Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
EM. C. GRIGOR AS
CRIPTOGRAFIA $1
ISTORIA ROMANEASCA
CVLTVRA NATIONALA
on
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA$
CRIPTOGRAFIA $1
ISTORIA ROMANEASCA
CVLTVRA NATIONALA
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Am scos aceasta carte pentru a pune in adevarata ei lumina o
lucrare, care a durat aproape trei ani. Stranse la un loc, diferitele
articole, din cari ea se compune, vor da o alts autoritate si o alts greutate concluziunilor trase. Cum aceste concluziuni, nu numai ca rastoarna o lume de idei, dar si statornicesc fapte noui, as fi lipsit dela
o datorie elementary sa nu dau intregului toata perspectiva lui.
Am spart un zid, cum spunca un filolog din generatia trecuta,
si trebuie sa pun lumea in masura de a vedea dincolo de el. Ca aceasta
lume va vedeA mai bine on mai mult, treaba ei. Eu ma multumesc,
cu cceace am facut in incursiunea aceasta, petrecuta intr'un domeniu
strain mie,
Cum criptografia este aproape necunoscuta la noi; trebuie de-
incat numai in sec. XVI si XVII sunt vreo zece tratate mari pentru
initiare.
Cele mai importante sunt : Trithame Libri paleographiae Oppenheim 1518J. B. Porta De furtivis literarum 156o Neapoli. Selenus
(Ducele A. de Brunschwig) Cryptomeniticis et cryptographiae libri
www.dacoromanica.ro
E. G.
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
BSI
ISTORIA ROMANEASCA
0 voi, indeplini-o, decriptand pe rand cele mai principale documente ale trecutului nostru nebulos, pentru a trage apoi concluziile cuvenite. Putem zice dela inceput, ca ele sunt extrem de importante, mai ales pentru Preistoria noastrd.
,
Drg
II-017)%
Fig.
Vom luh intaiu pe cel mai vechi: Inscriptia tezaurului dela Pietroasa, ash zisa Cowl cu pui. (Vezi uAdeverul literary No. 171) (fig. I).
decat insus locuitorii batranului imperiu roman ? La aceasta obiectiune logics nu s'a raspuns nimic. Totus s'a afirmat, dupe intuitie,
ca tezaurul ar fi apartinut lui Atanaric, deci, ca ar fi fost din sec. IV.
Chiar D. Odobescu s'a alaturat la aceste cetiri si pareri, ba a publicat
si o monumentala carte, pentru care un avut material runic a fost
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA$
+6,1TA2r
sileqctuum4dire
%I-VH*011w txsmier
7A,CitLVieto
4,
daft-
r:
Fig. 2
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
BSI
ISTORIA ROMANEASCA
Dar daca acest cript nu are valoare istorica pentru noi, decat doar
ca Gotii erau atunci pe meleagurile acestea, si criptau ca Valahii
de mai tarziu, al doilea document este insa de o importanta desavar-
'
www.dacoromanica.ro
I0
EM. C. GRIGORA,5'
www.dacoromanica.ro
IT
111111/111.1.
Fig. 3 i 4
-.
www.dacoromanica.ro
cr
12
EM. C. GRIGORA$
aceasta miscare, probeaza pe langa existenta for necontenita in Balcani, dar si puterea si importanta for in aceste regiuni. Lucruri extrem
de noui si de neasteptate pentru trecutul nostru. (Vezi #A.d. lit.* No.
180) (fig. 3 si 4).
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
451
ISTORIA ROMANEASCA
13
bara lui psi cu o bail sus dreapta (gamma); un punct (i) Egipsiio.
Apoi, E; Z; din ele format un H (i) ; phi; In tot Ephiz. Deci.EgtpsiioEphiz
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA$
14
in Serbia. Remarcam mai ales coincidenta raului Morava cu Moravia locuita de Romani.
S trecem la partea din stanga usei, adica la Mani Profeti. Nu
pot distinge decat ce e scris pe primul profet. Fotografia e prea
slabs pentru a ceti si restul, decalchiez deci, numai ce e cetibil.
Pe partea dreapta a figurii avem V cu S legat de el (Is); B slavon ;
N; Y; I; Y; S adica Ibisinis pentru Abisinia.
Pe partea stanga de jos in sus. Alfa; E; X grecesc; Ni grecesc,
legat de E; H grecesc legat un alfa. Sau Aheieia pentru Grecia.
Fig.
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
57
ISTORIA ROMANEASCA
15
patru lei, iar la mijloc trei medalioane, din cari unul cu monograma
lui Hrist. Celelalte doua medalioane au fost cetite #Andronikos Palailogos, iar criptele din arcuri au ramas nedescifrate. Ar fi fost
preferabil pentru acesti invatati sa nu fi descifrat nici cele doua
medalioane, caci nu stiu unde au putut ceti asemenea nume.
Pe medalionul din dreapta cetim imprejurul crucii si in sens re-
Fig. 51
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA,
16
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
ISTORIA ROMANEASCA
17
Daca anilizam criptarea insas, vedein ca ea s'a complicat. Intrebuinteaza puncte intre litere amestecate si ornamentale, pentru
a induce in eroare pe decriptor. De asemeni introduce litere inutile la inceput si sfarsit cu acelas scop vadit.
Din punct de vedere istoric ne gasim in fats unei surprinderi tot
atat de mari ca si in cazul precedent, caci, daca existenta Romanilor
acolo este mai veche, aici cel putin avem deaface cu un Stat independent cu cel putin un secol jumdtate inainte de Radu Basarab
dela biserica domneasca din Arges. Existenta Asanilor dincoace de
Dunare rastoarna teoria lipsei de legaturi a celor doua maluri inainte
de pretinsa descalicatoare dela 1300. Ea explica pans la un punct
si existenta portretului lui Ionita la biserica mai sus pomenita,
portret, ce are criptat pe cingatoare numele Imparatului roman.
Fig. 6
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORAS
18
de peste Dunare, fug pans in fundurile Greciei. Ce se va fi intamplat insa la inceputul sec. XII sa apara in localitati atat de de-
nu se plang oare, ca Valahii ar fi ajutat pe Tatari, trecandu-i Carpatii in spatele regelui Ungariei ? Dece n'ar fi facut-o si mai inainte ?
(Nestor).
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
BSI
ISTORIA ROMANEASCA
19
Fig. 7
ti
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGOA.AS
20
OM
www.dacoromanica.ro
21
ltift114 1111
Fig. 8
Al saselea grup de cripte, este dela inceputul sec. XIII, din Balcanii Asanilor.
Primul din acest grup este semndtura lui Ionitd Asan II, Impafatul
Romanilor. Ea se afla in biserica <cep de mucenici, zidita de el, in
capitala lui, Tdrnova. Biserica aceasta, ca si toate bisericile Asanilor, este cladita in acelas stil ca cea domneasca dela Arges si cea
dela Studenita. Iconcgrafia for este identica. Criptul in chestiune
se afla scris rasturnat si la sfarsitul unei invocatiuni. Invocatia suns
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORAS
22
de a glagolitic si de H slavon.
Cetirea este Io Iuanniza, sau Io Ion (plus) Nika. Criptul este deci
dublu. Daca socotim cele trei puncte, vedem ca Ionitd Assan, a facut
parte dintr'o sects. Ultima litera A are deasupra si in profil un nivel
de apid. Taietura sinuoasa nu este decat in profil, un ciocan si o mistrie,
cel mai inalt rang. A doua cetire, Io Ion (plus) Nika, reprezinta rangul
www.dacoromanica.ro
23
cel Frumos le-au intentat cunoscutul proces si i-au desfiintat, confiscandu-le imensele averi.
Or, secta aceasta exists tocmai pe timpul lui Ionitd Assan si pe aced
Latinii erau destinati sa cucereasca Ierusalimul, nu Bizanta. Probabil ca si banii Templierilor fusesera pusi in joc, in faimoasa cru ciada, care s'a terminat cu pradarea bisericilor din batrana capitals
a lui Constantin.
Ea arata, ca, cu ajutorul Templierilor, s'a incercat crearea unui
imperiu romdnesc in mijlocul anarhiii evomediale. Ar fi fost deci
o concurenta Papilor, cari incercau acelas lucru in Ungaria. Ca si
tarile de dincoace de Dunare au facut parte din aceasta Incercare,
nu mai incape indoiala. Asanii din Oltenia si ajutorul adus de Assan
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORAS
24
Alte cloud cripte din acest grup sunt, cel dela Mdndstirea Berinde din
Balcani, si cel dela Boiana, langa Sofia. Primul lacas sant nu se
stie carui Assan este datorit, dar dupa stil apartine grupului assanesc.
el
r.
Fig. 9
www.dacoromanica.ro
25
15)(22A
le
'
41/
Fig.
to
www.dacoromanica.ro
EM. C. GR1GORA$
1p
1J
Ca7CP
VI 774311(
VI
kAfPf 14 e
et /(0
C)
9/1
Cral
r-;
VW V
ij
(pr
ItnP/ &
yrrYi- I's' 4
rt4 N-0
14-
r"2.;
bc
717111)4ps
V EI eaeArE, is pr. )772/m 43 pip i4orrn
r b iirre
fry
1
BAS
F g.
,cfrt
ix
La Berinde. Sus, o linie cu trei puncte peste ea, probabil unul s'a
ters. Aceasta inseamna filiatiunea unei secte mai noui din una veche.
Apoi vine ipsilon: Kappa, ipsilon; al treilea ipsilon in forma de u;
aceti doi ipsiloni dau un sigma ornamental fi horizontal; doud puncte
(a); lambda. Cu inversarile cerute. Iklisia.
Randul al doilea I mare latin, cu coada adusa ca a .7; pes e
cloud buck, din cari una deslegata (pi); o bard (i); gamma; capita
www.dacoromanica.ro
I.
1.1
CRIPTOGRAFIA
I ISTORIA ROMANEASCA
27
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA,F
z8
.,4"1
Avem deci in aceste patru randuri in loc de: Aceastd carte a fost
Sly
MJk
cif-
so froi
ILI t
0 irotl
IY
D.77)0Z
Fig. 12
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
I ISTORIA ROMANEASCA
care da cu inversari: R; U; S; U; M; d; A; L; I; P; A; S;
miscarii politice din sec. XIII se lamureste deci o renastere romaneasca perfecta, si in nota politica a realitatilor. Amestecul Bogomililor este pentru intaia oars prob\at cu documente. Acest amestec
si vecinatatea for ne permite sa credem, ca dela inceput Bogomilii
au, fost printre Romani. Din sec. X, ei au fost impreuna. Inca un
www.dacoromanica.ro
11
EM. C. GRIGORA$
30
Deasemeni criptul din textele Mdhdcene. (Vezi Ad. lit.>> No. 210)
K
V
1.17
a 13 04A
.1111111
r.
Fig. i 3
vocala a cleat data pentru cele doua repetiri. Controlul este dat
de cei doi d dela Constantin (Radu Gramaticul este de pe malul
Oltului) iar Vatatzes, imparatul dela Nicea, era cuscrul lui Ionitd
www.dacoromanica.ro
31
ivo Pgrio
Fig. 14
_J1
MUT
1/41i
g. 141
Acest grup singur reprezinta un capitol din Istoria noastra medievala. Vom gasi in el, pe langa datele corepunzatoare, o serie de
domnitori necunoscuti, cat si probele irefutabile ale existentei sectei
pitagoriciene, in fruntea Statului muntean. (Vezi Ad. lit.# No. 13z
(fig. 14 si 141). SA luam cele doud din urmd de pe poalele arhidiaconilor.
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGOliA
32
)2A11-1
ki
Fig. is
si s'a sters.
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
$1.
ISTORIA ROMANEASCA
33
(Vail:
II
1-,,:k .
.,-
41,4 4-al
INA
-sitN
Fig. 16
un R; deci Basarab.
In tot: Zidit'a Io Radul Basarab, din care cuvantul Radu este
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORAA
34
I
.
r.
US;
..11
Aoifrff;
',ILI
Fig. 161
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
ISTORIA ROMANEASCA
35
roman din Frigia si era de origins Egiptean, deci departe deasemenea imbracaminte. Daca mai socotim, ca are si mantia pe umeri
si aureold, ca toti imparatii bizantini si bulgari, nu mai putem avea
indoiala, ca ne alfarn in fata portretului lui Ionitd Assan.
Acest cript complecteaza pe cel de la Tarnova, ne da portretul
in imbracamintea epocei a primului fondator de Stat romanesc, si
distruge complect legenda cu separatiunea totals a celor doua maluri dunarene. Dar ce cauta el in aceasta biserica ? Raspunsul este
usor de dat, avand in vedere cenotaful din fatal, cu mantia imparateasca. De sigur este un prinos de recunostinta a celor ce au reusit
la mijlocul sec. XIII sa inchege un Stat romanesc, pentru autorul
tentativei, in mai mare, dela Tarnova.
Dealtfel, mai sunt o serie de sfinti, cari scot sabia din teaca in
aces biserica si pe cari Buletinul Monumentelor istorice*, ii gratifica cu titulatura de sfinti martini militari. Cum au toti aureola,
probabil ca sunt, on Asani dela Craiova, on dela Tdrnova. ySi deoarece am pomenit numele orasului Banilor, de data aceasta crai,
care inseamna impdrat, este la locul lui in derivatia cuvantului.
Dar cine vor fi fost acesti Asani ? Problema este tot atat de pasionanta, dupa cum va fi si cea a Basarabilor, dupa cele ce vor urma.
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA$
36
mai complicate, deoarece, peste cele aratate pans acum, se intrebuinteaza din abundenta punctele. Cum, pe unul din cripte,
avem data 1273, acesta este cel mai aproape de noi, si deci, dupa
cele afirmate, este si cel mai complicit. Data, mai ales, este redata
4!
www.dacoromanica.ro
'\,"
Cr4
A-I
6/1/96 je,
A /420
Al PO WI
11(11M/b1:40,0
10:014arii
`:Q1
416)1Colilv
1
,,,
,e()
\\I
N
Fig.
17
www.dacoromanica.ro
37
EM. C. GRIGORA$
38
Fig. i8
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
I ISTORIA ROMANEASCA
39
au resturi de inscriptii. S'au ghicit mai mult, cele ale lui Voislav
si Vladislav (Vezi Bulet. Mon. Ist. numar special).
9.
Fig. 19
tagoricienilor.
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA$
40
un dreptunghiu deschis jos (v este ipsilon grecesc). Peste acest dreptunghiu deschis vine ramura unui U grecesc, de forma unei acolade foarte reschirata, si a carei a doua ramura lungeste coltul stelei
din dreapta. Dreptunghiul cu coada la mijloc da un M cu trei craci.
1,\4111.11
%W,.(41 orv
1
'
Fig. 20
El demonstreaza, cum am scris mai sus, existenta sectei pitagoriciene din Egipt, la care toti multiplii lui 4 erau simboli, cum sunt
cei ai lui 3 la Zidarii liberi. Cum pe giulgiul cavalerului s'au gasit
multe Svastika si cum secta teosoficd a Egiptului are legaturi cu
cea a Indiei, nu mai sunt de mirare si numele lui Kuyula, gasit in
criptul citat si semnele de pe morminte.
www.dacoromanica.ro
)
,
4'
Ultimul cript din Curtea Domneascci dela Argot ne da si el Incadata, in aceeas biserica, aceeas Igipsia Iglisia. El se afla pe tencueala stalpului din fata altarului, este reprodus de Buletinul special al Monumentelor Istorice si cetit de anonimii de acolo: Ikreina
Gzda, adica Doamna Ikreina (?). Cetirea da, cu criptarea deja intrebuintata (Vezi didev. lit.* No. 2'6): lambda, Kappa, s, i, ia, i
slavon apoi alfa, i, gamma, j slavon, phi si s, slavon deasupra. In tot
Iklisia Igifsa (fig. 21).
fsgr.tif. pTf
Mrt ki-C
CT's
Z.
a frr
r, A0/4h
Fig. 22
,
fiat cu literele grecesti, ita cu phi, iar din capul lui phi o coada la
stanga taf. Pe dreapta un i slavon, cu urmele unui a deasupra, iar
sus pe stanga un s latin. In tot sfiati. Cetirea este exacta, caci pentru
rab bjii, nu numai ca nu exists cei doi b si cei doi r dar nici j, nici
i slavon. Secretul acestei criptari se explica prin aceea ca avem de
aface cu Sfantul Nicodim de la Tismana, care ar fi scris cartea. Daca
admitem chiar ca el ar fi tradus-o si avem o data extrem de importanta pentru limba noastra cults. Cartea ar fi fost tradusd la finele
sec. XIV. ySi mai important este, stirea ca Nicodim pia perfect roman* si ca traduced agile sfinte in aceastd limbd. Deaici la inducerea
ca era Roman din Serbia nu mai e decat un pas, care pare a fi cel
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA.5'
42
drept. Acest pas este din punctul de vedere istoric mai mutt deck
insemnat, tinand seams ca Popa Nicodim trecea drept unul din
introducatoriiislavonismului la noi.
(rorNivi
1TaP
PIKPf ft\PIP I Wild 444
OPt1,001(u.
liLVY-ce
Gatu
It. fad
04
,sanoLt
Fig. 23
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
BSI
ISTORIA ROMANEASCA
43
plet; iar in randul de jos, dela stanga: rho; i; x latin. Toate literile sunt ornamentate, ca si la Pietroasa. In total avem Teodorix,
adica Teodoric, regele Ostrogotilor. Cimitirul roman o controleaza.
Deasemenea cele opt litere ce urmeaza rasturnate si cari dau Gotern
lath inversare. Iar pe linia de sus Goterorn, iaras fara inversare. Pe linia
de jos mai sunt Inca opt litere, dar intoarse toate si cari ne dau acelas
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORA,F
44
Mai este insa Inca unul, anume inscriptia dela Kerlich, pe care
sta scris cu aceleasi caractere: Teodorikei rex; cel putin rex este
nwpg
identic ca si pe bratara dela Pietroasa (fig. 24.2).
Concluzia este ca Teodoric, got, plea sub impulsul Valahilor
la atacul imperiului de occident.
QiNtoPI IPX
/t/_edizi,
(4;ilittAl
Fig. 24.2
4-ter,
-iAzitiii<rect_
Fig. 24.3
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
BSI
ISTORIA ROMANEASCA
45
(1/14.4 f e,tk
.c6
Fig. 24.4
ri)
.
CAtili-j.
H 1) It Y1
F(
CI(
it..!
Lt.(110- do
"eo.-
Leivvt
264-ify
,tom
Fig. 25.5
opt cerculete imprejurul lui (cu ochiul lui cu tot), adica unul din cele
trei numere sacre ale pitagoricienilor. Pe bracteata din stanga avem
www.dacoromanica.ro
1..
EM. C. GRIGORA,5'
46
sericd egipteand a Valahilor. Cum multe dintre ele sunt scoase din
turbierile Germaniei de Nord, cari geologiceste par a fi formate in
secolii anteriori lui Hristos, not putem conchide chiar, ca Gotii
erau in secta egipteana cu mult inainte de a vent in Dacia, ca ei erau
adeptii lui Zamolxis si ca Regatul for din Dacia se datoreste tot
acestui fapt: Existenta pretinselor rune p Ana in fundul Siberiei conduce la aceeas concluzie.
t+Th
(A*L.1
BAL
le'ft ,14_fiLi
CV
T TA I A/ I
4_ cede.cx
Fig. 25.6
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
ISTORIA ROMANEASCA
BSI
47
dela Sdn ll/lichiu$ din Banat, Criptul n'a fost Inca cetit. El ne da
la stanga D. N. intre doua cruci, adica Domini pentru Anno Domini. Apoi 790 in cifre arabe occidentale (cari sunt inventate de
Pitagora si luate de Arabi dela el). Apoi dela dreapta ornamentat:
rs7/3:,W51-PH- rc.
T,t &?'j
cvtLe
at,
ti
cfrfrIAt 6t,
)_Lx
..toe,
cf19,1
0,<Aftm.,
Fig. 25.7
j-Div-r.1)>+)1>4+>0
Fig. 25.8
www.dacoromanica.ro
EM. C. GRIGORAS
48
in Istoria Romanilor).
,
Lu an du -le pe rand, gasim :
Pe piatra lui Stetko, de trei on cate trei puncte.
Pe cea a lui Latko, trei la inceput si sfarsit, iar la mijloc trei in
linie dreapta.
Pe cea a lui Bogdan, cinci puncte
Pe cea a mitropolitului Teoctist, de doua on cate trei puncte (acesta
a o unnari pana in aceste regiuni departate. SA' fi facut acesti domnitori parte din ordinele Zidarilor liberi, infiintate de Templieri nu
este de admis, caci aceste ordine n'aveau ce cauta, decat acolo unde
puterea papala avea trecere. Deci la fundarea Moldovei, gdsim pe
Templieri. Probabil, cd alungati de peste tot, si din Muntenia, unde
secta pitagoriciand se afeazd definitiv la putere (aceasta ar fi descdlicdtoarea ultimd) ei sd-i fi incercat norocul instaldndu-se in regiunea
Moldovei. Insa si aici, ca si in taro vecina, nu le-a fost de lungs du
www.dacoromanica.ro
CRIPTOGRAFIA
ISTORIA ROMANEASCA
49
a lui Zamolxis.
Ultimul rand de cripte din acest grup, si cel din urma al acestui
_
telor pdnd tdrziu, in sec. XVII. Ele sunt importante, caci ne vor
explica anumite eVenimente., ramase enigmatice pentru Istorie.
Din copiile Casei goalelor reiese, ca Mircea-eel-Bdtrcin ci fiul sdu
semnau cu trei puncte la urma. Aceasta arata ca Mircea facea parte
din ordinul Templierilor. Se zicea dealtfel, ca ar fi fost caviler de
Malta, stiind ca ordinul Templierilor disparuse de mult din
occident.
:4 4'
zice piatra funerara, a fost taiat de Radu Cdlugdrul. Laiota era danesc, Radu draculesc, deci Ddnefii erau pitagoricieni, Drdculeftii
Templieri. (Dracul este fiul lui Mircea).
Semnele sectei pitagoriciene se gasesc pe .mormantul lui Nic.
Alex. Basarab dela Campulung (opt puncte intenn compact la inceputul inscriptiei). Acesta este marele Basarab.
Vladislav, Radu V. V. dela Curtea de Arges, cat si o parte din
Assani sunt asemenea pitagoricieni. (Au zidit biserici in forma de
cruce patrate si un trilobate).
Petre Cercel are 3 puncte pe tunul sau.
Alte doua evenimente importante mai sunt explicate prin cripte.
Din examinarea semnaturilor Moviktilor si Vasile Lupu, se pare
ca in Moldova sectele disparusera in aces epoca. Cum Movilestii
au dat un mitropolit pravoslavnic, iar Vasile Lupu a reunit primul
congres ortodox la Iasi, pare iaras ca curentul pravoslavnic domina pe atunci. (Vezi Ad. lit.>> No. 166, 1924).
Daca examinam insa medalia lui Mihank-Viteazul din Muzeul de
la Viena, gisim in ea atat pe avers cat si pe revers elite 14 puncte
(2 x 7) in inscriptia circulars; iar in centru pe revers avem in in scriptie 17 puncte (numar terminat cu 7). In total pe acest revers
avem 31 puncte. Pe avers, socotind si cei trei nasturi de pe tunica
lui Mihaiu- Viteazul, avem iaras 17 puncte.
.
www.dacoromanica.ro
.7
EM. C. GRIGORA.
50
si influenta for asupra Barbarilor si a Imperiului roman cat si explicarea multor fiebulozitati ale Istoriei romanesti. Descdlicdtoarea
nu mai rdmdne deceit un mit, dupa aceasta.
Pot sa mai afirm, ca chestiunea continuitdtii elementului latin de-a
stdnga Dundrii este quasi-rezolvata cu ajutorul aceloras cripte. Dupa
aceasta si teoria cu izolarea celor cloud maluri ale Dundrii este cazuta virtual.
,
sec. TXXIV.
www.dacoromanica.ro
SUMAR
i. Criptul de pe inelul dela Pietroasa
2.
3-
4.
5.
6.
7.
8.
9.
lc.
i 1.
12.
13.
14.
15.
,>
9
12
14
17
20
21
..
Arge
s
de pe gatul
#
16. Portretul cu semnatura lui Ionita Assan dela Arge
17. Criptul de pe profetul Zaharia dela Arge
i8. Criptul de pe Inelul lui Radu V. V. dela Arge
19. Criptul de pe Statul lui Radu V. V. dela Arge
20. Criptul lui Carol V din Sicilia
21. Criptul de pe Stalpul dela Arge
*
22.
Criptele GotilorHunilorAvarilor
24
27
27
29
3o
30
31
33
35
36
39
40
40
41
42
47.
49
.$:
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro