CAPITOLUL 3

guvemeaza singur prin feedback. Poate au

exagerat feedback-ul negativ, care face ca
farniliile sa fie rezistente la schimbare, in parte
deoarece ei au studiat farniliile schizofrenice,
care tind sa fie deosebit de rigide. Fara
indoiala, dupa cum ne-am dat seama, desi
gandirea sistemica ne atrage atentia asupra
interconexiunilor
noastre, metafora unui
sistem inanimat nu este un model adecvat
pentru sistemele umane. Atunci cand gandim
sistemic, ne dam seama ca indivizii sunt
sisteme in cadrul sistemelor si ca, desi ei
raspund fortelor din afara lor insisi, ei sunt,
de asemenea, initiatori, cu imaginatie,
memorie, ratiune si dorinte,

Etapele terapiei de familie

Convorbirea

telefonica

inltiala

Scopul primului contact este de a avea 0

cantitate minima de informatii si de a aranja
ca intreaga amilie sa vina la cansultatie.
Ascultati descrierea problemei facuta de
persoana care da telefon si apoi identificati

Modele timpurii ~i tehnici de baza

75

toti membrii familiei care traiesc in aceeasi

gospodarie si altii care ar putea fi implicati
(inclusiv sursa de referinta si alte agentii).
Apoi aranjati primul interviu, specificand
cine va participa (de obicei toti cei din
gospodarie), precum si data, ora si locul.
In timp ce exista lucruri pe care poti
invata sa le spui pentru a converti cererile
pentru terapie individuala in cazuri de
familie, consideratia cea mai importanta este
cea atitudinala.
Mai intai, trebuie sa
intelegem si sa respectam faptul ca parintele
care vrea ca dumneavoastra sa-i tratati copila,
in mod individual, sau sotia nefericita care
vrea sa vorbeasca singura cu dumneavoastra,
are un punct de vedere perfect legitimat, chiar
daca nu se intarnpla sa coincida cu al
dumneavoastra. In al doilea rand, daca ne
asteptam sa intalnim intreaga familie, 0
declaratie de intentie asupra mO..dului.ia ..care
~v9astra
lucr(J...ti,...-cel..1H:ltm--p-elltru
evaluarea initiala va face ma'ori
tea
familiilor sa fie de acord cu 0 consultatie.
- Atulicicand'cel care telefoneaza prezinta
problema ca si cum ar fi limitata numai la 0
persoana, 0 modalitate folositoare de a largi

Convorbirea
telefonicti initiala
trebuie sa fie relativ
scurta pentru a evita
dezvoltarea unei
aliante numai cu un
membru al familiei.

76

PARTEA INTAI

Contextul

terapiei de familie

aria problemei respective este de a intreba

cum sunt afectati ceilalti membrii ai familiei.
Daca eel care telefoneaza omite sa aduca
intreaga familie sau sa spuna ca un anumit
membru al familiei nu vrea sa participe,
spuneti ca aveti nevoie sa auziti pe toata
lumea, eel putin la inceput, pentru a avea cat
mai multe informatii posibile. Majoritatea
oamenilor accepta nevoia de a-si oferi
punctullor de vedere; ceea ce resping ei este
suspiciunea ca ei ar putea fi de vina.
Atunci cand copilul este pacientul
identificat, parintii arputea sa doreasca sa vina,
dar pot fi reticenti sa aduca copiii pe care ei
nu-i considera ca parte a problemei. Ca si sotul
neimplicat care este prea ocupat sa participe,
fratii si surorile nesimptomatice
pot fi
importanti pentru a ajuta la largirea ariei
atentiei de la esecurile pacientului identificat
la problemele relationale din familie.
Largirea focusului nu inseamna si largirea
vinei. Membrii familiei pot, de regula,
constientiza rolul in patemurile problematice
ale familiei daca simt ca terapeutul nu cauta
sa stabileasca vinovatia. Nu este necesar sa
sugerezi ca toata lumea este implicata in
problema. Ceea ce este important este de a-i
face pe toti sa lucreze impreuna sa gaseasca
solutia-.
I~cele din urma, deoarece majoritatea
familiilor sunt refractare la a sta impreuna si

2. Nu toti terapeutii de familie se intalnesc In mod

frecvent cu familia intreaga. Unii considera ca au mai
mult spatiu de manevra atunci cand intalnesc numai
indivizi sau subgrupuri In sedintele initiale, implicandui apoi, treptat, pe ceilalti. Altii incearca sa lucreze cu cei
cu sistem de determinare a problemei, numai cei care
sunt sunt implicati direct. Altii incearca inca sa determine cine sunt clientii - adica aceia care par cei mai
interesati. Daca terapeutul suspecteaza violenta sau
abuzuri, sedintele individuale confidentiale pot permite
membrilor familiei sa dezvaluie ceea ce nu ar putea
indrazni sa discute In fata intregii familii. Ceea ce trebuie
sa ne amintim este ca terapia de familie este mai mult 0
modalitate de a privi lucrurile, decat 0 tehnica bazata
pe a vedea intreaga familie impreuna.

a se confrunta cu conflictele lor, un telefon

in ainte de prima intalnire, pentru a le
reaminti,
ajuta sa micsoreze
rata de
neprezentare. 0 alta alternativa, care aduce
mai multa responsabilitate familiei, este de
a li se cere sa telefoneze cu 0 zi inainte de
intalnire pentru a confirma ca toata lumea
va putea sa participe.

Primul interviu
Scopul primei intalniri este de a cons EJ'ali,anti"iell fami.l~ si de a dezvolta ipoteza
despre ce mentl11eproblema prezenta -.
.
bine sa vii cu 0 ipoteza--rentarmrnn termeni
tehnici 0 intuitie, dupa prima convorbire
telefoniCr si apoi sa 0 verifici in primul
interviu. (Pentru a evita impunerea teoriilor
favorite asupra familiilor paciente, recreandu-le in imagini prin prism a propriei
subiectivitati, este important sa ramai deschis
pentru a le refuza, nu numai pentru a
confirma, ipoteza dumneavoastra initiala).
Ideea nu este de a ne grabi sa tragem conc1uzii,
Cl e a l~~n~BJli
,_A._
-od acti - _.
" Pri~ele obiective al unei consultatii sunt
intocmirea
raportului
si culegerea de
informatii. Prezentati-va voi insiva persoanei
de contact si apoi celorlalti adulti din
gospodarie, Cereti parintilor sa-si prezinte
copiii. Strangeti mainile si salutati fiecare
perso ana prez enta. Descrieti familiei
cabinetul de consultatie (adica, oglinzile de
observatie, inregistrarea video, jucariile
pentru copii) si formatul sedintei (durata si
scopul). Repetati pe scurt ce v-a spus persoana care a telefonat in timpul convorbirii
telefonice (in asa fel incat sa nu-i lasati pe
ceilalti sa se mire prea mult), iar apoi cereti
persoanei sa va prezenite problema. In
momentul in care ati auzit si ati luat
cunostinta de un anumit punct de vedere al
unei persoane (<<Deci ceea ce spuneti
este ... ?), i~.12e
fiecare membru.de

CAPITOLUL3

Modele timpurii

si tehnici de baza

77

. tele lor, un telefon

talnire, pentru a le
: micsoreze
rata de
ernativa, care aduce
ilitate familiei, este de
eze: cu 0 zi inainte de
. aiirma ca toata lumea

Provocarea primelor
interviuri este de a
dezvolta 0 alianta,
fara acceptarea
vizibila a descrierii
familiei unei
persoane ca fiind
problema.

i este de a cons . i~
e a dezvolta ipoteza
lema prezenta ..
~termeni
. prima convorbire
0 verifici in primul
impunerea teoriilor
or paciente, recreprisma propriei
""""'WT:"";,:mt sa ramai deschis
au numai pentru a
eavoastra initiala).
- i sa tragem concluzii,
eo activ
unei consultatii sunt
~ ui . i culegerea de
.'-va voi insiva persoanei
-e orlalti adulti din
. rilor sa-si prezinte
.' - e si salutati fiecare
:. De crieti familiei
_'~(adica, oglinzile de
rea video, jucariile
zul .edintei (durata si
scun ce v-a spus perrimpul convorbirii
-t a nu-i lasati pe
ulr) iar apoi cereti
sezs: ire problema. In
_~- auzit si ati luat
unct de vedere al
_ci eea ce spuneti
-:ecare membni.de

familie, in ordine succesiva, punctul luj d;

~
-, In vreme ce sedinta trebuie sa se
desfasoare in jurul discutarii problemei
prezentate, aceasta focalizare centrata pe
problema poate avea un efect descurajant.
..~prin urmare, tim ul dedjcat ex lorarii
f i~res.eJru;,..re!!i~1iljlor siJJ!lJ!~!l2n~ ale
\

-~~~-

..~ -

.~~~~.~~;~.~eita~~;fir~
emotl.Q.!ll!JJi,.,'l.~~Qr lIJm~s
Pentru adunarea inforrnatiilor,
unii
terapeuti considera folositor sa faca 0 istorie
a familiei si multi folosesc genograme pentru
a face diagrama retelei familie extinse (vezi
Capitoul5 pentru 0 descriere completa). Altii
cred ca orice poveste care este esentiala va
aparea in cursul frresc al evenimentelor si prefera sa se concentreze asupra preocuparilor
prezentate de familie si asupra circumstantelor
care 0 inconjoara,
Terapeutii de familie dezvolta ipoteze
despre cum membrii familiei ar putea fi
implicati in prezentarea problemei, intrebandu-i

-----

--_..

----

=-==-----=--~-=-----.--~-. ----

Iacut..,p.e.1l.t!:lwt..Jnce
ca_~a 0 ez;Q)y.e_~i
observand cum interactioneaza, Ideile sunt la
feTdeTmporta'iite
$i actiunile; astfel, este
folositor sa observam explicatiile inutil.Wile
problemel~teractiunile
etive.
Doua e un e informatii (continutul),
care sunt deosebit de importante, sunt:
solutiile care nu fitnctioneaz.iL~i txanziiiile
c~

c~

{~ f~~:~~~~~:~~lc;~:~;~~~~fl~t
l:~~i:
reusit, atunci s-ar putea ca acele incercari sa
faca parte din problema in sine. Un exemplu
tipic ar fi parintii implicati excesiv care
incearca sa ajute un copil timid sa-si faca
prieteni prin cheltuirea unei mari cantitati de
timp, convingandu-l si criticandu-l. Uneori
membrii familiei vor spune ca ei au incercat
totul pentru rezolvarea problemelor lor. In
asemenea cazuri, problema poate fi inconsecventa. Ei au incercat totul, dar au renuntat
pre a repede in fata opozitiei.
. In ciuda tendintei firesti de a se concentra
asupra problemelor si asupra a ceea ce le
provoaca, )?uterea fam.iliei, nu slabiciunea ei,
~
:

78

PARTEA INTAI

Contextul

terapiei de familie

este cea care va fi cea mai importanta pentru

~
u tera iei. De aceea, terapeutlivor
shiCilaflexibiITtatea
(Walsh, 1998). Ge au
Iacut bine aceste persoane?.Cum
au rezolvat
in trecut lTICliTfaiiTe-?Cum ar trebui s"farate
viitorul? Chlar si ~ele 'mai descurajate familii
au anumite momente
succes, chiar daca
aceste episoade pozitive sunt umbrite de
frustarile pe care ele Ie simt in plus fata de
dificultatile lor obisnuite.
Chiar daca nu este intotdeauna imediat
vizibil (in special nu pentru familiile in
cauza), majoritatea familiilor cauta trati!,.mentul deo~eau
esuat sae.....adapteze
la
c'rcumstantele
care.s-au.schimhat.
Daca un
sorsmros~tie
dezvolta probleme in decursul
prime lor cateva luni dupa nasterea unui cop il,
aceasta poate fi pentru ca acel cuplu nu a
facut efectiv schimbarea, de la a fi 0 unitate
de doi membri, la a fi 0 unitate de trei. 0
mama tanara ar.putea fi depresiva deoarece
nu a avut suficiet sprijin pentru a putea face
fata exigentelor sarcinii de a avea un nou
copil. Un tanar tata poate fi gelos pe atentia
pe care sotia sa 0 acorda copilului.
Chiar daca presiunile asupra cuplului
care are un nou copil par evidente, yeti fi
surprinsi sa vedeti cat de des tinerele marne
depresive sunt tratate de terapeuti ca si cum
ar fi ceva in neregula cu ele --::nevoi de
dependents nerezolvate, poate, sau poate 0
deficienta Prozac. Acelasi lucru este adevarat
atunci cand familiile dezvolta probleme in
momentul in care copilul intra la scoala sau
ajunge la adolescenta sau trece prin orice alta
schimbare de dezvoltare: cererile tranzitionale privind familia sunt evidente, daca va
ganditi la ele.
Tinerii terapeutii ar putea sa nu aiba nici
o experienta cu unele dintre tranzitiile de
viata cu care se lupta clientii lor. Cand acest
lucru este adevarat,
atunci trebuie
sa
subliniem importanta nevoii ca terapeutul sa
se mentina curios si lin de res ec ata de
,~g!1Q~icul,lam.lT[;;,m-ai--<kgraba
decfit sa

treaca neinformat la concluzii. De exemplu,

ca tanar terapeut celibatar cineva dintre noi
nu putea intelege de ce atat de multe cupluri
de clienti cu copii mici nu mai ieseau in oras
impreuna. El presupunea
ca partenerii se
concentrau prea mult asupra copiilor lor sau
se temeau
sa fie mult timp singuri.
Evenimentele ulterioare din propria lui viata
l-au invatat lucruri diferite. In momentul in
care a avut proprii lui copii, s-a intrebat cum
de acele cupluri reuseau sa iasa in oras at at
de des!
Terapeutii de familie cerceteaza procesul
interactiunii familiei Erin punerea de intr~ri
peritru
afla' cum membnnamjliii
vorbesc,:
~unul altuia_~i prin i~vitarea acestora sa-si
'di cute problemele unul cu ~el~lglUnJimpul
~~.
Prima strategie, punerea de intrebari
de proces sau circulare este favorizata
de terapeutii
bowenieni
si de terapeutii
sistemici: a doua, de terapeutii structurali. In
fiecare caz, intrebarea cheie pentru terapeuti
este Ce mentine fami ia blocata? Ce forte ii
im ie lca ~sa se ada teze la presmnile
dezvoltarii si schimbarii?
-in
mom~ntul in care's-au intalnit cu familia, au aflat problema care i-a adus la
tratament, fac un efort sa inteleaga contextul
familiei si sa dezvolte 0 conjunctura despre
ce trebuie facut pentru rezolvarea problemei,
terapeutii
trebuie sa faca 0 recomandare
familiei. Aceasta poate include consultarea
unui alt specialist (un expert in tulburari de
invatare, un medic, un avo cat) sau chiar
sugestia ca familia nu are nevoie - sau nu
pare sa fie pregatita pentru tratament. Mult
mai des, totusi, recomandarea
va fi pentru
un curs de terapie de familie. Chiar daca multi
terapeuti
incearca
sa faca aceasta recomandare la sfarsitul primului interviu, acest
lucru ar putea fi putin gresit. Daca e nevoie
sa dureze doua sedinte pentru a stabili 0
legatura cu familia, pentru a intelege situatia
acesteia si daca afli ca poti lucra cu ei, atunci
aceasta ia doua sedinte.

rez
del
spu

ca ~
Aji
late

inRj

CAPITOLUL 3

inguri.
lui viata
entul in
at cum
oras atat

Daca credeti ca puteti ajuta familia sa-si

rezolve problema, atunci oferiti-le un contract
de tratament. Luati cunostinta de ce au venit,
spuneti-le ca a fost 0 idee buna ~i spuneti-le
ca durnneaoasttL~e.d.e.r 1[:'"
ajuta.
~ciati
un program de intiHniri regulate, frecventa si lungimea sedintelor, cine va
partifijia, prezenia observatorilorsau folosirea
inregistrarilor video chelhliclik.$Lc.l)m este
fci1osLtiLaSlgur:ar.e medicala. Amintiti-va ca
rezistenta familiei nu dispare in mod magic la
prima (sau a patrusprezecea)
sedinta:
accentuati importanta tinerii intalnirilor si
nevoia tuturor de a participa. Finalmente, nu
uitati sa subliniati scopurile familiei si fortele
pe care le-ati observat la oamenii pe care i-ati
intalnit,

Lista de verificare dupa prima sesiune

1. Stabiliti un contact cu fiecare
membru al familiei si constientizati
punctulluilei
de vedere despre
problema si sentimentele pentru
care au venit la terapie.
2. Stabiliti conducerea prin
controlarea structurii si ritmului
interviului.
3. Dezvoltati 0 alianta de lucru cu
farnilia.prin.echilihrarea
caldurii si,
.a.prnfesionalismulu,
.
4. Cornplimentati m..Jllbrii familiei in
Iegaturacu actinrrile-lor poziti.ve si
fortele familiei.
5.'Mentineti empatia cu persoanele si
respectul pentru modul in care
familia face lucrurile.
6. Concentrati-va
asupra problemelor
specifice si incercati solutii.
7. Dezvoltati ipoteze despre
interactiunile nefolositoare din
jurul problemei prezentate. Fiti
curios de ce acestea au persistat.
8. Nu ignorati implicarea posibila a
membrilor familiei, a prietenilor

Modele timpurii

si tehnici de baza

79

sau a persoanelor care pot ajuta si

care nu sunt prezenti,
9. Negociati un contrac
e ratament
care sa specifice sco urile familiei
.::;:::::::;....
~l ca ru~ de lucru.al.terapeutului
P~!!tru_structurarea~tratamentului.
10. rnvita!i~sa.se_PJ!n~ intrebari.
~

-----

Faza timpurie a tratamentului

Faza timpurie a tratamentului este dedicata
finisarii ipotezei terapeutului intr-o formulare
despre ce mentine problema
si inceperii
lucrului pentru rezolvarea acesteia. Acum
strategia se schimba de la a construi 0 alianta
la provocarea actiunilor si ipotezelor. Cei mai
multi terapeutilor
sunt capabili sa-si dea
seama ce trebuie sa fie schimbat.
Ceea ce ii evidentiaza pe terapeuti buni
este abilitatea lor de a actiona pentru aceste
schimbari.
"A actiona pentru schimbare"
poate
sugera un stil de confruntare,
conform
spuselor lui Salvador Minuchin. Dar ceea ce
se cere pentru a ajuta oamenii
sa riste
schimbarea
nu este un mod particular de
lucru al cuiva; mai degraba este un angajament neabatut de a ajuta pentru a face
lucrurile mai bune. Acest angajament este
evident in intrebarile perseverente
ale lui
Michael White despre povestile saturate de
problema,
in insistenta
calma a lui Phil
Guerin ca membrii familiilor sa se opreasca
sa se invinovateasca
unul pe celalalt si sa
inceapa sa se uite la propriile lor reactii si in
insistenta hotarata a Virginiei Goldner ca
persoanele violente sa-si asume responsabilitatea cornportamentului
lor.
Indiferent ce model urmeaza, terapeutii
eficienti
impartasesc 0 dorinta de a fi
perseverenti in cautarea lor pentru schimbare.
Aceasta
nu inseamna
chiar devotiune,
angajament
sau perseverenta
cu familiile.
Aceasta inseamna a vrea sa intervii uneori

80

PARTEAINTAI

Contextul

terapiei de familie

energic. Unii terapeuti prefers sa evite

confruntarea si considera mai eficient sa
foloseasca 0 incurajare agreabila, dar
perseverenta. Cu toate aces tea, indiferent
daca lucreaza in mod direct (si uneori
folosesc confruntarea) sau indirect (si atunci
o evita), ter apeutii buni sunt cei care
finalizeaza, Strategiile si tehnicile pot varia,
dar ceea ce particularizeaza terapeutii buni
este angajamentul lor de a vedea familiile
prin rezolvarea cu succes a problemelor lor.
Terapia de familie eficienta abordeaza
conflictul interpersonal si primul pas (in special in terapia de familie structurala) este de
a-l aduce in cabinetul de consultatie si a-l
prezenta membrilor familiei. Adesea, aceasta
nu este 0 problema. Cuplurile in conflict sau
parintii invrajbiti cu copiii vorvorbi de obicei
imediat despre nemultumirile lor. Daca familia este in terapie nu pentru ca asa a dorit,
ci pentru ca a fost trimisa acolo de cineva
(tribunal, scoala, Departamentul de Servicii
de Protectie),
terapeutul
incepe prin
abordarea problemelor familiei cu aceste
agentii exterioare. Cum trebuie sa se schimbe
familia incat sa rezolve conflictul lor cu
aceste autoritati? Cum trebuie sa se schimbe
familia incat membrii acesteia sa nu mai aiba
probleme?
Cand 0 persoana este prezentata ca fiind
problema, terapeutul provoaca liniaritate prin
interogarea celorlalti despre modul in care
sunt ei implicati (sau afectati). Care a fost
rolul lor in crearea (sau gestionarea)
problemei? Cum au raspuns ei la aceasta?
De exemplu: Problema este Malik. El
este neascultator. Cine l-a invatat pe el sa
fie neascultator? Sau Cum raspunde el
cand este neascultator?
Terapeutii mai putin combativi ar putea
intreba: Cand ati observat acest lucru?, Ce
face el de pare neascultator?, Cum te
afecteaza pe tine ca el este neascultator?
Sau Eu sunt de vina. Am 0 depresie.,
Cine din familie contribuie la depresia

dumneavoastra? Nimeni.Atunci cine va

ajuta sa depasiti perioada de depresie?
Aceste provocari pot fi aspre sau mai
blande, in functie de stilul terapeutului si
de evaluarea familiei. Ideea nu este, in mod
incidental, de a schimba vinovatia de la 0
persoana (sa spunem de la copilul neascultater) la alta (parintele care nu impune
disciplina in mod eficient), ci de a largi
problema intr-o forma interactionala. Poate
ca mama este foarte ingaduitoare cu Malik
deoarece crede ca tatal este prea sever si,
mai mult decat atat, ea ar putea fi exagerat
de interesata de copil din cauza distantei
emotionale din cuplul conjugal.
Cel mai bun mod de a provoca interactiunile necorespunzatoare este de a arata
paternurile care-i tin blocati pe oameni. 0
formula folositoare pentru aceasta este: Cu
cat faci mai mult X, cu atat el face mai mult
Y - si cu cat faci tu mai mult Y, cu atat ea
face X. (Pentru X si Y, incercati sa inlocuiti
cicaleala si retragerea sau controlul si
revolta). Accidental, atunci cand terapeutii
subliuiaza ca ceea ce oamenii fac nu
functioneaza, este 0 eroare tactica atunci cand
ei le spun ce trebuie sa faca, Atunci cand un
terapeut se schimba de la a indica ceva la a
da sfaturi, atentia membrilor familiei se muta
de la comportamenullor insisi la terapeut si
la sfaturile lui sau ei.
Terapeutul: Cand ignori plangerile sotiei
tale, ea se simte ranita si suparata. Tu poti
avea probleme acceptand supararea ei, iar
ea nu se simte sustinuta.
Clientul: Ce ar trebui sa fac?
Terapeutul: Nu stiu, intreabati sotia?
Refuzul de a face sugestii, in special
atunci cand li se cere, creeaza tensiune care
incurajeaza
pe membrii familiei sa-si
descopere propriile lor resurse. 0 alternativa
focalizata pe solutie pentru provocarea
actiunilor nefolositoare este sa intrebi despre

eforturile care
incura j ezi mai

Chiar daca
incercare supo;
sa asculte sen .
ale mernbriloi
activitate lini
terapeuti. Ade
asculta unul pe
sa devina defe
ricire, terapem
- in special a
sit intervina ill
pentru a da f
nu este posib
schimbe sau ill
de cat atunci e<1
Temelepen
a testa flexibili
daca au fost fij
se schimba)
familiei mai
probleme (spu
serve ceva, fW
sa schimbe a
tiv) si pentru
relationare.

lJ

acasa inc1ud:
de implicati ii
aiba grija de ,
oras impreum
certareti sa vo
lor, in timp ce
nimic (dar ob
reactiv), iar
familiei sa ince
singuri (sau CI
sa faca mai m
Temele pentn
conflict, pre
negociaza cu
Discutiile difi
atunci cand t
arbitru.

CAPITOLUL3

- ine va
-~?}}

u mal
l

Ul ~l

.jn mod
de la 0
easculimpune
a largi
a. Poate
Malik
- ver ~l,
- exagerat
istantei
..c>

intera arata
eni.O
te: Cu

rnai mult
amt ea
- mlocuiti
zrolul si
~eutii
.- fac nu
ei cand
- cand un
eva la a
muta
-~ut~i

e otiei
- Tu poti
et, tar

special
care
er a-~i
-rernativa
vocarea
idespre
!IDe

eforturile care au dus la succes si apoi sa le

incurajezi mai mult.
Chiar daca terapeutii de familie i~i pun la
incercare supozitiile sau actiunile, ei continua
sa asculte sentimentele si punctele de vedere
ale membrilor familiei. Ascultarea este 0
activitate linistita, rara, uneori, chiar printre
terapeuti. Adesea, membrii familiei nu se
asculta unul pe celalalt pentru mult timp fara
sa devina defensivi sau reactivi. Din nefericire, terapeutii nu asculta intotdeauna, fie
- in special atunci cand ei sunt prea domici
sa intervina in exprimarea dezacordului sau
pentru a da sfaturi. Dar sa ne reamintim ca
nu este posibil sa-i faci pe oameni sa se
schimbe sau macar sa-si reconsidere parerile,
de cat atunci cand au fost ascultati si intelesi.
Temele pentru acasa pot fi folosite pentru
a testa flexibilitatea (simplul fapt de a vedea
daca au fost facute mascara vointa lor de a
se schimba), pentru a-i face pe membrii
familiei mai ccnstienti de rolul lor in
probleme (spunand numai oamenilor sa observe ceva, fara sa incerce in mod necesar
sa schimbe acest lucru, este foarte instructiv) si pentm a sugera noi modalitati de
relationare. In mod tipic, temele pentru
acasa includ: sugestia ca parintii exagerat
de implicati sa angajeze 0 persoana care sa
aiba grija de copil pentru ca ei sa iasa in
oras impreuna, determinarea partenerilor
certareti sa vorbeasca despre sentimentele
lor, in timp ce celalalt asculta fara sa spuna
nimic (dar observand tendintele de a deveni
reactiv), iar pe membrii dependenti ai
familiei sa incerce sa petreaca mai mult timp
singuri (sau cu cineva din afara familiei) si
sa faca mai multe lucruri pentru ei insisi,
Temele pentru acasa care ar putea genera
conflict, precum regulile casei care se
negociaza cu adolescentii, trebuie evitate.
Discutiile dificile trebuie pastrate pentru
atunci cand terapeutul poate actiona ca
arbitru.

Modele timpurii ~i tehnici de baza

Lista de verificare

81

a Jazei timpurii

1. Identificarea conflictelor majore si

aducerea lor in cabinetul de
consultatie.
2. Dezvoltarea ipotezei si refacerea ei
intr-o formulare despre ceea ce face
ca familia sa perpetueze problema
sau sa esueze in rezolvarea
problemei pe care 0 prezinta.
Formularile trebuie sa ia in
considerare procesul si structura,
regulile familiei, triunghiurile si
granitele.

3. Pastrati concentrarea asupra

problemelor primare si conditiilor
interpersonale care le sprijina,
4. Dati teme pentm acasa care sa
abordeze atat problemele, cat si
structura si dinamica de baza care le
perpetueaza.
5. Provocati membrii familiei sa-si
vada propriul rol in problemele carei chinue.
6. Mobilizati catre schimbare, in
sedinta si intre sedinte, acasa.
7. Faceti eficienta folosirea
supravegherii pentru a testa
validitatea formularilor si eficienta
interventiilor,

Faza mediana a tratamentului

Atunci cand terapia nu este altceva decat
scurta si focalizata pe problema, cea mai
mare parte din faza mediana este destinata
ajutorarii membrilor familiei sa se exprime
ei insisi si sa realizeze intelegerea reciproca.
Daca terapeutul joaca un rol prea activ in
acest proces - filtrand toate conversatiile
prin el-insusi sau ea-insasi -, membrii
familiei nu vor invata cum sa se descurce
unul cu cel alalt si vor continua sa se
descurce numai atata timp cat vor veni la
terapie. Din acest motiv, in faza de mijloc,

82

PARTEA INTAI

Contextul

terapiei de familie

terapeutul
are un rol mai putin activ si
incurajeaza membrii familiei sa interactioneze mai mult unul cu celalalt. In timp ce ei
fac acest lucru, terapetul
se retrage
si
observa procesul. Atunci cand dialogul se
impotmoleste,
terapeutul, fie ca va indica
ce merge rau, fie pur si simplu, ii va incuraja
sa vorbeasca - dar cu mai putine intreruperi
si critici.
Atunci
cand membrii
familiei
isi
abordeaza conflictele direct, ei tind sa devina
anxiosi si reactivi. Anxietatea este un dusman
al ascultarii. Unii terapeuti (bowenienii, de
exemplu) incearca sa controleze anxietatea
prin lasarea membrilor familiei sa vorbeasca
numai terapeutului.
Altii prefera sa lase
membrii familiei sa se descurce cu propria
lor anxietate ajutandu-i sa invete sa vorbeasca
unul altuia mai putin defensiv (spun and cum
simt ei si ascultand si luand la cunostinta ce
spune celalalt), Cu toate acestea, chiar si
terapeutii care lucreaza in primul rand cu
dialogul familial trebuie sa intervina atunci
cand anxietatea
incepe sa escaladeze
si
conversatiile devin defensive si distructive.
Astfel, in faza de mijloc a tratamentului,
terapeutul adopta un rol mai putin directiv si
incurajeaza membrii familiei sa inceapa sa
se bazeze pe resursele lor proprii. Nivelul
anxietatii
dintre membrii
familiei
este
echilibrat prin altemarea discutiilor intre ei
sau cu terapeutul. In fiecare caz, terapeutul
incurajeaza membrii familiei sa depaseasca
criticile si invinuirea, pentru a vorbi direct
despre ceea ce ei simt si ceea ce ei doresc si sa invete sa vada propriul lor rol din
patemurile neproductive ale interactiunii,

Lista de verificare a fazei mediane

1. Folositi intensitatea pentru a provoca
membrii familiei (sau ingenuitatea
pentru a le invinge rezistenta; sau
empatia pentru a le penetra
apararea),

2. Evitati sa fiti prea directivi si sa

controlati ceea ce familia nu a
invatat, sa se bazeze unul pe altul si
sa-si imbunatateasca
modalitatile
proprii de relationare unul cu
celalalt.
3. Cultivati responsabilitatea
individuala si intelegerea reciproca.
4. Asigurati-va ca eforturile de a
imbunatati relatiile au un efect
pozitiv asupra plangerii prezentate.
5. Chiar daca va intalniti cu subgrupuri
nu pierdeti din vedere tabloul intregii
familii si nu neglijati nici 0 persoana
sau relatie - In special nu pe acelea
dificile pe care suntem at at de
usor tentati sa le evitam.
6. S-a blocat terapia la un anum it nivel?
Au devenit sesiunile foarte
asemanatoare si predictibile? Si-a
asumat terapeutul un rol prea activ
in alegerea subiectelor de discutie?
Au dezvoltat terapeutul si familia 0
relatie de prietenie care a devenit
mult mai importanta decat abordarea
conflictelelor?
Si-a asumat terapeutul un rol in
familie (ascultator empatic al sotilor
sau figura parintelui ferm pentru
copii), substituind 0 functie care
lipseste in familie (sotii nu se asculta
unul pe celalalt, parintii nu au grija
si nu i~i controleaza propriii copii?
Cand terapeutii se considera gata sa
dea un raspuns activ nevoilor
membrilor familiei, ei trebuie sa se
intrebe pe ei insisi cine din familie
va lua acel rol, iar apoi sa incurajeze
acea persoana sa faca acest lucru.

terapia este un proces

durata si poate continu
sau mai mult. Pentru III
sfarsitul terapiei vine
doua extreme
si are
sentimentele familiei c
pentru ceea ce a veni
terapeutului ca tratam
in care nu mai poate of
Un indiciu al faptului
se termine este atunci
are nimic de spus dec
(presupunand,
desij
conflictul).
In terapia individru
cu terapeutul este ins
schimbare, sfarsitul te
pe revizuirea relatiei .i
In terapia de familie j
asupra a ceea ce fro
terapiei este, de aceea, I
a revedea si consolida
Chiar daca unii tera
multumiti sa rnanipule
fie in mod necesar in
inteleaga acest lucru,
de familie au un fel d
iar terminarea este mo
siguri ca familia a ill
sa continue.
Ar putea fi folositc
anticipeze schimbarile
putea provoca 0 revel
se discute cu membri:
ar putea face fata e
Intrebarea Cum ~titi
cale gresita si ce veri
in aceasta faza. Trebu
familiilor,
de aseme
prezenta
poate fi ill
nedefinita si astfel oan
reactiona
la primul
vechile probleme, CM
sine un cere vicios. P
Zorba Grecul, viata es

Sfarsitul terapiei
Sfarsitul terapei vine pentru terapia de scurta
durata imediat ce problema prezentata este
rezolvata. Pentru
terapeutii psihanali tici,

~----------

-~

~~'-

__

CAPITOLUL 3

umit nivel?

e
~ ile? Si-a
rea activ
'", discutie?
si familia 0
devenit
abordarea
2

terapia este un proces de invatare de lunga

durata si poate continua pe perioada unui an
sau mai mult. Pentru majoritatea terapeutilor,
sfarsitul terapiei vine undeva intre aceste
doua extreme
si are de-a face, atat cu
sentimentele familiei care simte ca a castigat
pentru ceea ce a venit, cat si cu sentimentul
terapeutului ca tratamentul a atins punctul
in care nu mai poate oferi prea mult familiei.
Un indiciu al faptului ca este momentul sa
se termine este atunci cand familia nu mai
are nimic de spus decat conversatii banale
(presupunand,
desigur,
ca ei nu evita
conflictul).
In terapia individuala, acolo unde relatia
cu terapeutul este instrumentul principal de
schimbare, sfarsitul terapiei se focalizeaza
pe revizuirea relatiei si pe a spune la revedere.
In terapia de familie, focusul este mai mult
asupra a ceea ce familia face. Sfarsitul
terapiei este, de aceea, un moment bun pentru
a revedea si consolida ceea ce ei au invatat,
Chiar daca unii terapeuti
strategici
sunt
multumiti sa manipuleze schimbarea fara sa
fie In mod necesar interesati ca familia sa
inteleaga acest lucru, majoritatea terapiilor
de familie au un fel de functie de invatare,
iar terminarea este momentul in care sun tern
siguri ca familia a invatat ceva despre cum
sa continue.
Ar putea fi folositor sa cerem familiei sa
anticipeze schimbarile vii to are pe care le-ar
putea provoca 0 revenire a problemei si sa
se discute cu membrii familiei despre cum
ar putea face fata ei aces tor provocari,
Intrebarea Cum stiti ca lucrurile 0 iau pe 0
cale gresita si ce yeti face? este folositoare
In aceasta faza. Trebuie sa li se aminteasca
familiilor,
de asemenea,
ca armonia lor
prezenta
poate fi mentinuta
0 perioada
nedefinita si astfel oamenii au 0 tentinta de a
reaction a la primul semn de revenire la
vechile probleme, care ar putea atrage dupa
sine un cere vicios. Pentru a-l parafraza pe
Zorba Grecul, viata este 0 problema. A fi In

Modele timpurii ~i tehnici de baza

83

viata inseamna sa te confrunti cu dificultatile.

Testul real este cum te descurci cu ele.
In final, chiar si In cazul terapiei - lipsa
vestilor inseamna vesti bune - ar putea fi 0
idee buna sa se verifice cum se descurca familia la cateva luni dupa sfarsitul terapiei.
Acest lucru poate fi facut printr-o scrisoare,
convorbire telefonica sau 0 scurta sesiune de
reintalnire,
Familia va aprecia interesul
terapeutului, iar terapeutul va avea un sentiment bun de inchidere a cazului. Relatia
terapeutica este, cu necesitate, ceva artificial
sau eel putin cons trans. Dar, nu exista nici
un motiv sa 0 facem mai putin umaria - sau
sa uitam familiile cdata ce am terminat
tratamentul.

Lista de verificare la sfdrsitul

terapiei
1. S-a imbunatatit problema prezentata?
2. Este familia satisfacuta pentru ca a
capatat ceea ce a dorit sau sunt
membrii familiei interesati in
continuare sa invete despre ei insisi
si sa-si imbunatateasca relatiile?
3. A inteles familia ce trebuie sa faca
daca nu functioneaza si cum sa evite
reaparitia unor probleme similare in
viitor?
4. Reflecta recurentele minore ale
problemei lipsa de rezolvare a unei
anumite dinamici sau pur si simplu
faptul ca familia trebuie sa-si regleze
functionarea fara terapeut?
5. Si-au dezvoltat si imbunatatit
membrii familiei relatiile In afara
contextului imediat al familiei si in
interiorul acestuia?

Evaluarea familiei
Exista 0 mare varietate de terapeuti de familie
in privinta realizarii evaluarilor
formale.

---

84

PARTEA INT

AI

--

Contextul terapiei de familie

Terapeutii sistemiei bowenieni completeaza

genograme elaborate
e trei eneratii inainte
e 1l1ceperea tratamentului,
psihanalistii
incep pnn abordarea lstoriilor personale, iar
terapeutii comportamerrta-l-i--fuiusesC'irrmod
obisnuit 0 varietate de chestionare si liste de
verificare. La cealalta extrema, terapeutii
structurali, concentrati asupra solutiei si cei
narativi fac foarte putin in directia evaluarii
fonnale. Dar indiferent de postura lor oficiala
privind evaluarea,
majoritatea terapeutilor
consuma prea putin timp facand evaluari
atente inainte de lansarea in tratament.
Mai degrab a decat sa incercam
0
comparatie exhaustiva a diferitelor proceduri
de evaluare, vom descrie, in schimb, unele
dimensiuni ale functionarii familiei. Pe care
ternpeutl~-e......ia-..ffi-Ge.as.iderare
inainte s~plit:a.t.a,mentul.
Acest rezumat
esteCoi1ceput pentru a fi ilustrativ mai curand
decat exhaustiv si de aceea trebuie sa va
ganditi la una sau doua probleme importante
pe care noi am neglijat sa le mentionam.

Cercetarea problemei prezentate incepe

cu simpla audiere a punctului de vedere al
familiei, cu cuvintele lor proprii. Fiecare
membru al familiei trebuie sa aiba sansa sasi exprime punctul sau de vedere - si, atat
descrierea lor, cat si sentimentele lor trebuie
luate la cunostinta, Aceasta investigatie cu
sfarsit deschis trebuie urmata de intrebari
detaliate pentru a afla cat mai mult despre
natura exact a a problemei. Daca un copil se
compprta gresit, ce anume face el? Cat de
des? In ce imprejurari? Se comporta rau la
scoala sau acasa sau in ambele locuri?
Urrnato area zona de explorat
sunt
incercarile
familiei de a se descurca
cu
probt~cer.caLei?-~a-f-e-st
de
(01~.s:&n-u.a.fQst-d-f818sJ A mai fost cineva
iiiiplicat in afara celor prezenti in incercarea
de a-i ajuta (sau impiedica) familia in a se
descurca cu problema?

Intelegerea circuitului de trimitere

Incepand cu primul telefon si contiuand cu

prima sedinta este important de inteles cine
a trimis pacientii la dumneavoastra
si de ceo
Care sunt asteptarile
lor? Ce sperante au
Ar putea parea evident ca prima considerare
ar trebui sa fie prezentarea plangerii. Cu to ate
comunicat ei familiei?
"--'In multe cazuri procesul de trimitere este
acestea,
merit a sa accentuam
faptul ca
o rutina si nu de prea mare importanta. Cu
cercetarea problemei prezentate trebuie sa
fie, atat detaliata,
cat si ernfatica.
In
toate acestea, este important sa stim daca
momentuHrr-ear
e unii terapeuti
aud ca
participarea
familie~~stY_--Y9luntara
sau
fortata, daca toti sau numai 0 parte diiifre ei
problema
familiei
este,
sa spun em,
feCunosc nevoia unui tratament si daca alte
comportamentul
gresit
sau proasta
agentii v~i co~Tnua implicarea il~ acest-cai.
comunicare,
ei sunt gata de actiune.
---- 'Atunci cand teiapeutil illdividuali fac 0
Pregatirea lor i-a invatat sa se descurce cu
trimitere a familiei, ei au, adesea 0 anumita
problemele
copiilor sau cu problemele
de
comunicare si sunt gata sa porneasca la lucru.
ordine de idei in minte. Consilierul unui elev
la colegiu l-a trimis pe el si familia acestuia la
Ei stiu ce trebuie sa faca. Dar inainte de a
A reiesit faptul ca tanarul a
incepe, ei trebuie sa realizeze ca nu au de-a . tratament.
descoperit 0 amintire reprimata de abuz sexual
face cu copii
neascultatori
sau cu
si s-a presupus ca a fost yorba des pre tatal sau.
probleme de comunicare,
ei au de-a face
cu 0 singura instants a uneia din aceste
Terapeutul de familie era pus in situatia sa
dificultati.
medieze cumva intre tanarul, care nu-si putea

Problema prezentata

imaginacinealtcine
a;
de acest incident pe
parintii sai, care nega
asemenea lucru s-a II
putea astepta
terap
confruntare, la confe j
fel de intelegere de fie
este sa se clarifice ace
Este, de asemenea
daca clientii au fost in
au fost, ce s-a intam
preocupari au genera
Este chiar mai imporn
din famile este in tra
Putine lueruri sunt IJj
aduee intr-o situatie
decat doi terpeuti can

Identificarea conn
Indiferent ce persoani
pentru tratament, e
intelegere
clara a COI
, ~:..:-~=-=-=
i~r-apare-p-rebleD
familie? Exista per
istoria problemei can
ista vreun prieten CaJ
familia? Un bunic car
'atte-agentii sociale-s
familieiz.Care este na
Le e8n~a:fa:mrtia
=---Aillintiti-va
ca te
abordare a oamenilo
eel mai relevant este j
dar familiile nu em
fi importanta intalnn
consilierii copilului
pentru a afla exact
chiar cazuri cand fa
contextul social eel
probleme personale
depresia unui elev aJ
evenimentele din ch
cu ceea ce se intamf

CAPITOLUL

- rezentate incepe
~OCIIlJJui de vedere al
- T proprii.
Fiecare
ie a aiba sansa sa-

e vedere - si, atat

- entele lor trebuie
ill! investigatie
cu
ata de intrebari
-- mai mult despre
- Daca un copil se
e fa eel? Cat de
omporta rau la
le locuri?
explorat
sunt
e descurca
cu
F---_-."'?""st de
-'}Amai fost cineva

imagina cine altcineva ar fi putut fi responsabil

de acest incident pe care si-l amintea vag si
parintii sai, care negau In mod absolut ca un
asemenea lucru s-a intamplat vreodata, Se
putea astepta
terapeutul
individual
la
confruntare, la confesiune, la ispasire? La un
fel de intelegere de negociere? Cel mai bine
este sa se clarifice aceste lucruri.
Este, de asemenea, important sa se afle
daca clientii au fost in tratament inainte. Daca
au fost, ce s-a intamplat? Ce asteptari sau
preocupari au generat terapiile anterioare?
Este chiar mai important sa stim daca cineva
din famile este in tratament in mod curent.
Putine lucruri sunt mai probabile
pentru a
aduce intr-o situatie lara iesire progresul
decat doi terpeuti care trag in directii opuse.

~""_"""7entiill incercarea
-- iica familia in a se

Identificarea contextului sistemic

Indiferent ce persoana este aleasa de terapeut
pentru tratament, este imperativ sa avem 0
intelegere clara a contextului.interpersonal
in.care-apere-preblemar-Cine
face parte din
familie? Exista persoane
importante
din
istoria problemei care nu sunt prezente? Exista vreun prieten care traieste impreuna cu
familia? Un bunic care locuieste alaturi? Sunt
'atte--agentii sociale-implieate-in-preblemele
familiei1La~
este natura influentei acestora?
Le eenside nam1+iriete'Bit0'ar .
--=--A.r.mntiti-va ca terapia de familie este 0
abordare a oamenilor in context. Contextul
eel mai relevant este adesea familia imediata,
dar familiile nu exista intr-un vid, Ar putea
fi importanta intalnirea cu profesorii sau cu
consilierii copilului neascultator
la scoala
pentru a afla exact ce se intampla. Exista
chiar cazuri cand familia nucleara nu este
contextul social eel mai important al un or
probleme personale. Uneori, de exemplu,
depresia unui elev are mai mult de a face cu
evenimentele din clasa sau din camin decat
cu ceea ce se intampla acasa la eL

~-

Modele timpurii

~i tehnici de baza

85

Faza ciclului de viata

Contextul
unei familii
are dimensiuni
temporale cat si interpersonale.
Majoritatea
familiilor vin la tratament nu pentru ca este
ceva inerent rau cu ele, ci pentru ca s-au
blocat
in tranzitiil
e cic1ului
de viata
(Capitolu14). Uneori acest lucru este vizibil
imediat.
Parintii
s-ar putea plange,
de
exemplu, ca nu stiu ce a apucat-o pe Jenny.
De obicei ea era 0 fata buna. Dar acum, de
cand are 14 ani, ea a devenit certareata si
imbufnata. (Unul din motive le pentru care
calitatea de a fi parinte ramane un sport de
amatori este tocmai ca de fiecare data cand
parintii cred ca stiu ce si cum, copiii cresc
si aduc 0 serie intreaga de probleme noi).
Adolescenta
este eta a din cic1ul vietii
amiliei itil_aLe.Jin.e.r.ii.p.a.cin.t.i...t.u:b~
se
..I.lli!.illrjzeze~i-s-a-r-e-l-a*--be-.c.o.n.tLQluLasllp.ra
aiilor lor.
Cateodata nu este asa de evident ca 0
familie are probleme de ajustare la noua etapa
a ciclului
de viata. Cuplurile
care se
casatoresc dupa ce au trait impreuna multi
ani nu pot sa anticipeze ca insasi casatoria
poate trezi un numar de asteptari inconstiente legate de ceea ce inseamna sa faci
parte dintr-o farnilie. Mai multe cupluri au
fost surprinse sa descopere 0 cadere brusca
a vietii lor afective dupa ce si-au pus in mod
formal inelul pe deget. Alteori schimbarile
semnificative
ale ciclului de viata apar in
generatia bunicilor si nu-ti vei da seama de
aceste influente daca nu intrebi.

Structura familiei -

-.----

oJ

Cel mai simplu context sistemic pentru 0 problema este procesul interactional dintre doua
parti. Ea cicaleste si el se retrage; un parinte
este tolerant pentru a completa strictetea
celuilalt si vice versa. Daruneori, 0 perspectiva
diadica nu se vede in imaginea intreaga.

86

PARTEA INT AI

Contextul terapiei de familie

Problemele familiei devin inradacinate

deoarece ele sunt fixate in structuri Rutemice,
dar nevazute. thalferent ce abordare foloseste
terapeutul, este intelept sa intelegem ceva
despre
structura
familie.
Ce sunt
subsistemele care functioneaza i care este
nltura granitelor dintre ele? Care este natura
granitelor din juru cup u Ul sau a familiei?
Ce triunghiuri sunt prezente?
Cine ce roluri joaca In familie? Sunt
aceste persoane sau subsisteme protejate de
granitele
care le permit sa opereze fara
interferentele
nedorite - dar cu acces la
sprijinul necesar? Exista si aici 0 dimensiune
temporala. Daca 0 sotie se intoarce la lucru
dupa ani de stat acasa cu copiii, subsistemul
parental este provocat sa se schimbe de la 0
forma complementara la una simetrica, Daca
membrii familiei se plang sau nu direct
despre aceste constrangeri, este posibil sa fie
relevant oricand ca depresia lor se intampla
sa fie in centrul atentiei.

pe altul, terapia comunicarii va fi 0 batalie

dificila.
Un alt punct important
care trebuie
subliniat
despre ascultare
intra in sfera
categoriei Ce e bun pentru mine este bun si
pentru tine. Terapeutii care incurajeaza
membrii familiei sa se asculte unul pe altul
nu aplica intotdeauna ceea ce ei predica. Un
membru de familie va incepe sa protesteze
sau sa explice, iar terapeutul ii taie yorba
indrumandu-I/o
sa asculte punctul de vedere
al altei persoane. Persoana care intrerupe
poate fi ascultata in sila, dar majoritatea
oamenilor nu este interesata sa auda ce are
de spus altcineva pana in momentul in care
ei nu se simt ascultati si intelesi.
Membrii familiei care invata sa se asculte
unul pe celalalt cu intelegere
descopera
adesea ca ei nu au nevoie sa se schimbe unul
pe celalalt (Jacobson & Christensen, 1996).
Multe probleme
pot fi rezolvate,
dar
problema de a trai cu alti oameni care nu vad
lucrurile intotdeauna in felul in care le faceti,
nu este una dintre ele.

sa intrebe despre acea

a intrebarilor poate In
familii, dar atunci
puternica privind abu
putea sa fie mai bir
intalneasca cu memb
dividual pentru a l~
vorbeasca deschis. II
timp pentru diferenta
in cazul unor violei
precum palme peste f
absolut necesar ca n
daca stresul inevitah
impreuna nu va expi
mai mare
de ra:
partenerului abuzi .
Asa cum stiti, UJ
specialistilor sa rap or
abuz al copilului. Ori
sa nu raporteze un a
suspecteaza, trebuie s
nea, consecintele a
abuzul respectiv
v
persoana.

ca

Comunicarea
Chiar daca anumite cupluri vin la terapie
spunand ca au problerne de comunicare
(insemnand, de obicei, ca un partener nu vrea
sa fac a ce spune celalalt),
lucrul cu
problemele de comunicare a devenit ca un
cliseu in terapia de familie. Deoarece
comunicarea
este vehiculul relatiilor, toti
terapeutii se ocupa de comunicare.
Dar
clarificarea cornunicarii este rar suficienta
pentru a rezolva problemele familiei.
Cu toate acestea,
desi conflictul
nu
dispare in mod magic dupa ce membrii
familiei incep sa se asculte unul pe celalalt,
nu este foarte probabil ca aceste conflicte
se vor rezolva inainte ca oamenii sa inceapa
sa se asculte unul pe celalalt (Nichols,
1995). Daca dupa 0 sedinta sau doua - si
dupa incurajarea terapeutului -, membrii
familiei par ca inca nu vor sa se asculte unul

Abuzul de droguri ~i alcool

Implicari extrams

Chiar daca nu este nevoie sa se intrebe fiecare

client despre consumul de droguri sau alcool,
este esential sa se investigheze
cu atentie
acest fapt daca exista vreo suspiciune,
ca
aceasta s-ar putea sa fie 0 problema. Nu fiti
prea politicosi. Puneti intrebari directe si
specifice. Daca un membru al familiei, care
cere terapie de familie sau de cuplu, pare a
abuza de droguri sau alcool, ganditi-va de
doua ori daca terapia cornunicarii
va fi
raspunsul Ia problemele familiei.

Descoperirea unei reh

o criza cu care maj
confrunta pentru 0 pel
lor. Infidelitatea este
criza. Ea poate distrug
extramaritale
care]
sexuala, chiar daca
sabota tratamentul
parteneri se duc la 0 2
rezolva problemele a
cuplu. (Un indiciu c
extema face parte din
nu se vorbeste
de
Folositoare sau nu, 0
membrii familiei, pri
Un cuplu a venit
ca intimitatea a disp

-e

Violenta domestica ~iabuzul sexual

Daca nu exists nici un indiciu de violenta de
familie sau abuz sexual, clinicianul trebuie

CAPITOLUL

sa intrebe despre aceasta. Procesul de pun ere

a intrebarilor po ate incepe in prezenta intregii
familii, dar atunci cand exista 0 suspiciune
puternica privind abuzul sau neglijenta, s-ar
putea sa fie mai bine ca terapeutul sa se
intalneasca cu membrii familiei In mod individual pentru a le da ocazia acestora sa
vorbeasca deschis. In timp ce exista destul
timp pentru diferenta de abordare a unui sot
In cazul unor violente domestice usoare,
precum palme peste fata sau imbrancire, este
absolut necesar ca terapeutul sa aprecieze
daca stresul inevitabil de a vedea un cuplu
impreuna nu va expune sotia la un pericol
mai mare de razbunare
din partea
partenerului abuziv.
Asa cum stiti, unele state impun deja
specialistilor sa raporteze orice suspiciune de
abuz al copilului. Orice clinician care decide
sa nu raporteze un abuz de copil pe care-l
suspecteaza, trebuie sa considere, de asemenea, consecintele acestei neraportari, daca
abuzul respectiv va fi raportat de alta
persoana.

Implicari extramaritale
Descoperirea unei relatii in afara cuplului este
o criza cu care majoritatea cuplurilor se
confrunta pentru 0 perioada de timp ill relatiile
lor. Infidelitatea este comuna, dar este inca 0
criza. Ea po ate distruge 0 casatorie. Implicarile
extramaritale care nu incurnba intimitate
sexuala, chiar daca mai putin evident, pot
sabota tratamentul daca unul sau ambii
parteneri se due la 0 a treia persoana pentru a
rezolva problemele care ar trebui rezolvate in
cuplu. (Un indiciu ca relatia cu 0 persoana
externa face parte din triunghi este atunci cand
nu se vorbeste deschis despre aceasta).
Folositoare sau nu, 0 terta parte poate include
membrii familiei, prietenii si terapeutii.
Un cuplu a venit la terapie plangandu-se
ca intimitatea a disparut din relatia lor. Nu

mtrebe fiecare
ce droguri sau alcool,
nnvesngneze cu atentie

~_---~
---

---

Modele timpurii ~i tehnici de baza

87

era atat de mult 0 problema de conflict, ci

doar faptul ca stateau foarte put in impreuna.
Dupa cateva saptamani de progres lent, sotia
a dezvaluit ca ea se ducea la un terapeut individual. Atunci cand terapeutul de cuplu a
intrebat de ce, ea a replicat ca are nevoie de
cineva cu care sa vorbeasca.

Genul
Inegalitatile
de gen nerecunoscute
pot
contribui la probiemele familiei intr-o
varietate de moduri. Insatisfactia unei sotii
poate avea radacini mai adanci decat
problemele curente ale familiei. Refuzul
sotului de a deveni mai implicat in familie
poate fi produsul unor expectatii si recompense cuiturale pentru realizarile
din
domeniul carierei, dar s-ar putea datora unui
Iucru care lipeste personalitatii sale.
Fiecare terapeut trebuie sa afle cum sa se
echilibreze intre extreme ignorand cu
naivitate inegalitatea de gen si impunand
clientilor punctul sau de vedere personal.
Oricum, nu este rezonabil sa presupunem ca
ambii parteneri incheie 0 casatorie cu puteri
egale sau complementaritatea dintre soti este
numai dinamica, actionand asupra relatiei
acestora.
Conflictele datorate expectatiilor de gen,
chiar daca se vorbeste direct despre ele sau
nu, sunt epidemice datorita curentului de
schirnbari in expectatiile culturale petrecute
in ultimii ani. Este Inca considerata datoria
sotiei sa urmeze cariera sotului, mutandu-se
oricand si oriunde este necesar pentru avansarea lui, indiferent cum aceasta afecteaza
interesele ei (si pe copiii ei)? Este inca
adevarat ca femeile sunt principalele
(eufemism uneori pentru singurele) persoane
care au grija si cresc copii?
Indiferent de valorile terapeutuIui, par
rolurile de gen distribuite intr-un cuplu sa
functioneze bine? Sau diferentele nerezol-

------------------~============~~~--------------~~-~---------

88

PARTEAINTAI

Contextul terapiei de familie

vate, conflictul sau confuzia apar a fi izvorul

stresului? Po ate ca singura intrebare foarte
folositoare
este: inegalitatea de gen. Cum
experimenteaza
\~--fiecare partener ... corectitudinea relatiei de a-da-s1-de-a-pnm1?

~--'---

Factorii culturalf

;:..

Provocarea pentru practician este dubla:

sa invete~~pe~~sitatea
si sa d~z"volte
s-errsttiiTitate pentru probi-emere---c1lcare se
__cQl1frnnt-a-memb.riLaltQr-Gtl-l-tl:lFi--~-i-g-rupuri
,,~tnkJ~_xista
acum 0 multime de carti care
descriu caracteristicile si valorile diferitelor
grupuri etnice, dintre care multe sunt citate in
sectiuna privind multicult~ralismul
din
Capitolul11 al acestui volum. In plus, fata de
aceste carti academice, romanele - precum

In evaluarea
familiilor pentru tratament,
Dragoste inperioada holerei. Iubitul, Parium
terapetul trebuie sa considere si sa respecte
de papaia verde, Mambo King cdntd cdntece
subcultura unica din care provine 0 familie
de dragoste, si altele - aduc adesea alte culturi
(McGoldrick,
Giordano & Pearce, 1996),
mult mai viu la viata.
precum si efectul ipotezelor neformulate ale
Lucrand cu clienti din alte culturi este
unei culturi mai largi care poate avea un improbabil mult mai important
sa respecti
pact asupra problemelor lor (Doherty, 1991).
diferentele si sa fii curios despre modurile in
Lucrand cu fami1iile minoritare, poate ar
~ri:l:.e.:deca
saln~e::v:':
~
fi mai important sa dezvoltati competenta
]Jl1~xJ)J::t-4'B-et:ni.itt~e
acestea, in
cultural a, decat sa aveti sintonicitate culturala, Familiile pot veni la terapeut care le -timp ce este important sa respecti diferentele
altor oameni, s-ar putea sa fie 0 problema sa
of era timp pentru a asculta despre contextul
accepti afirmatiile necritice ale efectului ca
lor cultural ca cineva care se intampla sa fie
.Facem aceste lucruri (contraproductive)
de aceeasi rasa sau nationalitate. Un mod de
datorita culturii noastre". Din nefericire, este
dezvolta~e a competentei culturale este de a
dificil pentru un terapeut din alta cultura sa
face legaturi dupa orele de lucru - de exemevalueze validitatea aces tor pretentii, Poate
plu, daca se intampla sa fii alb, participand
sfatul eel mai bun este sa fiti curios; sa
la serviciul religios de la bisericile negrilor
ramaneti deschis, dar sa puneti intrebari.
din comunitatea
in care clientii dumneaChiar si atunci cand lucrati cu clienti din
voastra traiesc sau participand
la un dans
propria voastra cultura, este important sa
latino sau pierzandu-va vremea intr-un centru
al comunitatii asiatice. Asemenea experiente,
consider~lUI!me!~l
ipo.t.e.zel~r cu~tur~~e.
Cum afecteaza eX~~<!-'l'.p-tr-a.tllle
desigur, nu fac din dumneavoastra
un ex$!JltuJ:1ili; familia
""'care ~cr.illi1Recent un
pert, dar ele pot ajuta familiile-client sa simta
pacient se plangea ca sotia lui se astepta ca
cava preocupati destul sa le respectati
viata de familie sa fie ca The Brandy Bunch.
obiceiurile. Este important sa luati 0 pozitie
inferio~ate3-c.ulturala
si
Raspunsul sotiei sale a fost: Da, nu este
intotdeauna The Jerry Springer Show..
etnica - sa le cereti clientilor sa va invete
Dintre ipotezele culturale cu care trebuie
des
ex erienta si traditiile lor.
sa fiti atenti amintim
ca a te casatori
inse~mna
a' trai fericit pana la adanci
batraneti, satisfactia sexuala este ceva care
vine pur si simplu natural, adolescents
este .
3. Problemele de cultura ca si de rasa, etnie si clasa
c_
sociala vor fi examinate in aceasta carte. Aici dorim
intotdeauna 0 perio ada de zbucium,
~1
sa oferim unele consideratii preliminare pentru a ajuta
adolescentii vor doar libertate si nu mai au
pe terapeutii incepatori sa traverseze primele cateva
nevoie de dragostea si intelegerea parintilor.
sedinte de terapie de familie.

----------

Dimensiunea etica

Majoritatea terapeutilo
res nsabtlitat1-re-"et-ie-e
terapia trebuie'sa fie in I
nu sa contribuie la rezi
nerezolvate
ale terape
dreptulla confidentialit
asupra intimitatii impu
raporta ofiterilor de prob
institutiilor de protectie
stabilite de la inceput ill
evita sa exploateze inert
clientilor lor (si a studen
trebuie sa depuna toate
evita relatiile duale. Spe
sa asigure tratamentul c
daca nu sunt califica
pregatire sau experien
nevoile unui anumit c
transfere cazul altui ten
Chiar daca cei mai
constienti de responsal
multi se gandesc mai p
la dimensiunile etice aJl
clientilor, Aceasta este
exista reguli dure si rapi
o evaluare completa ~i
carei familii trebuie sa i
obligatiilor ~i dreIrtwil
aTIati111ei Ce obliga
r membrii
familiei? Exi i
(Boszormenyi-Nagy
&
constrang comportamr
sunt ele corecte S1 ec
'i.1atilr'aangajamenhIlui I
de celalalt? Sunt clare 2
Sunt echilibrate?
Ce 0
....",familiei illle.ga.tll~
,
...._l'.e.a ? Sunt.rn~ d ep, l'.inite.ar
Un loc bun pentru a
responsabilitatile
etice
este prin studierea recor
dumneavoastra.
Codu
Americane de Psihologi

CAPITOLUL3

Dimensiunea etica

- .- alte culturi este

~~ rtant
a respecti
- - espre modurile in
~ mcerCl S'a-c:te~"
~c mate acestea, In
=-5 respecti
diferentele
-- rie o problema sa
e:::::.!(::e ale efectului ca
nrraproductive)
-_ Din nefericire, este
din alta cultura sa
or pretentii. Po ate
sre a fiti curios; sa
~ poneti intrebari.
. cu clienti din
Ie important sa
zezelor culturale.
~~::tt:::2~~' -atiile
i? Recent un
=::.....:::::::=;.~
_ lui e astepta ca
e The Brandy Bunch.
_ fo 1: Da, nu este
A

inver Show.
e cu care trebuie
a te casatori
- :~ pana la adanci
~~ili! esre ceva care
- adolescenta este
e zbucium,
si
-- ~ te si nu mai au
=--.,eegerea parintilor,

Majoritatea terapeutilor
sunt constienti de
res
nsa15tlitatile"-etieeale
profesiunii
lor:
terapia trebuie sa u.elnl5ene iciul clientului,
nu sa contribuie la rezolvarea problemelor
nerezolvate
ale terapeutului.
Clientii au
dreptulla confidentialitate
si astfel, limitele
asupra intimitatii impuse de cerintele de a
raporta ofiterilor de probatiune, parintilor sau
institutiilor de protectie sociala trebuie sa fie
stabilite de la inceput in mod clar, Terapeutii
evita sa exploateze increderea si dependenta
clientilor lor (si a studentilor lor) si, de aceea,
trebuie sa depuna toate eforturile pentru a
evita relatiile duale. Specialistii sunt obligati
sa asigure tratamentul eel mai bun posibil si
daca nu sunt calificati
prin cursuri de
pregatire sau experienta pentru a rezolva
nevoile unui anumit client, ei trebuie sa
transfere cazul altui terapeut.
Chiar daca cei mai multi terapeuti sunt
constienti de responsabilitatile lor proprii,
multi se gandesc mai putin decat ar trebui
la dimensiunile etice ale comportamentului
clientilor, Aceasta este 0 alta zona unde nu
exista reguli dure si rapide. Cu toate aces tea,
o evaluare completa si constiincioasa
a fiecarei familii trebuie sa includa considerarea
obligatiilor ~i drel1tllJ:ilo.r-fie.cilLu.i..Iu~.mbru
alfam-iTlei
Ce opligatii
de loialitate
au
r mernbrii
familiei? Exista loialitati invizibile
(Boszormenyi-N
a~~'7"3-)-cm'e
constran
comportamentul
lor? Daca da,
sunt ele corecte si echitabile?
'are este
~a
angaj ament~lui partenerilor unul fat a
de celalalt? Sunt clare aceste angajamente?
Sunt echilibrate?
Ce obligatii au....membrii,
J~.egatu.~;J,.Q}1i.ta.tea
..si.increde....Lea2...S.unLin.d.eplinite-ac.este_o.b.l.i.ga~i.i.
,.-Un loc bun pentru a incepe sa intelegern
responsabilitatile
etice ale practicii clinice
este prin studierea recomandariilor
profesiei
dumneavoastra.
Codul Etic al Asociatiei
Americane de Psihologie (American Psycho-

Modele timpurii

logical Association
subliniaza asemenea

si tehnici de baza

89

= APA), de exemplu
principii precum:

Psihologii of era servicii numai in

zonele lor de competenta, pe baza
educatiei, formarii, supervizarii sau
experientei profesionale.
Acolo unde exista probe ca
intelegerea varstei, genului, rasei,
culturii etnice, originii nationale,
religiei, orientarii sexuale,
handicapului, limbii sau statutului
social este esentiala pentru
implementarea
eficienta a serviciilor,
trebuie ca psihologii sa aiba sau sa
caute formarea si supervizarea in
aceste zone - sau sa faca trimiterile
corespunzatoare.
Cand psihologii devin constienti de
problemele personale care s-ar putea
interfera cu obligatiile lor
profesionale, ei iau masurile
corespunzatoare
si stabilesc daca ei
trebuie sa limiteze, sa suspende sau
sa termine obligatiile legate de
munca lor.
Codul Etic pentru Asociatia Asistentilor
Sociali (Social Workers Association = SWA)
statueaza ca:
Asistentii sociali nu trebuie sa se
angajeze in relatii duale cu clientii
sau fostii clienti,
Asistentii social nu trebuie sa solicite
informatii private de la clienti numai
daca aceste~.-sl1nt
esentiale in
fumizarea serviciilor.
Asistentii sociali nu trebuie sa
dezvaluie informatiile confidentiale
unor terti care platesc cu exceptia
.. cazului in care clientii au autorizat
asemenea dezvaluire.
Asistentii sociali trebuie sa inceteze
sa-si of ere serviciile clientilor atunci

90

PARTEAINTAI

cand asemenea
cerute.

Contextu\ terapiei de familie

toate partile natura obligatiilor lor

profesionale pentru persoane1e
diferite care primesc servicii.
Atunci cand asistentii sociali asigura
consiliere familiilor, ei trebuie sa
caute intele eri ..B!..12artileprivind
drepturfiecaIeiper~ne
la
confidentiali tate.

servicii nu mai sunt

In timp ce asemenea principii par a fi

evidente, ele of era indicatii stricte in cadrul
carora practicienii trebuie sa functioneze. Cu
toate aces tea, atunci cand se lucreaza cu
cupluri si familii, apar complicatii
care
creeaza 0 multime de dileme etice unice.
"G-aoo,ae-exemp- u, re uieUntetapeuhre-familie
sa irnpartaseasca
cu parintii
informatiile aflate in sedintele separate cu
copilul? Daca un fiu adolescent s-a alaturat
unei bande, trebuie terapeutul sa spuna acest
lucru mamei sale? Daca 0 tanara de doisprezece ani incepe sa bea, trebuie terapeutul sa
spuna acest lucru parintilor?
Recent codurile profesionale de conduita
au adaugat
indicatii
pentru
abordarea
problemelor implicate in tratarea cuplurilor
si familiilor. De exemplu, Asociatia Americana de Psihologie specifica:
Atunci cand psihologii asigura
servicii mai multor oameni care au 0
relatie (precum sotii sau parintii si
copiii), ei clarifica de la inceput ce
persoane sunt clientii si ce relatii va
avea psihologul cu fiecare persoana.
Daca este evident ca psihologii pot fi
solicitati pentru interpretarea
rolurilor conflictuale potentiale
(precum terapeutul de familie si apoi
martor pentru 0 parte in procesul de
divort), ei incearca sa clarifice si sa
modifice sau sa iasa din roluri in
mod corespunzator,
Asociatia Nationala a Asistentilor Sociali
(National Association of Social Workers =
NASW) de clara ca:
Atunci cand asistentii sociali asigura
servicii cuplurilor sau membrilor
familiei, ei trebuie sa clarifice cu

Asociatia Americana pentru Casatorie si

Terapie de Familie (AAMFT = American
Association
for Marriage
and Family
Therapy, 1991) publica propriul ei cod etic,
care acopera la fel de multe probleme ca eel
al APA si NASW. AAMFT abordeaza, cu
toate aces tea, complicatiile
in legatura cu
confidentialitatea,
atunci cand un terapeut
vede mai mult decat 0 persoana din familie:
Fara un document scris, un terapeut
de familie nu trebuie sa dezvaluie
informatiile primite de la un
membru al familiei - inclusiv, de
presupus, altor membri ai familiei.
Ca si cu alte lucruri, poate fi mai usor sa
expui principiile etice intr-o sala de clasa
decat sa le aplici in creuzetul practicii clinice,
in special, in situatii care angajeaza emotii
putemice.

-Studiu de caz----

ste clar ca terapeutii trebuie sa protejeze

dreptul clientilor la confidentialitate.
Dar
ce se intampla daca 0 femeie spune ca ea are
o aventura extramaritala si nu este sigura
daca sa 0 termine? Atunci cand ea continua
sa spuna ca mariajul ei s-a alterat de ani de
zile, terapeutul sugereaza desigur terapie de
cuplu pentru a vedea daca acea casatorie
poate fi irnbunatatita. Femeia este de acord.
Dar atunci cand terapeutul sugereaza apoi
ca, fie ea inceteaza aventura, fie Ii spune

sotului ei despre aceast

fermitate. Ce trebuie sa

Poate terapeutul
eficient cuplurilor in
parteneri continua 0 rel
de mare trebuie sa fie
exercita terapeutul asu
a face ceva pe care ea .
Cat de mare trebuie a
o aplica terapeutul pe
membru de familie a
ar putea avea consecin
are dreptul
terapeut
discontinuu in cazul c
sa continue,
deoare
accepte recomandarile
modalitate de a I
ambigue este de a fok
voastra cea mai buna,
dorea sa imbunatateasc
nu dorea sa terrnine aye
sotului despre aceasta
declina oferta terapiei'r
care ar face-o neefi
terapeutul este obligat .
alt terapeut.
Subprincipiull.6
al
statueaza:

Terapeutii famil'
casatorite asista
obtinerea altor
daca un terapeut
cuplurilor casan
sau nu vrea, din
vada 0 persoana
profesional.
Iar subprincipiul

1.'

Terapeutii famili
casatorite nu al

CAPITOLUL

ligatiilor lor
anele
-

sotului ei despre aceasta, femeia refuza cu

fermitate. Ce trebuie sa faca terapeutul?

S r\lCll.

... -

iali asigura

ei trebuie sa
- .- e privind
bersoane la

Casatorie si
American
and Family
~~rul
ei cod etic,
bleme ca eel
r;::- abordeaza,
cu
- ~ in legatura cu
un terapeut
l::elCSOima- din familie:

~GJ'-ll.UU

Poate terapeutul sa of ere un tratament

eficient cuplurilor in timp ce unul dintre
parteneri continua 0 relatie extramaritala? Cat
de mare trebuie sa fie presiunea pe care 0
exercita terapeutul asupra unui client pentru
a face ceva pe care ea sau el nu vrea sa-I faca?
Cat de mare trebuie sa fie presiunea pe care
o aplica terapeutul pentru a determina un
membru de familie sa spuna un secret care
ar putea avea consecinte periculoase? Cand
are dreptul
terapeutul
la un tratament
discontinuu in cazul clientului care doreste
sa continue,
deoarece
clientul refuza sa
accepte recomandarile terapeutului?
modalitate de a rezolva dilemele etice
ambigue este de a folosi judecata dumneavoastra cea mai buna. In cazul femeii care
dorea sa imbunatateasca casatoria ei, dar care
nu dorea sa termine aventura ei sau sa-i spuna
sotului despre aceasta, terapeutul ar putea
declina oferta terapiei datorita imprejurarilor
care ar face-o neeficienta.
In acest caz,
terapeutul este obligat sa trimita clientul unui
alt terapeut.
Subprincipiull.6
al Codului Etic AAMFT
statueaza:

:e sa protejeze
..r-iriPntialitate. Dar
spune ca ea are
este sigura
ea continua
F""'" =-,,","'OLL de ani de
~ .::le'~Jr terapie de
. acea casatorie

- este de acord.
~aapoi
iie Ii spune

Terapeutii familiei si cei ai cuplurilor

casatorite asista persoane pentru
obtinerea altor servicii terapeutice
daca un terapeut de familie si al
cuplurilor casatorite nu este capabil
sau nu vrea, din motive adecvate, sa
vada 0 persoana care cere ajutor
profesional.
lar subprincipiul

1.7 statueaza:

Terapeutii familiei si cei ai cuplurilor

casatorite nu abandoneaza si nu

Modele timpurii ~i tehnici de baza

91

neglijeaza clientii in tratament rara

sa faca aranjamente corespunzatoare
pentru continuarea unui astfel de
tratament.
Dat fiind acelasi set de imprejurari, un alt
terapeut ar putea decide ca tratarea unui cuplu
casatorit, chiar daca sotia refuza sa termine
aventura ei, ar putea insemna ca imbunatatirea relatiilor cuplului ar putea face posibil
pentru sotie, fie sa termine aventura, fie sa
vorbeasca sotului ei despre aceasta. In acest
scenariu terapeutul va fi legat prin principiul
confidentialitatii
sa nu dezvaluie - direct sau
indirect - ceea ce sotia i-a spus in particular.
In timp ce sublinierile comportamentului
profesional etic sunt clare, presiunile asupra
practicianului
sunt adesea puternice
si
subtile. Cand se intalnesc clienti care au
aventuri sau care considera divortul - sau
casatoria,
din acest punct de vedere terapeutii pot fi influentati de sentimentele
lor inconstiente ca si de proiecttile clientilor,
Ce am putea presupune, de exemplu, despre
un terapeut ai carui clienti depresivi toti au
tins sa divorteze dupa terapie individuala?
Ce ati putea specula despre nivelul satisfactiei
din propria casatorie a terapeutului?
Riscul de a crede propria dumneavoastra judecata in situatii etice amigue impune
valorile dumneavoastra proprii in ceea ce ar
trebui
sa fie 0 hotarare
profes ionala.
Principiile practicii etice sanatoase sunt mai
intelepte si pot fi mai stricte decat propria
noastra moralitate privata si bunele noastre
intentii, Cand avem indoieli, recomandam
clinicienilor
sa-si puna lor insisi doua
intrebari:
Prima, ce s-ar intarnpla
daca
clientul sau altii importanti ar afla despre
actiunile dumneavoastra? Astfel, de exemplu,
vorbind "strategic" cu doi frati 111 conversatii
separate ca numai el sau ea este suficient de
maturfa) pentru a termina lupta dintre ei, se
violeaza principiul "ce se intampla daca",
deoarece este posibil ca unul sau amandoi sa

92

PARTEA INTAI

Contextul terapiei de familie

spuna celuilalt despre ceea ce terapeutul a

spus (Credeti-nel),
A doua intrebare ce trebuie pusa pentru a
face lucrurile corect este: puteti vorbi cu
cineva pe care 11 respectati despre ceea ce
faceti (sau considerati)?
Daca va temeti sa
discutati cu supervizorul sau cu un coleg ca
tratati doua cupluri casatorite In care sotia
unuia are 0 aventura cu sotul celeilalte sau
ca intentionati
sa imprumutati
unui client
bani, puteti fi vinovat de aroganta ca sunteti
deasupra reglementarilor
care guverneaza
profesia dumneavoastra. Simtindu-va obligat
sa pastrati ceva secret sugereaza cu put ere
ca aceasta poate fi gresit. Altfel spus, de ce
sa nu vorbim despre acest lucru? Drumul spre
iad este pavat cu ipoteza ca aceasta situatie
este speciala, acest client este special sau ca
dumneavoastra
sunteti special.
Urmatoarele stegulete rosii pot semnala
practici potential neetice:
A fi special- ceva din aceasta
situatie este special si regulile
obisnuite nu se aplica.
Atractia - atractia intensa de orice
fel, nu numai romantica, ci si de a fi
impresionat de tinuta unui client.
Alterarile din cadrul terapeutic sedintele mai lungi sau mai
frecvente - autodezvaluire excesiva,
incapacitatea de a spune nu
clientului si asa mai departe
semnaleaza 0 incalcare potentiala a
sranitelor profesionale.
Incalcarea normelor clinice netrimiterea unei persoane dintr-un
mariaj cu probleme la terapia de
cuplu, acceptarea consilierii
personale de la un supervizor si asa
mai departe.
Izolarea profesionala - a nu dori sa
discutati hotararile dumneavoastra
cu colegii profesionisti.

Citind subiectele noastre pentru evaluarea

familiei, ati putut observa ca nu exista nici 0
sectiune privind dinamica individuala. Acest
lucru este deliberat. Aceasta distinctie dintre
nivelurile
individuale
si sistemice
ale
experientei este folositoare, dar artificiala.
Indiferent daca trateaza indivizi sau grupuri
de familie, terapeutii competenti trebuie sa
aiba In minte intotdeauna ca exista, atat
dimensiunile personale, cat si interactionale
ale experientei umane (Nichols, 1987).
Un terapeut individual, care esueaza In
considerarea
impactului
relatiilor terapeutice
(precum
si rel ati ilor din afara
cabinetului)
asupra unui pacient, pierde 0
contributie foarte importanta, Terape~tii nu
sunt niciodata
niste ecrane goale. Intr-o
maniera similara, un terapeut care nu ia in
considerare
psihologia
comportamentului
membrilor unei familii are de-a face numai
cu jumatate de masura. Familiile nu sunt
niciodata cutii negre. Uneori, atunci cand
interactiunile familiei se blocheaza este important
sa se considere
contributii
le
psihopatologiei,
psihodinamicii
sau pur si
simplu caderile nervoase.

Terapia de familie
ell probleme specifiee
prezentate
Odata era ceva obisnuit pentru terapeutii de
familie sa presupuna ca abordarea lor putea
fi aplicata
tuturor problemelor.
Astazi,
aceasta notiune de masura unica care se
potriveste tuturor nu mai este de mult valabila
si a devenit din ce In ce mai necesar sa se
dezvolte tehnici specifice pentru populatii si
probleme specifice.
Urmatoarele discutii sunt un esantion al
consideratiilor
de tratament special pentru
doua probleme
clinice intalnite
In mod
curent: violenta maritala si abuzul sexual al

copiilor. In timp ce fit

sugestii va vor pune la
pentru a lucra cu ace
amintiti-va
ca terap
recunosc limitele expel
cazurile pentru care I
lucreze altor practicieni

Violenta maritala
Intrebarea

cat de bine es

maritala polarizeaza don

In mod obisnuit, paradi

de a separa cuplul si a
un program de gestiona
partenera
lui este trat
femeilor batute (Edless
Gondolf, 1995). Terapia
este vazuta potential I
plasarii unui om violet