Facultatea de Economie si

Administrarea Afacerilor

BULGAR
IA

Chiper Bianca Mihaela

Frunza Geanina
Andreea
ECTS, An II

Conf. dr. Manea

Daniela

Cuprins:
1. Descrierea Tarii......................................................................................................................................3
2. Aderarea Bulgariei la Uniunea Europeana.........................................................................................4
3. Bulgaria, membra a Uniunii Europene................................................................................................5
3.1 Situatia economica.........................................................................................................5
3.2 Indicatorii economici.....................................................................................................7
4. Situatia economica actuala a Bulgariei................................................................................................9
4.1 Situatia economica in 2013...........................................................................................10
4.2 Situatia economica in 2014...........................................................................................11
5. Politica Bulgariei...................................................................................................................................12
6. Contributia financiara a tarii la bugetul Uniunii Europene.............................................................14
6.1 Gradul de absorbtie a fondurilor europene...............................................................15
7. Romania vs. Bulgaria. O comparatie a celor doua economii............................................................16
Concluzie....................................................................................................................................................17
Bibliografie si Webografie........................................................................................................................18
Anexe..........................................................................................................................................................19

1. Descrierea Tarii
Capitala: Sofia
Suprafaa: 111 002 km
Total: 110 910

km 2

Apa (%): 0,3

Populaia: 7 245 677 (2014)
Recensamant 2011: 7 351 234
Densitate: 66 loc/ km

(locul 124)

Populaia ca procent din totalul populaiei UE : 1,4 % (2014)

Limba oficial n UE: bulgar
Religie: crestinism
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 2007
Sistem politic: republic parlamentar
- Presedinte: Rosen Plevneliev
- Prim-ministru: Boiko Borisov
- Presedinte al Adunarii Nationale Mihail Mikov
Locuri n Parlamentul European: 17
Moneda: leva bulgreasc (BGN)

Forme de relief: Situat n centrul Peninsulei Balcanice, Bulgaria se bucur de o mare

diversitate a reliefului: nordul este dominat de vasta lunc a Dunrii, iar sudul de mun i i
de podiuri. La est, rmul Mrii Negre constituie una dintre atrac iile turistice, pe tot
parcursul anului.
3

Grupuri etnice: Bulgari 76.9%, Turci 8%, Romi 4.4%, altele 0.7% (inclusiv
Macedoneni, Armeni, Ttari i altele (necunoscute) 10% (Conform Recensmntului din
2011)

Ziua independenei: 3 Martie 1878 (obinerea autonomiei n cadrul Imperiului Otoman)

n 2014, cele mai importante sectoare ale economiei Bulgariei erau: industria (23,5 %);
comerul cu ridicata i cu amnuntul, transporturile, serviciile de cazare i de alimenta ie
public (21,3 %) i administraia public, aprarea, educa ia, sntatea i asisten a social
(13,2 %).

Principalii parteneri de export ai rii sunt Germania, Turcia i Italia, iar cei de import
sunt Rusia, Germania i Italia.

2. Aderarea Bulgariei la Uniunea

Europeana
Pe 13 aprilie 2005, Parlamentul European a aprobat semnarea Tratatului de Aderare a
Republicii Bulgaria, facand posibila aderarea la Uniunea Europeana. Aderarea Bulgariei a fost
aprobata cu 522 de voturi pentru, 70 impotriva si 69 de abtineri.
Ceremonia de semnare a tratatului s-a desfasurat pe 25 aprilie 2005 la Abatia
Neumnster din Luxemburg. Tratatul a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007, ziua extinderii
Uniunii Europene. Uniunea Europeana este constituita pe mai multe structuri legale, datorita
diverselor tratate internationale succesive care au fost semnate. Tratatul de Aderare a Bulgariei la
Uniunea Europeana modifica: Tratatul de la Roma (Tratatul de institutire a Comunitatii
Europene), Tratatul Euratom si Tratatul de la Maastricht (Tratatul de formare a Uniunii
Europene); precum si alte acte care imprepuna formeaza structura legala (acquis) a Uniunii.
La 25 aprilie 2005, Bulgaria a semnat la Luxemburg, alaturi de Romania si de
reprezentatii celor 25 de state membre, Tratatul de
aderare la Uniunea Europeana. Semnarea
Tratatului a fost precedenta de obtinerea avizului
conform al Parlamentului European, acordat la 13
aprilie 2005, cu majoritatea absoluta a voturilor
parlamentarilor europeni.
Monitorizarea Comisiei va continua pana la
momentul aderarii efective, pe baza acelorasi
instrumente care au fost utilizate si in cazul
primelor 10 state care au aderat - scrisoarea de
4

avertizare timpurie, misiunile de peer-review , consultari pe domenii specifice. Urmatorul raport

de monitorizare al Comisiei, inainte de momentul aderarii propriu-zise la 1 ianuarie 2007, este
asteptat in primavara anului 2006 ( aprilie / mai ) .
Este necesar sa remarcam ca spre deosebire de cele zece state membre care au aderat la
1 mai 2004 , Romania si Bulgaria vor adera totodata prin Tratatul de aderare si la Tratatul de
instituire a Constitutiei pentru Europa, daca acesta va fi ratificat de toate statele membre pana la
data aderarii efective a Romaniei si Bulariei .
In acest context , Tratatul de aderare a Bulgariei trebuie sa contina adapatarile necesare
aduse Tratatului de instituire a Constitutiei pentru Europa . De aceea, au fost redactate in paralel
un Act de aderare si un Protocol de aderare .
Actul de aderare cuprinde modificarile aduse prin aderarea Bulgariei la Uniunea
Europeana tratatelor constitutive in vigoare in prezent : Tratatul privind Uniunea Europeana,
Tratatul de instituire a Comunitatii Europene si Tratatul instituind Comunitatea Europeana a
Energiei Atomice ( EURATOM ) .
Protocolul de aderare a adaptat Tratatul Constitutional pentru a face posibila aderarea
Bulgariei la acest document. Actul si Protocolul au , in principiu, continut identic (difera doar
referirea la textele din Constitutia Europeana , respectiv Tratatul instituind Comunitatea
Europeana si Tratatul privind Uniunea Europeana ) .

3. Bulgaria, membra a Uniunii Europene

Bulgaria a intrat in NATO pe 29 martie 2004, iar de la 1 ianuarie 2007, este membra a
Uniunii Europene.

3.1 Situatia economica

Bulgaria are o economie de pia industrializat, aflat n zona de venituri medii spre
mari, i n care sectorul privat produce peste 80% din PIB. Dintr-o ar predominant agricol, cu
o populaie predominant rural n 1948, pn n anii 1980 Bulgaria devenise o economie
industrializat, a crei prioritate principal era cercetarea tehnologic i tiin ific. Criza
economiilor planificate, urmat de pierderea pie elor COMECON n 1990, i apoi de terapia de
oc pentru
transformarea
ntr-o
economie de
pia au avut
ca rezultat o

scdere abrupt a produciei industriale i agricole, care a culminat cu colapsul economic din
1997.
Dup 2000, Bulgaria a trecut printr-o perioad de cre tere economic rapid, dei nivelul
veniturilor a rmas unul din cele mai sczute din UE, salariul mediu brut fiind de 754 leva (386
euro) n martie 2012. Salariile reprezint, ns, doar jumtate din totalul veniturilor casnice.
PIB pe cap de locuitor n termenii paritii puterii de cumprare se ridica la 44% din
media UE n 2010, conform datelor Eurostat, n timp ce costul vieii era 51% din medie.
Moneda naional este leva, aflat la curs fix de schimb cu euro, la o rat de 1,95583 lev pentru
un euro. Bulgaria nu face parte din zona euro i, n ciuda adoptrii cursului de schimb fix, unii
analiti consider c adoptarea monedei unice europene se va putea face abia dup 2015.
Rata omajului a crescut la 12,6% n aprilie 2012 i cre terea PIB a trecut de la 6,2%
(2008) la 5,5% (2009) n contextul crizei financiare. Criza a avut un impact negativ n principal
asupra industriei, producnd o scdere cu 10% a produc iei industriale na ionale, o scdere de
31% n minerit i de 60% n producia de metale neferoase. Creterea pozitiv a revenit n 2010,
ajungnd la 0,2%. La sfritul lui 2011, investiiile erau ns n scdere i consumul scdea
constant din cauza creterii omajului.
Corupia rmne o problem grav n ar, ea aflndu-se pe locul 86 dup indicele
percepiei corupiei iar situaia se nrutete. n acelai timp, Bulgaria este pe locul 28 dup
indicele libertii economice n lume, are cele mai sczute impozite pe venit pentru persoane i
pentru firme din Uniunea European, i a doua cea mai mic datorie public din statele-membre,
cu 16,3% din PIB n 2011. n 2011, PIB (PPC) a fost estimat la 101 miliarde de dolari, cu 13.597
de dolari pe cap de locuitor. Sofia i regiunea de dezvoltare Iugozapaden constituie cea mai bine
dezvoltat parte a rii, cu un PIB (PPC) pe cap de locuitor de 24.647 n 2009. Sectorul serviciilor
constituie 64,6% din PIB, urmat de
industrie cu 30,1% i agricultur cu
5,3%.Fora de munc se ridica la
2,5 milioane de persoane. Bulgaria este
beneficiar net de fonduri europene, n 2009
primind 589 million euro.
Zcmintele locale de fier, cupru,
crbune i plumb sunt vitale pentru sectorul
productor
intern. ntre
principalele
industrii se numr extracia metalelor i
mineralelor, industria chimic, de ma ini
industriale i componente de vehicule, rafinarea petrolului i producia de oel. Mineritul i
industriile asociate dein 120.000 de angaja i i produc circa 5% din PIB. ara este al patrulea
productor de aur din Europa i al aselea productor de crbune. Aproape toate produsele de
export ale Bulgariei sunt produse
industriale, cum ar fi produsele din petrol
($2,24 miliarde), cupru ($1,59 miliarde),
medicamente
($493
milioane)
i
echipament militar ($358 milioane).
n contrast cu sectorul industrial,
agricultura a sczut n ultimii 10 ani.
Producia din 2008 se ridica la doar 66%
din cea dintre 1999 i 2001, n vreme ce
producia de cereale i legume a sczut cu
6

aproape 40% dup 1990. Bulgaria rmne ns exportator net de produse agricole, circa dou
treimi din exporturile sale mergnd ctre ri din OECD. ara este cel mai mare productor din
lume de uleiuri i esene pentru parfumuri, cum ar fi uleiul de levnic i cel de trandafir. n 2007
a fost lansat un program guvernamental pe cinci ani de modernizare i dezvoltare, cu scopul de a
ntri sectorul agricol cu investiii totale de 3,2 miliarde de euro.
n ultimii ani, Bulgaria a devenit o destina ie turistic atractiv, avnd unele dintre cele mai
ieftine staiuni din Europa i unele din ultimele plaje neacaparate de
industria turistic. Lonely Planet a plasat Bulgaria n primele 10
destinaii de cltorie pentru 2011. Peste 40% dintre cei 9.000.000
de turiti care viziteaz ara anual sunt greci, romni i germani.
ntre principalele destinaii turistice se numr capitala Sofia,
oraul medieval Veliko Trnovo, staiunile de pe litoral Nisipurile
de
Aur i Sunny
Beach,
precum
i
staiunile
montane Bansko, Pamporovo i Borove.

3.2 Indicatori economici care definesc

performantele si structura
economiei tarii.
Produsul intern brut : n anul 2010, Produsul Intern Brut s-a cifrat la 96,8 miliarde
USD, cu o valoare pe cap de locuitor de circa 12.850 USD. Sectorul serviciilor a reprezentat
aproximativ 64% din PIB, urmat de ramura industrial cu circa 30%, respectiv agricultura cu 6
procente.
Nivelul TVA
7

Cota generala 20%

Cota in turism 9%
Cota la export 0%
Venitul mediu(net sau brut)pe locuitor : 431 leva(220 euro) /loc.
Repartitia veniturilor pe categorii de populatie : Indicele GINI este de 29.2 % indicand o
disparitate destul de mare a venitului in societate.
Structura cheltuielilor consumatorilor :
Structura cheltuielilor medii pe o gospodarie in intervalul 1998-2002 pentru Bulgaria.

4.4
4.4

3.3
3.9

7.2
7.6

1.9
2.8

3.0
3.8

0.6
0.6

2000

86.00

42.2

4.5

5.4

16.3

3.8

4.9

6.9

3.4

3.7

0.6

2001
2002

91.08
104.33

43.3
39.7

4.2
4.4

4.6
4.6

15.7
16.9

3.7
3.9

5.1
5.3

6.9
6.7

4.3
5.5

3.7
3.7

0.5
0.6

Activitati
recreative
si cultura

Gradul de ocupare a fortei de munca : rata somajului 11,5%

Indicatori monetari : In prezent, moneda nationala a Bulgariei este leva bulgarr .
1 leva bulgara = 100 stotinki, 1 leva bulgara=2.3171 RON
Inflaia n anul 2007 a fost de 7,9 %. Excedentul bugetului consolidat, la finele anului
2007, a fost de 1,2 milioane euro, 3,8 % din PIB-ul pe anul 2007, iar deficitul contului curent
s-a ridicat la 1,93 milioane euro, cca. 8% din pib.
La sfritul anului 2007 datoria extern a atins nivelul de 28,12 miliarde euro, fa de
20,3 miliarde euro la finele anului 2006. Sectorul privat deine 83,7% din aceasta.Soldul
balantei comerciale in 2004 a fost de -14.0 iar soldul contului curent de -7.4.
Rezervele valutare au inregistrat la finele anului 2007un total de 5,73 miliarde euro.

Productia principalelor ramuri din diferite domenii de activitate:

Structura produciei industriale, pe principalele ramuri la 31.12.2007, a fost urmtoarea:
- industria chimic i petrochimic
8,1 %
- industria alimentar
15,5 %
- industria uoar
7,8 %
- industria constructoare de maini i prelucrrii metalelor 11,4,%
- metalurgia feroas i neferoas
19,2 %
- industria extractiv
7,3 %
- industria electrotehnic i electronic
3,9 %
- industria lemnului i hrtiei
5,0%
- distribuia energie,gaze, ap
12,4%
In cadrul agriculturii, ponderile ocupate de cele dou sectoare sunt de 51,6% cultura
plantelor i 48,4% zootehnia.
Sectoarele considerate prioritare, n perspectiv, sunt: turismul, agricultura i
industria alimentar, transporturile, energia electric, comunicaiile i tehnologiile nalte.
8

Educatie

14.2
15.9

Comunicatii

8.2
7.1

Transport

3.9
4.8

Sanatate

46.5
41.4

Anul

Echipament
menajer

Din care, in % din total cheltuieli

Bauturi
Intretinerea
alcolice
locuintei,apa,
tutun si
electricitate si
narcotice
alti combustibili
Imbracaminte
si incaltaminte

Alimente
si bauturi
nealcolice

1998
1999

Total
cheltuieli
pe o
persoana
(moneda
71847a
80.75

4. Situatia economica actuala a

Bulgariei
Economia bulgar dupa cretere economic de pn n anul 2008, a avut problemele
specifice datorate crizei mondiale, ns s-a redresat din 2010. Pe perioada crizei s-a meninut
stabilitatea macroeconomic-financiar pe fondul unei politici fiscale si monetare restrictive, dar
cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaiei i uneori a mediului de afaceri.

Indicatori macroeconomici:
Indicator

Data de

Valoarea

UM
9

raportare
Produs Intern Brut (PIB)

2011

38.482

Cretere real a PIB

2011

+1,7

Cretere producie industrial (index anual)

2011

5,8

Investiii Straine Directe ISD

2011

1.341

Rata investiii/PIB

2011

3,5

PIB / locuitor

2010

4.787

Deficit bugetar

2011

-809

Deficit bugetar/PIB

2011

2,1

Cheltuieli bugetare

2011

13.784

milioane euro

Volum comert internaional

2011

42.427

milioane euro

Import (FOB)

2011

22.201

milioane euro

Exporturi (FOB)

2011

20.226

milioane euro

Sold balan comercial

2011

-1.975

milioane euro

Deficit cont curent

2011

+361

milioane euro

Cont financiar

2011

-1.194

milioane euro

Datoria public extern

- sector public
- sector privat

2011

35.385
4.225
31.160

milioane euro
milioane euro
milioane euro

Rezerva BNB

2011

13.349

milioane euro

Numar salariai

2011

2,1

milioane

Salariul mediu brut

2011

362

euro

Rata omaj

2011

10,4

Inflaia anual

2011

4,2

Rata de schimb

milioane euro

milioane euro
%
euro
mil. euro
%

Rat fix n raport cu euro - 1 euro=1,95583 leva

Evoluii economice recente

Statisticile pe termen scurt au raportat o mbunt ire a activit ii economice producia industrial, precum i vnzarea cu amnuntul accelernd n lunile iulie i august 2012.
Indicele produciei n domeniul infrastructurii i construc iilor a devenit pozitiv, stimulat de
evoluia n domeniul ingineriei civile i stagnarea indicatorului climatului de afaceri, n luna
septembrie 2012. Rata omajului a ajuns la 10,7% n august 2012. Tot n luna august, infla ia a
luat amploare prin creterea costurilor la energie i alimente. n agricultur, n ultimele luni
tendina general nregistrat a fost de scdere a aprovizionrii cu gru.

10

Balana global a plilor a devenit pozitiv (985.5 mil. euro n luna iulie 2012).
Emisia de eurobonduri de la nceputul lunii iulie a declan at o cre tere a gradului de ndatorare
public pe termen lung, ajungnd de la 6,9% la sfr itul lunii iunie la 8,7% din PIB n luna iulie.
Cu toate acestea, acest nivel se afl sub pragul maxim stabilit la Maastricht. Soldul bugetar a
nregistrat pentru a patra lun consecutiv o evolu ie excedentar, fiind de 0,1% din PIB la
sfritul lunii august, n cretere cu 1,1 % fa de anul anterior. Conform sondajelor recente din
sectorul financiar, se ateapt o evaluare pozitiv a situa iei economice actuale din Bulgaria i o
mbuntire a creterii economice pe termen scurt.
Att valoarea cifrei de afaceri interne i celei externe au contribuit la evolu ia pozitiv a
cifrei de afaceri industriale, n cretere cu 9,2% n luna iulie fa de anul precedent. Dup o
scdere cu 3,9% n luna iunie, n iulie, exporturile industriale au crescut cu 9,9% fa de anul
precedent.

4.1 Situatia economica in 2013

Economia bulgar are o cretere economic moderata de 1-1,5%. Bulgaria si-a meninut
stabilitatea macroeconomic-financiar pe fondul unei politici fiscale si monetare restrictive, dar
cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaiei i uneori a mediului de afaceri.

Indicatori macroeconomici:
Indicator

Data de raportare

Valoarea

UM

Produs Intern Brut (PIB)

semestrul I 2013

18.054

milioane euro

Cretere real a PIB

semestrul I 2013

+0,7

Cretere producie industrial (index anual)

iunie 2013

+2,0

Investiii Straine Directe ISD

iunie 2013

490

milioane euro

Rata investiii/PIB

iunie 2013

1,2

PIB / locuitor

2013

5.497

euro

Deficit bugetar

iunie 2013

-509

Cheltuieli bugetare

iunie 2013

7.753

milioane euro

Volum comert internaional

iunie 2013

22.085

milioane euro

Import (FOB)

iunie 2013

11.811 milioane euro

Exporturi (FOB)

iunie 2013

10.274

milioane euro

Sold balan comercial

iunie 2013

-1.537

milioane euro

Deficit cont curent

iunie 2013

+262

milioane euro

Cont financiar

iunie 2013

+715

milioane euro

Datoria public extern

- sector public
- sector privat

iunie 2013

37.914
4.021

milioane euro
milioane euro

mil. euro

11

33.893

milioane euro
milioane euro

Rezerva BNB

iulie 2013

15.134

Numar salariai

iunie 2013

2,3

milioane

Salariul mediu brut

iunie 2013

410

euro

Rata omaj

iunie 2013

10,6

august 2013

0,04

Inflaia anual
Rata de schimb

Rat fix n raport cu euro - 1 euro=1,95583 leva

n anul 2013, Bulgaria a fost vizitat de 8 milioane turiti strini (din care 1 milion de
romni) care i-au adus venituri totale de peste 3 miliarde euro.
Bulgaria i-a perfecionat legislaia privitoare la investiii in scopul promovrii i
facilitrii unor investiii prioritare i a celor de tip green field.
Creterea atractivitii mediului de afaceri i instituional s-a realizat prin practicarea unei
cote pe profit de 10 % si un capital social de 1 euro pentru firmele cu raspundere limitata, nou
create.
Investiiile straine directe n anul 2013 au fost reduse, de doar 1,4 miliarde euro.
Bulgaria a parcurs in ultimii ani un accelerat proces de privatizare, astfel c, in prezent circa 88%
din economia rii apartine sectorului privat.

4.2 Situatia economica 2014

Economia bulgar are o cretere economic moderata de 2-2,5%. Bulgaria si-a meninut
stabilitatea macroeconomic-financiar pe fondul unei politici fiscale si monetare restrictive, dar
cu impact negativ asupra nivelului de trai al populaiei i uneori a mediului de afaceri.

Indicatori macroeconomici:

12

n anul 2014, Bulgaria a fost vizitat de 8 milioane turiti strini (din care 1 milion de
romni) care i-au adus venituri totale de peste 3 miliarde euro. Bulgaria i-a perfecionat legislaia
privitoare la investiii in scopul promovrii i facilitrii unor investiii prioritare i a celor de tip
green field.
Creterea atractivitii mediului de afaceri i instituional s-a realizat prin practicarea unei
cote pe profit de 10 % si un capital social de 1 euro pentru firmele cu raspundere limitata, nou
create.
Investiiile straine directe n anul 2014 au fost reduse, de doar 1,2 miliarde euro. Bulgaria
a parcurs in ultimii ani un accelerat proces de privatizare, astfel c, in prezent circa 88% din
economia rii apartine sectorului privat.
Guvernul de la Sofia a amnat vnzarea unor companii de stat cum ar fi Bulgaria Air,
BDZ-Cile Ferate Bulgare, Traficul de Control Aerian, Centrala Nuclearo Electric Kozlodui.
Bulgaria continu colaborarea cu FMI, Banca Mondial i BERD si mentine Consiliul monetar.
In concluzie Bulgaria, a nregistrat n primul trimestru al acestui an o cre tere de 0,3%,
iar l al doilea trimestru de 0,5%. n raport cu aceea i perioad a anului trecut, economia Bulgariei
s-a mrit cu 1,6%.

5. Politica Bulgariei
13

Preedintele Bulgariei, care este eful de stat i comandantul ef al armatei, este ales
pentru un termen de cinci ani. Rolurile principale a Pre edintelui sunt organizarea datelor pentru
alegeri i plebiscite, reprezentarea Bulgariei pe plan internaional i semnarea tratatelor
internaionale. Este deasmenea eful Consiliului Consultativ pentru Securitate Na ional .
Preedintele are dreptul s blocheze legisla ie prin trimiterea legii napoi la parlament, de i dac o
lege este votat a doua oar cu o majoritatea simpl, nu are drept de veto.
Bulgaria are un parlament unicameral, format din Adunarea Naional, sau Narodno
Sabranie. Adunarea Naional are 240 de mebrii alei pentru termeni de patru ani. Patridele
politice trebuie s primeasc minimum 4% din votul total na ional pentru a fi reprezenta i n
parlament. Adunerea Naional este responsabil pentru formarea legilor, aprobarea bugetului de
stat, organizarea datelor pentru alegerile prezinden iale, selec ia primului ministru, declara ii de
rzboi, trimiterea trupelor n angajamente interna ionale i ratificarea tratatelor interna ionale.
Structura de stat: parlament, preedinie, guvern
Forma de guvernmnt:Republic parlamentar Parlament unicameral (Narodno Sabranie)
alctuit din 240 membri alei n mod direct la fiecare 4 ani (Adunarea Nationala a 43-a, din 5
octombrie 2014). Preedintele este eful statului i reprezint Republica Bulgaria n relaiile
internaionale. Acesta este ales prin vot direct o dat la 5 ani.
Actualul preedinte este Rosen Plevneliev, din 14 ianuarie 2012. Prim-ministrul Republicii
Bulgaria este Boyko Borissov, presedintele partidului de guvernare Ceteni pentru Dezvoltare
European (GERB),

14

Gruprile politice n parlament i numrul lor de reprezentani n 2012

Coaliia pentru Bulgaria (stnga, 39)
DPS (Partidul Turcesc, 35)
Independeni (24)
GERB (centru-dreapta, 117)
Coaliia Albastr (centru-dreapta, 14)
Ataka (extrema dreapt, 10)

6. Contributia financiara a tarii la

bugetul UE
Contribuiile financiare ale statelor membre la bugetul UE sunt repartizate n mod
echitabil, n funcie de mijloacele disponibile. Cu ct este mai dezvoltat economia unei ri, cu
att este mai mare contribuia sa. Bugetul UE nu are obiectivul de a redistribui bog ia, ci mai
degrab pe acela de a se concentra asupra nevoilor tuturor europenilor, n ansamblu.
15

Relaia financiar dintre Bulgaria i UE n 2013:

Cheltuielile UE n Bulgaria: 1,977 miliarde EUR

Cheltuielile UE ca procent din VNB-ul Bulgariei: 5,05 %

Contribuia Bulgariei la bugetul UE: 0,423 miliarde EUR

Contribuia Bulgariei la bugetul UE ca procent din VNB-ul su: 1,08 %

Contribuiile statelor la bugetul Uniunii Europene

Nr.

Stat

Procent

Republica Federal German

19,53%

Frana

16,73%

Italia

13,34%

Marea Britanie

10,87%

Spania

9,33%

Olanda

5,03%

Belgia

4,02%

Polonia

2,64%

Suedia

2,28%

10

Austria

2,19%

11

Danemarca

2,17%

12

Grecia

2,15%
16

13

Finlanda

1,58%

14

Portugalia

1,37%

15

Irlanda

1,25%

16

Republica Ceh

1,23%

17

Romnia

1,15%

18

Ungaria

0,76%

19

Slovacia

0,66%

20

Slovenia

0,36%

21

Bulgaria

0,34%

22

Lituania

0,25%

23

Luxemburg

0,25%

24

Cipru

0,18%

25

Letonia

0,15%

26

Estonia

0,13%

27

Malta

0,06%

17

6.1 Gradul de absorbtie a fondurilor europene

Rata absorbiei, final 2014 (procente din total sume alocate i bani primi i)
Bulgaria: 77%. 5,1 miliarde euro
Cehia: 69%, 18,1 miliarde euro
Estonia: 87%, 3 miliarde euro
Ungaria: 87%, 21,7 miliarde euro
Letonia: 86%. 3,9 miliarde euro
Lituania: 88%, 6 miliarde euro - CEA MAI MARE ABSORBIE CA PROCENTAJ
Polonia: 78%, 52,5 miliarde euro - CEA MAI MARE SUM ABSORBIT CA BANI
Slovacia: 65%. 7,6 miliarde euro
18

Slovenia: 83%. 3,4 miliarde euro.

7.Romania si Bulgaria. O comparatie a

celor doua economii
Dublarea facturilor la electricitate fata de decembrie a dus miercuri la depunerea
mandatului guvernului Borisov, dupa demonstratii care au durat aproape doua saptamani. Tara
vecina are insa, comparativ cu Romania, si avantaje si deavantaje economice- bulgarii au taxe
mai reduse, o stabilitate si predictibilitate fiscala mai ridicate, sosele mai bune, un curs fix al
levei, iar in ultimii 4 ani, Bugaria a servit compatriotilor nostri fie la mutarea afacerilor, fie la
inmatricularea de autoturisme. Exista de asemenea si puncte slabe ale celor doua economiiromane si bulgare.
In Bulgaria sistemul fiscal este unul relaxat si stabil, spre deosebire de Romania unde
Codul Fiscal este schimbat frecvent iar oamenii de afaceri nu sunt consultati sau luati in seama la
modul serios. Moneda nationala bulgara are un curs fix astfel ca importurile extracomunitare nu
comporta riscuri valutare. Ei au Consiliu Monetar si un curs fix, la noi regumul este de flotare
controlata.
In afara de cota TVA, care s-a modificat acum 10 ani, celelalte taxe si impozite au ramas
constante la vecinii bulgari de aproape 20 de ani.

Inflatia =>

PIB =>

19

Concluzie :
Bulgaria a aderat la UE in 2007, impreuna cu Romania, in cel de-al doilea val de
extindere spre est a blocului european, in pofida protestelor unor politicieni europeni care au
sustinut ca acest stat nu face suficient pentru a combate crima organizata si coruptia.
Cu o populatie estimata la 7,7 milioane de locuitori, Bulgaria a inregistrat in anul 2008
o crestere economica de 6%, comparata cu 0,9% in UE si 0,8% in zona euro, din care fac parte
16 dintre cele 27 de tari ale UE. Anul acesta economistii locali prevad o crestere economica de
4,7% (fata de o estimare a Eurostat care anunta doar 1,75%). Somajul abia daca depaseste 6% din
forta de munca, in vreme ce in zona euro el e de 8,5%. Guvernul a anuntat triumfator un surplus
bugetar de 3,2% al PIB in 2008 si intentioneaza sa obtina un rezultat similar si in 2009. Moneda
nationala, leva, e legata de euro si nu a trecut pana acum printr-o devalorizare fortata, cum s-a
intamplat cu altele. Mai mult, guvernul cere Uniunii Europene ca Bulgaria sa poata sari unele
etape si sa i se permita sa adere curand la zona euro.
Adoptarea monedei unice euro este preconizata de catre Banca Nationala a Romaniei
(BNR) a avea loc in 2014, dupa indeplinirea criteriilor de convergenta.

Bibliografie:

Recensmntul din 2011 din Bulgaria (n bulgar). Institutul Naional de Statistic din Bulgaria .
Accesat la 20 decembrie 2011.

20

Chary, Frederick B. The History of Bulgaria [Istoria Bulgariei] (The Greenwood Histories of the Modern
Nations) (2011) extrase i cutare de text

The Economy. Chapter 3. Accesat la 4 decembrie 2011

Webografie:
http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/bulgaria/index_ro.htm
http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/BULGARIA23.php
https://ro.wikipedia.org/wiki/Uniunea_European%C4%83
https://ro.wikipedia.org/wiki/Bulgaria#Economie
http://www.dce.gov.ro/Materiale
%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Bulgaria.pdf

21

22

ANEXE:

23

24

25

26