Sunteți pe pagina 1din 10

I.

Schema model de analiza epidemiologica


I.Elaborarea programului de investigatie pe forme epidemiologice
1.2.Determinarea sarcinilor si directiilor analizei epidemiologice retrospective
1.3.Determinarea volumului informatiei necesare
II.Acumularea informatiei primare
2.1.Informatii despre morbiditate
2.2.Date demografice
2.3.Informatii despre factori naturali si sociali.Caracteristica sanitara a teritoriului.
III.Prelucrarea informatiei
3.1.Alcatuirea si structurarea tabelelor
3.2.Analiza dinamicii morbiditatii multianuale
3.2.1.Aprecierea dinamicii multianuale
3.2.2.Determinarea tendintei multianuale
3.2.3.Determinarea nivelului mediu al morbiditatii multianuale
3.2.4.Aprecierea indicelui morbiditatii pentru anul curent
IV.Analiza dinamicii anuale a morbiditatii
V.Analiza morbiditatii dupa anumite semne epidemiologice
5.1.Analiza morbiditatii dupa gen
5.2.Analiza morbiditatii dupa contingente de virsta
5.3.Ananliza morbiditatii dupa contingente profesionale
5.4.Analiza distributiei teritoriale a morbiditatii
5.5.Analiza surselor de infectie
5.6.Analiza factorilor si cailor de transmitere
5.7.Analiza structurii etiologice a morbiditatii
5.8.Analiza morbiditatii dupa particularitatile clinice de decurgere a bolii
5.9.Analiza factorilor de risc
5.10.Analiza focalitatii
VI.Analiza masurilor de profilaxie si antiepidemice
6.1.Analiza adresarii,depistarii,diagnosticarii,spitalizarii
6.2.Analiza masurilor indepartate spre intreruperea mecanismului de transmitere a agent.
Patogen
6.3.Analiza masurilor de profilaxie specifica
VII.Stabilirea diagnosticului epidemiologic
7.1.Formularea variantei de manifestare a procesului epidemic cu determinarea teritoriului
de risc, timpului de risc, grupelor de risc etc.
VIII.Formularea pronosticului dezvoltarii procesului epidemic
IX.Determinarea problemelor prioritare a patologiei respective in teritoriul deservit
X.Evaluarea importantei epidemiologice si social-economice

XI.Concluzii
XII.Elaborarea planului de masuri de profilaxie si antiepidemice

II.CARACTERISTICA SANITARO-IGIENICA SI EPIDEMIOLOGICA a


or.CHISINAU
Orasul Chisinau este situat pe malurile riului Bic in zona geografica Centru a Republicii
Moldova si se caracterizeaza printr-un tinut deluros. Temperatura medie in luna ianuarie este
de -3,5C,in iulie +25,5C. Retelele ingineresti, de transport, comunicatii etc. asigura
functionarea infrastructurii social-economice a urbei, legaturile cu orasele si comunitatile
municipiului Chisinau, teritoriile administrative ale Republicii Moldova si in mod direct sai
indirect cu majoritatea tarilor de pe Globul pamintesc.
Orasul are zone inverzite (parcuri,scuaruri,sectoare impadurite),lacuri care constituie
aproximativ 20% din suprafata orasului si sunt folosite pentru odihna, sport etc.
Supravegherea epidemiologica a bolilor infectioase in orasul Chisinau este efectuate de
Centrul Municipal de Medicina Preventiva, departamentele (a Cancelariei de stat, a Caii ferate
etc.)
OBIECTIVELE COMUNALE SI IGIENA MEDIULUI
Asigurarea populatiei orasului Chisinau cu apa potabila se efectuiaza in 95-97% din
sistemele centralizate. Pentru asigurarea functionarii sistemului centralizat se foloseste apa din
r. Nistru si din surse subterane - fintini arteziene. Aproape 40% din probele de apa potabila
examinate in mod planic in anii 1999-2000 n-au corespuns cerintelor standardului Apa
potabila la indicii microbiologici si chimici. O parte a populatiei din sectoarele Riscani,
Buiucani, Ciocana folosesc apa din sursele necentralizate de asigurare cu apa potabila (fintini,

izvoare). Apa din aceste surse nu corespunde cerintelor sanitaro-igienice in 40-60% din
probele examinate.
Evacuarea deseurilor solide si lichide se efectuiaza in mod centralizat pentru 65% din
obiective inclusiv apartamente, case de locuit. Apale reziduale practic nu se dezinfecteaza. In
multe sectoare sunt gunoisti neautorizate. Aerul atmosferic este poluat cu CO2 , plumb si alti
compusi chimici in special in raioanele traseelor cu o circulatie intensive a transportului.
Calitatea aerului in incaperi institutii, scoli, intreprinderi si apartamente si influenta lui
asupra sanatatii nu sunt studiate.
INSTITUTIILE MEDICALE
In or. Chisinau functioneaza 20 de spitale cu un numar total de peste 12000 paturi, 4
maternitati, 26 de centre ale medicilor de familie si centre consultative, 17 ambulatorii, 8
institutii medico-sanitare a intreprinderilor si departamentale, 7 preventorii, 2 sanatorii, 27
puncte medicale, 4 policlinici stomatologice, 46 institutii medicale private de profil
stomatologic, de recuperare, etc.
Din cauza asigurarii insificiente cu instrumentariu, inventar, consumabile regimul
sanitatro-antiepidemic in majoritatea institutiilor medicale nu se respecta. Din numarul total
de probe colectate 10-15% nu corespund cerintelor igienice. Necatind la numarul relativ mic
de pacienti in stationare permanent se inregistreaza infectii nosocomiale complicatii septicopurulente a plagii postoperatorii in sectiile de profil chirurgical, infectii intestinale in spitalele
de copii etc.
OBIECTIVELE ALIMENTATIEI PUBLICE
In oras functioneaza peste 2000 obiective alimentare cu peste 15000 personal inclusiv :
obiectivele industriei alimentare-115, obiectivele alimentatiei publice-776, obiective
comerciale-904. Anual se examineaza 70% din numarul total al obiectivelor cu folosirea
investigatiilor de laborator si instrumentale. In 11.2% cazuri au fost efectuate examinari
complexe.
Din numarul total de obiective 11% nu corespund cerintelor sanitaro-epidemiologice. A
fost sistata activitatea a 16% obiective. Din 8600 probe de produse alimentare examinate 437
nu corespund cerintelor sanitaro-epidemiologice. Produsele alimentare inclusiv perisabile se
realizeaza de obiective neautorizate si direct in strada.
INSTITUTIILE SCOLARE SI PRESCOLARE
Numarul Institutiilor prescolare care functioneaza se reduce. In mediu annual functioneaza
205-215 institutii prescolare frecventate de 38300 copii la 39700 locuri. Pe parcursul anului
in 5-10 institutii prescolare au fost inregistrate avarii la sistemele de asigurare cu apa potabila,
canalizare. In majoritatea institutiilor prescolare nu se respecta regulile de primire a copiilor,
nu se efectuiaza controlul medical zilnic. In or. Chisinau sunt 7 institutii de copii cu regim de
functionare special case de copii, orfelinate. Numarul de copii in institutiile de copii de tip
inchis este mare, regimul sanitaro-epidemiologic nu se respecta.
In or. Chisinau sunt 131 scoli, licee de stat si private in care invata 105 800 elevi, 14 scoli
tehnice polivalente, 11 scoli de profil sportiv, 19 colegii, 18 institutii de invatamint superior.
Majoritatea scolilor de stat nu corespund cerintelor sanitaro-igienice. In anul 1999-2000 in
majoritatea scolilor au fost inregistrate cazuri multiple de infectii enterovirale asociate cu
meningite seroase, permanent in scoli se inregistreaza cazuri de hepatita virala A, de regula,
depistate tardiv. Asistenta medicala in majoritatea scolilor lipseste.
MASURI ANTIEPIDEMICE SI PROFILACTICE
In spitalele infectioase : Spitalul Clinic Republican Toma Ciorba , Spitalul Clinic
Municipal de boli infectioase la copii, sectia de BDA a Spitalului Clinic Republican Emilian

Cotaga , Institutul de Ftiziopulmonologie sunt circa 1000 paturi. Regimul sanitaroantiepidemic in multe cazuri ( 15-20% din numarul examinarilor) nu se respecta. In Spitalul
Clinic Municipal de boli infectioase la copii au fost inregistrate cazuri de infectii
nosocomiale : salmoneloza, dizenterie, alte BDA etiologic nedeterminate.
Dezinfectia terminala se efectuiaza in 85% focare epidemice inclusiv in termene
reglementate in 74%. Dezinfectia curenta in focarele la domiciliu inclusiv in familiile unde
sunt bolnavi de tuberculoza este organizata si se efectuiaza nesatisfacator. La multe obiective
(case de locuit, obiective alimentare, institutii prescolare si scoli, camine) se inregistreaza un
numar sporit de rozatoare, iar in subsoluri din cauza starii nesatisfacatoare a sistemelor de
incalzire si apeductelor este o umiditate inalta si un numar sporit de tintari. Numarul
animalelor domestice in spatiile verzi este in crestere ce a conditionat inregistrarea unor focare
antropurgice de leptospiroza, borelioza si un numar sporit de vectori capuse.

III. INFORMATIA DESPRE MORBIDITATEA PRIN DIFTERIE IN or. CHISINAU IN


ANUL 1995
Caracteristica demografica a mun. Chisinau.
1. Numarul populatiei dupa ani:
Anul
Numarul populatiei
1990
748220
1991
749502
1992
753699
1993
744399
1994
743350
1995
742870
2. Numarul populatiei dupa virsta:
Grupele de virsta
Numarul populatiei
0-12 luni
13675
1 an
13305
2 ani
13750
3 ani
12860
4 ani
12565
5 ani
12715
6 ani
11300

7 ani
8 ani
9 ani
10 ani
11 ani
12 ani
13 ani
14 ani
15-19 ani
20-29 ani
30-39 ani
40-49 ani
50-59 ani
60 ani si >

11224
10930
10704
10406
10110
10183
9960
9663
72030
145788
138337
78746
63184
71435

3. Numarul populatiei dupa contingent:


Contingente
Copiii institutionati
Copiii neinstitutionati
Copiii in case de copii
Personal al institutiilor prescolare
Elevi
Studenti
Lucratori medicali
Pensionari
Alte grupuri

Populatia
50420
30219
12456
8731
124709
71265
32105
71234
141972

Datele privind morbiditatea prin difterie in mun. Chisinau.


1. Dinamica morbiditatii prin difterie in intervalul 1990-1995:
Anul
Cazuri absolute
1990
2
1991
4
1992
8
1993
5
1994
47
1995
68
2. In anul 1995 au fost inregistrate 68 cazuri de difterie inclusiv 32 la pacienti de genul
masculin si 36 la genul feminin.

Lunile
Anului
Numarul
de cazuri

3. Repartizarea morbiditatii pe parcursul lunilor anului :


I
II
III
IV
V
VI
VII
4

4. Structura morbiditatii dupa virsta :


Grupele de virsta

VIII

IX

XI

XII

18

23

Numarul de cazuri

0-12 luni
1 an
2 ani
3 ani
4 ani
5 ani
6 ani
7 ani
8 ani
9 ani
10 ani
11 ani
12 ani
13 ani
14 ani
15-19 ani
20-29 ani
30-39 ani
40-49 ani
50-59 ani
60 ani si mai >

0
1
3
2
2
6
0
2
1
7
0
5
2
0
1
14
10
6
5
1
0

5. Morbiditatea prin difterie la diferite contingente de populatie :


Indicii
Copii
Copii
Elevi Studenti
Lucratori
Instituti
medicali
neinsti
Onati
tutionati
Cazuri
4
12
25
13
8
absolute

Pensio
nari
2

6. Repartizarea cazurilor in grupuri in dependenta de schema imunizarii :


Indicia
Vaccinati
Conform schemei

Cu abateri

30

Cazuri absolute

Alte
Grupuri
4

Nevaccinati
29

Nota: 1) Indicele de acoperire cu imunizari in mediul populatiei pina la 19 ani a fost


94%, in mediul populatiei adulte (>19 ani) 45.6%.
2) Vaccinarea cu abateri a constituit folosirea in ciclul primar de vaccinare
(vaccinarea tripla) si revaccinarea in loc de vaccinul DTP, anatoxina Td.
7. Repartizarea cazurilor in diferite focare epidemic:
Indicii
Numarul de cazuri in focare
Numarul de focare
8.

1
42

2
3

3
2

4
1

5 si >
2

Sursa de infectie stabilita (rezultatele anchetei epidemiologice)


Categoria sursei de infectie
Sursa nestabilita
Purtatori C. Tox+
21

Bolnavi de difterie
25

9. Termenele spitalizarii bolnavilor de difterie :

22

Indicii

Termenul spitalizarii din ziua


imbolnavirii
1-3 zile

Numarul
de bonavi

31

4-5 zile
16

6 zi si >
21

10. Metodele de confirmare a diagnosticului:


Confirmare
Confirmare serologica
bacteriologica
42
3

Termenul spitalizarii din ziua adresarii


1 zi

2 zile
42

3 si >

14

Confirmare clinica
17

12

Confirmare
epidemiologica
6

Nota : In toate cazurile confirmarii bacteriologice a fost izolata C.diphterae gravis


tox+.
11. Analiza dinamicii morbiditatii multianuale:
Incidenta= numarul total de cazuri noi de imbolnavire in perioada data/numarul total
de populatie*100000
Ex.1 : I(1990)=2/748220*100000=0.3
Ex.2 : I(1991)=4/749502*100000=0.5

Tabelul 1.
Morbiditatea prin difterie in populatia mun. Chisinau in perioada anilor 1990-1995

Numarul de populatie
Numarul absolut de cazuri
Incidenta (%000)
Indicele demonstrativ (%)

1990

1991

1992

1993

1994

1995

748220
2
0,3
100

749502
4
0,5
200

753699
8
1,1
400

744399
5
1,0
250

743350
47
6,0
2350

742870
68
9,0
3400

4000

10.0

3500

9.0
8.0

3000

7.0

2500

6.0

2000

5.0

1500indice demonstrativ

Incidenta

incidenta medie 4.0


3.0

1000

2.0

500
0

1.0
1990

1991

1992

1993

1994

1995

0.0

Ani

la 100 mii populatie

Fig.1Dinamica multianuala a morbiditatii prin difterie in mun. Chisinau


in perioada anilor 1990-1995 in raport cu Indicele demonstrativ si Incidenta medie.

Indicele demonstrativ serveste pentru compararea marimilor de valori in dinamica, unde


marimea initiala luata ca baza, este egala cu 100%.

Ex.1: 2=100%
Ex.2: 2=100%
4=x
8=x
Id(1991)=4*100/2=200%
Id(1992)=8*100/2=400%
Incidenta medie (M)=suma incidentelor din fiecare an/numarul anilor
M= (0.3+0.5+1.06+1+6+9)/6=2.97

Concluzie: Analizind dinamica morbiditatii prin difterie in mun. Chisinau in perioada anilor
1990-1995 observam ca morbiditatea este neuniforma in perioada anilor cu tendinta de
crestere in ultimii 2 ani, crestere insemnata fiind inregistrata in anul 1995 cu 3400%.
Tabelul 2.
Tendinta morbiditatii prin difterie in mun. Chisinau in perioada anilor 1990-1995
Anii

XY

X2

1990
1991
1992
1993
1994
1995
=6

-3
-2
-1
1
2
3
=10

0,3
0,5
1,06
1,0
6,0
9,0
=17,86

-0,9
-1,0
-1,1
1,0
12,0
27,0
=39,94

9
4
1
1
4
9
=28

Y pentru
fiecare an
-7,23
-5,81
-4,39
4,39
5,81
7,23

Y=A0+A1*X, unde: A0= Suma Y/n


A1=Suma X*Y/suma X2
A1=39.94/28=1.42
Ex.1: Y1(1990)=2.97+1.42x(-3)=-7.23
Ex.2 : Y2(1991)=2.97+1.42x(-2)=-5.81

10
8
6
4
2
la 100 mii populatietendinta
0
1990
-2

1991

1992

incidenta
1993

1994

Ani

1995

-4
-6
-8
-10

Fig. 2 Dinamica morbiditatii si tendinta multianuala a morbiditatii prin difterie


in mun. Chisinau in perioada anilor 1990-1995 in raport cu idicele de Incidenta.