Sunteți pe pagina 1din 7

Dubalari Nicolai

INF1312G

Comunicarea fara fir


Standardele 802.11
Wi-Fi este numele comercial pentru tehnologiile construite pe baza standardelor de
comunicaie din familia IEEE 802.11 utilizate pentru realizarea de reele locale de
comunicaie (LAN) fr fir (wireless, WLAN) la viteze echivalente cu cele ale reelelor cu fir
electric de tip Ethernet. Suportul pentru Wi-Fi este furnizat de diferite dispozitive hardware,
i de aproape toate sistemele de operare moderne pentru calculatoarele personale (PC), rutere,
telefoane mobile, console de jocuri i cele mai avansate televizoare.
Standardul IEEE 802.11 descrie protocoale de comunicaie aflate la nivelul gazd-re ea al
Modelului TCP/IP, respectiv la nivelurile fizic i legtur de date ale Modelului OSI. Aceasta
nseamn c implementrile IEEE 802.11 trebuie s primeasc pachete de la protocoalele de
la nivelul reea (IP) i s se ocupe cu transmiterea lor, evitnd eventualele coliziuni cu alte
staii care doresc s transmit.
802.11 face parte dintr-o familie de standarde pentru comunicaiile n reele locale, elaborate
de IEEE, i din care mai fac parte standarde pentru alte feluri de reele, inclusiv standardul
802.3, pentru Ethernet. Cum Ethernet era din ce n ce mai popular la jumtatea anilor 1990, sau depus eforturi ca noul standard s fie compatibil cu acesta, din punctul de vedere al
transmiterii pachetelor
Standardul a fost elaborat de IEEE n anii 1990, prima versiune a lui fiind definitivat n
1997. Acea versiune nu mai este folosit de implementatori, versiunile mai noi i
mbuntite 802.11a/b/g fiind publicate ntre 1999 i 2001. Din 2004 se lucreaz la o nou
versiune, intitulat 802.11n i care, dei nu a fost definitivat, este deja implementat de unii
furnizori de echipamente.
Din punct de vedere al securitii, IEEE i Wi-Fi Alliance recomand utilizarea standardului
de securitate 802.11i, respectiv a schemei WPA2. Alte tehnici simple de control al accesului
la o reea 802.11 sunt considerate nesigure, cum este i schema WEP, dependent de un
algoritm de criptare simetric, RC4, nesigur.
Limitrile standardului provin din mediul fr fir folosit, care face ca reelele IEEE 802.11 s
fie mai lente dect cele cablate, de exemplu Ethernet, dar i din folosirea benzii de frecven
de 2,4 GHz, mprit n 12 canale care se suprapun parial dou cte dou. Limitrile date de
consumul mare de energie, precum i de reglementrile privind puterea electromagnetic
emis, nu permit arii de acoperire mai mari de cteva sute de metri, mobilitatea n cadrul
acestor reele fiind restrns. Cu toate acestea au aprut i unele tehnologii care permit
legturi fr fir bazate pe standardul 802.11 ntre dou puncte fixe aflate la distane de ordinul
sutelor de kilometri.

Dubalari Nicolai
INF1312G

Stiva protocoalelor IEEE 802.11, cu corespondena n modelele de referin OSI i


TCP/IP

Diferentele intre o retea terestra si o retea wireless radio:


1. Spre deosebire de alte sisteme radio, Wi-Fi foloseste un spectru de frecvente radio care nu
au nevoie de licenta deci nu necesita aprobare pentru utilizare.
2. Se permite dezvoltarea variata a unei retele locale WLAN fara utilizarea cablurilor,
reducand costurile necesare dezvoltarii retelei si evitand diferite obstacole in implementarea
retelei (locuri inaccesibile, care nu pot fi cablate).
3. Multe retele Wi-Fi suporta roaming, permitand unui client sa se mute dintr-un punct de
acces in altul in aceeasi cladire, sau zona geografica.
4. Wi-Fi este un standard global, clientii Wi-Fi putand lucra in diferite tari de pe glob.
5. Posibilitati variate de conectare a utilizatorului final, prin intermediul placilor Wi-Fi
PCMCIA, PCI, USB sau a variatelor sisteme Wi-Fi 802.11b sau 802.11g integrate in
majoritatea notebook-urilor moderne.

Standardul WiFi intr-o asezare globala a standardelor wireless:

Dubalari Nicolai
INF1312G

Despre standardele wifi a/b/g/n/ac


Aceste standarde se ocupa cu anumiti parametrii ai transimisiei undelor wifi.
Te-ai ntrebat vreodat ce nseamn la wifi a/b/g/n/ac, sunt nite stardade:
802.11b (din 1999)
Frecvent de operare: 2,4 GHz
Viteza maxim de transfer: 11 Mbps
Avantaje:
-Acoperire mare.
-Cost de implementare mic.
Dezavantaje:
-Viteza de transfer.
-Interferene cu alte frecvene.
802.11a (din 1999, creat n acelai timp cu standardul b)
Frecvena de operare: 5 GHz
Viteza maxim de transfer: 54 Mbps
Avantaje:
-Viteza mare.
-Lipsa interferenelor.
Dezavantaje:
-Acoperire redus.
-Cost mai mare.

Dubalari Nicolai
INF1312G

802.11g (din 2003)


Frecvent de operare: 2,4 GHz
Viteza maxim de transfer: 54 Mbps
Avantaje:
-Acoperire mare.
-Viteza mare.
-Compatibil cu aparatele 802.11b.
Dezavantaje:
-Risc interferene.
-Cost mai mare de cat 802.11b
802.11n (din 2009)
Frecvent de operare: 2,4 GHz
Viteza maxim de transfer: 300 Mbps
Avantaje:
-Acoperire mare.
-Viteza mare.
-Compatibil cu aparatele 802.11b/g
Dezavantaje:
-Risc interferene.
-Cost mai mare de cat 802.11b
802.11ac (din 2013)
Frecvent de operare: 2,4 GHz/ 5 GHz
Viteza maxim de transfer: 450/1300 Mbps
Avantaje:
-Acoperire mare.
-Viteza uria.
-Compatibil cu aparatele 802.11b/g/n.
Majoritatea device-uri de pe piata folosesc standardul 802.11n inclusiv ruterele wifi.

Satelitii de comunicatii
Satelitii sunt corpuri ceresti care se rotesc in jurul altui corp ceresc, insotindu-l in cursul
miscarii sale de revolutie. Dupa originea lor, ei se impart in doua mari categorii: naturali si
artificiali.

Dubalari Nicolai
INF1312G

Satelitii artificiali de comunicatii pot fi clasificati dupa tipul orbitei pe care o au in jurul
Pamantului in 3 mari categorii:

sateliti artificiali cu orbita joasa LEO low earth orbit;


sateliti artificiali cu orbita medie MEO medium earth orbit;
sateliti artificiali cu orbita geostationara GEO geostationary earth orbit.

1. Sateliti artificiali cu orbita joasa LEO


Orbiteaza deasupra Pamantului la distante cuprinse intre 150 si 2000 Km. O rotatie completa
in jurul Pamantului este efectuata in 90 de minute. Timpul in care un punct aflat pe Pamant
are vizibilitate directa cu satelitul este de 15 minute. Din acest motiv, pentru asigurarea
continuitatii transmisiei, sunt necesari mai multi sateliti artificiali dispusi intr-o retea de
orbite. Intarzierea si atenuarea semnalelor transmise prin acest tip de sateliti artificiali, sunt
reduse. Costurile de plasare a acestor sateliti pe orbita sunt reduse. Timpul de viata se
limiteaza la cateva luni, maxim un an. La momentul actual pe orbita Pamantului se afla 470
sateliti cu orbita joasa.
2. Sateliti artificiali cu orbita medie MEO
Orbiteaza deasupra Pamantului pe orbite eliptice dispuse deasupra polilor sau deasupra
Ecuatorului la distante cuprinse intre 10.000 si 20.000 Km. Timpul in care un punct aflat pe
Pamant are vizibilitate directa cu satelitul este cuprins intre 120 si 360 de minute. Din acest
motiv, pentru asigurarea continuitatii transmisiei, sunt necesari mai multi sateliti artificiali
dispusi intr-o retea de orbite. Intarzierea si atenuarea semnalelor transmise prin acest tip de
sateliti artificiali, sunt destul de mari. Costurile de plasare a acestor sateliti pe orbita sunt
medii. Sunt utilizati in mod traditional in retelele GPS si pentru comunicatii de voce si
date.La momentul actual pe orbita Pamantului se afla 69 sateliti cu orbita medie.
3. Sateliti artificiali cu orbita geostationara GEO
Satelitii geostationari sunt plasati pe orbite situate deasupra Ecuatorului la distanta fixa de
35786 Km. Se rotesc cu aceeasi viteza si in acelasi sens cu Pamantul, astfel incat nu isi
modifica pozitia in timp fata de suprafata acestuia. Un satelit geostationar poate acoperi in
orice moment 42,2% din suprafata planetei. Timpul in care un punct aflat pe Pamant are
vizibilitate directa cu satelitul este de 24 de ore. Intarzierea si atenuarea semnalelor transmise
prin acest tip de sateliti artificiali, sunt foarte mari. Costurile de plasare a acestor sateliti pe
orbita sunt de asemenea foarte mari. Sunt utilizati in mod traditional pentru comunicatii de
orice tip. La momentul actual pe orbita Pamantului se afla 423 sateliti cu orbita geostationara.

Dubalari Nicolai
INF1312G

Majoritatea primilor sateliti includeau un oarecare echipament de comunicatie. NASA a


lansat primii sateliti de telefonie si televiziune, AT&Ts Telastar 1, in 1962.Departamentul de
Aparare al SUA a lansat Syncom 3 in 1964. Acesta a fost primul satelit care a avut o orbita
geostationara. Din 1957 au fost lansati peste 300 sateliti de comunicatii.Cei din prezent ofera
servicii de comunicare audio-video si de transmitere a datelor
Functionare
GOLIAT-primul satelit romanesc. Goliat este un nanosatelit construit dupa modul CubeSat.
Aparatul are o masa egala cu 1062 grame si dimensiunea de 100 mm cubi. Puterea electrica
dezvoltata de satelit este de 2 W .
Comunicatiile radio sunt realizate printr-o baliza acordata pe frecventa de emisie de 437,485
MHz (frecventa de compensare Doppler) avand o modulare AFSK la 1200 bps si transmitand
prin cod Morse aproximativ 20 de cuvinte pe minut. Principalul emitator functioneaza in
banda de 2,4 GHz cu o viteza de transfer de maxim 114,2 kbps.
Functiile de baza ale satelitului Goliat sunt indeplinite cu ajutorul urmatoarelor componente:
calculator de bord, sistem de radiocomunicatii, sistem pentru determinare si control a
altitudinii si sursa de alimentare.
Pentru realizarea satelitului GOLIAT a fost folosit un calculator de bord comercial ce
utilizeaza un microprocesor din familia MSP430. Ulterior, subsistemul a fost suplimentat cu
ul alt modul realizat in cadrul colectivului de cercetare si bazat pe acelasi tip de procesor.
Comunicatiile intre componentele computerului de bord si celelalte subsisteme se face
uitlizand interfete SPI si UART.
Informatiile sunt transmise cu ajutorul a doua module radio prezentate in continuare:
Primul modul este alcatuit din baliza care lucreaza la frecventa de 437,485 MHz pe toata
durata orbitei. Datele sunt receptionate cu ajutorul oricarui radioamator care foloseste o
modulatie de tip AFSK la 1200 bps si o modulatie de tip Morse la o viteza de 20 cuvinte pe
minut.
Parametrii generali la care functioneaza satelitul sunt emisi la frecventa evidentiata mai sus.
Baliza este echipata si cu o functie de receptie folosita ca functie alternativa pentru cel deal
doilea emitator.
Al doilea modul functioneaza in banda de frecventa de 2,4 GHz. Acesta functioneaza la o
viteza de transfer de pana la de 115,2 kbps si este construit astfel incat sa fie functional doar
in timpul in care se afla in raza de comunicare a cel putin unei statii de sol.

"In prezent, practic toata lumea vrea si trebuie sa comunice cu toata lumea. Ca urmare,
sistemele de telecomunicatii, cu rare exceptii, indiferent de tip, sunt structurate in retele."
O retea de comunicatii este o colectie de terminale, legaturi si noduri care conecteaza pentru
a permite telecomunicatia intre userii de la terminale. Fiecare terminal din retea are o adresa
unica astfel incat mesajele sau conexiunile pot fi rutate receptorilor corecti.

Dubalari Nicolai
INF1312G

Modul in care o retea de telecomunicatii asigura conexiunile intre utilizatori se numeste


conectivitate. Formele primare de conectivitate sunt:
1) punct cu punct
2) punct cu multipunct
3) multipunct cu punct
4) multipunct cu multipunct.
Aceste conexiuni trebuie sa fie bidirectionale.
Considerand sistemul de comunicatii spatial, tipurile de conectivitate sunt:
1) Conectivitatea punct cu punct, asigura conexiunea intre doua puncte fixe; a fost primul
sistem utilizat in sistemele de comunicatii spatiale. Acestea nu se mai folosesc.
2) Conectivitatea punct cu multipunct, asigura comunicatia realizata prin tipuri distincte de
transmisii unidirectionale, dintr-o singura locatie/statie la numeroase altele care pot numai sa
receptioneze. Acestea se folosesc in sistemele de televiziune prin satelit.
3) Conectivitatea multipunct cu punct permite conectarea bidirectionala a mai multor statii la
una principala. Acestea se folosesc in sistemele de comunicatii spatiale prin transmiterea de la
satelit catre utilizatori in sistem de radiodifuziune, iar de la statiile acestora spre satelir printro tehnica de acces multiplu. Astfel se asigura conectarea mai multor statii de capacitate mica
la o statie de capacitate mare.
4) Conectivitatea multipunct cu multipunct permite folosirea in comun a resurselor satelitului
de mai multe statii conectate printr-o legatura bidirectionala, atat pentru transmisii cat si
pentru receptii, prin tehnica de acces multiplu.
Pentru retelele de comunicatii se utilizeaza mai multe tehnologii de conectivitate:
1) prin perechi de cable torsadate (telefonie)
2) prin cablu coaxial si fibra optica
3) prin reele radio locale
4) prin radiorelee
5) prin satelii.
Aceste tehnologii sunt mai mult complementare decat concurente, fiecare avand
diverse avantaje pentru diverse domenii. Primele patru tehnologii prezinta avantaje pentru
comunicatii terestre: locale si regionale, cu conectivitate punct cu punct. Sistemele de
comunicatii spatiale realizate prin sateliti acopera suprafete terestre imense si asigura orice tip
de conectivitate fara comutare, ca in cazul celor terestre, locale si regionale.

S-ar putea să vă placă și