I DE TIP LANDAU S

INEGALITAT
I
HARDY-LITTLEWOOD PENTRU
FUNCT
IA DE NUMERE PRIME (x)
masterand: CEZAR LUPU
ndrumator: conf. univ. dr. ALEXANDRU GICA
,

TEZA DE DISERTAT
IE
SI TEORIA NUMERELOR
MASTER ALGEBRA
S

FACULTATEA DE MATEMATICA
I INFORMATICA
UNIVERSITATEA BUCURES
TI
21 IUNIE 2010

Cuprins
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1 Inegalit
ati pentru Functia (x). Introducere si
1.1 Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
1.2 Reprezent
ari asimptotice. . . . . . . . . . . . .
1.3 Logaritmul Integral. . . . . . . . . . . . . . . .
1.4 Functiile (x) si (x) ale lui Cebasev. . . . . .

Preliminarii.
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .
. . . . . . . . .

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

.
.
.
.

5
. 5
. 7
. 9
. 10

2 Asupra inegalit
atii lui Landau.
13
2.1 Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.2 Estim
ari superioare pentru (2 xy). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

2.3 Estim
ari superioare pentru ( xy). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
3 C
ateva generaliz
ari ale inegalit
atii lui Landau.
19
3.1 Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
3.2 Margini superioare pentru (x + y). . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4 O inegalitate n leg
atur
a cu conjectura Hardy-Littlewood.
23
4.1 Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
4.2 Studiul lui D (x, y) pentru > 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23
4.3 Studiul lui D (x, y) pentru < 1. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
5 Alte inegalit
ati pentru functia de numere prime (x). Aplicatii.
27
5.1 Introducere si noi inegalit
ati de tip Rosser si Schoenfeld. . . . . . . . . . . . 27
5.2 Aplicatii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30
5.3 Un rezultat de tip de inegalitate Hardy-Littlewood. . . . . . . . . . . . . . . 32

CUPRINS

Capitolul 1

Inegalit
ati pentru Functia (x).
Introducere si Preliminarii.
1.1

Introducere.

Pe la nceputul anilor 1800, Legendre si Gauss au conjecturat ca numararul numerelor

x
, unde B = 1, 08 . . .
prime mai mici sau egale cu x este aproximat de functia
log x B
este o constant
a apropiat
a de 1. Mai exact, Gauss, la varsta de numai de 15 de ani a
conjecturat faptul c
a, dac
anot
am cu (x) num
Z x arul numerelor prime mai mici sau egale cu
dt
x, atunci functia (x) este echivalenta cu
si vom nota acest lucru prin
2 log t
Z x
dt
(x)
.
2 log t
Teorema numerelor prime afirm
a faptul ca
(x)

x
.
log x

In 1850, Ceb
asev a demonstrat un rezultat mai slab ca teorem anumerelor prime,
anume
(x)
C1 <
< C2 ,
x/ log x
unde 0 < C1 < C2 < 1 sunt constante date. De asemnea, tot Cebasev a introdus functiile
(x), (x) date prin
X
X
(x) =
log p, (x) =
log p,
pm x,p prim

px,p prim

unde m 2 este un ntreg pozitiv. Pe de alta parte, are loc formula

(x) =

(x1/n ),

n=1

unde suma este finit

a pentru orice x avand n vedere faptul ca daca x < 2n , avem (x1/n ) =
0. Tot Ceb
asev a demonstrat si faptul ca teorema numerelor prime este echivalenta cu
5

 I PENTRU FUNCT
6CAPITOLUL 1. INEGALITAT
IA (X). INTRODUCERE SI PRELIMINARII.
oricare din asertiunile urm
atoare
(x) x, (x) x.
(x)
Mai mult, el a ar
atat c
a dac
a exist
a limita lim
, atunci ea trebuie sa fie egala cu 1,
x x
acest lucru implic
and teorema numerelor prime. Cu toate acestea, el nu a putut dovedi
existenta limitei de mai sus.
La fel ca Gauss, Riemann a formulat estimari pentru functia (x) n functie de logaritmul integral,
Z x
dt
Li(x) :=
,x > 1
0 log t
n celebrul s
au articol (a se vedea [1]) din 1859 n care gaseste o legatura ntre eroarea din
aproximarea
(x) Li(x)
si distributia zerourilor complexe ale functiei zeta a lui Riemann,


X
Y 
1
1
(s) :=
=
1 s .
ns
p
n=1

p prim

Functia zeta a lui Riemann a fost introdusa de Euler pe la nceputul anului 1737 si
folosita si de Ceb
asev (pe axa numerelor reale). Tot Euler a introdus si urmatoarea ecuatie
functional
a
 
(s) = 2(2)s1 sin
(1 s)(1 s)
2
pe care a publicat-o n 1749. In celebrul sa articol, Riemann nu demonstraza teorema
numerelor prime, ns
a g
aseste o expresie analitica pentru (x). Prin considerente empirice,
stabileste si urm
atoarea formul
a
(x)
= 1 + O(x1/2 log x) = 1 + o(1).
Li(x)
Estimarea de mai sus ar implica teorema numerelor prime.
In 1896, teorema numerelor prime a fost n cele din urma demonstrata de Jacques
Hadamard si Charles-Jean de la Vallee Poussin. Prime parte a demonstratiei teoremei
numerelor prime o reprezint
a faptul ca (s) 6= 0 daca <s 6= 1. Ca principiu general, a
gasi regiunile de zerouri pentru functia zeta a lui Riemann pe banda critica conduce la
estimari c
at mai fine pentru eroarea n aproximarea (x) Li(x). Pe de alta parte, n
1914, Littlewood a ar
atat c
a expresia (x) Li(x) schimba semnul de o infinitate de ori.
Intr-adev
ar, Littlewood a ar
atat c
a exista o constanta K > 0 astfel ncat
((x) Li(x)) log x
x1/2 log log log x
este mai mare dec
at o constant
a K pentru x suficient de mare.
Abia n anul 1933, Skewes a ar
atat ca exista cel putin o schimbarea de semn a expresiei
1034
10

de mai sus pentru x < 10

. Intr-o scrisoare adresata lui Hardy n 1913, Ramanujan
face urmatoarea estimare

X
(n)
(x)
Li(x1/n ),
n
n=1


1.2. REPREZENTARI
ASIMPTOTICE.

unde (n) este functia lui Mobius. In ceea ce priveste teorema numerelor prime, tot
Cebasev a dat urm
atoarea formulare echivalenta
Teorema 1.1.1. Exist
a o constant
a C > 0 astfel nc
at
(x) = x + O(x exp(C(log)3/5 /(log log x)1/5 )).
Pe de alt
a parte, legat de eroarea din estimarea teoremei numerelor prime si zeriourile
netriviale ale functiei zeta a lui Riemann are loc urmatorul rezultat:
Teorema 1.1.2. Fie

1
< 1. Atunci
2
(x) = x + O(x (log x)2 )

dac
a si numai dac
a (s) 6= 0 pentru <s > .

1.2

Reprezent
ari asimptotice.

Presupunem c
a functiile f, g sunt definite ntr-o vecinatate a lui a. Spunem ca f (x) =
f (x)
o(g(x)), x a dac
a lim
= 0, iar f (x) = O(g(x)) daca exista M > 0 astfel ncat
xa g(x)
|f (x)| M |g(x)| pentru orice x apropiat de a.
f (x)
Notatia f (x) g(x), x a reprezinta faptul ca lim
= 1 egalitate echivalenta cu
xa g(x)
f (x) = g(x) + o(g(x)) pentru x a. De pilda, cateodata dorim sa obtinem informatii
despre restul o(g(x)). Pentru aceasta, consideram sirul de functii (g(x))n1 astfel ncat
gn+1 (x) = o(gn (x)) pentru orice n 1. Atunci
f (x)

cn gn (x)

n=1

este acelasi lucru cu a spune c

a
f (x)

n
X

cn gk (x) = O(gn+1 (x)),

k=1

pentru orice n 1.
Urmatorul rezultat reprezint
a o teorema tauberiana care estimeaza un integrant.
Teorema 1.2.1. Fie f o functie definit
a pe intervalul [2, ) si presupunem c
a xf (x) este
monoton cresc
atoare pe [2, ), iar m, n, n 6= 1 dou
a numere reale. Dac
a
x

f (t)dt
2

atunci
f (x)

xn+1
, x ,
(log x)m

(n + 1)xn
, x .
(log x)m

 I PENTRU FUNCT
8CAPITOLUL 1. INEGALITAT
IA (X). INTRODUCERE SI PRELIMINARII.
Demonstratie. Fie x 2 si  > 0 cu x(1 ) 2. Atunci, avem
x(1+)

x(1+)

dt
tf (t) xf (x)
t

f (t)dt =
x

1+

dt
= xf (x) log(1 + )
t

si
Z

dt
tf (t) xf (x)
f (t)dt =
t
x(1)
x(1)

1

dt
= xf (x) log(1 ).
t

Pentru  > 0, din ipotez

a, exist
a A 2 astfel ncat pentru x A avem
xn+1 (1 2 )

(log x)m

f (t)dt
2

xn+1 (1 + 2 )
.
(log x)m


2
Astfel, dac
a 0 <  < 1 si x max
, A , atunci
1
Z x(1+)
Z x(1+)
Z
xf (x) log(1 + )
f (t)dt =
f (t)dt


f (t)dt

xn+1 (1 + )n+1 (1 + 2 ) xn+1 (1 2 )

(log x(1 + ))m

(log x)m

si
Z

xf (x) log(1 )

x(1)

f (t)dt

f (t)dt =
x(1)

Z
2

f (t)dt
2

xn+1 (1 2 ) xn+1 (1 )n+1 (1 + 2 )

.
(log x)m
(log x(1 ))m

Astfel, rezult
a c
a, dac
a 0 <  < 1, atunci vom avea
lim sup
x

(log x)m f (x)

(1 + )m+1 (1 + 2 ) (1 2 )

xn
log(1 + )

si
lim inf
x

(log x)m f (x)

(1 2 ) (1 )n+1 (1 + 2 )

.
xn
log(1 )

Astfel, pentru  0, concluzia decurge imediat.

O alta estimare foarte util

a de tip logaritmic este urmatoarea
Teorema 1.2.2. Dac
a m > 0, atunci exist
a o functie continu
a cresc
atoare g definit
a pe
intervalul [1, ) astfel nc
at
i) 0 < g(x) <
 x;


x
ii) g(x) = o
, x ;
(log x)m
iii) log g(x) log x, x .

1.3. LOGARITMUL INTEGRAL.

x
are un minim (m + 1)(m+1) em+1 n punctul
(log x)m+1
x = em+1 . Astfel, definim functia continua
Demonstratie. Functia x 7

(
g(x) =

x(m + 1)(m+1) daca 1 x em+1

x
.
daca x em+1
(log x)m+1

Pe de al
a parte, dac
a x em+1 atunci log g(x) = log x (m + 1) log log x. Cum
log log x
lim
= 0, concluzia decurge imediat.

x log x

1.3

Logaritmul Integral.

Logaritmul integral
Z Li(x), x > 1 este definit ca valoarea principala de tip Cauchy a intedt
. Explicit, vom avea
gralei divergente
log t
0

Z 1
Z x
dt
dt
+
=
Li(x) = lim
0
log t
1+ log t
0
Z 1 



Z x 
1
1
1
1
= lim

dt + log  +

dt + log(x 1) log  =
0
log t t 1
t1
0
1+ log t

Z x
1
1
= log(x 1) +

dt.
log t t 1
0
Astfel, pentru a evita singularitatea n factorul integralei, vom scrie:
Z

Li(x) = Li() +

dt
,
log t

pentru orice > 1.

Prin urmare, va rezulta c
a
Z
Li(x) = 1, 045163780 . . . +
2

dt
,
log t

lucru care arat

a c
a estimarea data de Gauss nu difera mai mult de o unitate de estimarea dat
a de Li(x).
Are loc urm
atoarea formul
a
Teorema 1.3.1.
Li(x)

(n 1)!

n=1

x
, x .
(log x)n

Demonstratie. Integr
and prin p
arti de n ori, vom avea
x
x
+ . . . + (n 1)!
+ cn + n!
Li(x) =
log x
(log x)n

Z
2

dt
,
(log t)n+1

 I PENTRU FUNCT
10CAPITOLUL 1. INEGALITAT
IA (X). INTRODUCERE SI PRELIMINARII.
unde cn este o constant
a. Acum, este suficient sa aratam ca


Z x
dt
(log x)n
cn + n!
= 0.
lim
n+1
x
x
2 (log t)
Impartind integrala de mai sus n doua integrale definite pe intervalele [2, x1/2 ] si
[x , x], vom obtine
1/2

(log x)n
x
x

lim

dt
(log x)n x1/2 2
(log x)n x x1/2 n+1

n+1
n+1
(log t)
x
(log 2)
x
(log x)n+1


log x n 2n+1

+
.
log x
x1/2n

Pentru x rezult
a imediat c
a limita data este egala cu 0.

x
x
, deci (x) Li(x) si (x)
sunt formulari
log x
log x
echivalente ale teoremei numerelor prime.
In particular, avem c
a Li(x)

1.4

Functiile (x) si (x) ale lui Ceb

asev.

Functia alui Ceb

asev este definit
a prin
(x) =

log p,

px

unde p este num

ar prim. Mai mult, exista si o relatie ntre functiile (x) si (x). Mai
precis, este vorba despre
Teorema 1.4.1. Are loc
(x)
(x) =
+
log x

Z
2

(t)
dt.
t(log t)2

Demonstratie.
Fie p1 = 2, p2 = 3, p3 = 5 sirul numerelor prime si consideram
ck =

k
X

log pj

j=1

deci ck ck1 = log pk . Dac

a x [pk , pk+1 ) atunci (x) = k si (x) = ck . Prin urmare,
vom avea
x

Z
2

k1 Z pj+1

X
(t)
dt =
2
t(log t)
j=1

k1
X
j=1


cj

pj

cj
dt +
t(log t)2

1
1

log pj
log pj+1


+ ck

pj

ck
dt =
t(log t)2

1
1

log pk
log x


=

 EV.
1.4. FUNCT
IILE (X) S
I (X) ALE LUI CEBAS

11

j=2

j=2

X cj cj1
X
c1
ck
(x)
=
+

=1+
=
1
log p1
log pj
log x
log x
= (x)

(x)
.
log x


Lucrand cu integrala Stieltjes, putem stabili usor urmatorul fapt:

Z x
Z x
d(t)
d(t)
(x) = 1 +
=
,
log
t
2
log t
Z x unde 1 < < 2. O integrare prin parti duce la teorema anterioara. Integrala
t
dt = o(x/logx). Acest lucru reiese imediat din Teorema 1.3.1 imediat ce
2
2 t(log t)
stim ca (x) = O(x). Oricum, singura estimare destul de clara este
(x) =

log p (x) log x x log x.

px

Corolar 1.4.2. Dac

a (x) x atunci (x)

x
.
log x

Demonstratie. Asa cum am punctat mai sus, daca (x) = O(x) atunci
(x)
(x)
=
+ o(1)
x/ log x
x

Acum, consider
am cealalt
a functie Cebasev, anume
(x) =

log p.

pn x

De asemenea, este adev

arat
a si urmatoarea relatie:
(x) =

(x1/n ),

n=1

unde suma de mai sus este chiar finita avand n vedere ca (x) = 0 daca x < 2. Daca
n
n reprezint
a cel mai mare num
i pentru care p , atunci n log p este contributia
har ntreg
x
puterilor lui p la (x) si n log
ntreaga a numarului real x.
log p , unde [x] este partea
Astfel, vom avea
X  log x 
X
log p log x
1 = (x) log x.
(x)
log p
px

px

Lem
a 1.4.3. Avem
(x) = (x) + O(x1/2 (log x)2 ).

 I PENTRU FUNCT
12CAPITOLUL 1. INEGALITAT
IA (X). INTRODUCERE SI PRELIMINARII.
Demonstratie. In ecuatia
(x) =

(x1/n ),

n=1

exista cel mult

avem

log x
log 2

termeni nenuli care pot descreste n magnitudine. Prin urmare,

(x) (x) (x) + (x1/2 )logx/ log 2

de unde aplic
and inegalitatea (x) x log x ob c tinem cerinta lemei noastre.

Corolar 1.4.4. Avem (x) x daca si numai daca (x) x.

Demonstractie. Intr-adev
ar, avem
(x)
(x)
(x)
=
+ O(x1/2 (log x)2 ) =
+ o(1).
x
x
x
In sfarsit, avem si
sev, atunci (x)
Lem
a 1.4.5. Dac
a (x) este functia lui Cebba

x
dac
a si numai
log x

dac
a (x) x.
Demonstratie. Din inegalitatea
(x)
(x)

,
x
x/ log x
rezult
a c
a (x) x. Reciproc, daca (x) x/logx, din inegalitatea de mai sus avem
(x) = O(x). Rezult
a astfel c
a
(x) = (x) + O(x1/2 (log x)2 ) = O(x)
si astfel, folosind si Teorema 1.4.1 obtinem
(x)
(x)
=
+ o(1).
x log x
x
Rezult
a c
a (x) x si aplic
and Corolarul 1.4.4 avem (x) x. Invers, daca (x) x
rezulta tot din Corolarul 1.4.4 c
a (x) x si din Corolarul 1.4.2 obtinem concluzia.


Capitolul 2

Asupra inegalit
atii lui Landau.
2.1

Introducere.

In acest capitol vom studia unele generalizari ale inegalitatii lui Landau. Ca de obicei,
notam cu pn al n-lea num
ar prim si cu (x) numarul numerelor prime mai mici sau egale
cu x.
In anul 1909, matematicianul german Edmund Landau a demonstrat pentru x suficient
de mare c
a are lco inegalitatea
(2x) 2(x).
Mai tarziu, n 1969, Rosser si Schonefeld au demonstrat inegalitatea lui Landau pentru
orice num
ar ntreg pozitiv x 2. O inegalitate mai generala a fost conjecturata de Hardy
si Littlewood, anume
(x + y) (x) + (y),
pentru orice x, y 2.
In cazul particular x = y obtinem chiar inegalitatea lui Landau (2x) 2(x) pentru
orice x 2. In ceea ce priveste conjectura Hardy-Littlewood, au fost multe ncercari n
a o rezolva, ns
a ea a putut fi solutionata doar n anumite cazuri speciale. Mentionam n
acest paragraf unul dintre aceste cazuri, anume lucrarea [22] n care conjectura HardyLittlewood este rezolvat
a de Segal pentru x, y 2 cu proprietatea ca x + y 101081.
De asemenea, trebuie mentionat faptul ca vom demonstra ntr-un capitol ulterior diverse
cazuri speciale ale conjecturii Hardy-Littlewood, acestea facand obiectul articolului [16].

2.2

Estim
ari superioare pentru (2 xy).

In aceasta sectiune vom demonstra o inegalitate mai slaba ca Hardy-Littlewood, nsa care

generalizeaz
a inegalitatea lui Landau. Intr-adevar, cum 2 xy x + y, vom demonstra
Teorema 2.2.1. Pentru orice numere ntregi pozitive x, y 2 are loc inegalitatea

(2 xy) (x) + (y).

13

 II LUI LANDAU.
CAPITOLUL 2. ASUPRA INEGALITAT

14

Demonstratie. Asa cum am mentionat ntr-un capitol anterior precum si din lucrarea
[3] si [19], pentru orice x 67, avem inegalitatea
(x)

x
.
log x 12

z2
.
2 log z 0, 5
(16 log2 z 32 log z + 23)
> 0, deci
Un calcul al celei de-a doua derivat
a arata ca f 00 (z) =
(2 log z 0, 5)2
f este convex
a. Aplic
and inegalitatea lui Jensen avem

Pe de alt
a parte, consider
am functia f : ( e, ) R de finita prin f (z) =

2
2 u+v
u2
v2
2
+

.
2 log u 0, 5 2 log v 0, 5
2 log u+v
2 0, 5
Luand u =

x, v =

(x) + (y)

y, pentru x, y 67, vom avea

x
y
u2
v
+
=
+
.
log x 0, 5 log y 0, 5
2 log u 0, 5 2 log v 0, 5

Prin urmare, pentru x, y 67 obtinem


(x) + (y) 2 

2 log


x+ y 2
2
.

x+ y

0,
5
2

2
x+ y

xy, rezulta ca
2

2 xy
2 xy
(x) + (y)
=
.

1
2 log 4 xy 0, 5
2 log xy 0, 5

Cum functia f este cresc

atoare si

Pe de alt
a parte, n [31], pentru x 4 are loc
(x)

x
.
log x 1, 11

Astfel, vom deduce c

a

(2 xy)

2 xy
=

log 2 xy 1, 11

2 xy
.
1
2 log xy + log2 1, 11

Cum log 2 1, 11 > 0, 5 concluzia este adev arata pentru x, y 67. Acum, daca
y < 67 si x y, avem
(x + y) (x)
si

(2 xy) < (2 67x)

si astfel concluzia poate fi valid

a si pentru x 2 67x, i.e. x 268. In final, cazurile
y < 67 si y x 267 pot fi verificate cu ajutorul unui calculator.


2.3. ESTIMARI
SUPERIOARE PENTRU ( XY ).

2.3

15

Estim
ari superioare pentru ( xy).

In primul r
and, trebuie remarcat faptul ca inegalitatea lui Landau implica

2( xy) (2 xy),
pentru orice x, y 2. Deci, inegalitatea

(x) + (y) 2( xy)

nu va rezulta din Teorema 2.2.1. De fapt, inegalitatea de mai sus nu este nici macar
adevarata pentru orice x, y 2. Intr-adevar, fie x = pn+1 1 si y = pn 1 si vom avea ca
n + n 1 2(

p
(pn+1 1)(pn 1)).

Daca pn+1 pn 4, i.e. pn si pn+1 nu sunt numere prime gemene, avem

(pn+1 1)(pn 1) (pn + 3)(pn 1) > p2n ,
adica
p
2( (pn+1 1)(pn 1)) 2n.

Acest lucru arat

a c
a inegalitatea (x) + (y) 2( xy) nu este ntotdeauna adevarata.
In cele ce urmeaz
a vom demonstra
Teorema 2.3.1. Pentru orice numere ntregi x, y 2 are loc inegalitatea
1

(x) + (y) (x + y) + ( xy).

2
Demonstratie. Vom trata mai multe cazuri:
i) Dac
a x 16y, avem
1
1

(x + y) + ( xy)
2
2


x
17
x +
16
4

si
(x) + (y) (x).
Astfel, ne este suficient s
a demonstram ca


x
17
(x) 0, 5
x +
.
16
4
In [3] este demonstrat faptul c
a pentru x 3299 avem
(x) >

x
log x

28 .
29

In acest moment este suficient s

a demonstram ca
(x) >

x
log x

28
29

>

7
x
x

+
.
17
32 log x + log 16
4(log
x

log
4 1, 11)
1, 11

Notam log x = u si ne r
am
ane s
aratam ca

 II LUI LANDAU.
CAPITOLUL 2. ASUPRA INEGALITAT

16

1
17
1
>
+
,
u 0, 95
32(u 1, 05) 4(u 2, 5)
inegalitate echivalent
a cu 7u2 38, 95u + 70, 797125 > 0 care este adevarata pentru
u > 9, 015 adic
a x 9415. O verificare cu ajutorul calculatorului arata ca inegalitatea are
x
lco si cand y x
si x < 9415.
16
ii) Dac
a y < 16y, consider
am y = kx2 , de unde k > 41 . Presupunem ca x, y 3299.
z2
este convexa. Astfel, vom obtine ca
Un calcul simplu arat
a c
a functia g(z) =
2 log z a
 2
x+ y
2
x(1 + k)2
=


.
(x) + (y) 2 
x+ y
2 log x + 2 log 1+k
0, 96
2 log
2 0, 96
2

x
, x 4, vom avea ca
log x 1, 11

xy
x+y

0, 5(x + y) + ( xy) <

+
=

2(log(x + y) 1, 11) log xy 1, 11

xy
x(1 + k 2 )
=
+
.
2
2(log x + log(1 + k ) 1, 11) log x + log k 1, 11

Din inegalitatea (x) <

Acum, tot ce r
am
ane de ar
atat este
2

log (1+k)
+ 0, 15
4k
>
.
log x + log k 1, 11
Insa, pentru a > 0 avem inegalitatea a > log(1 + a) > a , de unde vom obtine
a+1
1 + k2
2k

log 2(1 + k 2 )(1 + k)2 + log 2 0, 15

log x + log(1 + k 2 ) 1, 11

log 2(1 + k 2 )(1 + k)2 = log 1 +

1k
1+k

2 !
>

1+

1k
1+k

2

1k
1+k

2 =

(1 k)2
,
2(1 + k 2 )

care este echivalent

a cu
(1 k)2
1 + k2
log 2(1 + k 2 )(1 + k)2 >
.
2k
4k
Pe de alt
a parte,


(1 + k)2
(1 k)2
(1 k)2
log
= log 1 +
<
.
4k
4k
4k
Cum log 2 > 0, 693 si

1 + k2
1 ne ramane sa demonstram ca
2k
(1k)2
4k

(1k)
+ 0, 543
+ 0, 15
4k
>
.
2
log x + log(1 + k ) 1, 11
log x + log k 1, 11

Notam t = log x + log k 1, 11 > log 3299 log 4 1, 11 > 5, 6. Astfel vom avea

2.3. ESTIMARI
SUPERIOARE PENTRU ( XY ).

log x + log(1 + k 2 ) 1, 11 = t + log

17

1 + k2
17
< t + log
< t + 1, 45.
k
4

Tot ce ne r
am
ane s
a ar
at
am c
a
(1+k)2
4k

+ 0, 54
>
t + 1.45

(1k)2
4k

+ 0, 15
,
t

care este

0, 3t > 1, 45


(1 k)2
+ 0, 15 .
4k

9
Dar (1k)
16
, deci inegalitatea se reduce la a arata ca t > 3, 5 ceea ce este evident.
4k
iii) Dac
a y 3298 si x < 16y < 52768 vom avea ca x + y 100081, deci din rezltatul
lui Segal ([22]), avem (x + y) (x) + (y) si astfel este suficient sa aratam c u a

(x) + (y) 2( xy).

Intr-adev
ar, aplic
and Teorema 2.2.1, va rezulta ca
 r

 r h i

h x i

x
x

( xy) = 2 y
2 y
+1
(x) + (
+1 .
4
4
4
Acum, pentru x 100 avem [x/4] + 1 x/4 + 1 < 0, 26x, deci

h x i
4


+ 1 (0, 26x) <

0, 26x
0, 26
<
.
log 0, 26x 1, 11
log x 2, 46

Pentru x 3299, avem

h x i

1
x
0, 26
(x) >
>
>
+1 .
3
3(log x 0, 96)
log x 2, 46
4
Astfel, inegalitatea se reduce la a demonstra ca (x) 3(y). Cum y 3298 rezulta

cainegalitatea (x) + (y) 2( xy) are loc cand (x) 1386 adica x 11491. Mai
raman cazurile c
and y 3298, x 11490 si x < 16y care se pot verifica direct sau folosind
un calculator.

Se poate vedea destul de usor faptul ca Teorema 2.2.1 este o consecinta a Teoremei
2.3.1 desi n demonstratia Teoremei 2.3.1 am folosit Teorema 2.2.1. Astfel, din Teorema
2.3.1 avem inegalitatea

(x) + (y) min{(x + y), 2( xy)},

pentru orice x, y 2.

18

II LUI LANDAU.
CAPITOLUL 2. ASUPRA INEGALITAT

Capitolul 3

C
ateva generaliz
ari ale inegalit
atii
lui Landau.
3.1

Introducere.

In aceast capitol vom demonstra alte generalizari ale inegalitatii lui Landau care reprezinta
forme slabe ale inegalit
atii lui Hardy-LIttlewood. Inegalitatea lui Landau a fost demonstrata complet de Rosser si Schoenfeld n 1966 ([20]). In [3], pentru orice x 67 are
loc
x
log x

1
2

< (x) <

x
.
log x 32

In acest sens, reamintim si conjectura Hardy-LIttlewood,

(x + y) (x) + (y),
pentru orice x, y 2. In cazul particular, x = y obtinem inegalitatea lui Landau.
In [18], Montgomery si Vaughan au demonstrat
(x + y) (x) + 2(y),
pentru orice x 1 si y 2. De asemenea mentionam si un alt rezultat datorat lui
Ishikawa ([28]) care a demonstrat c
a pentru orice x, y 1 avem inegalitatea
(xy) (x) + (y).
In [31] sunt demonstrate inegalitatile
(x) <

x
,x 4
log x 1, 12

si
(x) <

x
log x
19

28 , x
29

3299.

II LUI LANDAU.
20 CAPITOLUL 3. CATEVA
GENERALIZARI
ALE INEGALITAT

3.2

Margini superioare pentru (x + y).

Urmatoarele inegalit
ati sunt nrudite cu inegalitatea Hardy-Littlewood, nsa mai slabe
totusi. Mai precis, este vorba despre inegalitatea lui Schinzel ([29]),
(x + y) (x) + (y),
pentru min{x, y} 146, si inegalitatea lui Segal
(x + y) (x) + (y),
pentru x + y 101, 081.
Teorema 3.2.1. Fie x y 2 numere ntregi. Atunci are loc inegalitatea
(x + y) (x) + (y) + (x y).
Demonstratie. Fie x y 2. Pentru y 146, din inegalitatea lui Schinzel, rezulta ca
teorema noastr
a este adev
arat
a. Presupunem ca x y > 146. Daca x y 67, atunci
din inegalitatea Rosser-Schoenfeld,
x
log x

1
2

< (x) <

x
,
log x 32

vom obtine

E(x, y) = (x) + (y) + (x y) >

y
2x y
>
1 +
log x 2
log y

1
2

x
log x

2x
=
log x

1
2

1
2

y
log y

1
2

xy
log(x y)

1
2

>

y log xy



>
+
log x 12 log y 21

2x
2x
1 > log 2x 1, 12 .
log x 2
x
Din inegalitatea (x) <
, x 3299, avem
log x 28
29
>

E(x, y) > (2x) (x + y).

Acum, studiem cazul c
and x y < 67 si x y 146.
Daca x 55, 00, atunci din inegalitatea lui Segal rezulta concluzia teoremei noastre.
Acum precum presupunem c
a x > 55, 00 de unde rezulta ca y > y 67 > 50, 00 si avem
ca (x + y) (2y + 67). Prin urmare este suficient sa aratam ca
(2y + 67) 2(y), y > 50, 00.
x
x
Folosind inegalit
atile (x) <
, x 4 si (x) <
log x 1, 12
log x
obtine
(2y + 67) <

28 , x
29

3299, vom

2y + 67
2y + 67
2y + 67
<
<
log(2y + 67) 1, 12
log 2y 1, 12
log 2y 0, 43

3.2. MARGINI SUPERIOARE PENTRU (X + Y ).

21

2y
.
log y 28
29
Din acest moment este suficient sa demonstram

si 2(y) >

2y
log y

28
29

>

2y + 67
log y 0, 43

care este adev

arat
a pentru y > 50, 00.

Teorema 3.2.2. Pentru numerele ntregi x y 2 are loc inegalitatea

2

(x + y)
(x) (y)

+
,
x+y
x
y

except
and cazurile x = 3, y = 2 si x = 5, y = 2.
Demonstratie. Fie x, y 67 numere ntregi. Aplicand inegalitatea Rosser-Schoenfeld
4
1 1
, a, b > 0, avem
si inegalitatea elementar
a +
a b
a+b
(x) (y)
1
1
4
+
>
+
>
.
x
y
log xy 1
log x 12
log y 12
x
, x 4 obtinem succesiv
Din inegalitatea (x) <
log x 1, 12
(x + y)
2
2
2
<

x+y
log(x + y) 1, 12
log 2 xy 1, 12
=

4
2
(x) (y)
<
<
+
.
log xy 2(1, 12 log 2)
log xy 1
x
y

In cazul n care min{x, y} < 67, alegem x y de unde avem ca y < 67. Din inegalitatea
lui Schinzel, obtinem
2

(x + y)
(x) + (y)
2
.
x+y
x+y

Pe de alt
a parte, are loc
2

(x) + (y)
(x) (y)

+
x+y
x
y

(y)
(x)
(y)
(x)

. Ramane sa studiem cazul cand

>
. In
x
y
x
y
acest caz este suficient s
a demonstr
am ca
daca si numai dac
a

(x + y)
(y)
<
x+y
y
(y)
3
(x + y)
3
=
ramane de aratat ca

care
2y66 y
11
x+y
11
este edev
arat
a pentru x + y 81. Cand x + y 80 inegalitatea poate fi verificata cu
ajutorul unui calculator.

pentru 2 y 66. Cum min

II LUI LANDAU.
22 CAPITOLUL 3. CATEVA
GENERALIZARI
ALE INEGALITAT
Teorema 3.2.3. Pentru x, y 2 numere ntregi avem
2 (x + y) 2( 2 (x) + 2 (y)).
Demonstratie. Pentru x 67 consideram functia f (x) =
al celei de-a doua derivate arat
a c
a
2
f (x) =
(log x 1/2)2
00

x2
. Un calcul simplu
log x 12



19
2
log x 4 log x +
> 0.
4

Deci, f este convex

a. Astfel, pentru x, y 67 aplicand inegalitatea lui Jensen obtinem


x+y
(x + y)2
2
2
2( (x) + (y)) 2(f (x) + f (y)) 4f
=
>
2
2
(log x+y
2 1/2)
2

x+y
2 (x + y),
>
log(x + y) 1, 12
x
, x
unde am folosit inegalit
atile Rosser-Schoenfeld si inegalitatea (x) <
log x 1, 12
4. In cazul n care x y si y 66, din inegalitatea lui Schinzel, obtinem
(x + y) (x) + (y) < (x) + 18.
Cum (y) 1 este suficient s
a aratam ca ((x) + 18)2 2( 2 (x) + 1) adica (x) 44,
i.e. x 193. Cazurile 2 y x 193 sunt consecinte ale inegalitatii lui Segal.


Capitolul 4

O inegalitate n leg
atur
a cu
conjectura Hardy-Littlewood.
4.1

Introducere.

In acest capitol, vom studia semnul expresiei

D (x, y) = (x + y) (x) (y),
unde 6= 1 este un num
ar real si x, y 2 sunt numere ntregi. Ca de obicei, (x)
reprezinta num
arul numerelor prime mai mici sau egale cu x. Reamintim nca o data ca
pentru = 1 conjectura Hardy-Littlewood afirma ca D (x, y) 0, x, y 2.
In cele ce urmeaz
a reamintim cateva rezultate care ne vor fi utile n demonstrarea
rezultatelor principale ale acestui capitol.
-inegalitatea Montgomery si Vaughan ([18]),
(x + y) (x) + 2(y), x, y 2
-inegalitatea Schinzel ([29]),
(x + y) (x) + (y), x, y 2, min{x, y} 146
-inegalitatea Segal ([22]),
(x + y) (x) + (y), x, y 2, x + y 101, 081
-inegalitatea Panaitopol ([16]),
(x + y) (x) + (y), x y ax, x exp(9a2 ), a (0, 1).

4.2

Studiul lui D (x, y) pentru > 1.

Teorema 4.2.1. Pentru > 1 nu exist

a num
ar natural M astfel nc
at pentru orice
x, y M , s
a avem D (x, y) are semn constant.
23


CU CONJECTURA HARDY-LITTLEWOOD.
24CAPITOLUL 4. O INEGALITATE IN LEGATUR
A
Demonstratie. Dac
a x = y, atunci
D (x, y) = (2x) 2 (x).
x
Din teorema numerelor prime (x)
avem
log x
(2 1)x
D (x, x)
.
log x
Astfel, pentru x suficient de mare avem D (x, x) > 0.
Consider
am sirurile (xn )n1 si (yn )n1 definite prin xn = (n + 1)! + 1 respectiv yn = n.
Pe de alta parte, toate numerele
(n + 1)! + 2, (n + 1)! + 3, . . . , (n + 1)! + (n + 1)
nu sunt prime, de unde avem c
a (xn + yn ) = (xn ) si astfel obtinem
lim ( (xn + yn ) (xn ) (yn ) = lim ( (yn ) = .

Prin urmare, pentru n suficient d emare, avem D (xn , yn ) < 0 si astfel teorema este
demonstrat
a.


4.3

Studiul lui D (x, y) pentru < 1.

Teorema 4.3.1. Pentru < 1 exist

a M = M () (explicit calcularbil
a) astfel nc
at pentru
orice x, y M s
a avem
(x + y) (x) + (y).
Demonstratie. Pentru 0 inegalitatea este evident adevarata. De asemenea, pentru
log 2
, concluzia rezult
a din inegalitatea lui Montgomery si Vaughan n modul
0<
log 3
urmator: fie x y 2 numere ntregi si notam cu (x) = a si (y) = b si avem
ca a b 1. Inegalitatea Montgomery si Vaughan devine (x + y) a + 2b de unde
(x+y) (a+2b) . Ne r
am
ane s
a verificam faptul ca functia f (a) = (a+2b) a b
0. Derivata sa este f 0 (a) = ((a + 2b)1 a1 ) < 0 ceea ce arata ca f este strict
descrescatoare. Pentru a b avem
f (a) f (b) = b (3 2) 0.
log 2
putem lua M () = 2.
log 3
log 2
De acum ncolo vom presupune 1 > >
si ca x y. Vom considera doua cazuri:
log 3
1
i) Fie (x) (2) 1 (y). Din relatiile anterioare trebuie sa aratam ca f (a) 0
1
pentru orice a (2) 1 b.
ntr-adev
ar, avem
Deci, pentru

f (a) f ((2) 1 b) = b (((2) 1 + 2) ((2) 1 ) 1).

Pe de alt
a parte, din teorema lui Lagrange aplicata functiei u 7 u vom obtine

4.3. STUDIUL LUI D (X, Y ) PENTRU < 1.

25

((2) 1 + 2) ((2) 1 ) = 21 ,
1
, avem ca 21 < 1, deci f (a) 0.
2
1
ii) Fie (x) < (2) 1 (y). Din inegalitatea Rosser-Schoenfeld,
1

pentru (2) 1 < (2) 1 + 2. Cum 1 <

x
log x

1
2

< (x) <

x
,
log x 32

rezult
a c
a pentru x y 67 avem
x
log x
1

1
2

<

cu = (2) 1 . Dac
a presupunem ca y <

y
,
log y 32
x
5
atunci avem log x < + 2log2 + 2 log
2
2

5
care este fals
a pentru x > 4 2 exp( ). Prin urmare suntem n cazul n care
2

x y < x, x 67, x > 4 2 exp(5/2).

2
2
x
Din x > 4 2 exp(5/2) avem
67 si inegalitatea Panaitopol, obtinem ca pentru
2
2
2
x max(4 exp(5/2), exp(36/ ) = M1 ca
(x + y) (x) + (y)
care implic
a c
a pentru a, b > 0 si (0, 1) avem (a + b) < a + b si astfel pentru
x, y M () := max(1, /2)) M1 inegalitatea noastra este adevarata, deci concluzia
decurge imediat.

Din considerentele de mai sus rezulta si urmatoarea inegalitate
3/4 (x + y) 3/4 (x) + 3/4 (y), x, y 2.


CU CONJECTURA HARDY-LITTLEWOOD.
26CAPITOLUL 4. O INEGALITATE IN LEGATUR
A

Capitolul 5

Alte inegalit
ati pentru functia de
numere prime (x). Aplicatii.
5.1

Introducere si noi inegalit

ati de tip Rosser si Schoenfeld.

In acest capitol vom folosi notatiile standard, anume (x)

log p si (x)

px

1. Asa

px,prim

cum am mai amintit si n capitolele anterioare, cele mai tari inegalitati pentru functia
(x) sunt cele date de Rosser si Schoenfeld ([3]), anume
x
< (x), x 67,
log x 1/2
si
x
> (x), x e3/2 .
log x 3/2
Demonstratia inegalit
atilor de mai sus nu este deloc elementara si necesita un aparat
destul de sofisticat bazat pe calculul primelor 25000 de zerouri ale functiei zeta a lui
Riemann (s). Mai tarziu, Rosser si Schoenfeld au calculat 35000000 de zerouri ale functiei
zeta a lui Riemann pe banda critic
a ([3], [19], [21]). Alte rezultate obtinute de Rosser si
Schoenfeld pentru functia lui Ceb
asev sunt urmatoarele inegalitati:
(x) < x, x < 108 ,

|(x) x| < 2, 05282 x, x < 108 ,

|(x) x| < 0, 0239922

x
, x 758711,
log x

|(x) x| < 0, 0077629

|(x) x| < 8, 072

x
, x e22 .
log x

x
, x 1.
log2 x

Din inegalit
atile de mai sus rezulta urmatoarea
27

 I PENTRU FUNCT
28CAPITOLUL 5. ALTE INEGALITAT
IA DE NUMERE PRIME (X). APLICAT
II.
Lem
a 5.1.1. Avem inegalit
atile

1
,x > 1
3(log x)1,5


2
(x) > x 1
, x 6400.
3(log x)1,5

(x) < x 1 +

Pe baza lemei de mai sus, vom enunta si demonstra

Teorema 5.1.2. Au loc inegalit
atile:
(x) <
(x) >

x
,x 6
log x 1 (log x)0,5

x
, x 59.
log x 1 + (log x)0,5

Demonstratie. Din cunoscuta relatie

Z

(x)
(x) =
+
log x

(t)
dt
t log2 t

combinat
a cu inegalitatea


1
(x) < x 1 +
3(log x)1,5


, x > 1,

va da
(x) <

x
=
log x


1+

x
x
+
+
log x 3(log x)2,5

1
1
+
1,5
3(log x)
log x

Z
2

dt
1
2 + 3
log t
x

+2
log2 2

dt
7

(log t)3,5 3

dt
=
(log t)3,5

dt
1
3 + 3
log t

dt
.
(log t)3,5

Cum
2
1
2 +
3
log 2

dt
,
log3 t

rezult
a
(x) <
Astfel, pentru x e

x
log x

18,25


1+

1
1
+
3(log x)1,5 log x


+

7
3

Z
2

dt
.
log3 t

definim functia

2
x
7
f (x) =

3 (log x)2,5 3

Z
2

dt
log3 t

2 log x 7(log x)0,5 5

> 0, ceea ce implica fap3(log x)3,5
tul ca f este strict cresc
atoare. Pe de alta parte, este cunoscuta inegalitatea trapezelor
pentru functii convexe, anume
a carei derivat
a este egal
a cu f 0 (x) =

 I DE TIP ROSSER SI SCHOENFELD. 29

5.1. INTRODUCERE S
I NOI INEGALITAT

Z
a

(b a)
g(x)dx
n

g(a) + g(b) +

n1
X
k=1

(b a)
g a+k
n

!
,

unde g : [a, b] R este functie convexa. Aplicand inegalitatea de mai sus pe fiecare
1
din intervalele [2, e], [e, e2 ], . . . , [e17 , e18 ], [e18 , e18,25 ] pentru functia convexa g(x) =
log3 t
5
si n = 10 pentru a obtine c
a
Z
2

e18,25

dt
< 16780.
log3 t

1
Astfel, avem f (e18,25 ) > (118507 118090) > 0, deci f (x) > 0 ceea ce implica pentru
3
x e18,25


x
1
1
x
(x) <
1+
+
<
.
1,5
log x
log x (log x)
log x 1 (log x)0,5
Acum fie x e18,25 < 108 . Folosing inegalitatea (x) < x obtinem
Z x
Z x
x
(x)
(t)
dt
(x) =
+
2 dt < log x +
2 =
x
2 t log t
2 log t


Z x
x
dt
1
2
=
1+

+
2
2
3 .
log x
log x
log 2
2 log t
Pentru 4000 x < 108 definim functia
g(x) =

x
2
(log x)2,5

Z
2

2
dt
3 +
log t log2 2

a carei derivat
a este egal
a cu
log x 2(log x)0,5 2, 5
> 0.
(log x)3,5
Z e11
Prin urmare, g este strict cresc
atoare, g(e11 ) > 149 2
g 0 (x) =

dt
> 149 140 > 0,
log3 t

deci pentru e11 x > 108 rezult

a


x
1
1
x
(x) <
1+
+
<
.
log x
log x (log x)1,5
log x 1 (log x)0,5
Pentru x 6 rezult
a imediat c
a log x 1 (log x)0,5 > 0. Astfel, pentru 6 x e11 ,
inegalitatea care ne r
am
ane de demonstrat este
h(x) =

x
+ 1 + (log x)0,5 log x > 0.
(x)

Daca pn este al n-lea num

ar prim, atuci h este crescatoare pe intervalul [pn , pn+1 ), deci
este suficient s
a ar
at
am c
a h(pn ) > 0. Cum pn < e11 , are loc inegalitatea (log pn )0,5 > 0, 3

 I PENTRU FUNCT
30CAPITOLUL 5. ALTE INEGALITAT
IA DE NUMERE PRIME (X). APLICAT
II.
pn
log pn > 1, 3 care poate fi verificata cu
n
11
ajutorul unui calculator pentru e > pn 7.
 Acum, pentrucea de-a doua inegalitate, folosim inegalitatile (x) < x si (x) >
2
, x 6400 de unde va rezulta ca
x 1
3(log x)1,5
Z x
(x)
(t)
(6400)
(x) (6400) =

+
2 dt.
log x log 6400
6400 t log t

si, deci este suficient s

a demonstr
am ca

Cum (6400) = 834 si (6400)/ log 6400 < 6400/ log 6400 < 731 avem
Z x
(t)
(x)
+
(x) > 103 +
2 dt.
x
t
log
t
6400
Vom obtine
(x) > 103 +

x
2x
+

log x 3 log2,5 x

6400

dt
2

log2 t 3

6400

dt
=
log3,5 t

x
x
6400
2x

+
log x 3 log2,5 x log2 x log2 6400
Z x
Z
dt
2 x
dt
+2
3 3
3,5 >
t
6400 log t
6400 log


x
1
2
x
>
1+

>
.
1,5
log x
log x 3 log x
log x 1 + (log x)0,5
= 103 +

Ultima inegalitate este echivalenta cu 2z 3 5z 2 + 3z 1 < 0, unde z = 9 log x)0,5 <

1
a z(1 z)(3 2z) (3 z)/4 < 1, deci inegalitatea este
0, 34. Cum z(1 z) < avem c
4
adevarata pentru x 6400. Acum pentru x < 6400 trebuie sa aratam ca
(x) =

x
1
+ log x 1 +
> 0.
(x)
log x

Pe intervalul [pn , pn+1 ) functia de mai sus este crescatoare. Din inegalitatea pn 1
6399 avem (log(pn 1))0,5 > 0, 337, deci este suficient sa verificam
log(pn 1) pn 1

> 0, 663
pn 1
n1
care este adev
arat
a pentru orice n 36. Pentru n < 36 se verifica cu un calculator
ceea ce arat
a c
a pentru x 59 inegalitatea este adevarata.


5.2

Aplicatii.

Inainte de a prezenta aplica tii ale inegalitatilor prezentate in paragraful precedent, reamintim deja clasica inegalitate a lui Landau
(2x) 2(x), x 2.
In [26], Karanikalov demonstreaza faptul ca daca a e1/4 si x 364 atunci

5.2. APLICAT
II.

31

(ax) < a(x).

De asemenea, reamintim si rezultatul lui Udrescu: pentru 0 <  1 si x y x,
avem
(x + y) (x) + (y),
unde x, y sunt suficient de mari.
In cele ce urmeaz
a vom nt
ari aceste rezultate.
2

Teorema 5.2.1. Dac

a a > 1 si x e4(log a)

atunci

(ax) < a(x).

Demonstratie. Folosim inegalit
atile din Teorema 5.1.2 avem pentru ax 6,
(ax) <

ax
.
log ax 1 (log ax)0,5

Pentru x 59 are loc

a(x) >

ax
.
log x 1 + (log x)0,5

Ne ram
ane s
a demonstr
am
log a > (log ax)0,5 + (log x)0,5 .
2

Cum x e4(log a)

rezult
a c
a log x 4(log a)2 de unde obtinem
(log ax)0,5 + (log x)0,5 < log a.

In plus, din x > e4(log a)2 obtinem ca ax 6, deci teorema este demonstrata.
2

Teorema 5.2.2. Dac

a a (0, 1] si x y ax, x e9a , atunci
(x + y) (x) + (y).
2

Demonstratie. Cum e9a

ramane s
a ar
at
am c
a

> 59 putem aplica inegalitatile din Teorema 5.1.2 si ne

x+y
<
log(x + y) 1 (log(x + y))0,5
<

x
y
+
,
log x 1 + (log x)0,5 log y 1 + (log y)0,5

i.e.
 

x
y
0,5
0,5
log
1
+

log(x
+
y)

(log
x)
+
log(x) 1 + (log x)0,5
x

 I PENTRU FUNCT
32CAPITOLUL 5. ALTE INEGALITAT
IA DE NUMERE PRIME (X). APLICAT
II.

y
log(y) 1 + (log y)0,5
2

Din x e9a

rezult
a log x >




x
log 1 +
log(x + y)0,5 (log y)0,5 > 0.
y

9
, i.e.
a2

(log(x + y))0,5 + (log x)0,5 <

2a
.
3

Pe de alt
a parte, avem inegalit
atile

y
2a
2a
log 1 +
log(1 + a) >

,
x
2a + 1
3
(log(x + y))0,5 < a/3, log y log a + log x log a + 9a2 9,
i.e.
0,5

(log(x + y))

0,5

+ (log y)



a 1
2
x
< + < log 2 log 1 +
.
3 3
3
y

Astfel, teorema este demonstrat

a.

5.3

Un rezultat de tip de inegalitate Hardy-Littlewood.

Inegalitatea Hardy-Littlewood, (x + y) (x) + (y), x, y 2 a fost demonstrata

paragraful trecut In ipoteze suplimentare precum si n celalalte capitole ale lucrarii. O
inegalitate de tip Hardy-LIttlewood a fost obtinuta de Montgomery si Vaughan ([18]),
(x + y) < (x) + 2(y),
unde x, y 2 sunt numere ntregi. Pe de alta parte, n [33] este propusa si forma slaba
a conjecturii Hardy-Littlewood,
(x + y) 2(x/2) + (y).
Pe baza Teoremei 5.1.2 demonstram
Teorema 5.3.1. Dac
a x, y sunt numere ntregi positive cu x y 2 si x 6, atunci are
loc forma slab
a a conjecturii Hardy-Littlewood.
Demonstratie. In primul r
and ar
atam validitatea inegalitatii n cazul n care x y, x
7500, y 2000. Intr-adev
ar, din Teorema 5.1.2 rezulta
2(x/2) + (y) (x + y) >


y

1
1

x log 1 + x + log 2

log(x/2)
log(x+y)

>
log(x/2) 1 + 1
log(x + y) 1 + 1
log(x/2)

log(x+y)

+

5.3. UN REZULTAT DE TIP DE INEGALITATE HARDY-LITTLEWOOD.

 


x
1
1

y log 1 + y

log(y)
log(x+y)

+
log(y) 1 + 1
log(x + y) 1 + 1
log(y)

33

.

log(x+y)

Din inegalit
atile


1
1
1
x
1

,
+p

+
< log 2 log 1 +
y
log y
log 2000
log 9500
log(x + y)


1
1
x
p
+p

< log 2.
+
< log 2 log 1 +
y
log 3750
log 9500
log(x/2)
log(x + y)
1

Mai departe, demonstr

am c
a daca x 25000, atunci
(x + 2000) < 2(x/2).
Folosing din nou Teorema 5.1.2 obtinem
2(x/2) (x + 2000) >

f (x)g(x) 2000
log(x + 2000) 1

1
log(x+2000)

unde
f (x) =

x
log(x/2) 1 +

1
log(x/2)

si


1
1
4000
p
p
.
g(x) = log 2 +
x
log(x/2)
log(x + 2000)
Acum, pentru x 195000 avem
g(x) > log 2

1
1

> 0, 1116
log 97500
log 197000

si
f (x) > f (195000) > 18084, 6
de unde deducem c
a f (x)g(x) > 2000, deci (x + 2000) (x).
Verific
and cu calculatorul un numar prim de forma x+2000 si x < 195000 s-a constatat
ca x 25000.
In concluzie, din cele demonstrate mai sus, rezulta ca forma slaba a inegalitatii HardyLittlewood este adev
arat
a pentru x 25000 si y < 2000. Totodata ea are loc si pentru
numere ntregi pozitive care satisfac x 25000 si astfel mai ramane cazul y x < 25000
care se pot verifica cu ajutorul unui calculator.

Remarc
a. Av
and n vedere cunoscuta inegalitate

 I PENTRU FUNCT
34CAPITOLUL 5. ALTE INEGALITAT
IA DE NUMERE PRIME (X). APLICAT
II.

(y) 2(y/2)
pentru y 6 din Teorema 5.3.1 va rezulta urmatoarea inegalitate:
(x + y) 2((x/2) + (y/2)),
pentru x, y 4.

Bibliografie
[1] Bernhard Riemann, Ueber die Anzahl der Primzahlen unter einer gegebenen Grosse,
Monatsberichte der Berliner Akademie(1859), 671-680.
[2] G.J.O. Jameson, Analytic Number Theory, Cambridge University Press, 2004.
[3] J.B. Rosser, L. Schoenfeld, Approximate formulas for some functions of prime numbers, Ilinois J. Math. 6(1962), 6494.
[4] G. Robin, Estimation de la fonction de Tschebyshev sur le k-ieme nombre premier et grandes valeurs de la fonction (n); nombre des diviseurs de n, Acta Arith.
43(1982), 367389.
[5] H. Iwaniec, E. Kovalski, Analytic Number Theory, American Mathematical Society
Press, vol. 53, 2004.
[6] D. Zagier, Newmans short proof of the prime number theorem, Amer. Math.
Monthly 104(1997), 705708.
[7] H.G. Diamond, Elementary methods in the study of the distribution of prime numbers, Bull. Amer. Math. Soc. 7(1982), 553589.
[8] A. Gica, L. Panaitopol, O Introducere n Aritmetic
a si Teoria Numerelor, Editura
Univ. Bucuresti, 2001.
[9] B. Petersen, Prime Number Theorem, preprint.
[10] P. Dusart, Autour de la fonction qui compte le nombre des nombres premiers, Tez
a
de Doctorat, 1998.
[11] D. Goldfeld, The elementary proof of the prime number theorem: a historical perpective, preprint.
[12] W. Narkiewicz, The Development of Prime Number Theorem, Springer Verlag, 2000.
[13] K.S. Chandrasekharan Arithmetical Functions, Springer Verlag, 1970.
[14] L. Panaitpol, On a theorem of Edmund Landau, Analele Unibuc 49(2000), 6772.
[15] L. Panaitpol, An inequality related to Hardy-Littlewood conjecture, Analele Unibuc
49(2000), 163166.
[16] L. Panaitpol, Inequalities concerning the function (x): Applications, Acta Arith.
94(2000), 373381.
35

36

Bibliography

[17] V. Udrescu, Some remarks concerning the conjecture (x + y) < (x) + (y), Rev.
Roumaine Math. Pures Appl. 20(1975), 12011208.
[18] H. Montgomery, R. Vaughan, The large sieve, Mathematika 20(1973), 291298.
[19] J.B. Rosser, L. Schoenfeld, Sharper bounds for the Chebyshev functions (x) and
(x) , Math. Comp. 129(1975), 243269.
[20] J.B. Rosser, L. Schoenfeld, Abstract Scientific Communications , Internat. Congr.
Math., Moskow, 1966, Section 3: Theory of Numbers.
[21] L. Schoenfeld, Sharper bounds for the Chebyshev functions (x) and (x) II, Math.
Comp. 134(1976), 337360.
[22] S.L. Segal, On (x+y) (x)+(y), Trans. Amer. Math. Soc. 104(1962), 523527.
[23] L. Panaitopol, Some generalizations for a theorem by Landau, Math. Inequal. Appl.
(MIA) 4(2001), 327330.
[24] D.S. Mitrinovic, J. Sandor, B. Cristici, Handbook of Number Theory, Kluwer
Academci Publishers, Dordecht, 1996.
[25] G.H. Hardy, J.E. Littlewood, Some problems of partitio numerorum III, Acta Math.
44(1923), 5254, 69.
[26] C. Karanikalov, On some properties of function (x), Publ. Electroteh. Beograd
4(1971), 2930.
[27] E. Landau, Hanbuch der Lehre der Verteilung der Primzahlen, Reprinted Chelsea,
New York, 1953.
[28] H. Ishikawa, Uber die Verteilung der Primzahlen, Sci. Rep. Tokyo 2(1934), 2740.
[29] A. Schinzel, Remarks on te paper Sur certaines hypotheses concernant les nombres
premiers, Acta Arith. 7(1961), 18.
[30] D.H. Lehmer, On the roots of the Riemann zeta-functions, Acta Math. 95(1956),
291298.
[31] L. Panaitopol, Several approximations of (x), Math. Inequal. Appl. (MIA) 2(1999),
317324.
[32] P. Dusart, Sharper bounds for , , , pk , C.R. Math. Rep. Acad. Sci. Canada
21(1999), 5359.
[33] R. Guy, Unsolved Problems in Number Theory, Springer Verlag, 1981.