circulatia mijloacelor de transport auto pe teritoriul care apartine persoanei juridice sau persoanei fizice
se va face numai pe cai de circulatie si acces special amenajate in acest scop.
Latimea cailor de circulatie in incinta unitatii se va stabili in functie de gabaritul mijloacelor de transport
utilizate, felul circulatiei (intr-un sens sau in ambele sensuri), natura si dimensiunile materialelor
transportate.
Amenajarea cailor de circulatie din incinta unitatii se va face potrivit tipurilor de mijloace de transport
utilizate.
Pentru circulatia mijloacelor de transport auto trebuie aplicate selectiv prevederile "Regulamentului de
circulatie pe drumurile publice". Zonele periculoase vor fi marcate prin indicatoare de securitate,
corespunzatoare standardelor, iar noaptea aceste zone vor fi semnalizafe prin lumini de culoare rosie.
Cand este necesar, in zonele periculoase, se va organiza pilotarea mijloacelor de transport sau se vor
stabili posturi de supraveghere si dirijare a circulatiei.
Imbracamintea cailor de circulatie si acces trebuie intretinuta in permanenta astfel incat sa nu prezinte
denivelari care sa afecteze securitatea circulatiei.
Pe timp de noapte caile de circulatie trebuie iluminate corespunzator standardelor in vigoare.
Caile de circulatie trebuie mentinute in permanenta libere, curate, asigurate impotriva pericolului de
alunecare si derapare.
Distanta libera minima intre doua mijloace de transport alaturate care se incarca sau se descarca simultan
va fi:
- pentru autocamioane -1m;
- pentru tractoare cu remorci -1,5 m;
- pentru autostivuitoare -2m.
Daca din cauza frontului de lucru nu se pot respecta distantele prescrise, se interzice incarcarea
sau descarcarea simultana. Stationarea mijloacelor de transport auto se va face astfel incat sa se asigure o
distanta libera de cel putin 2,5 m pana la linia de cale ferata.
Viteze de circulatie
Vitezele maxime de circulatie a mijloacelor de transport auto in incinta trebuie stabilite de conducerea
persoanei juridice sau persoana fizicasi astfel limitate, incat sa fie asigurata securitatea circulatiei.
La autovehiculele cu instalatie de franare pneumatica sau hidraulica coborarea pantelor se va face fara
oprirea motorului si in mod obligatoriu cu frana de motor.
Coborarea pantelor trebuie facuta cu motorul cuplat in treapta de viteza cu care s-a urcat.
Circulatia pietonilor
Circulatia pietonilor, de regula va fi separata de circulatia autovehiculelor. incrucisarile cailor de circulatie
a pietonilor cu cele ale autovehiculelor se vor reduce la minimum. In locurile periculoase se vor instala
bariere, indicatoare etc.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
6/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
Cand lipsesc trotuarele, pietonii vor circula pe partea stanga a cailor de circulate, in directia lor de mers.
Traversarea cailor de circulate de catre pietoni se va face numai prin locurile unde sunt indicatoare sau
marcaje. Atunci cand acestea lipsesc, traversarea se va face dupa ce in prealabil pietonii s-au asigurat ca
nu exista vreun pericol.
IPSSM PRIVIND INCARCAREA SI DESCARCAREA DIN AUTOVEHICULE
Art. 1. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare, conducatorul formatiei va intocmi un plan
de lucru si de repartizare a sarcinilor pe muncitori, aratandu-i detaliat fiecaruia locul si obligatiile ce-i
revin, verificand totodata functionarea corecta a utilajelor, dispozitivelor si sculelor ce se vor utiliza.
In cazul executarii unor operatii deosebite, explicatiile asupra modului de lucru, trebuie insotite de
demonstrarea practica a metodelor ce urmeaza a fi aplicate.
Lucrarile trebuie incepute numai dupa ce conducatorul formatieie de lucru s-a convins ca toti lucratorii
au inteles si si-au insusit obligatiile ce le revin.
Art. 2. Daca in timpul lucrului apar modificari privind conditiile de manipulare, conducatorul formatiei de
lucru trebuie sa instruiasca personalul din formatie asupra noilor conditii de lucru.
Art. 3. Inainte de a trece la incarcarea unui mijloc de transport, conducatorul formatiei de lucru (ajutorul
acestuia) trebuie sa controleze starea mijlocului de transport insistand asupra platformei pe care se aseaza
sarcina obloanelor, incuietorilor si sigurantelor. Mijloacele de transport necorespunzatoare nu trebuie
admise la incarcare.
Art. 4. Inainte de a efectua operatia de incarcare-descarcare, conducatorul formatiei de lucru trebuie sa
examineze ambalajele materialelor pentru a evita ranirea mainilor in cuiele iesite, aschii, muchii ascutite,
fier ballot etc. Nu se vor incarca materialele ale caror ambalaje sunt deteriorate.
Efectuarea operatiei de incarcare-descarcare a mijlocului de transport auto
Art. 5. Este necesar ca manipularea maselor s fie realizat corect, n conformitate cu principiile
fiziologice i biomecanice
Art. 6. Locurile destinate pentru operatiile de incarcare si descarcare a mijloacelor de transport trebuie
prevazute cu cai de acces amenajate corespunzator si spatii de intoarcere cu o raza de curbura care sa
permita o manevrare nepericuloasa. Pe timp de iarna, caile de acces trebuie curatate de zapada si gheata
si presarate cu nisip, zgura etc. Pe timp de noapte aceste locuri trebuie sa fie bine luminate
Art. 7. Operatiile de incarcare-descarcare trebuie executate numai sub supravegherea permanenta a
conducatorului formatiei de lucru, instruit special in acest scop, care va stabili procedeul de lucru
nepericulos. In lipsa conducatorului, operatia trebuie condusa de ajutorul acestuia.
Daca formatia de lucru se imparte in doua sau trei echipe, fiecare din ele trebuie condusa de catre un
responsabil numit dintre muncitorii cu experienta.
Art. 8. Inainte de inceperea operatiilor de incarcare-descarcare a unui mijloc de transport, acesta trebuie
asigurat contra deplasarii necomandate prin cuplarea sistemului de franare de ajutor pe teren orizontal si a
sistemului de franare de ajutor si saboti de oprire pe teren in panta. Se interzice deplasarea mijlocului de
transport in timpul efectuarii operatiilor de incarcare-descarcare.
Art. 9. Alegarea mijloacelor ajutatoare pentru operatiunile de incarcare-descarcare (unelte, carucioare)
trebuie facuta de catre conducatorul formatiei de lucru, in functie de felul, volumul si greutatea
materialului, de natura terenului si tipul mijlocului de transport.
Art. 10. La manipulare muncitorii trebuie sa se asigure ca obiectele respective se pot prinde sigur cu
uneltele de apucare sau cu mainile.
Art. 11. Materialele incarcate in mijlocul de transport trebuie sa fie uniform repartizate pe platforma
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
7/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
acestuia si asigurate impotriva deplasarii, rasturnarii sau caderii in timpul transportului. Asezarea
materialelor va fi facuta in asa fel incat conducatorul mijlocului de transport sa aiba asigurata o buna
vizibilitate.
Art. 12. Materialele ambalate, care depasesc inaltimea obloanelor, trebuie sa fie ancorate sau legate bine
cu franghii, lanturi s.a. pentru a nu cadea din autovehicul in timpul mersului.
Legarea incarcaturii care prezinta muchii taioase se va face astfel incat in timpul transportului sa nu se
produca deteriorarea sau desfacerea lagaturilor.
Art. 13. La operatiile de incarcare-descarcare si depozitare a semifabricatelor si produselor finite in si din
mijloacele de transport se vor utiliza mijloace tehnice adecvate (instalatii de ridicat, traverse de ridicat,
organe de legare si prindere a sarcinilor, dispozitive speciale etc.) in stare tehnica corespunzatoare,
respectandu-se instructiunile ISCIR specifice
pachet.
Art. 14. Semifabricatele si produsele finite trebuie depozitate in loji sau stive, prin suprapunere, pastrand
verticalitatea si asigurandu-se stabilitatea necesara. Stalpii lojiilor vor fi astfel dimensionati ca sa nu
cedeze la incarcarea maxima a acestora cu semifabricate. Semifabricatele se vor lua din stive sau loji
initial din partea superioara, in ordinea asezarii lor. Este interzisa extragerea semifabricatelor din stive sau
loji, fapt ce poate genera rostogolirea sau alunecarea celorlalte.
Art. 15. Materialele in vrac nu trebuie sa depaseasca inaltimea obloanelor autovehiculului si nici
capacitatea de incarcare a acestuia. In cazul cand incarcatura are o greutate specifica mica, nedepasind
capacitatea de incarcare admisa, se pot utiliza inaltatoare de obloane
Art. 16. Materialele pulverulente trebuie acoperite cu prelate pentru a evita imprastierea lor in timpul
transportului.
Incarcarea-descarcarea manuala
Art. 17. In cazul cand accesul pe platforma mijlocului de transport nu se face pe rampa, muncitorii
trebuie sa foloseasca scari de acces special confectionate, cu carlige de fixare pe partea superioara si cu
armaturi ascutite montate pe partea inferioara in vaderea asigurarii stabilitatii acestora.
Art. 18. Pentru operatiile de incarcare-descarcare prin rostogolire sau alunecare a materialelor din
mijloacela de transport, trebuie folosite grinzi bine fixate si calculate corespunzator greutatii materialelor
respective. Se vor lua masuri de franare a deplasarii obiectelor manipulate (trolii, franghii etc).
Art. 19. La descarcarea pe plan inclinat, se interzice intreruperea lucrului pana cand materialele nu sunt
complet descarcate de pe acesta si asezate la locul de depozitare. Este interzis a se sta in fata materialelor
manipulate pe plan inclinat.
Art. 20. La deschiderea obloanelor mijloacelor de transport, echipa de lucru trebuie sa stea lateral la
capetele obloanelor, la distanta, pentru a nu fi atinsi de oblon sau de material in cazul unei caderi
accidentale. Muncitorii desemnati pentru deschiderea obloanelor trebuie sa stea lateral fata de acestea,
fiind instruiti asupra pericolelor ce pot apare.
Art. 21. Materialele cu forme geometrice regulate sau ambalate in forme geometrice regulate trebuie
incarcate in mijloacale de transport in stive, cu randuri intretesute asigurandu-se o buna stabilitate. Pentru
situatia in care se depaseste inaltimea obloanelor, trebuie asigurata stabilitatea materialelor.
Art. 22. La incarcarea si descarcarea mijloacelor de transport, muncitorii trebuie astfel asezati incat sa nu
se loveasca intre ei, cu uneltele de lucru sau cu materialul care se manipuleaza.
Art. 23. Depozitarea in stive cu randuri intre tesute a produselor cu sectiune rotunda este admisa numai
in pachete legate, pentru a se evita rostogolirea sau rasturnarea stivelor.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
8/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
Art. 24. Inaltimea stivelor nu trebuie sa depaseasca de maxim 1,5 ori latura mica a suprafetelor de asezare
cu urmatoarele mentiuni:
- produsele trebuie sa aiba o suprafata plana;
- inainte de stivuire este necesara indepartarea eventualelor substante grase (uleiuri unsori etc.) care se
afla pe suprafata de contact a produselor, pentru a preveni alunecarea acestora;
- intre fata superioara a stivelor si partea inferioara a sarcinii purtate de macara pe deasupra stivei trebuie
pastrata in mod obligatoriu o distanta de minim 500 mm.
Art. 25. Depozitarea produselor plate in stive se face astfel incat marginile sa fie paralele, fara muchii sau
colturi nealiniate (iesite in afara limitelor stivei).
OBLIGATIILE SALARIATILOR
Art. 26. Angajaii vor desfura activitatea n aa fel nct s nu expun la pericole de accidentare sau
mbolnvire profesional, persoana proprie sau ali angajai.
n acest scop angajaii au urmtoarele obligaii:
- s-i nsueasc i s respecte normele i instruciunile de protecie a muncii i msurile de aplicare a
acestora;
- s utilizeze corect echipamentele tehnice, substanele periculoase i celelalte mijloace de producie;
- s nu procedeze la deconectarea, schimbarea sau mutarea arbitrar a dispozitivelor de securitate ale
echipamentelor tehnice i ale cldirilor, precum i s utilizeze corect aceste dispozitive;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc orice defeciune sau alt situaie care constituie
un pericol de accidentare sau mbolnvire profesional;
- s aduc la cunotina conductorului locului de munc n cel mai scurt timp posibil accidentele de
munc survenite de persoana proprie sau de ali angajai;
- s opreasc lucrul la apariia unui pericol iminent de producere a unui accident i s informeze de ndat
conductorul locului de munc;
- s refuze ntemeiat executarea unei sarcini de munc dac aceasta ar pune n pericol de accidentare sau
mbolnvire profesional persoana sa sau a celorlali participani la procesul de producie;
- s utilizeze echipamentul individual de protecie din dotare, corespunztor scopului pentru care a fost
acordat;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n
munc, atta timp ct este necesar, pentru a da angajatorului posibilitatea s se asigure c toate condiiile
de munca sunt corespunztoare i nu prezint riscuri pentru securitate i sntate la locul sau de munc;
- s coopereze cu angajatorul i/sau cu angajaii cu atribuii specifice n domeniul securitii i sntii n
munc, atta timp ct este necesar, pentru realizarea oricrei sarcini sau cerine impuse de autoritatea
competent pentru prevenirea accidentelor i bolilor profesionale;
- s dea relaii din proprie iniiativ sau la solicitarea organelor de control si de cercetare n domeniul
proteciei muncii.

IPSSM IMPOTRIVA PERICOLULUI DE ELECTROCUTARE

APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
9/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :

Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa trebuie sa se aplice masuri tehnice si
organizatorice. Masurile organizatorice le completeaza pe cele tehnice in realizarea protectiei
necesare.
Masurile tehnice care pot fi folosite pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa
sunt urmatoarele:
- acoperirea cu materiale electroizolante ale partilor active(izolarea de protectie) ale
instalatiilor si echipamentelor electrice
- inchiderea in carcase sau acoperirea cu invelisuri exterioare izolatoare
- ingradiri
- protectia prin amplasare inlocuri inaccesibile prin asigurarea unor distante minime de
securitate
- scoaterea de sub tensiune a instalatiei sau echipamentului electric la care urmeaza a se
efectua lucrari si verificarea lipsei de tensiune
- utilizarea de dispozitive speciale pentru legaturi la pamant si in scurtcircuit
- folosirea mijloacelor de protectie electroizolante
- alimentarea la tensiune foarte joasa(redusa) de protectie
- egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformei de lucru
Masuri organizatorice care pot fi aplicate impotriva electrocutarii prin atingere directa sunt
urmatoarele:
-

executarea interventiilor la instalatiile electrice(depanari, reparari, racordari) trebuie sa se


faca numai de personal calificat in meseria de electrician, autorizat si instruit pentru lucrul
respective
- delimitarea materiala a locului de munca(ingradire)
- esalonarea operatiilor de interventie la instalatiile electrice
- elaborarea unor instructiuni de lucru pentru fiecare interventie la instalatiile electrice
- organizarea si executarea verificarilor periodice ale masurilor tehnice de protectie
impotriva atingerii directe
Pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se realizeze si sa se
aplice numai masuri si mijloace de protectie tehnice, Este interzisa inlocuirea masurilor si
mijloacelor tehnice de protectie cu masuri de protectie organizatorice.
Pentru evitarea electrocutarii prin atingere indirecta trebuie sa se aplice doua masuri de protectie :
o masura de protectie principala, care sa asigure protectia in orice conditii, si o masura de
protectie suplimentara, care sa asigureprotectia in cazul deteriorarii protectiei principale. Cele
doua masuri de protectie trebuie sa fie astfel alese incat sa nu se anuleze una pe cealalta. In
locurile putin periculoase din punctul de vedere al pericolului de electrocutare este suficienta
aplicarea numai a unei masuri, considerate ca fiind principala.
Pentru evitarea accidentelor prin electrocutare, prin atingere indirecta, masurile de protectie care
se pot aplica sunt urmatoarele :
- folosirea tensiunilor foarte joase de securitate(TFJS)
- legarea la pamant/legarea la nul de protectie
- izolarea suplimentara de protectie, aplicata echipamentului tehnic
- izolarea amplasamentului
- separarea de protectie
- egalizarea si/sau dirijarea potentialelor

APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
10/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
-

deconectarea automata in cazul aparitiei unei tensiuni sau a unui curent de defect
periculoase
folosirea mijloacelor de protectie electroizolante

SEMNALIZAREA DE SECURITATE
-Angajatorul are obligatia sa prevada si sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau de sanatate
adecvate la locul de munca, in conformitate cu legislatia si normativele in vigoare, ori de cate ori riscurile
nu pot fi evitate sau limitate sufficient prin mijloace tehnice de protectie colectiva sau prin masuri metode
sau procedee de organizare a muncii
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
11/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
-Respectarea prescriptiilor de semnalizare nu trebuie sa afecteze respectarea obligatiilor legale, prevazute
de alte documente normative, privind semnalizarea referitoare la evacuare, salvare si ajutor, material si
echipament de lupta contra incendiilor, substante sau preparate periculoase, ca si alte materiale specifice
-Semnalizarea de securitate si/sau sanatate poate fi de interzicere, de avertizare, de obligare, de salvare
sau prim ajutor si se realizeaza dupa caz in mod permanent sau ocazional
-Semnalizarea permanenta se realizeaza
- prin panouri(indicatoare, placi) si/sau culori de securitate cand se refera la o interdictie, un
avertisment, o obligatie, la localizarea mijloacelor de salvare sau de prim ajutor si la
riscurile de lovire de obstacole si de cadere a persoanelor
- prin eticheta(pictograma sau simbol pe culoarea de fond) sau panouri ce preiau aceasta
pictograma, in cazul recipientilor si conductelor aparente care contin substante
periculoase; aceste mijloace trebuie amplasate pe partile vizibile, sub forma rigida,
autocolanta sau pictata si intr-un numar suficient de mare perntru a asigura securitatea
zonei
- prin panouri de avertizare sau etichete in cazul suprafetelor, salilor sau incintelor utilizate
pentru incarcarea, descarcarea si depozitarea substantelor periculoase in cantitati mari,
mijloacele de mai sus vor fi plasate aproape de suprafata de depozitare sau pe usa de acces
- prin culori de securitate la marcarea cailor de circulatie
-Semnalizarea ocazionala se realizeaza
- prin semnal luminos, semnal acustic sau comunicare verbala in caz de atentionare asupra
unor evenimente periculoase, chemare sau apel al persoanelor pentru o actiune specifica
sau evacuare de urgenta
- prin gest-semnal sau comunicare verbala, in caz de ghidare a persoanelor care efectueaza
manevre ce presupun un risc sau pericol
-Instruirea care se asigura angajatilor (in ceea ce priveste semnalizarea de securitate si/sau sanatate
utilizata) se va axa in special pe semnificatia semnalizarii, precum sip e comportamentul general si specific
care trebuie adoptat. Ea se va repeat periodic sau ori de cate ori se considera necesara reimprospatarea
cunostintelor
salariatilor, ca urmare a unor verificari.

PRIM AJUTOR LA LOCUL ACCIDENTULUI


Personalul angajat este obligat sa cunoasc cel puin masurile de prim-ajutor indicate mai jos:
a)
oprirea unei hemoragii care insoteste o fractura;
b) izolarea aseptica a unei arsuri sau a unei rni;
c) readucerea la viata a unei persoane care a fost electrocutata sau asfixiata;
d) transportarea corecta a unui rnit
e) luarea primelor masuri in caz de incendiu.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
12/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
Personalul instruit este obligat sa intervin fara alta dispoziie, imediat ce apare o astfel de situaie si sa
acioneze rapid si corect, neluand nici o msura ce ar putea avea urmri vtmtoare tratamentului
medical ce s-ar aplica ulterior primului ajutor.
In vederea acordrii primului ajutor in caz de accident, trebuie sa se ntreprind urmtoarele aciuni;
a) sa se inlature pericolul;
b) se va chema salvarea, pompierii; (112)
c) sa se dea cele mai simple ingrijiri posibile;
d) sa se creeze cele mai bune condiii posibile pentru accidentat;
e) sa se organizeze transportul rapid al accidentatului.
nlturarea pericolului se va face de la caz la caz, astfel;
- in caz de incendiu, se va pune rnitul la adpost;
- in caz de accidentare pe strada, se va retrage rnitul din trafrlc;
in caz de electrocutare, se va intrerupe curentul, tinandu-se seama ca in momentul intreruperii
curentului, electocutatul poate cdea si ca atare se va preveni lovirea sa;
in toate cazurile se va inlatura personalul de prisos.
La acordarea ingrijirilor simple se va tine seama de principiul de baza al primului ajutor : "In primai rnd
sa nu faci rau", neluandu-se masuri care ar putea fi vtmtoare tratamentului ce se aplica ulterior acestor
masuri.
Crearea celor mai bune condiii pentru accidentat se face chiar la fata locului unde se acorda primul
ajutor, organiznd concomitent transportul acestuia.
Orice rnit trebuie culcat si trebuie sa i se interzic orice micare.
In nici un caz nu i se va da sa bea buturi alcoolice;
In toate cazurile de accidentare, victima trebuie transportata la spital,
In cazul in care victima si-a pierdut cunotina nu se va transporta inainte ca aceasta sa-si fi revenit.
La acordarea primului ajutor, in cazul accidentailor prin rnire se disting urmtoarele situaii:
- rniri grave, profunde sau ntinse care necesita transportarea imediata la medic;
- rniri uoare si puin profunde, care se pot trata de ctre cel ce da primul ajutor.
Daca este cazul, la rnirile grave se va interveni mai intai pentru oprirea hemoragiei si imobilizarea
(blocarea) fracturilor, iar apoi se va face un pansament steril, rnitul fiind transportat la medic, care va
face interveniile necesare.
Rnile uoare si puin profunde, provocate din diferite cauze, trebuie tratate imediat, pentru a se
impiedica infectarea lor. Se va acorda o mare atenie rnilor murdrite cu noroi.
In czul unei rniri uoare si puin profunde se vor lua imediat urmtoarele masuri:
- persoana care da priraul ajutor trebuie in prealabil sa-si spele bine minile cu apa si spun, folosind o
perie, iar apoi isi va dezinfecta degetele cu tinctura de iod sau spirt medicinal;
- nu se admite atingerea rnilor, nici chiar cu minile splate si dezinfectate;
- se interzice splarea rnilor cu apa sau cu substane farmaceutice;
- nu se vor presar prafuri si nici nu se"vor acoperi rnile cu alifii.
Splarea ranilor si acoperirea lor cu substane chiar farmaceutice nu se va face de ctre persoane
necalificate, deoarece prin aceasta operaie se pot introduce particule de nisip sau pamant mai adnc in
rana, ingreunand operaia de curire ce urmeaz a fi / fcuta de medic sau infirmier si putnd deci
determina infectri ale rnii;
nu se vor ndeprta cheagurile de snge de pe rana, ndeprtarea cheagurilor de snge poate
provoca hemoragii puteraice.
Se va aplica peste rana o compresa sterila si apoi se va lega cu un pansament.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
13/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
nu se vor pune alte bandaje (pansamente) dect cele sterile, din trusele medicale.
Se recomanda ca pe compresa sau pnza ce se aplica pe rni sa se toarne tinctura de iod.
Rnile pot fi insotite de hemoragii puternice care, prin natura lor, sunt:
- hemoragii venoase sau capilare;
- hemoragii arteriale, care trebuie oprite inainte de tratarea rnilor.
Hemoragiile venoase si hemoragiile capilare sunt caracterizate prin scurgeri abundente de snge de
culoare inchisa, sub forma unei pnze continui in jurul rnii.
Hemoragiile arteriale sunt caracterizate prin emisiuni de singe colorat in rou aprins si tasnind sacadat,
In cazul rnilor profunde, singele clocotete in rana.
Aceste hemoragii sunt foarte grave, putnd provoca moartea in cteva minute.
Hemoragiile venoase, hemoragiile capilare si hemoragiile arteriale de mica importanta, se vor
opri prin aplicarea unui pansament compresiv.
Punerea unui garou, in aceasta situaie, este o eroare grava care poate conduce la infecie sau
cangrena.
Hemoragiile arteriale importante necesita o aciune rapida si imediata, prin care sa se opreasc
scurgerea de snge. Oprirea sngelui se poate ace prin compresiune (apsare), fie cu ajutorul minilor, fie
a unui garou sau a unui tifon rsucit.
Compresiunea trebuie fcuta intre rana si inima, de preferina astfel incat strangularea arterei sa se fac pe
osul cel mai nvecinat
Se recomanda ca apsarea sa se fac la brae sau la coapse, deoarece la antebra artera este cuprinsa intre
doua oase si operaia este mai dificila.
Trebuie avut in vedere faplul ca oprirea hemoragiilor eu ajutorul garoului (tifon rsucit) este o operaie
periculoasa, deoarece acesta ntrerupe circulaia sngelui si poate conduce deci la cangrena si amputare.
Garoul (tifonul rsucit) nu trebuie inut timp indelungat Se va face slbirea lui din 20 in 20 de minute, iar
in cazul in care se constata ncetarea hemoragiei, se va nltura.
Dup oprirea hemoragiei, sau reducerea acesteia la minimum si scoaterea garoului (tifonului), se va aplica
un pansament steril - compresiv.
Accidentatului care prezint rniri insotite de hemoragii, i se va aplica urmtorul tratament, in
completarea opririi hemoragiei:
- se va acoperi rana cu pansamente sterile;
- se va transporta culcat;
- se vor lua masuri de nclzire;
i se va da sa bea, pe cat posibil, buturi calde.
Rnirea pielii de pe cap se caracterizeaz prin hemoragie puternica, dar nepericuloasa, care se va trata
prin aplicrea unui pansament steril, apoi accidentatul se va transporta la primul punct sanitar.
Rnirea in zona gatului este periculoasa, deoarece in acest caz, nu se poate
aplica garoul. Pentru oprirea hemoragiei, se vor pune tampoane de pansament steril,
cutnd sa se extinde golul creat de rana, iar apoi accidentatul va fi transportat la
primul punct sanitar.
Hemoragiile nazale care sunt provocate de rniri se vor trata prin apsarea
puternica a narii care sngereaz, capul tinandu-se drept, dup un minut se va slabi foarte mult aceasta
compresiune.
In cazul in care hemoragia nu se poate opri prin aceasta metoda se va pune in nara sngernda un tampon
cu antipirina si se continua apsarea,
Trebuie sa se cunoasc ca exista si cazuri in care hemoragiile nazale sunt necesare. In aceasta situaie nu
se va ntreprinde nimic si se va consulta un medic sau personal sanitar specializat.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
14/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
In general, nu se vor opri hemoragiile nazale la persoanele despre care se tie ca sufer de hipertensiune,
sunt obeze sau in vrsta.
Hemoragiile interne, la care nu apare in mod vizibil snge, se pot recunoate dup faptul ca accidentatul
este palid si are pulsul slab si accelerat, greu de numrat.
In aceste cazuri accidentatul va fi culcat cu capul in jos si meninut imobilizat, va fi acoperit si se va
proceda la incalzirea lui.
Nu se va da accidentatului nici sa bea.,, nici sa mnnce.
Persoana care da primul ajutor in cazul unei fracturi trebuie sa ia, in primul fand, urmtoarele masuri:
sa nu mite accidentatul;
- sa dezveleasc zona in care s-a produs fractura, pentru a constata daca este o fractura deschisa sau
inchisa.
In cazul in care este necesara deplasarea accidentatului, persoana care da primiil ajutor va prinde
accidentatul cu o mana pe deasupra si cu cealalt pe dedesubtul membrului fracturat si ajutat de o alta
persoana, care va cuprinde corpul victimei, va executa transportarea.
In cazul unei fracturi deschise, se va pune un pansament uscat pe rana, inainte de a se face imobilizarea:
- se nelege prin fractura deschisa, o fractura insotita de o rana ce comunica cu fractura;
fractura deschisa este periculoasa si prin faptul ca poate conduce la infecii grave;
exista posibilitatea ca un os spart sa ptrund sub piele si sa o perforeze, de aceea
personalul care da primul ajutor trebuie sa ia toate masurile pentru a impiedica acest
fenomen;
Imobilizarea unei fracturi a membrului inferior se va face prin aezarea atelelor, att lateral, cat si pe fata
posterioara a merabrului accidentat.
Este obligatoriu a se imobiliza ambele articulaii din regiunea de deasupra si f dedesubtul fracturii, astfel:
la o fractura in zona gambei, se va imobiliza deasupra - genunchiul si coapsa, iar dedesubt - glezna si laba
piciondui;
la o fractura in zona coapsei, se va imobiliza deasupra - soldul si trunchiul, iar dedesubt - genunchiul si
gamba.
Se recomanda, pe cat posibil, imobilizare totala.
Imobilizarea membrelor superioare se va face in majoritatea cazurilor, printr-o earfa, cotul fiind indoit.
Se va putea completa aceasta prin aele rigide, care insa nu vor ocupa dect segmentut fracturat al
membrului.
Cotul rnit poate impiedica ndoirea braului si imobilizarea membrului cu ajutorul earfei. In acest caz, se
va face imobilizarea totala a braului.
In cazul fracturilor craniene, intervenia persoanei cate da primul ajutor, trebuie sa fie foarte atenta, dat
fiind ca exista cazuri in care victima percepe aceste traumatisme cu ntrziere de 2-3 ore si deci
cunoaterea existentei traumatismelor este uneori dificila.
Simptomele in cazuri de fracturi craniene sunt:
- pierderea cunotinei, care poate fi numai momentana;
- hemoragii prin nas s prin urechi.
Pot apare fracturi craniene, fara sa provoace rnirea pielii de pe cap si fara sa curg snge pe nas sau pe
urechi.
Fracturile coloanei vertebrale si ale bazinului sunt, in cele mai multe cazuri, accidente grave, si in aceste
cazuri, transportul victimei se face prin rostogolirea acesteia cit se poate de incet, pana va f aezata
culcat pe o planeta dura. Nu se va face vreo imobilizare a victimei si se va transporta imediat la cel mai
apropiat punct sanitar, unde se afla un medic chirurg.
APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin

INSTRUCIUNI PROPRII DE
SECURITATE I SNTATE N
MUNC pentru

Data :
05.04.2015
Revizia : 0
15/ 16
LUCRATOR COMERCIAL (BARMAN) Pag :
Se interzice transportarea pe brae a unui accidental cu coloana vertebrala sau bazinul fracturat, acest
mod de transport putnd sa-i fie fatal.
Simptomele in cazuri de fracturi la coloana vertebrala sau la bazin sunt:
- dureri puternice in zona dorsala;
- paralizarea membrelor inferioare;
- tulburri in urinare.
In cazul fracturilor de coaste, persoana care da primul ajutor va imobiliza toracele accidentatului printr-un
bandaj strns, realizat cu o fase, apoi se va transporta accidentatul, in poziia ezut, la primul punct
sanitar. Simptomele in cazuri de fractura de coasta sunt:
- respiraie ingreunata si dureri in timpul respiraiei;
- eventuale urme de snge in saliva.
In cazul luxatiilor, se va proceda identic ca in cazul fracturilor la brae si la membrele inferioare:
- nu se va pierde din vedere niciodat ca o luxatie poate f insotita de o fractura;
- in cazul unei luxatii a umrului, care este cea mai frecventa, cotul se deprteaz de corp. Nu se va
face nici o incercare de a se readuce cotul la poziia iniiala, ci se va pune o perna la subsuoara si se va
transporta accidentatul fara earfa.
In cazul degeraturilor, membrul care a suferit va f introdus in apa la temperatura mediului ambiant, care
apoi va f nclzita treptat si cu mare grija, pana la temperatura corpului.
Nu se recomanda frectionarea cu zpada a membrelor degerate, deoarece pielea degerata poate fi
zgriata si se poate provoca astfel, o infecie.
In cazul degeraturilor puternice (congelare) se recoranda transportarea accidentatului la un punct sanitar,
interveniile locale putnd provoca agravarea situaiei.
Toate nepturile sau zgrieturile, orict de puin grave ar prea la nceput, trebuie dezinfectate.
Pentru dezinfectarea corecta a locului rnit:
- se va apas puternic in vecintatea locului undu s-a produs neptura sau zgrietura, pana se vor
scurge cteva picaturi de snge ;
- se va acoperi locul rnit cu o soluie antiseptica ce se gsete in trusa medicala si se ve las sa se usuce
la aer liber;
-daca rana prezint o oarecare intindere, dup dezinfectare se va aplica un pansament uscat sau o
compresa sterila;
-se recomanda ca in cazul in care exista un punct sanitar in apropiere, sa se transporte accidentatul la
acest punct;
-nu trebuie pierdut din vedere ca o intepatura sau o zgrietura care nu prezinte., aparent, nici o gravitate
Ia inceput, poate avea ulterior, complicaii grave (infecii, flegmoane etc), daca nu este dezinfectat
corect si imediat;
In cazul in care cel care a dat primele ngrijiri nu are convingerea ca a reuit sa inlature toate corpurile
strine, imediat dup primele ingrijiri, va indrepta accidentatul spre primul punct sanitar, unde medicul va
lua masurile necesare.

APROBAT

ADMINISTRATOR

Ivan Maria

INTOCMIT

CADRUL INTERN SSM

Ivan BogdanConstantin