Pielea

Pielea este nveliul conjunctivo- epitelial care acoper n ntregime suprafaa corpului.
Funciile sunt foarte variate:
de protecie (fa de ageni nocivi externi);
de termoreglare si metabolismul hidrosalin : eliminarea prin sudoare a caldurii sarurilor ;
de excreie;
recepia tactil, termic i dureroas;
aici se sintetizeaz vitamina D;
depoziteaz sngle;
Suprafaa total a pielii unui om adult este de aproximativ 1,5 metri ptrai i cntrete
apoximativ 18 kg. Grosimea ei este mai mare pe partea dorsal a corpului i mai subire pe cea
ventral. La nivelul palmelor i tlpilor pielea este foarte groas n timp ce pe pleoape ea apare
foarte subire.
Piele este format din:
-epiderm;
-derm;
-stratul celulo-adipos subcutanat (hipoderm);
Epidermul este format din 5 straturi:
1) Stratul bazal e format dintr-un rnd de celule cubice sau cilindrice, aezate perpendicular pe
membrana bazal. Feele laterale ale acestor celule se unesc cu desmozomi.. Aceste celule conin
tonofibrile, care sunt perpendiculare pe membrane bazal. Multe celule bazale se afl n mitoz.
n mod normal, timpul de deplasare al unei celule de la stratul bazal la cel cornos dureaz
aproximativ 17-20 zile.
Tipuri celulare:
1)Epiteliocite bazale- de doua tipuri: in unele se evidentiaza tonofibrilele in altele granule de
melanina
2)Melanocite *creste neurale - granule de melanina, lipsesc tonofibrilele.
3) Celule stem
4) Celule Merkel mecanoreceptori . celula + nerv = copuscul Merkel
Diferon- ansamblu de celule din toate straturile epidermului formate dintr-o celula stem.
2) Stratul spinos- 5-10(18) rnduri de celule poliedrice unite una cu alta prin desmozomi.
Citoplasma acestor celule conine organite i incluziuni (complex Golgi, reticul endoplasmatic,
ribozomi liberi, mitocondri, granule de melanin). Pe msur ce aceste celule se situiaz mai
superficial, bazofilia citoplasmei treptat dispare, organitele se reduce, tonofibrilele se ngroa,
iar sinteza abundent a proteinelor marcheaz nceputul procesului de cornificare.
La microscopia electronic nceputul transformrii cornoase este demonstrat de existena
keratinozomilor. Printre celulele spinoase se mai ntlnesc celule dendritice ce migreaza din
epiderm in derm (celulele Langherhans* maduva ososasa ) i limfocitele T. Ele asigur funcia
de aprare local.
3) Stratul granular (1-5 rnduri de celule turtite, aezate cu axul lung paralel cu suprafaa
pielii).
Nucleul acestor celule este mic, iar organitele reduse. Citoplasma conine granule de o form
neregulat, intens bazofile caci contine un nr mare de aminoacizi polizaharide si lipide de
keratohiolin, care reprezint precursorul keratinei moi. Pe msur ce celula se ncarc cu
granule de keratohialin, nucleul ei devine din ce n ce mai mic.
4) Stratul lucid reprezint o band lucioas, omogen ncrcat cu eleidin (ce ar proveni din
keratohialin). Citoplasma conine tonofibrile aproape keratinizate, picturi de lipde i glicogen.
Organite lipsesc nucleii sunt supusi cariorexisului. Acest strat lipsete n pielea subire.
5) Stratul cornos- este foarte gros la nivelul palmelor i a tlpilor este elastic si rau conductor de
caldura. Este format din celule, moarte, asemntoare unor solzi, care devin din ce n ce mai
turtite i apropiate una de alta spre suprafa. Nucleii sunt abseni, iar citoplasma este nlocuit

cu keratin moale. Celulele stratului superficial se descuameaz continuu datorita

keratinozomilor ce se concentreaza la jonctiun i si efectueaza liza desmozomilor, iar celulele
descuamate sunt nlocuite prin celule nou formate n urma mitozelor din stratul bazal.Scuamele
contin keratina moale0 o substanta bogata in sulf rezistenta la agenti chimici si vezicule de aer
Dermul are o grosime la fel diferit (este mai gros acolo unde i pielea este mai groas). El
hrnete epidermal i este constituit din dou straturi:
dermul papilar
dermul reticular
Dermul papilar este situate chiar sub membrane bazal. El trimite ctre epiderm ridicturi
numite papile. Ca esut este esut conjunctiv fibros lax neordonat, conine o reea vast de vase
sanguine care asigur nutriia epidermului.
Celule musculare netede care formeaza muschiul erector al parului
Fascicule musculare in pielea capului, obrazului, fruntii si suprafetei dorsale a membrelor
contractia carora --> piele de gisca care comprima vasele sangvine si scade termoliza
organismului(pierderea de caldura)
Dermul reticular constituie structura de rezisten a pielii i reprezint 45 din grosimea
dermului total. Este un esut conjunctiv fibros dens neordonat, bogat n fibre de colagen,
dispuse n fascicole orientate paralel cu suprafaa pielii.Retea macroareolara - mai multe fibre
de colagen - pielea plantara pulpa degetelor 0confera rezistenta, retea microareolara fibre de
colagen putine fibre elastice multe, confera elasticitate: fata , articulatii,
!Se localizeaza glande cutane - sudoripare si sebacee, radacina parului
Hipodermul reprezint un esut conjunctiv adipos, dezvoltat mai bine n unele regiuni (de
exemplu abdomen), i practice lipsite la nivelul pleoapelor.amortizeaza actiunea diferitor factori
mecanici.Aglomerari de tesut adipos limiteaza termoliza
Anexele pielii (glandele sudoripare i sebacee, prul, unghiile)
Glandele pielii
-asigura termoreglarea(20% evacuarea sudorii)
-apara pielea de leziuni
-elimina unele produse finale ale metabolismului (ureea , acidul uric, amoniacul)
Glandele sudoripare tubulare simple neramificate
elimina sudoarea 98% apa 2% reziduu uscat (uree, creatin, amoniac, electrolii)
GLANDE SUDORIPARE APOCRINE
Locul: fosele axilare,regiunea anala,frunte, labiile mari sexuale
Varietati: glandele pleoapelor, glande ceruminoase
Secretul: bogat proteic care dezintegrinu-se dau un miros puternic
Portiunile terminale:lunga rasucita in forma de glomerul, mai mare.
Portiunea excretoare: majoritatea nu au por dar se deschid in infundibulul parului impreuna cu
canalele excretoare ale glandelor sebacee.
Functia: depinde de functia glandelor sexuae, secretia se intensifica in perioada premenstruala
si menstruala, graviditate.
GLANDE SUDORIPARE MEROCRINE:
Locul:pulpa degetelor , pielea talpilor, a palmelor
Portiuni teminale: epiteliu unistratificat cubic sau cilindric dependenta de faza secretiei
- celule clare: elimina apa si ionii metalelor
-celulele intunecate -macromolecule organice
-Mioepiteliocite -intre membrana bazal i celulele secretorii
Portiunea excretoare lunga rectilinie putin spiralata, in derm- ep bistratificat cubic. in epidermep pavimentos se deschide la suprafata prin intermediul porului sudoripar

Glandele sebacee glande simple, alveolare, ramificate holocrine

Locul: n toat pielea cu excepia palmelor i tlpilor. abundente pe frunte, n pielea capului,
mai rare n pielea membrelor, gtului i trunchiului. Ele nsoesc firele de pr. Fiecare fir de pr
poate avea una sau mai multe glande sebacee. Ele i vars produsul de secreie n infundibulul
prului.
Poriunile terminale secretorii: sunt situate n derm cu 2 tipuri de celule:
-cel. slab specializate care se divid mitotic: stratul germinativ = stratul extern
- celule care se gasesc in diferite stadii de degenerescenta grasa= stratul intern celule ce contin
picaturi de lipide si care indepartindu-se de la sursa de nutritie se ncrotizeza si formeaza
sebumul (un amestec complex, srac n ap, dar bogat n lipide i glicogen)
Portiunea excretorie: scurt canal tapetat cu epiteliu pluristratificat se deschide in infundibul
Prul este o formaiune filiform, caracteristic mamiferelor i este alctuit din tulpin (vizibil
la suprafaa pielii) i rdcina, implantat n derm.
Par -lung (cap, barbie, mustati, fosa axilara, muntele Venerei)
-aspru(sprincene, gene canalul auditiv extern, vestibulul nazal)
-puf (in celelalte parti)
Este format din tulpina( corticala+cuticula) si radacina situata in sacul pilos(teaca epiteliala
interna+externa) inconjurat de foliculul pilos(teaca dermala de tesut conjunctiv)
Structura radacinii parului: bubul pilos cu papila parului (tesut conjunctiv si capilare)
+ infundibulul parului (trecere radacinii in tulpina; lipseste teaca interna, teaca externa se
rasfringe in epiteliu germinativ )
Bulbul pilos contine celule din care se dezvolta medulara cortical cuticula si teaca epiteliala
interne, pe masura deplasarii acestor ceule se intensifica procesele de keratinizare celulele
degenereaza si se transforma in scuame.
Corticala+ cuticula (procese de cornificare mai intense) formarea keratinei compacte mai
rezistente insolubile in apa acizi si baze si in care lipsesc stadiile de acumulare a keratohialinei
si eleidinei
Teaca interna + Medulara formarea de keratina moale ca si in epiderm
Substana medular este o coloan celular format din celule cubice legate prin desmozomi,
ce conin trichohialin, incluziuni lipidice i pigmentareformate din melanocite situat in bulb
primprejurul papilei0. cu virsta in celule se micsoreaza cantitatea de pigment si se maresc
veziculele de aer.
Substana cortical este format din celule turtite, keratinizate cu o citoplasm bogat n
granule de melanin. cu cit este mai dezvoltata cu atit parul e mai rezistent si elastic
Cuticula reprezint un rnd de celule turtite, keratinizate, ce se acoper una pe alta ca
iglele de pe cas. in apropierea bulbului-celule cilindrice. nu contin pigment
Teaca epitelial intern nvelete rdcina pn la deschiderea glandei sebacee.
Teaca epitelial extern este format din stratul bazal al epidermului.