BIBLIOTECA PROFESORULUI DE FIZICh —* GABRIELA CONE GHEORGHE STANCIU PROBLEME DE FIZICA PENTRU LICEU FENOMENE ELECTRICE SI OPTICE. ELEMENTE DE FIZICA CUANTICA. FIZICA NUCLEULUIPROBLEMS OF PHYSICS FOR HIGH SCHOOLS ELECTRIC AND OPTIC PHENOMENA, ELEMENTS OF QUANTUM PHYSICS "Rucueds Puvstcs SAJAMH 110 OWBHKE [U1 CTAPILEKTACCHHKOB SAE KTPHYECKHE H ONTHYECKHE sBIEHNE. ‘ONEMENTTA! RUAHTOBOR SHRI OFSHKA AAPA EDFTURA ACADEMIE! REPUBLICH SOCIALIST ROMANIA PREPATA Prezenal slum completed prin cle 620 probleme de fero- mene electric #1 opie, lemente de fied canted # in nuclued ‘lumalopdrut tn sera” Dibloenprofeorulut defied eu proleme de: mecanic, lermadinamied # fitch molelard, find if cope prac Inireage programa anal de sed din tee Lucrarea pune ta dispositia profesritor de ies, eestor 4H silorlr candidat ta coneursurde de admire tn toed antal Superior un material necrsar tn inflegereet-oprofundares ter feromencoreecrice x oper, cuantce jt muceare, fa nivel man lr Ge ten roiemele sn resale, unde din actsen presenti 0 rest sare mat deganth dct se fuse cursing de etematied lt ‘ie de ert tn imate late (eae ferential integral) ‘Sperm ea acattcultgtre sate pe ee cre se adr- seas prin desolareadeprindrt de 0 resi. protene de [eid Alri’ matiumese Secelde ‘Sine Fetce a. Academie Repu Sactatie omnia. pentew spin coral ed ucarea 8 Gpard in condi ct mat uteTABLA DE MATERIL |. FENOMENE ELECTRICE Enunfuri Rezolviri Pa Pa Electrostatich a 1 8 Electroeinties 1% 18 CCimpal. magnetic ai curentului’eiectie. Taducfia clectromagnetiea at Hearn ariel icra” ier in ‘himpar tlectrce st_magnetice 58180 ‘arent alteraatiy 8 186 Elemente neliniare de cecil... Sl 7& 207 Oscllatit wi nde electromagnetics B20 2. FENOMENE OPTICE Fotometre.. 252 Optics ondulatorie 256 Optica geometrica, 258 ‘Teoria flatviti restease 205 3, ELEMENTE DE FIZICK CUANTICK tect fotaelestie 310 Efectal Compton 313 Seri spectral. Atomul Boke 316 Nature ondulatorie @ partcuiclor 320 4. PIZICA NUCLEULUT ..... 32 BibtigrateCapitolul 1 FENOMENE ELECTRICEENUNTURI lectrostaticd ML, Distanta dintre oud sarcini punctforme 9, -10-"C si qy= geste egald cu 10 em. Si se determine forja F care actioneard supra une sarcini punciforme ¢=10-"C. aflati la r,=6.em fata de prima sarcind i la r,—Sem fath de cea dea dou. Y 1.8, Dowd bile, avind fiecare mass m=0,1 kg. sint suspendate x fire de aceeasilungime 1-20 em in acelasi punct. Bilele se Incared electric en aceasisarcind ase Incl ficele fae intre ele un unghi 260°. SE sevcaleveze sarcina fiedrei bil #13. Dovl bile ineireate electric ldentic sit legate fntr-un punet prin fire de aceeasi lungime. fn vid fitele ce sustin bilele fac inte ele lunghiul 4. Dack se introduc In uel cu deasitaten py-8 10® kgln® a his! dintre fire rimive neschimbat. Si se determine permitvitetea Aielectrict © 2 uleulul eunossind denstates materiaulul din care slat confectonate ilele, OF gi. y 1d Dowd sfere mici identice avind aceeasi musi m—10g i ffind incireate elee- Je tric eu acceasisarcind q~5-10-1C sint legate prin fre izolate de lungime 110 em 21 (fig. 1.4), Sistemal este tinut de axjoesl f= Tui mai lung st apoi acest punct 0 tacepe si tree eu 0 accderatie @ gala in mogul cu acecleratia gravtationalé 9. SH se caleuleze tensivnes din fil mai "4 as seurt in timpal urciei sistema, eee 2 541.5, onits metaica de mash m gsarcindcestesuspendatd de un fir de Tungime (i plasatd fare plicile unvi condensstor (lig. 1.5). Diferenta de 10 potential tre plict este U, jar dis. Lanta dintre ele" d. Sa se. determine Detioada de ctilatie « bile, dacs on. Bhatia ere loc fatrun plan vertical perpendicular pe pliel R 11.6. Un conductor linisr subtire feu lungimea 1=30.em este Incdreat lectrie uallorm ea o dentate de sar ing = —10"* Chm, La distantar4=20 fem de conductor se alll". sarcink Fe ts Qia10-" e la egald depirtare de co petele conductorului. Sk se determine forta F cu care setioneard Eonductorul supra sarciall punctiforme. R +47. Un inel cu raza R, confectionat dintr-o sirm& subtire este Incareat electric cu sarcina g. in central ineolul se afd 0 sarcina Q0 > >a) de acelasi sera cu g. Si se determine tenslunea care apare In ine. A.B. 0 Dild tnchreats positiv este introdusé Intr-o sferd conduc toare ‘nelnctrcats, goala. Sa se. indice: 8) Unde apare:cimp electric? b) Care este sarcina pe fers si rmodul in eare este repartizati? ) Cum se schimbicimpal electric azul ind bile se mised in interiora sferei? d) Cum se schimba lmpul tlectrie daca In exterior sferel se afla un corp Incureat electie? 5 —.F MB. O stork de rati R, relizatd dintr-un material neconduetor, a tcc “ono eu «abate de ard cect fo) Soe Setermineintwitaten impure wmatonre sees Tore fe central ler 2° Po 2) Sa ne predate grate latest input dete in fee 6. & 41.10, Dowi sfere concentrice de metal au razele R, si Ra(RyR) au Tatdole Sect ty gh tepecliy ng. S0'se deteie’ difen SE potenti dite sore @eapactatea condensstoat ase format, F124, Un condensator plan este umplut cu un dilectie 0 cirat perthitsiate depinde de Westen eet. nts. place condensar Terai dupl legen ee-aU unde #040 In paraelen acest conden Stterte pane fe cSoauastor cinlr eu ‘vd nchrat leo dleestl a Potent 'Uys60 Ve Cae va tensucen’ pe condenatoare? 1.22, Spatil diate amStaie unul condensator plan este umplut ‘cu un dielecti ea In figuile 1-22 a gi be Aria feedrel pci este Aa permittee dllecteal estes Suse luessct capacistea com Eecetoraal tn care exe 41.23, Armiturle nui condensator plan au suprafata S si sint syecate in act la dstanta €. Si se arate cum se modiien capacitatea ‘condensatorului daca se introduce intre armaturi o lami metalled para 13tet cu acsten de grosime Cum depinde capactatea de posi ame ta pal dre Satta 124, Dipunem de tet condensaoae G, 2 pF Gy. Cid condetstauae iat legate tn parldcapadaieeetuchonth ote fait ca C=it pi lard slat Rete to Sete copeces eke She ogiu cu C1 “Se alae lore I Gs Gp ¥ 18s, Un condenstor plan ot tr avnd capaatea C~10x° te tncret Ia temaaea U=BDEV 0 dtl nee ennsiond Seaneleath dele sud ive itedtce i e's ame sd = feu grosimen egalt cu 4, unde d este distanta dintre armituri. Se onstat cf tensiunea Ie bornle condensatoruli a devenit UT com- tinvare se scoate lama de stls i ae umple un sfert cin voll doe Are armltur eu o alta lta desis de grasime eT acest cz tenslnea 1S borne devine Uy 2) S& se caleuleze alone U; gi Uy 2) Shse arate in cae eax va ma mare capacttatcacondensatorulu, Y 426 Trek condensatoare Cy, Cy, Cy sint legate ca Tn. figura 1.26 ia ‘0 surst de tense U.'SA'te determine sarcine pe fears condensator & 7 iS pe ceo) Ee v e 7427. In cireuital din figura 1.27 sarcina de pe condensato- ral Ge este 0,120 uC. Sa'se ealeuleze diferenta de botental ciate Puneisle A Se cunose: C,=2uF, Cy3uh, Catal gC Suk, Ly E28, Un condensator plan cu aria trmatuior $2107 ware dielectric mic8 cu permitivitatea delectrica.ty-=6. Distanja diate pldct este 2mm, iar sarcina de pe 0 plact este Q—4-10"" C. St se Actermine: «)dierenfa de" potential tre pc 8) orga de ates tie 2 plicit » ea “ 1.28. Si se determine tensunile U, sf Uy pe condensatori C, 81 G=7uF (lg. 1.29), dact tensiunile electromotoare ale sureelor de tensione din circuit slat Ej =12KV gi Ey=18 kV. A. pe yg. Be. U Fig. 1.90 ‘7 130, Si se determine capacitsten C a bateriei din figura 1.30 formati din condensatoare identice. 131. Por andor oo ae at Hg prim exprienfs se coteci Shula i's tut de potential V. ix ermatante FG ta un potential zero In urmioatea experents se Se conecteest E dein send WP 9 Ge ta paint. Ina tela experenth se u- nese E 4h prntrean fr etal sat. me it Sh ae isessh relajia ce treble existe fate eapacttile Cy Cys Cy pentru ca un electrometra lege fate G i pimint si nde tot timp sere 44.2. O slerh de rank R ayerath In vid ete fcdreath electric cu o sarcod cectrich avind denataten superficial, SX se eaeueze: 1) sarcina electreh seri; b)potenilul let; ©) capaitateaelee- techs) energia electrostatic 4-139. Un condentator valor de 100 pF 10 pF. In porta de capacitate maximi conden: tort eae focdrest In diferente de potential de 900 V dupa deco hectares teri butonul de ela} ete trecut pe postin de capactate ini, $A se caer: 's) valores finalt 8 frente de potengial inte armaturs 1) Weral mecanie electuat la roten atoll, 81.34. Un codenator co eapactaten 6,-0.4 este tga eo ifeeatt i pated DLO ce ays ae caleece neg eerste, D) lastin condenetral de us Teg I na conten te capes Cob. ty J 1-34) prin Intermedial une reistenté 7-°Si se ge & sett non repartzne erp 9 energie xia Tanga irene de toe 41.85. Doi condensatori eu eapacititle Gy—1 uk si Gy—2 uk slot SncSreai fiecare la tensiunea 50 kV si api slat legati fa sti. ‘Si se caleleze clidura elberaté In firle de legitard dupa legarea condensatorlr, #136, Un voltmetra cu condensator este for- ‘mat inten condensator plan eu sen, uns din ar mituri find Gxats, iar cealelti se" poate. deplasa dupl o diretie perpendicularape'supratataarmis 4 apc tutor, Armitura mobila este ‘egata. eu autora unui resort cu constanta elastic (lig. 1.90). Va~ loarea tensiuni aplicate este dats de dstanta din fre armaturl. Care este tensiunea. maxima ce poste 1 misurata ew acest daporitiv? Se cunote ar maturilon, S. i distanfa aintre armathrt pent tenslune ‘ml /Aa¥t. Doi condensatori plani eu eapacitaile Cy 91 Cy slat Incbr- ‘iferentele de potential Uy si Us (U, xU) Sh se arate cb ach acest condensatori aint legai In paralel energa lor electrostatid total ‘a Scidea. Si se explice aceasta seidere, 4.1.38. O sferi M de rari reste incireati plod la potential Vy ‘Se deconecteaz8 sfera de la sursi i print-un fir metalic (cu eapacitale eglijabilt) se pune in legitura cu 0 alert N de raed ry nelnedrcat’, In continuare se Intrerupe leqitura dintre osle dou afere i se pune fm contact sfera A cu sfera ard sarcing de tard ry Sb se determine 4) energi infild a sferet Mb) energlesferlor MV si N dupa ce au fost puse tn legitur; ©) energie sferelor Msi P dupl ce au fost puse In contact sf Iver! perdu, 4.89. Douk sfere mic, identice, de razk r inedrcate en sarcini Aileite de acclasisemn si gy se afd fifial Ia distanga lo Daca una intr sfee este fixatd, cealaltd se deplaseazd sub acfiumea forfel tec: wostatice de repulse efectuind un icra mecanic Ly. Tn earul end Inainte de a ti lisats bert sfera care se deplaseazd va fi conectata printrun conductor un timp la sfern fixk sh apol deconectata ea va putea efectua Iuerul mecanie Jy. Si te determine clldura disipata pe fonductor cind sferele sat’ conectate, Pig 104 R +140, Dout sfere punctitorme cu sarcinile qy st gy sl mascle my sm se migeh una spre alta. Ta momenta clad distenfa kintresarernh ‘ste gall on r elo au vitezele m sy. St se caleuleze distanfa.miciiad Fare Pink la care ge pot apropia sree. Alt, In ponctul de tnlbime maxims a unvi plan inclinet, care face unghial a ew orizontala se aflé 6 bil eu mara my Incireata ea sar cina 44. Inijimea planulel este h. Pe acecayverticald cu sera, po suprafajs otlzontald se afldsareina —q. Si se determine viteza eu care Dia ajunge In baza planulul. Se nogljeasi trecarea si se considera ch raza bilelr respecte condifia r- y Eyn15 V, n=ty=2 Qh, 'Stse ealenten intdnitaten treat prin btn") Inala ottmetas tes col@) inate volimetrla tes ye Gach 3.0 gi mt G, estol valorlor 1a ind aceleasl, 1 A118, Un rezistor cu rezistenpa R600 este Tegut in serie eu un alt ezistor cu rexie= tenta F400 0 lao refea en U=00'V. Un voltmetrt legat Ta capetele resistoruli R indied valoarea Uy=45 V. Si se caleuleze: s) rezistenfa voltmeteului b) indlesfia aceluiagi volt- rmetru Tegat la capetelenezistorulal Ry YAN, To figura 1.119 unreal tor et recistenta R=75 este. conee= tat inte punctelo «sib. Rezlstenta smpermetrilul este “FiO Q. SH se Caleuleze rezistenta dintre punctele b gi © (mobil) pentru ea intensitatea curea= tului prin ampermetra si tie 1 din ine tensitatea 1, 1120. In 120, B=18V, 5 —Probeme do fied 2 ireuitul ainBri 8 020. 4 se. eaten indeajin vata | le cn etm aor cra 25 Aa dct mmpermetrulut fa ele tel posi ale isensoateita Se dtete pe scare de'3 mA'se obfine valores 200 mea’ _ | Set atoiss valores conta fe Seco i ie leguea ampermetral ler ? ¥ 1124 Cleat din figura 1.124 represinté tntgaraes interna ain oltmetruca trl sale ale cori bore sat setae ce Sa k Isig 100°. Reaisteja bobiel mobile Rai Onn eure of Intenltaten Tut mA. prin aceatd bob. rovoach tesa ye pind Ta capitol seale,”SE ae ealeulse reitenfele Re Rey Re 1.121. In fig 1 rape - * 121 I gee 21 ol as wieaa an oe hh oc ki Patt ene at sects anal ea agence eh satelite oh carer "G. Si ae alesis Eee MEM Pe : $ way useyustoy felsenel in fancied datas fe cae ve Wty) SB ‘extremitates firului de rezisten}i Ry. Si se me ° yarticularzeze pentru Fe. Pig 128 cond in care RD Ry, x E125 Ohometrul din figura 1.125 are recstenta R50 i fa seal este deviat pind Ia capatul sealel cind prin bobina ial trece ub arent cu intensitatea’ I= mA, bornele a's b iind legate Inte . ‘Tem, E15 V. S8 se ealeueze: a) valoarea.reastenfa Rab ) Se ‘alorle rezistenjet R corespunzitoare’ unot “deviafl ale’ aculel dy aoe t $a Pin tungimea se, 6) Sela ohametraa te nat? L ste vnltitt.,0 telsents R este calcula pe bara dateor citite po un fmetra sl un ampe ermetru conectate ca tn figurle 1126.4 gi b tard : 4 Hn seama’de corel ce trebue acute Altona reatespor oe ES fern ale Instrumeatcior. 4) Suse determine erorea fests hk She tua wean [ares ne redstenje A= lend’ seats rele seek ea R Interad'S ampermetroud ete Rit fy cee'a vltenen ake Zigtt; lm ceuitl din tigure 1422 tensunen eletromotsere a “ ge Ee a Wrereoat intern sint necunc ite. Sursa Ey este un ele- a__¥ 8 nent eilon Weston yai.018 Vy. Cid ventional cj Be Pouila I_galvanomtatral G Yaded divides? dads cya = z utenel varable Rae all ta poneal B (BC=038 ae ot cs ef i 2 So al teins Tate panes 2-9 = 7 Dich taterupstora Kae all pe pesia 2g eanometrat t indict divislunea aero pentru 0. poutie'By 6 eurorult ett 4 e in AC), St se caleaecetemned letestone Ae 1.123. Un ampermetru cu mai multe scdri confine pentru fie ° . cave scar "un ‘alt poat. Dacha lea ampersetas ieee, Pe ti Mf * a ee iRex1kO. b) care va ‘roares la misurarea unei rezstente ¢) Gare sireult trebule folosit pentru mistrarea Tesstenfelor sein are “pentru misurarea ‘elor mari?) 1.127. Un voltmetru conectat 1a bornele uasi sune de curent contin tnd Init Int cee si puncte 1 V, fi Texistenfa eelut deal does valle &e C000 @: {:1%, 58s determine conde pe cate Leese fe nde ease o sah ch tem. Ef resutenja ice r peels Say iieele terminata daci se dispune de dou. tensiunes U" st avind’ recisten Aste, ta. resto aw tigara 4.120 “cursoral “primal ratat (ie s00 te nat In un epee S3(ee ta ange Ta areapeg a urorat ela eal den 250 ia un report 9. 'cheatd cee loge ino teen cn U8 ese fe ont tented fete Seltistrl eu restenf sterat 300 Q, 2 inte acestea 427 mm 9 confine un dielectric Si se caleuleze: a) intensita intern. o, erent de potenti Se Soe Sunes | an voller ca teristenfs tees Indie $24. acd st onecteard veltmetul ee ie ae circuit indie 65 V. Sse determine reisteala essere eae tru dak. peimol ‘oltmetre identice ce pot misura Me 120 tea curentului prin Ry ta cazul {a care lntrerupitorol K este deschis: ) sarcina elected laaseesenit 4 condensator cind intrerupator ‘all a voltmetralul necesard pentru a este inchis; ) reistenfasio- ‘misura tenslunen de alimentare (1,180. Conectind succesiv resistentele Ry si Re Is borne ‘Simulator, aotsten degajtacceasl canta de lated in inp! el Si se determine ‘eristenta tnteraR a seumulatorali, {tM © siguranté confections distro siemi de plumb eu serlunes de 02 mm ete Itrodsk fates creat da sed Meg 9 seclunes de 2mm Carental pin crea slope aes oe ae Si se determine: a) timpul dupa care siguranfa va Incepe s8 se topeasca, socal din momental ‘ind curentol ) en clte grade va crete temperativa ‘inceput sh treacd prin creat; slemel de cupru. Se negijeagd | lldura plerduta datoriticonductivitaft termice, "Se" dea Sheets 36 speitice crv 133,76 Jk, cox S8038 Ske, rexistivitiile 30-" Qrem gi poy 1,7-10°* Om. Temporatira de topite a. plumbului este 7327, ar temperature sme Ia. Inceputul.scartereutalu ‘Ty=20C. Densitsile sitmelor that dey, 4-10° hgh? dev 89-108 Keine, 41.192. 0 bateriecuot.em.inifials F este tncdteata de un generator, cai are In borne tensiunea U. exstenfa interni a baterel ester. ‘Sk se determine puterea debitati de generator necesar8Inciveéi Daten yAA82. 0 batere de acumulatosre eu tenslunea contrelectro- motoare E,=10,2 V gi resstenta internk r=0,0'0 este legats pentru afl Inedreatd la o sursd cu tensunen electsich UU V. St se calcu lege: a) nezistenfaelectrich ce trebule legaté in eirult pentru a mu de- plsi o valoare e cureatulul electric 12; b) caldura degejata th bac ferie in 20 minute; e) energia chimick fnmagetinati fn acelai timp, In baterie, ZLIBL Rertenta My conectats a refen degah 0 cldurk. te ‘a Isimin. Reatenta Re in accent cond, dogo crea edork {In =30 min, St ve ealetleae: a) Umpal fn care ele donk restenfe legate in sere conectate la seen vor dogs aceeastcildar b)tinpal tn eat cle dous rexstenfelegete in paralel vor degeja in aceles!con- Ait tecea dur. 1.135. Condenstoral de capaciate C™5,00 ak Ate copectat le sea de curest continga en 4 fensianea U=200 V (ig 1.195, Comutatoral K este ‘conectatapoi pe borna 2, i se calalese dldura Qy seals, in reastenja R000 0 pra descrenea fondensetoral, restenja 24-300 0, nepiind ‘eubtajaielor “Ge Tegitrd 11196. cite mpi eu tneandescengs de putere — L_| Palod W flea, a tenlinen‘Uvca V, te pot Is iegn tm parale dack tesionea Ia horoele generator pig 8 Fula este U=380 Vario de eghtura sha confer- jonate dim alumifu (y720-10% Cm) eu seciunea S15 mnt 9 avind lunglmea (=14 km, Care este puteres. consumatorulul? 4 1.187. 0 sursh cu tem. E i resistenfa internd r debitesz’ ta exterior puterea P, inferiard puter maxime, a) Si re determine va- lorie reistenelor pe care surse debiteask puterea P gi relatia dintre fle, b) Si s0 arate eX dacd cele doud reristenfe au aceeagi valoare pur terea furnlzath tn exterior este maxim, c aUa rept aa tes etromotonre 6.50 V aliney teu nla '=25 km, a clr pote a Tcontucnnse ieee Dlevderea depute pete Salk em far netstat ee Prului peir-to-" hia, a ‘4 sursei de tensiune este eg 1499. De ta o sursi de ten & femiune cu U—220 V se transmite ta EW cu perere w 8 ametra dancin conden fees Hemera lectice, Rertinna t Bectat la un generator ex teasiu tenta interns rod 0, SE se calculeze scestuiatrece un curent este negijabily caleueze: a) masa de Ag st de AG dopa Inte ord Ia catod; ) distanta a a sucstora ete Sar10* mat ©) teres farnizat de 8 dintre eletrosii de Cu, ff recistivitates electroital ‘motorul electri, 2 | a —————— ach sectunen Ib p30" Os 441445. Un acumulator are randamental ny, ar un altul ce debi- ‘waz pe aceeas rezistenft are randamentil 1g” S8 se determine randa- rmentul tm carul clad cele douk scumulatoare inseriate debiteasi po scecasi rezsten} ¥ 1.146, tn cireuitol ln figura 1.146 pputerea debitata de surst In elreuttul ex: terior este aceeas in cazurile fn care comu- 8 tatorul K este deschis sav Snchis. Cunos sind valoile rexistosrelor Ry=12.Q si Ry 40 si se determine rezistenta intern’ « a sured, Fig 1348 LAAT. Se di cirevitol din, figu 1.144 in care se-eunose: £10 205.0, Ey=5V, rat Q, Ra? Si Se determine putorile debitate de Je doud sure fa exter ee iF 148, Yn cirenitul ain figura 1148 Rya250, RTO. Rol Mh far tee storal este constrait din fir de niche Fg 1467 lind en diametral d=1 mm. Resistivits tea nlchelinel este p=04210-" O-m, ‘Ampermetril ‘A indick 0 Valosre Ih=1 A cind'comutatorul K'este deschis slo var al Toare 108 A cind comutatorul K este fnchis SSK se caleuleze: @) lungimes firulsi de &%] nichelind in care este construitrezstorul le ddack puterea dlsipata In aeesta cind comutato- al Keste-deschis este Pad Ws b) resistenta exterioart a. ereultulel ind comutstorul ie ste Inehis: )tensfonea electromotoare st ‘ecistenja internd r ale bate, 14149, In paratel cu un bee de putere P,=100 W este legat un reson de putere P00 W. Teasiunea de Ia refea este U=220 V. Si se calculeze tensiunea de la bornele beeuful Inalnte st dupa conectarea reyoulul dak firle de legiturk au rezistenja R=3 0, 1.150. Daed la bornele unel surse do curent continau se eonee- ‘tears revistenfa R, aceasta este strabitutA de curentel 1. Curental de seurtereut al sursei este Je. SA se determine: a) valoerea E a tensiuall lectromotosre; b) puterea maxim pe care sursa 0 poate dain exterior 39{AAS tn cect i tig 1S ge anose By V, i Taran Loa dn cae ee tein Sora alt infil a Jalen tu rasan ceunese: 60,020 magn nat reistorl se Ferg MN OC, C100 Tegal dn ee a refeaua de F de legiturd bilo singura portal UU, AEH aceeasl pLt85 Un die conductor de ra gine A $i rezis Mae nde atu eeu rentiiatea seg 8 on central dealt os i a tn elinard ea rentitate neg {288 Disc ape oteune co, nul ca ty figura 1.159, Se ere alse doce mite: ) Reastentadsealat musortd teey tletrodul central inl exten 4) nee fenstaea careatuli In fle de’ ahaa Pig 285 0 ee tare dacd disculul i se aplicé tensianen Us c) Puterea dlsipaté in dise prin efect Joule; d) Distenja de 1a axul diculut Ia care rexstenta sa Seade la jumatate 41486, Dow DHL eletrolitice, una cu FeCl, gf cealalts ex CuSO, sint legate in sere. Sa se determine masa de etpra depts ele de-a-dous Dil dack la eatodul primela s-a depus mesa de fier. Se cunose (Aym56, Aoy= Ot, Bre=3, Boum2). | 1.187. Printro hale eectrolitick eu CuSO, these un eurent care varidzi dupa o lege lnlard 7~(10—0,021)A. So se determine masa de feupra depash Ta eatod in 4—200 secunde, Se eunoapte.keved.291 10-7 YAAGE, Tatro cuv’ electelitied ce confine AgNOs, eu electro din ‘upru, ta decurs de 30 minite la eatod se depun f Cunoseind tensiunea la bornele cuvel U=4,6 Vg rexistenta =1,6.0'si se-determine tensiunes de polarizare AL 71488, Reactia de formere a apei din hidrogen st oxigen este 2H, + Gp 2H,0 457266 kaka, Si se determine valoarea minims a tensfunil ce trebuie eplicst Intre electrozl valtmetrului pentru ase produce electroiaa. apeh 71.160, Matrifele discurllor pentru Tnregistrare de suprafapa 5: =3°10° dm snt.realizate prin tebnicagalvanoplartie, Un. model e ceart este acoperit galvanie en cupra evo densitate Je curent jy 08 A/dm? trun interval de. timp. 430 minute, randameltul find 490%, Urmatoarea galvanoplstie este realizats eu 0 denstate de cutent jy A/dia? In Umpul fy 20 h st eu un randament yo 05°) Si se determine cantitatea de eupra folouth pentra o matic Se et: noaste echivalental lectrochimie al caprulul #10" kglo- / 1AGH, SH se determine capacitatea une bates (In ampert ort) ach prin clectrlize apel acidulate se obtin 51 de oxigen la temper tura "7900 K" si presiunea atmosfeich normals. (py—101,3 Nia), Se conose: denstatea oxigenulti in condi normale og 1,49 kal? fH echivalentul sia electrolitic k=8,20-10"* kqlC. Cimpal magnetic al curentului electric Inductia clectromagnetica / 1.162. Dispunem de 12 acumulatosre ex tensiunes electromotoare }2V si rerstenta internd 23 02, In cireutl exterior este legatd © Dobind eu rezistenfa R=4, Nj—240 spire, lungimes —20 em, amodu degra cumslatorlr sf tne int seen ent pin bind 3 fe ng ma a dine pure sana ue spe tc ast be, 8 2 iainares maguetlal permanent Gach tn crea sate eee in paralel cu bobina o rezistenfi R,—2 (p=4x-10-7H/m), ai) ‘St'se dotermine inducfis maguetich te interonal tevin 1464 Un curent de intestate 1, pareu rLin’ sens conductorul din interval gt cae jal cla sens conductoral exter he Sa se determine inducia impute! image tic fn puncte intr cele dat content 1.465, 0 spi vrtesls din fier ou sl 405 mente concath Ie Meg a EB) xe itera root Sa cle: deze: «)fectunea trmel de fcr estefan oe El splelinducfia cimpalulmaguele ohne ae Gomponenta orizontal'« induc cimpelul aan: tie phmintes fn acl punct ene Dg B5 10-8 tS ey rexiaivitaten th Mi p=10nQ-em; b) ebldura degejata in spiri into ‘second 1.168. Un eondensator plan x 24S Ua condense plan ete laehreat pevode de a tor ete AH ent dang ice ar q dang inte plc fot mae iinge lll iv cotta dee ceo 2 sens ee meet OB hf ay nike Ge Sip she aaa es parcge a condsctor fate meg eta cae Inducfia' magnetic’ creat’ in punetul (central, staan eile Sie eure de Plan orizontal.Cind’ prin conductor considerat tose ‘Un eurent de intensitate agus ‘magnetul formeszi cu. planal otizontel 2 ‘un unghl B=70". SA se determine: 2) Inducfia cimpuloi magnetic B treat in central spre; b) Tntensitatea Z'a cbrentulut care trece pain Spink st produce inductia magneticaB. 1468. Un condensator cu capacitates C=8 uF se incared pria- trail latrerupitor, periodic, de la-o baterie cu tam. B=100 V 5 se fdeseared prin bobina unul galvanometru, Sa se calculee de clte cri fn timpul f=1. se Incarck ‘condensatoral, dact bobine se fnclina cu fan unghi #45? clnd este parcursa de curent fad de poafia cind au ‘ste parcured de carent. Bobina are N—90 spite, raza 7-123 em gt ‘Ste sjezatd tn planul meridianulul magnetic Componenta orizonal 1 induefiel_clmpulul magnetic are Valoarea By=6l x-10-* T. 41.170, tn figura 1.170 este reprezen- yy tata!'6 ‘secfiane prin “douaconductoare Tung’ ‘parulele,perpendiculare pe _planul Joye prin care credit. corenis cu inten tate egalt 1, dar de-sensurt-opise. ‘Sk seg fgisessel: a) expresia.Inductel megnetice 45 Tnte-un punct allt pe axa Oz; b). vee foarea tol 2 pentru care B este maxim si valoares maxima @ Io B. 4 sAATL. Doul conductoare liniare foarte tong sat agezate paralel Ta distanta «50 poem fm unul de sltul’‘Curentul prin primol conductor are intensitaten ,=20 A, lar fn al dollea 14=26 A. ‘Sse calculere inducfla magneticd sf intenstaten cimpulut mag- netic Intr-un punct aflat Ia distanfa r=40em de primul conductor si =80 em de al dolea conductor, dact prin exi doi conductori curentii sireul tn sensurh opuse (ay=4e-10-7 Hm). 4AA72. Tre conductor rect, pralele oh s1tcatelnag Sot aapos ca a guia LH, Distanfa intre ele este egala cu [—20+/3 em, Ate ea int ee FE dcermine valoaen i onl secorla ie Sadie maguetie fe panctl 0. ¢ AT. Shs clears Saductia cimpulsh gay magnetic In eestal une! tungh eclateral Ge Touro deck: «) tshunghl ete percur de curentul de Intent tite; ) sure de tension ete opteata Inve oud Vs ale tun- ial ®¢] 1174, Sa se arate in ce mod poate fi bokinat un solenoid astfel Init conectat Ia o sural de curent continu capetele sale ny dees poll sud, Fe Ai AAT Ueland tegen Bit Swart sb se catutereinductia mag. ZY natled B creath de un conductor liniar AB—2( strdbitat argh cae, 8)” constant 7, inten ponet P ailat pe medion ee vine stan i eta. St se arte caf este eloaey segmental AB "Q'S fm eazul unui condctor infit de Tong me J igl7Z 4s calealeze mirimea inducfich magoetice & produsa Seon curent crear de ragh‘lintensitae flatten panct Fas itm Stat ta dlstanfa de planal spre, Cave este valores edge fn central spite? shine it. Se consideré un solenoid de tungime 1, rack R si avind N spire alaturate, parcurse de eurentul de inten oee ine marimea inducjel maguetice pentru us soled e Tangime infalt, ae ne Berl tat iSong oe tena tre ‘fluxul magnetic © prin aria secfiunii trans dial rdit8®. Un conductor de tungime 162.5 em este suspendat. eu fntorul a dout resoarte intro zons ci clmp magnetic utente So indvetie B04. Masa conductorulu este m=l0eg $4 oe ont {Rlemstaten curentulul ce trebule st treact prin cosductor peace, ‘esoartele si ramind nedeformate, felstBl- Pe dout sine paraleleaflate Ia distanta d=10 cm alunecd iuiflorm gx frecare un conductor cu masa m=I00\g. Since at hoes no ur de tensiune afl cd prin conductor trese wavs et teqstatea 110 A. In zona tespectiva afioneach un. chap eageets fuatatat perpendicolar pe planulsnelor. Ste ealdlese lnductis eget Yi magnetic act coeficientul de frecare eate a Ure “ ee ‘a3t, an dp meee ne Boa te mcf prensa Fe nile de tip a eur rein fein cre tect cuent 250 A a) siecle geome Mucor er ndchie magnet cmp te malt) Se Calas forgo sclomash iat asin unl mega eect ign 05 m Gana 0" Hla PIRSA Un contactor nr stb dew cue oe apt erjendlelar po conducon staat de corental ie, Tneragimes magnate ne le mode pai om ie Pe 18 Fie 1s 11184, Ui resort ese suapendst, Sar capt fferior al su este itrodus intron vas metalic eu meredr. Capitul superior al esrtal ff vasul cu mercur sit conectete leo sums “de curent continua (Oe "eis saan Inco mod oa va len rental dap Inher Intrerupitoral K Kr 1.485. 0 bark metalic de tun ime Is mark m, este suspendath eo : ‘Stora «dou "esontey svindfe= fare constanta elastic (fg. 1.185), es 7 Tnte-un elmp maguetic omogen cu in. ducfia i Vectoral B este. perpendi- clare suprafata esporitivl ‘Si se caleuleze tnalfimea mex a smi In care se ridich bara fat de 185 Je echo, ach prin aceasta Tee om mpd oven untae Zo dra de imp + tate se neghleazh deplasrea bari In interval de timp + st efectl rental. “64886: In igure 1.188 ttensaie ear tet crept Negte dyotpn eSB iar a=30 ch '—10 en. 8b saaldaees wa sea areca orl exerci nope aap ngs ‘conductrll prin eee tes St rental ne ta plan Digan ‘ostl ve lt pla gue Po nao a te car a itrat 1.187 a), Conductorul se post fe ams «Spal cndmarl Got ri cnt pa tv ese ‘eleste feces unghi ay—30° (fig. 1.187 *). eeemed EE ae can n ge? A A188 carat dcptunghalar din figura 88 Se poste val ajo Sly W ese pleas Se un eet en Ssllotenaten Pio aves cat, y Sk se cael: 9) fort exerce tata asp Heel lta eae “ smomentel cupola de foe necast sesjinel fla psa rath ach ‘acesta se afli intr-un cimp magnetic u- ~ Silom de indie BaO2T paraee£ axa Oz; 3) foe exeritatt aupen Pee AactriIturta cara 9 momenta ulus Gch induia Bo, ete oentatt 6) momestul fre tnd cada pete tal fn Jaren an co tree prin central Ii geste paral ca axa Oy 6 que 189, Dovk conductoare liniare de lungime infnith se gisesc a distanfa d unul de coltlalt in aer. Conductoarle sint strtbatute de curentiiJy=1 A si fy=2 A in acelasi sens. Si se ealculeze luerol mecanfe fectuat pe unitatea de longime a conductoarelor pentru a le Inde- irta la distanta ed. 2+ 1.190, S& se-caleueze forfa de interactiune dintre dou’ poriunl retiinit paralele si egale de Iunghme 1 stribitute de carenft_avind fntensitail fs Jy. Ce devine aceasth fora In azul elnd conductosrle sint infinite luni? 1 AML. O spirk cireulard cu diametrul de 10cm se aflé intrun plan vertical, perpendicular pe linile de forf8 ale unui clmp magnetic ste rotith cu un uoght caracterizat prin inducfia B10 mT. Spit ‘SA se determine sarcina clectrich indus in splst dacd ste R20 reaistenja.spirei sia galvanometruluiinseriat eu ¥1,82. Un inel conductor montat pe 0 ax ‘care tree prin central sia este. perpendicular pe lille unui emp magnetic omogen (fig. 1.192). In- Auetia cimpulut incepe si creasch. Si se gh ‘eased postille posbile de eehilibru ale ineluleh {15h se arate ponifia de echilibru stabil. Co. se ntimpld dack intensitatea cimpului descreste? 1198, Un dise metalic izolat cu raza r= -=20 mm se roteste in jurul unui ax ce trece prin central sti cu o turefie n=1 000 rot/min. Sk se calculeze diferenfa de potential ce se creeazi Inte centr ‘stu sf margine: a) tn lipsa unui elmp magnetic; ) tn prezenfa unoi elmp ‘magnetic uniform perpendicular pe disc sl avind inducfia B=10-*T, (¢=1610-, mon 0,110 bg, 41.19%, 0 bobind cu raza rad.em si N-=500 spire este plasatt inte“an cmp magnetic a eArul inductie veriazh in timp dupa legea B=0,011-42-10-418, unde B este exprimat In tesla si tn seconde. CCapetele bobinei stat legate pritr-un conductor, eireuitul forint avind redlstenta R500 0. Si se caleuleze: a) tenslunea electromotoare {ndust In Dobing; ) intenatatea curentulul tn creuit 1a momentel (108, a21185, Solent tang ain igure 1.195 eae bobint eu nib pees ss to sabiat de um cata 2 100d) ati sect ase ‘solenoidului este. Teme Si se caleule- 2 lensineslectometoase ints a, ucla. a Fu, fi180. 0 bath conductose ex masa ‘m—200 g si ungimes a—10-em este te get pe un plan orfontal de un paney ‘8x prin intermedia unul resort eu cont Fig 185 tanta elastics k= 500 N/m, Toate freiie integnlabite Tn regunea in spatiu in care se migeh bara exists snentar jamagmetie ea inducia B==100 mf onentata voice 4 tt sace ail bua este depict ao dstapa AiO cs he tye ‘mn care resortul este netensonat. i Tavath te Ss se iseaschexpreia diorenfel de potenial de la eapetle bare, + 1497, Un conductor uoghialar AOB, 6 detchideres a= * so af int-un emp ‘magnetic uniform de inductie Bo, Perpendicular pe planal eonductoraigt Dark transversalb AB se deplaseacd pos ul ind, daca rezistenta po. unitatee ip fungime ‘a ‘citeuitlul format eete 7198. Un conductor eu realstenja alsin deluge oatey Fee ge Pizistentdl pe unitatea de lungime, sede “Ae semicere, Cele dod conduetoare ithe Boat pegs, MAE Intovn clap magnetic de induc R027 perpenditlar pe suprafafa conturdulr en ‘ene intent cuenta pin Costar de nyse HEEL depen. vont 1a a cantt ce are forma unulsemicee este pus In contact S*-@ Zonk In care acfoneta un cin magnetic omogee de aaeere 0 ee 041 (fg, 1.199), Raza semicercui este -=0,3 m, Conturalincepe at ge rte cn ers vagal esate oan toh {xe O perpendicular pe. planul conturulu. Restenfa letriet x ontoralat ead #0310 0. ‘Sa se caleulezeclldura degaats in contur fn decursul une eotati complete. Js of 21 Fie 10 Fig 1.200 0. Dovd sine perfect conductoare, care fac eu orizontala i 30 snk coneetate prin rezistenta R=? 009 sursa tu tea Se alld Ia distanfe f1 m una de alta a tn figura 1.200. Pe ‘ele, dou sine aluneed_o bari conductoare eu masa m20,2 kg aie fesisten}a neghjabili. Sistemul se alla intr-un clip: magnetic talform vertical eu Inducia B=1"T, Negljind frecarea se cere: a) iteza mexind ‘linsé de conductoral ce se mlges pe sine; b) sh se fact bilaful puter, + 1.201, Un conductor eu masa m—5:10-2 kg si a lungimea' i=0'51m" poate aluneca "Tard treeare det Tungul a douk bare ‘metalce ertcale AB CD conectate prin rexstoral R10 0 Sisteinal 8 | se all into-un cimp magnetic omogen cu induc ; Bo1 T perpendicularé pe planul barelor (lg 1.201). = Cum se va misea eonductorul in cimp gravi- fsfional dacd rezistenta sa si cea a barelor este rei, a b Fig 1201 Pe doud sine paralele metalic, aflate fn plan orizontal la 1m una de alte, se poate deplasa fark freeare 0 bark ome: fend conductoare. Longimea bare este gel cu distant dintie. sve i masa sa m=10 kg. Cele doud fine sint legate la armituril tmul com. densator cu capacitatea C=100 4F. Intreg sistemal se simp maguetle omogen, 1 ciel induc ‘e modal B=10T. 4 Probleme de fi 0‘A se caleulezesarcina electricd eu care se Incarch condensatorul Ia =I dela fnceputul acfiual unei forge exteioare, aplicaté ts cect ‘ul Dave, orientathparalel cu since sf egal in mod Ot N, tal ata se fla repaus Heong electric snl este ‘neg soit Ue, conde tar mac dicen as sna ol oe inte Bot Vs eee oon Undine alle epee timp aga omperea age Dea toon i F30) HeaBe eet, siesta wie Ras St ve termi’ vole tna ureatll pa cut dad” ier endo ste 125 me os tock Hs inase cade ier itrun emp magus, Vested Weel ucts "F A Popninaar ve eal Sa maa we unde Ae sag Bate ened Sse tele Sits hist fire cdr, 1 8205. tran clmp magnetic uniform cu induetia B=27 siat Plasate dou conductoare cate fac Inte ele un ag a—a5, Plant Asterminat de cele doud condactoare cate perpendeular pe line ae inp. Un al trea conductor, perpendislar pe nul aie ele dood endactoare, i pnts ete ejasarh cern 9=t'mie ‘ondustoaele au reistena pe valtatea de lunghme cgald ea 0,1 ve Ste caleulean: a) teuiune electmotone indus ateataten

S-ar putea să vă placă și

• Al Rosetti Istoria Limbii Romane

  

  Document914 pagini

  Al Rosetti Istoria Limbii Romane

  ElviraDinu

  100% (4)
• Mitoza Şi Meioza

  

  Document3 pagini

  Mitoza Şi Meioza

  Katy Cat

  100% (1)
• Model Contract Nou

  

  Document4 pagini

  Model Contract Nou

  Katy Cat

  100% (1)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Biochim Clinica p1 PDF

  

  Document58 pagini

  Biochim Clinica p1 PDF

  Katy Cat

  Încă nu există evaluări