Formele de guvernmnt : MONARHIA si REPUBLICA

Forma de guvernmnt este un concept din tiinele politice care se refer la modul
n care este organizat puterea executiv n stat, n principal la modul cum este
numit i legitimat conductorul statului. In Europa, se difereniaz astfel dou mari
forme de guvernmnt: monarhia, cu un conductor cu mandat transmis ereditar, i
republica, n care conducerea statal este aleas prin vot.
I. MONARHIA Este un regim politic n care puterea este simbolizat de o singur
persoan numit monarh. Aceasta form de guvernmnt a fost una obinuit n
ntreaga lume n perioadele antic i medieval n care monarhul, un adevarat
autocrat ereditar (mprat, ar, sultan, rege, domnitor) dispunea integral de puterea
suprem n stat, poporul fiind total lipsit de drepturi (monarhie nelimitat).
In prezent, este o forma de guvernmnt cu un monarh al carui mandat este
transmis ereditar numite monarhii ereditare, iar in alte situatii, monarh este ales
numite monarhii elective (spre exp.Papa, suveranul Vaticanului este ales de ctre
Colegiul Cardinalilor).
Cu toate acestea, exista in prezent state care desi au conductori ereditari sunt
considerate republici (cum ar fi Marele Consiliu de efi n Fiji).
Din punct de vedere al intinderii puterii monarhului, Monarhia este de doua feluri :
absolut si constituional.
A. Monarhia absolut (in prezent : Vaticanul, unele monarhii musulmane,
Swaziland, Arabia Saudita, cele din Asia exemplu Nepal etc.). n aceast form de
guvernmnt, monarhul deine puterea absolut in stat. Parlamentul, daca exist,
are numai un rol decorativ, puterea executiv fiind exercitat n totalitate de
monarh.
Monarhia absoluta s-a manifestat in formele sale clasice n timpul dinastiilor Tudor,
Bourbon, Romanov .a. si a fost nlturata n apusul Europei prin revoluiile
burgheze din rile de Jos, Anglia si Frana. n centrul i estul Europei, absolutismul
se va menine mbrcnd forma absolutismului luminat (despotismul luminat) care,
prin reforme, va prelungi pentru o perioada i existena monarhiei absolutiste, dar i
a formelor feudale.
B. Monarhia limitata / constituional (in prezent : Regatul Unit al Marii Britanii
i Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania). Seful statului este monarhul,
care deine de regul puteri limitate iar puterea executiv a statului este deinut
de Guvern prin Primul-Ministru. Monarhiile constituionale moderne, de obicei
respecta principiul separarii puterilor, unde monarhul e capul ramurei legislative
sau doar are un rol ceremonial.
Conducerea statal, cea care detine puterea executive, este aleas prin vot. (ex:
Regatul Unit al Marii Britanii i Irlandei de Nord).
Ca structur, sistemul este foarte asemntor cu cel al Republicii Parlamentare,
diferenele fiind legate de eful statului i modalitatea de alegere al acestuia.
Monarhiile au cunoscut o reducere treptat a puterilor lor, mai ales dup anul 1945,
in prezent rolul acestora fiind mai mult simbolic. Cu toate acestea, exist puteri de
rezerv pe care acetia le pot folosi (mai ales n Marea Britanie), ns acest lucru ar
putea duce la o criz puternic n statul respectiv.
Aceast form de guvernmnt este considerat stabil, ntruct eful statului, dei
nu este ales direct de ctre ceteni, este imparial din punct de vedere politic i
nici nu se implic la nivel public n politica statului (de exemplu, Regina Marii Britanii
nu face niciodat afirmaii publice referitoare la politicile Guvernului, ns are o
ntlnire sptmnal cu primul-ministru in care i exprim punctul de vedere legat
de aciunile acestuia).
Ca forme derivate ale monarhiei constitutienale, doctrina mai vorbeste si despre

Monarhia parlamentara dualista (n care monarhul si Parlamentul se afla, din punct

de vedere legal, pe o pozitie egala) sau despre Monarhia parlamentara
contemporana, ntlnita astazi n Anglia, Belgia, Olanda, tarile scandinave, ca o
expresie a traditiei si istoriei acestor tari, are mai mult un caracter simbolic (in care
monarhul pastreaza unele prerogative precum dreptul de a dizolva Parlamentul,
dreptul de numiri n functii superioare, dreptul de a refuza semnarea unor legi).
II. REPUBLICA. Se caracterizeaza prin aceea ca intreaga conducerea statal este
aleas prin votul natiunii.
A. Republica parlamentar (in prezent: Germania, Italia). Conceptia clasica a
acestei forme de guvernamant a constat in alegerea sefului de stat de catre
Parlament. Astazi notiunea s-a nuantat astfel incat Parlamentul numeste executivul
(Guvernul) si, n unele cazuri, Preedintele rii.
Prim-ministrul sau cancelarul (ex: Germania), este eful guvernului, autoritatea
executiv n stat, pe cand Presedintele are funcii simbolice (rolul de a media
conflictele politice i de a reprezenta pe plan extern ara, neavnd atribuii
executive).
n aceste republici, Parlamentul, pe langa functia sa naturala de a adopt legile,
decide i cine va fi reprezentat n Guvern. Spre exemplu, in Germania, partidele
politice prezint n alegerile parlamentare nu doar o list de candidai, ci i
candidatura pentru funcia de Cancelar federal. Astfel, orice alegtor tie din timp
cine va fi n fruntea Executivului german dac voteaz pentru un partid sau altul.
B. Republic prezidenial (In prezent: SUA). Conceptia clasica a acestei forme
de guvernamant constat in in alegerea sefului de stat de catre cetateni fie direct
prin vot universal, egal, secret si liber exprimat, fie indirect, prin intermediul
colegiilor electorale.Doar ca seful de stat in cazul SUA intrupeaza si functia de ef al
guvernului (executivul), asa ca se poate spune ca natiunea este cea care alege
implicit si executivul. Asadar, in SUA nu exist prim-ministru iar Preedintele rii
este si executivul ales, asa cum am aratat, de ctre ceteni.
Cu toate acestea, aciunile Preedintelui sunt puternic controlate de Parlament,
desigur cu scopul prevenirii abuzurilor.
In cadrul prezidenialismului de tip american puterile statului sunt geometric
partajate, conform trinitii lui Montesquieu, parintele separatiei puterilor in stat,
in formula: legislativ, executiv si judecatoresc.
C. Republica semiprezidenial (Frana, Romnia). Aceasta eticheta taxonomic,
semi-prezidenial, reprezinta o formula de guvernamant mixta si a fost inventat
n anul 1978 de ctre politologul Maurice Duverger pentru pentru a sublinia
particularitile Constituiei franceze din 1958 (a Cincea Republic Francez) si
potrivit careia primul ministru i preedintele sunt ambii participani activi n
administraia statului.
Seful statului (presedintele) este ales prin vot universal, avnd un rol sporit fata de
republica parlamantara si mai diminuat fata de cea prezidentiala.
Guvernul este desemnat de Preedinte, dar votat de Parlament i este responsabil
n faa acestuia, care l poate i demite printr-o moiune de cenzur.
In Romania, executivul (Guvernul) depinde atat de Parlament, de Presedinte, cat si
Primul-ministru, astfel :
- Presedintele este ales direct de ctre ceteni.
- Primul-ministrul este propus de Presedinte si este validat de Parlament;
- Guvernul este propus de Primul-ministru si numit de Presedinte;
Primul-ministru este eful guvernului, mprind totui puterea executiv cu
Preedintele statului. Acesta din urm are atribuiuni importante mai ales n
domeniul politicii externe, de aprare i celei de securitate.

Republica poate fi:

1. prezidenial-S.U.A /Frana
2. semiprezidenial-Romnia ,Rusia, Ucraina, Senegal, China
3. parlamentar-Ungaria, India, Israel
4. federal-Nigeria, Etiopia, Brazilia, Germania
Republica poate fi :
republica prezidenial este oform de guvarnmnt n care c guvernul
este desemnat de Preedinte, dar votat de Parlament i este
responsabil n faa acestuia, care l poate de altfel i demite printr-o
moiune de cenzur.
Republica semi-prezidenial este o form de guvarnmnt n care primul
ministru i preedintele sunt ambii participani activi n administraia statului.
Republica parlamentar este o republic unde prim-ministrul (sau
cancelarul) este eful guvernului, autoritatea executiv n stat, eful statului
(Preedinte) avnd, cu mici excepii, funcii simbolice.
Republic federal este un termen ce desemneaz o federaie de state cu
o form de guvernmnt republican. Federaia este compus dintr-un numr
de state care se autoguverneaz, care sunt unite la nivel de guvern federal.
Monarhia poate fi:
1.constituional-Anglia, Spania
2.absolutist-Nepal, Arabia-Saudit