Magneziu

Caracteristici generale.
Simbol: Mg
Numarul atomic:12 , Masa atomica: 24,31,
Seria chimic: Metalele alcalino-pmntoase
Cei mai stabili izotopi:
izotopic

24

Mg - 78,99%,

10%,

26

Mg-11,01%,

26

Mg este folosit n geologia

Istoric.
Denumirea este de origine greac, Magnesia fiind numele unei regiuni din Tessalia. Englezul Joseph
Black a identificat pentru prima oar magneziul ca element n anul 1755, Sir Humphrey Davy a obinut
pentru prima dat magneziu pur n 1808, dintr-un amestec de oxid de magneziu i HgO, iar A.A.B.
Bussy l-a preparat ntr-o form legat in 1831. Magneziul este un metal alcalino-pmntos i de aceea nu
se ntlnete dect combinat cu alte elemente. Se gsete n zcminte mari de magnezit (carbonat de
magneziu), dolomit i alte minerale de exemplu talc.
Raspandire in natura.
Magneziul se gaseste mult raspandit in natura sub forma de combinatii, alcatuind 2% din scoarta
pamantului. Astfel se gaseste ca zacaminte de magnezit (carbonat de magneziu, Mg CO 3) si, mai ales,
dedolomit ( carbonat dublu de calciu si magneziu, MgCO 3*CaCO3). Foarte raspanditi sunt si carnalitul
(clorura dubla de potasiu si magneziu, Mg Cl 2*KCl*6H2O), kieseritul ( sulfat de magneziu, MgSO4*
H2O), apoi diferiti silicati de magneziu - ca de exemplu olivina, enstatitul Mg 2
[Si2O6],serpentina,talcul,azbestul si spuma de mare,cum si aluminosilicati, ca de exemplu spinelul,
MgO.Al2O3. In sol se gasesc totdeauna combinatii de calciu si de magneziu provenind din dezagregarea
mineralelor.
Multe saruri de magneziu sunt dizolvate in apa marilor sau a lacurilor sarate, carora le imprima gustul
amarui. De asemenea, multe izvoare minerale contin dizolvat sulfat de magneziu.
Plantele iau din pamant sarurile de magneziu, formand clorofila ( in constitutia clorofilei magneziul are
acelasi rol ca fierul in constitutia hemoglobinei). Magneziul se mai gaseste drept component al
semintelor vegetale si chiar in corpul animal.
Metode de obtinere
O metoda tehnica importanta pentru prepararea magneziului este electroliza carnalitului anhidru topit la
700 800oC.In loc de carnalit se poate folosi si clorura de magneziu anhidra in amestec cu CaCl 2 si
NaCl. La catodul celulei electrolitice ( care este de fier ) se separa magneziul care, fiind usor, se ridica la
suprafata topiturii de unde poate fi scos cu linguri speciale. La anod ( care este de grafit ) se separa
clorul, care este aspirat .

catod: Mg2+ + 2 e- Mg
anod: 2 Cl- Cl2 + 2 eMagneziul obtinut are puritatea 98 -99 % Mg; purificarea lui se face prin retopire in cuptoare electrice.
Insemnatate tehnica au dobandit in ultimul timp procedeele termice pentru obtinerea magneziului, din
care mai importante sunt procedeele carbotermice si silicotermice. Dupa primul procedeu, oxidul de
magneziu este redus cu carbune la temperatura arcului electric ( pest 2000oC ):

MgO+C=Mg+CO
In al doilea procedeu, oxidul de magneziu este redus cu siliciu. In acest scop, dolomitul in amestec cu
siliciu sau ferosiliciu, este incalzit intr -un cuotor electric la 1200 1300oC sub vid inaintat:
2MgO+2CaO+Si=Ca2SiO4+2Mg
Proprietati fizice
Magneziul este un metal moale, alb, stralucitor, care cristalizeaza in sistemul hexagonal. Este usor si
maleabil astfel incat poate fi laminat in table subtiri si tras in fire.
Densitate: 1738 kg/m3, punctul de topire: 923 K (650 C), punctul de fierbere: 1363 K (1090 C).
Proprietati chimice
Magneziul este stabil in aer uscat; in aerul umed se acopera cu un strat de oxid de magneziu care
impiedica ca reactia de oxidare sa se desfasoare mai departe. Din aceasta cauza, magneziul are aspect
mat .
Aprins in aer, magneziul arde cu flacara luminoasa, deoarece oxidul de magneziu devine
incandescent din cauza caldurii mari de reactie:
Mg+1/2O2=MgO
( Lumina dezvoltata este bogata in radiatii ultraviolete )
Apa nu trebuie folosit la stingerea magneziului aprins, deoarece alimenteaz focul n loc s-l sting,
conform reaciei:
Mg+ 2 H2O Mg(OH)2+ H2
In clorul umed se aprinde de la sine cu o reactie luminoasa si formare de clorura de magneziu,
MgCl2; cu sulful de combina la temperatura mai ridicata ; cu azotul se combina la cald formand nitrura
de magneziu, Mg3N2.
Magneziul are actiune reducatoare asupra substantelor care contin oxigen; astfel el poate arde si
in bioxid de carbon, punand carbonul in libertate:
2Mg+CO2=2MgO+C
Apa ataca magneziul numai foarte incet, datorita formarii stratului protector de hidroxid de magneziu.
Asupra vaporilor de apa, magneziul are insa, o actiune puternic reducatoare:
Mg+2H2O=Mg(OH)2+H2
Amalgamul de magneziu reactioneaza cu apa chiar la temperatura obisnuita.
Din cauza tendintei pronuntate de a se combina cu oxigenul, magneziul poate reduce numerosi
oxizi, proprietate folosita pentru obtinerea unor elemente: bor, siliciu, carbon etc.
Magneziul poate forma cu combinatii organice halogenate ( de exemplu cu iod sau clor )
compusi organo - metalici. De exemplu, cu iodura de metil. CH 3I, formeaza iodura de metil - magneziu,
magneziu CH3I:
Mg+CH3I CH3Mg I
Magneziul reactioneaza cu acizi diluati, cu dezvoltare de hidrogen.
Mg + H2SO4 = MgSO4 + H2

Intrebuintari.
In primul rnd oxidul de magneziu, sunt utilizai ca material refractar pentru cuptoarele din
industria siderurgic - la producerea fontei i oelului, industria metalelor neferoase, a sticlei i a
cimentului. Oxidul de magneziu i ali compui sunt de asemenea utilizai n agricultur, chimie i
industria construciilor. Aliajul magneziu-aluminiu este utilizat n principal la conservarea buturilor.
Aliajele magneziului sunt de asemenea utilizate ca i componente ale structurii automobilelor. O alt
utilizare o reprezint ndeprtarea sulfurilor de pe fier si oeluri.
Alte utilizri:
Magneziul,

ca i aluminiul, este rezistent i uor, deci este folosit la construcia autovehiculelor de

mare volum.

Combinat n aliaje, este esenial n construcia avioanelor i rachetelor.

Aliat cu aluminiul, i mbuntete acestuia caracteristicile mecanice, de prelucrare i de sudare.

Agent reductor pentru producerea uraniului pur i a altor metale din srurile lor.

Hidroxidul su este folosit n laptele de magneziu, clorura i sulfatul de magneziu n sruri

Epsom, iar citraii si n medicin.

Pudra de carbonat de magneziu este folosit de sportivi gimnaste, halterofili.

Stearatul de magneziu este o pudr alb, cu proprieti de ungere. n industria farmaceutic este
folosit n procesul de fabricare a tabletelor.

Este folosit de asemenea n pirotehnie i la fabricarea bombelor incendiare.

Importana n organismele vii

Magneziul este important att n dezvoltarea animalelor ct i a plantelor. Clorofila const n

porfirine bazate pe magneziu. Necesarul zilnic de magneziu al unui adult este de 300-400 mg n funcie
de sex, greutate i nlime. O dozare inadecvat a magneziului cauzeaz deseori spasme musculare i
este asociat cu boli cardiovasculare, diabet, hipertensiune i osteoporoz. Deficiena acut este rar i
nu este niciodat datorat unei insuficiene din alimentaie ci urmare a unor boli specifice care sunt n
general rare.
Doza maxim admisa pentru suplimentul de magneziu este de 350 mg/zi. Cel mai comun simptom
generat de excesul de magneziu este diareea. Copiilor nu trebuie s li se dea supliment de magneziu.