Unele teorii de durabilitate

ecologic
Prof. univ. dr. Irina-Virginia DRAGULANESCU
dragulanescu@unime.it

Universitatea din Messina, Italia

dr. Natalia Dragulanescu
pointlaw@yahoo.com

Abstract
Lucrarea trateaza motivaiile economistilor neoclasici n abordarea
problemelor de sustenabilitate, n fundamentarea unei noi ramuri a economiei
politice care studiaz problemele legate de utilizarea resurselor naturale i a
externalitilor de mediu.
Studiile de economia mediului, perspectivele i completrile care leag
economia bazat pe cunoatere de aplicaiile teoriei economice la problemele
de mediu, incearca sa ofere un cadru general, cat mai lipsit de speculaii al
conceptului de dezvoltare durabil.
n acest articol vom evidenia, de asemenea, cum aspectele legate
de mediu sunt prelucrate ntr-un perimetru definit de instrumente economice
pentru a apra ortodoxia economica neoclasic in fata eecului piaei i
pentru a sprijini directionarea pe o cale de dezvoltare care sa fie durabil.
Keywords: modelele de cretere, abordare neoclasica, deficit de
resurse, sustenabilitate
***

1. Sustenabilitatea creterii in economia neoclasic

Punctul de vedere al economiei neoclasice (Cozzi T., Zamagni
S., 1989, p. 733) pe care se bazeaz politicile neo-liberale are ca obiectiv
declarat maximizarea bunstrii (Varian Hal R., 1990, p. 505), identificat
cu dorina de a oferi ct mai multor persoane cele mai mari oportuniti
privind consumul. Teoria economica neoclasica a creterii (dezvoltarii), ia n
considerare creterea produciei i, prin urmare, a veniturilor disponibile deci
a nivelurilor mai ridicate ale consumului ca remediu impotriva srciei pentru
progres i dezvoltare. Abordarea neoclasic se bazeaz pe ipoteza conform
Revista Romn de Statistic nr. 12 / 2013

careia capacitatea de autoreglare (Tietenberg T., 2006, p. 8) a pieei libere

i nerestrictionate precum si progresul tehnologic sunt n msur s ofere
posibilitatea de substituie infinit ntre diferitele forme de capital, diminuind,
astfel, constrngerile care decurg din posibila lipsa de resurse, permite o
cretere durabil, un nivel de consum nedescrescator n timp.
n contextul acestui cadru teoretic, un punct esenial de referin il
reprezinta modelul lui Solow (Solow R. M., 1956). Dezvoltarea economic (in
sensul de cretere economic), este identificat cu un nivel de consum nedescrescator
n timp i durabilitatea acestuia ia forma unor constrngeri cu privire la utilizarea
resurselor conform regulii Hartwick-Solow (Solow R.M., 1974). Regula asigura
c n cazul n care costurile de utilizare (Tietemberg T., 2006, p. 60), generate
de un plan eficient pentru extracia de resurse neregenerabile sunt economisite
i reinvestite in capital de surse regenerabile, nivelul de investiii care ar rezulta
ar fi suficient pentru a asigura o valoare a stocului de capital (economic), cel
puin constant n timp, ceea ce face posibil un nivel de producie i de consum
nedescrescator (i anume, durabilitatea dezvoltarii).
Astfel, devine aproape irelevanta problema disponibilitatii limitate
a resurselor naturale chiar daca este vorba de cele neregenerabile. De fapt,
este posibil ca nivelurile de consum s rmn nedescrescatoare, chiar daca
resurse epuizabile sunt in scadere (Musu I., 2003, p. 156), cu conditia ca sa
se mentina constant stocul de capital, asigurandu-se in fiecare perioada o
investitie adecvata n capitalul creat de om. Supozitia fundamentala care st
la baza acestor modele este substituibilitatea perfect ntre capitalul natural
(incluznd att resursele regenerabile cat i neregenerabile) i alte forme de
capital (capitalul fizic cat i capital creat de om) (Hartwick J., 1977).
Conform gndirii lui Solow productivitatea marginala a capitalului
este descrescatoare, ceea ce nseamn c la un moment dat creterea
economica va inceta, cu alte cuvinte, consumul pe cap de locuitor va rmne
constant. Numai progresul tehnic, luat in considerare ca variabil exogen
al modelului (Fischer S., Dornbush R., 1995, p.350), se poate contrabalansa
aceast tendin, permind ca funcia de producie sa devina crescatoare iar
cresterea economica sa nu se opreasca. Modelele de cretere endogen, chiar
dac au aceiasi filosofie de baz, cea a lui Solow, elimina ambele ipoteze, cea
a productivitatii descrescatoare a capitalului i cea a exogeneitii progresului
tehnic. A elimina ambele ipoteze inseamna pe de-o parte a nega ca, n viitor,
se poate realiza procesul de convergen ntre ratele de cretere economica ale
diferitelor ri, iar pe de alta de a prevedea tendina de continuare a expansiunii:
nu exist mecanisme implicite de oprire (de fapt, productivitatea marginal
descrescatoare a capitalului a dus la oprirea creterii economice cu excepia
cazului n care a fost compensat de progresul tehnic exogen).

Romanian Statistical Review nr. 12 / 2013

2. Revizuirea viziuni economice neoclasice

Abordarea neoclasic propune, pentru un sistem economic considerate
ca fiind inchis i liniar, un model de cretere continu. Modelele de cretere
endogen, chiar dac au n comun filosofia de baz a lui Solow, inlatura att
ipoteza productivitatii descrescatoare a capitalului cat i pe cea a exogeneitii
progresului tehnic. Eliminarea ambelor ipoteze nseamna pe de-o parte a
nega faptul ca, n viitor, se poate realiza convergena ntre ratele de cretere
economica ale diferitelor ri, iar pe de alta de a prevedea tendina de continuare
a expansiunii: nu exist mecanisme implicite de stopare (productivitatea
marginal descrescatoare a capitalului a determinat incetarea creterii
economice, cu excepia cand a fost compensat de progresul tehnic exogen).
n plus, interesul sporit pentru echilibrul pieei, considerat capabil s asigure
eficiena economic (Tietenberg T., 2006, p. 27) i maximizarea bunstrii,
aproape ca a eclipsat total abordarea pe termen lung, eliminnd astfel, orice
consideraie pesimista, tipic a studiilor clasice (Cozzi T., Zamagni S., 1989,
p. 35 i succ.). Economitii clasici precum Malthus, Ricardo, Mill, Marx, erau
convinsi ca activitatea economic era conditionat de mediu, credeau n rolul
pietei ca fundament indispensabil al creterii economice. De fapt, piaa ar fi
distribuit merite i eficiena, generand bogie pentru toi. Aceasta perspectiva
optimista este prezenta n mod evident din studiile lui Adam Smith precum
i a multor ali economiti importanti de la sfritul secolului al XIX-lea si
nceputul secolului al XVIII-lea.
Aceast concluzie teoretica nu trebuie sa deruteze, deoarece ncrederea
n piaa a economistilor clasici se referea doar la o viziune pe termen scurt. Pe
termen lung economia ar fi ajuns la o stare de echilibru stationar care coincide
cu nivelul de simpla subsistena a tuturor. Motivatia acestui punct de vedere
negativ, rezida in contiintizarea asupra resurselor naturale, ca entitati rare i
limitate, cu alte cuvinte ca un sistem finit de elemente. Creterea economic
pe termen lung, ar fi atins limita maxima a sistemului de resurse naturale,
devenind o frn n calea creterii. Punctul de vedere pesimist, pe termen
lung, al economitilor clasici este bine exprimat n studiile lui Thomas Malthus
i David Ricardo. Malthus i Ricardo evidentiaza constrngerile impuse de
mediul n ceea ce privete deficitul de terenuri fertile cultivabile.

Revista Romn de Statistic nr. 12 / 2013

Sistemul economic: sistem nchis i liniar

Figura 1
Piata bunurilor si serviciilor
Firme

Gospodrii

Piata factorilor de productie

Sursa: elaborare pe baza Turner K., Pearce W., Bateman I., p.28

Economitii neoclasici tradiionali apreciaza sistemul economic din

perspectiva unui sistem nchis i liniar (Turner K., Pearce W., Bateman I.,
p.28) (Fig. 1) si nu iau n considerare, spre deosebire de cei clasici, ipoteza
unei conexiuni obligatorii ntre sistemul economic i de mediu. Mediul
are doar o valoare instrumental, exista pentru a fi transformat iar resurse
ce trebuie utilizate n funcia de producie trebuie s se adapteze pentru a
satisface echilibrul pieei. Exploatarea nelimitata a resurselor naturale, este
general acceptata ca fiind preul ce trebuie pltit pentru a alimenta creterea
economic si de a creea locuri de munca.
Neacordarea ateniei cuvenite consideraiilor pe termen lung, ca
urmare a ncrederii excesive n eficiena Pareto a mecanismului de pia i a
progresului tehnologic, a impiedicat ca resursele naturale sa fie considerate
drept o limita a creterii economice. Piaa oricum ar fi rezolvat problema
lipsei de resurse prin modificri de pre, ncurajand activitatea de cercetare i
progresul tehnologic. Increderea oarb in mecanismele de pia i progresul
tehnologic au favorizat politicile de investiii fr a ine cont de aspectele
de mediu. O viziune optimist, cea neoclasica, care pe parcursul secolului
al XX-lea a este raspunzatoare de marile devastari ale mediului. Cu toate
acestea, trebuie remarcat contextul istoric special n care au trit economitii
neoclasici. Lumea era plin de stimuli pozitivi, progresul avansa cu ritmuri din
ce in ce mai mari si nu se vedeau inca efectele negative pe care le-a produs.
Globul pamantesc era inca perceput ca un teritoriu nemarginit tocmai bun de
a fi cucerit conform unei logici de tip Far West (Boulding K., 1966).
Modelul neoclasic al creterii a functionat pn cnd structura
societatilor avea natura agricola sau pre-industriala (Ravera O., 1998, p. 39),
cu o densitate a populaiei si o productie redus i difuza; cultura dominant, n
6

Romanian Statistical Review nr. 12 / 2013

special n zonele agricole, viza reutilizarea i reciclare a resurselor materiale;

reziduurile proceselor din activitile economice erau receptionate si respectiv
eliminate n cadrul ciclului natural de auto-epurare; existand un echilibru
substanial ntre om, producie, consum i mediul nconjurtor. Odat cu
creterea populaiei, concentrarea acesteia in aglomerri urbane de dimensiuni
din ce in ce mai mari, cu creterea produciei i a consumului, s-a ajuns la o
utilizare impresionanta a resurselor naturale asociata unei producii ridicate de
deeuri, rezultand in consecinta ruperea echilibrului iniial i a ciclul ce avea
loc spontan n natur. Viziunea optimista al economiei n continu cretere,
care a caracterizat o mare parte a secolului al XX-lea a nceput s intre o
criz n anii 60, atunci cnd, cu primele fenomene de smog, lipsa de resurse
i poluare, ideea c creterea economic tractata de progres este nelimitata
s-a ciocnit de evidentele consecine asupra mediului, al poluarii precum i
impactul asupra sntii umane (Carson R., 1962; Commoner B., 1971).

3. Sistemul economic ca subsistem deschis i circular

ncrederea excesiv n substituibilitatea total ntre resurse prin
mecanisme de pia i al progresului tehnologic, a facut ca supozitia neoclasica
generala s intre n conflict cu realitatea finita a mediului natural i prin urmare
sa se constientizeze faptul ca comunitile umane sunt parte a unei comunitati
mult mai ample, care le include si pe cele non-umane (Daly H., Cobb J.,
1990).
Din acest punct de vedere, economia tradiional, cea reala (cea
a sistemului economic formata din instituii, activiti destinate s produc
bunuri i servicii utilizand resurse deficitare ce ar putea fi alocate mai eficient,
n utilizri alternative, pentru a satisface nevoile umane (Turner K., Pearce
W., Bateman I., 2003, p.27.) ar trebui s fie considerata doar ca o parte a unei
economii mai ample, aa-numita extinsa, care susine ntreaga structur
global a viaii: un tip de economie care s ia n considerare relaia de
interdependen ntre mediu i sistemul economic.
n anii 60, prin urmare, incepe recunoasterea existentei unei relaii
de interdependen intre economie i mediu (Georgescu R., 1971) i de a
vedea economia real ca un subsistem deschis si circular care poate functiona
numai cu sprijinul fundamentului ecologic propriu. Este vorba, ns, de un
sistem in continua cretere inserat ntr-un sistem mai mare, dar finit, stationar,
inchis (nu permite intrarea de materie noua), fiind deschis doar pentru energia
solar. Aceste aspecte, preluate de Daly in ultimii douzeci de ani, au fost
anterior descrise de Boulding (Boulding K., 1966) n celebra sa lucrare The
Economics of the Coming Spaceship Earth.
Revista Romn de Statistic nr. 12 / 2013

n aceast lucrare sunt descrise evolutiile ce trebuie sa fie parcurse de

tiina economica, astfel incat dintr-o cowboy economy, ca pionieri ntr-o
lume de cucerit, n care carenta de resurse nu este perceputa, s evolueze spre
o spaceman economy. Mai exact, spaceship (nava spatial) reprezinta un
sistem circular n care toate eforturile trebuie sa se concentreze in reciclarea
materialelor, reducerea deeurilor, n meninerea surselor epuizabile de energie
i n exploatarea surselor de energie regenerabile, precum energia solar
(Turner K., Pearce W., Bateman I., 2003, p.20).
n sintez, lucrarea lui Boulding reprezint formalizarea modelului
bilanului de materiale cu interdependenele dintre sistemul economic i
mediul nconjurtor (Fig. 2).
Sistemul economic ca subsistem deschis si circular.
Modelul Bilantului de materiale
Figura 2
Energie Solara

Flux de intrare de energie nou n mediul nconjurtor

Mediu:
materie i energie
util

Recuperare si
reutilizare

Reziduuri care nu se
utilizeaz:
- Materiale reziduale
nefolositoare (de ex.
de euri)
- Pierderi de energie (gaze de
evacuare, caldura reziduala)

Flux de intrare n sistemul economic

Sistemul
economic:
un ansamblu de
procese de extrac ie,
prelucrare,
produc ie i
consum de materii
prime i energie
il

Reciclare

deseuri finale
provenite din
reciclare

Deseuri refolosibile

Reziduuri de proces

Sursa: elaborarea autorilor

n acest model sistemul economic este deschis i circular, caracterizat

printr-un ansamblu de procese de extracie al materiei i energiei din mediul
nconjurtor, apoi de procesare primara, de producie i de consum. La sfritul

Romanian Statistical Review nr. 12 / 2013

fiecarui proces rezulta reziduuri propri, ce nu mai pot fi utilizate de mediu si in

mediu, ca receptor. Acestea contabilitate se supune primei si celei de-a doua
lege a termodinamicii (Musu, 2003, p.14) care evidentiaza constrngerile de
mediu pe care sistemul trebuie sa le ia in considerare.

4. Gndirea economitilor neoclasici moderni

Atunci cnd, n anii 60 consecinele evidente a logicii cowboy
economy si nu a celei de tip spaceman economy au alimentat dezbaterea
cu privire la limitele de mediu i sociale ale creterii economice, n literatura
de specialitate s-au evideniat dou poziii: cea neo-malthusian si cealalta
neoclasic derivata din revizuirea conceptului. A fost, n fapt, revizuit esena
conceptului, au fost puse n discuie punctele critice, precum ncrederea oarb
in mecanismele de pia, logica preurilor de echilibru, potenialul progresului
tehnologic, capacitatea sistemului de a asigura creterea economic maxim.
ntr-un cuvnt, au fost acceptate critici majore la adresa teoriei neoclasice pure
pentru a salva propria-i ortodoxie.
Noi elemente de studiu au devenit parte a teoriilor, este deajuns daca ne
gandim la revizuirea eficientei dinamice, care include variabila E (Turner K.,
Pearce W., Bateman I., 2003, p. 106), la recunoasterea importantei dezeeconomiilor
externe, la costurile polurii i necesitatea de a internaliza costurile externe,
n cele ale sectorului privat. Aceste aspecte, au accentuat ulterior criza pietei i
capacitatea acestuia de a atinge echilibrul optim, aa c se vorbea de eecul
pieei i necesitatea de a remedia situaia prin intervenie public.
Regula decizional a modelului Analiza Cost-Beneficiu, funcional
unei alocari intertemporal a unor resurse eficiente din punct de vedere
social (eficien dinamic) trebuie s fie corectat prin includerea beneficiilor
posibile i/sau costurilor care pot rezulta din schimbrile mediul determinate
de proiectul sau msura politic n curs de evaluare. Prin urmare, pentru ca un
proiect sau o msur politic sa fie adoptate este necesar ca suma algebrica a
valorilor actualizate a beneficiilor non-de mediu, a costurilor i al valoarii nete
al modificarii mediului sa fie pozitiva.
5. Economitii neomalthusieni
Relaia strns care leag creterea populaiei, creterea economic,
utilizarea resurselor i capacitatea de asimilare a mediului, i-a determinat pe
muli economiti s susin c singura cale pentru dezvoltarea durabil ar
fi fost caracterizat de o cretere economic i a populaiei zero, crearea
deliberata a unei stari de echilibru, nainte de a se ajunge la o situaie de

Revista Romn de Statistic nr. 12 / 2013

deficit absolut de resurse naturale (Daly H., 1977). Meritul principal a lui
Daly este acela de a readuce atenia asupra limitelor naturii i solicitarea
revizuirii critice a conceptului neoclasic de cretere economic indefinita.
In succesivele lucrari autorul se axeaz mai ales asupra analizei diferenelor
dintre cretere i dezvoltare i anume al caracterului cantitativ al conceptului
de crestere si calitativ al celui de dezvoltare. Propunand aceasta deosebire
ajunge s vorbeasc despre dezvoltare fr cretere economica, ca singura
cale posibil a dezvoltarii, si de a face fata limitelor biofizice pe care natura
le impune activitatii umane (prin urmare, propune depirea raportarii la
PIB, acesta fiind considerat un indicator simplu al creterii economice i nu
al dezvoltarii). n acest context, Daly vorbete despre o economie in starea
de echilibru ce poate fi realizata prin: i. controlul nasterilor (un fel de piata
a permiselor de natere), ii.meninerea nivelului entropiei sub limitele de
regenerare a sistemelor; iii. redistribuirea stocurilor constante de bogie n
cadrul unei populaii mentinute constanta. Aceste concluzii importante si de
neevitat asociate associate punctului de vedere malthusian (Malthus, 1909),
sunt coninute n binecunoscuta lucrare Limitele creterii (Meadows D.L.,
Randers J., Beherens W., 1972 and 1981). n 1968, economistul italian Aurelio
Peccei creaza binecunoscutul centru cultural Clubul de la Roma, iar primul
raport publicat al acesteia (n 1972) fiind intitulat chiar Limitele Creterii.
Datele continute in acest raport au fost obinute printr-o tehnic cunoscut sub
numele de dinamica sistemelor precum si folosind un model de operare pe
calculator pentru simularea rezultatelor probabile ale economiei mondiale n
viitor. Studiul a ajuns la concluzia c, dei rezervele cunoscute de minerale i
energie ar fi fost multiplicate cu cinci (datorit noilor descoperiri i tehnologii),
natura exponenial a creterii ar duce la epuizarea majoritatii resurselor n
mai puin de o sut de ani, tinand cont de rata medie anuala de cretere a
consumului acestora. Acest lucru ar fi dus la prbuirea ntregii societii
moderne, daca nu s-ar fi realizat importante modificari in relatiile fizice economice - sociale, care au condus n mod tradiional procesul de dezvoltare
mondial. In documentul elaborat de Meadows i de alti economisti din Boston
este exprimat n mod clar n poziia neo-malthusiena (Turner K., Pearce W.,
Bateman I., 2003, p. 228), si anume convingerea asupra imposibilitatii unei
creteri economice continue pe termen nelimitat n condiii de mediu limitate
din cauza epuizarii inevitabile a resurselor planetei. Acelasi punct de vedere a
avut aderare chiar mai recent (Daly, Cobb, 1990).
n pofida consensului teoretic general, nu au lipsit criticile la adresa
abordarii lui Meadows. Concluziile catastrofale cuprinse n Limitele
creterii, au fost considerate excesive i fals de catre economistii neoclasici
moderni (Tietenberg, 2006, p. 8) pe baza urmatoarelor de argumente:
10

Romanian Statistical Review nr. 12 / 2013

Progresul tehnologic permite cretea productivitatii resurselor si

deci resursele disponibile pot dura din ce in ce mai mult. De aceea, se crede
c economia ar putea evolua n aa fel nct creterea economic sa reduca
efectele sale asupra mediului.
Progresul tehnologic poate face utilizarea mai eficient a resurselor
i reduce crearea de reziduuri nocive, prin urmare, acioneaza asupra bilantului
de materiale in scopul realizarii separarii intre sistemul economic si mediu.
Avnd n vedere legile termodinamicii, o separare total este
imposibil. Activitatea economic va folosi ntotdeauna o anumit cantitate de
resurse, dar datorit productivitatii marite, cantitatea utilizat ar putea scdea
din ce in ce mai mult pentru fiecare unitate de produs, iar impactul asupra
mediului ar putea fi redus n mod progresiv.
Descoperirea continua de noi zacaminte, dar ideea unei cantitati
fixe este o iluzie.
Suntem capabili de a controla cantitatea de deseuri re-introduse n
mediu prin reciclarea unor materiale si colectarea gazelor nainte ca acestea sa
iasa din sistemul economic.
Putem nlocui tehnologiile poluante cu altele mai puin nocive.
n acord cu legile pieei ale cererii i ofertei, atunci cnd o resurs devine
rar crete preul ofertei iar cererea se comprima, cu alte cuvinte indivizii sunt
indusi sa le foloseasca cu mai multa atentie (stimularea conservarii), i se trece la
alte resurse mult mai accesibile (stimularea substitutiei).
Chiar dac populaia creste in termeni absolui, n multe ri, rata de
cretere ese contracta, deoarece indivizii dau seama de beneficiile unui nucleu
familiar redus (Turner K., Pearce W., Bateman I., 2003, p. 54).
Concluzii
Subiectul analizat este de mare actualitate si a avut o importanta
considerabila in ultimii ani, ca urmare a ateniei majore acordata proteciei
mediului de institutiile la nivel naional i supranaional, avnd n vedere
costurile sociale substaniale provocate de degradarea mediului i al rolului
reorientarii fiscale a impozitului Pigovian. Pornind de la viziunea optimista
a teoriei neoclasice a creterii economice, pentru a aprofunda relaia dintre
sistemul economic i sistemul mediu, se considera ca baza supozitia ca pieele
libere i nerestricionate au capacitatii de a se autoreglementa. Prin urmare,
este vorba de procesul de auto-limitare generat de un feedback negativ n
corespondena unei probleme precum lips de resurse. O eventuala scdere a
disponibilitii unei resurse conduce la o cretere a preurilor, care va duce la
abandonarea treptat a utilizrii acesteia, cel puin n acele producii n care
Revista Romn de Statistic nr. 12 / 2013

11

acesta poate fi nlocuita cu alta, la un cost mai mic. Astfel, cererea scade la un
nivel compatibil cu disponibilitatea resursei respective.
Simultan, deficitul de resurse declaneaz un proces de cercetare
tehnologic de a identifica noi soluii tehnice pentru a atinge aceleai obiective
de producie, folosind materiale diferite. Astfel, ambele reacii (creterea
preului i orientarea catre solutii alternative) au tendina de a reduce
amploarea problemei iniiale. Printre oamenii de tiin care aprofundeaze
i critica abordarea marginalista (Georgescu R., 1971) sugereaz c tiina
economic ar trebui s in mai mult cont de legile naturii, demonstrand
ireversibilitatea reala a implicaiilor materiale i energetice ale proceselor de
producie. Respinge reprezentarea procesului economic ca fiind separat de
mediul n care aceasta are loc, sugernd o legtur fizic cu sistemul terestru
supus creterii treptate a entropiei. Mediul este un ansamblu finit. Fluxul de
materie / energie pe care sistemul il preia din mediu trebuie s se ntoarc n
cele din urm inapoi in mediului i se intoarece sub forma de reziduuri inutile
generate in cadrul proceselor economice. Deeurile vor fi depozitate n zone
receptoare, deoarece nu este posibila distrugerea lor total. De fapt, partea
care depete capacitatea de asimilare determin o acumulare, care cauzeaza
modificarea, deteriorarea, distrugerea resurselor de mediu (daune de mediu),
aa-numita poluare fizica. Aceste daune aduse mediului, cel mai probabil vor
produce efecte negative asupra terilor, efecte pe care economitii le numesc
poluare economica, adic pierderi de bunstare compensate (externalitati
de mediu). Descriind relaia de interdependen prin Bilantul de materiale,
se argumenteaz modul n care economia este un subsistem al mediului iar
mediul reprezint limita natural a oricarei iniiative economice, sau limitrile
impuse de legile termodinamicii. Evaluarea economic i social pe scar
larg precum i starea de echilibru la nivel mondial ar trebui s fie concepute
astfel nct sa fie ndeplinite necesitile fiecrei persoane de pe pmnt, i
fiecare sa aibe anse egale in realizarea propriilor deziderate.
References
- Boulding, K. E., 1966. The Economics of the Coming Spaceship Earth, in H.
Jarrett (ed.), Environmental Quality in a Growing Economy, Johns Hopkins University Press,
Baltimore.
- Common M. and Perrings C., 1992. Towards an Ecological Economics of
Sustainability, Ecological Economics 6, 734.
- Cozzi T., Zamagni S., 1989. Economia Politica, Il Mulino, Bologna.
- Daly H.E., 1991. Steady-State Economics, Earthscan, London.
- Daly H.E, Cobb J., 1990. For the Common Good, Beacon Press, Boston.
- Daly, H.E., 1990. Toward Some Operational Principles of Sustainable Development.
Ecological economics 2, 1-6.

12

Romanian Statistical Review nr. 12 / 2013

- Fischer S., Dornbush R., 1995. Macroeconomia, Il Mulino, Bologna.

- Georgescu R., 1971. The Entropy Law and the Economic Process, Cambridge:
Harvard University Press
- Hartwick J., 1977. Intergenerational Equity and the Investing of Rents from Exhaustible
Resources, American Economic Review, 67, December.
- Malthus T.R., 1798. An essay on the principle of population, Johnson, Londra.
- Meadowos H.D., Meadows D.L., Randers J., Beherens W., 1972. I limiti dello
sviluppo, Mondadori, Milano.
- Musu I., 2003. Introduzione allEconomia dellAmbiente, Il Mulino, Bologna.
- Ravera O., 1998. La Questione Ambientale alle Porte del Terzo Millennio, Gregoriana
libreria editrice, Padova.
- Solow R.M., 1974. Intergenerational Equity and exhaustible Resources, Review of
Economic Studies, Symposium, pp. 29-46.
- Solow R.M., 1956. A Contribution to the Theory of Economic Growth, Quarterly
Journal of Economics, Vol. 70, No. 1. (Feb.), pp. 65-94, published by The MIT Press.
- Solow R.M., 1986. On the Intergenerational Allocation of Natural Resources,
Scandinavian Journal of Economics, Wiley Blackwell, vol. 88(1), pages 141-49.
- Tietenberg T., 2006. Economia dellAmbiente, McGraw-Hill, Milano.
- Turner R.K., Pearce D.W., Bateman I., 2003. Economia Ambientale, Il Mulino,
Bologna.
- Varian Hal R., 1990. Microeconomia, Cafoscarina, Venezia.

Revista Romn de Statistic nr. 12 / 2013

13