LY, OD Sa SOS INTRU SLAV. ; ‘A SFINTEI CEI DE O FINA $I DE viaTA FACATOAREI SI NEDESPARTITEL TREIMI MINEIVEL LUNEI NOEMVRIE TIPARIT IN ZILELE PREA INALTATULDI NOSTRU REGE —_— BY Lan {Pi CU BINECOVANTAREA anggesaaa3i iat < - EON z scuagnemmaanaiesseeseesssse222 TONE ROME EDITIaA- ut TIPOGRAFIA CARTILOR BISERICESTI, — STR cpa ‘TE, 60, — BUCURESTI =- PRINCIPATELE UNITE, 60. LOR BISERICESTI, — $ G r 1927 SSS AES ASEM,PRECUVANTARE FACUTA ,CATRE CETITORI* STARETUL NEONII. AL MANASTIRIL NEAMTUL IN ANUL 1846 LA EDITIA Ita. unui lucru folositor, este nu numai mahnitoare celui ce o simteste, dar poate inct si pagubitoare celor ce-i asteapta folosul : Deci iata si al 3-lea tom de Minee esit a doua editie din Tipografia a acestii Monastire, potrivit publicafiei facute in anul trecut. i Aceasta este pe luna Noemvrie, adica luna a noua, socotind dela Martie, precum am mai vorbit in Precuvantarile lunilor trecute. Noemvrie este un cuvant latin stricat insa de greci si prin urmare si de noi, spre pilda, din November lepadand pe v, ramane Noem, si preficand pe 4 in v grecesc, apoi mutand pe 7 latin langa 4, si e schimbat in # se sAvarseste Noemvrios, iara dupre Calindarul de astazi, vedem ca este luna a unsprezecea dela Ianuarie, Aceasta luna de catre Atinei se numia Antestirion, adeca, florariul dela Antestiria, sarbari a lui Bahus, sau pentrucd duceau ei la morminte erburi si flori, dupre Calendarul lor, inst era luna a opta. Luna Noemyrie sau Novembrie, ori gi cum poarta cuvant Roman si este insemnata mai cu seama pentru sarbatorile Nascatoarei de Dumnezeu. A adu- narii Arhanghelilor sia tuturor Puterilor ceresti, a carora aparare si rugaciune, O! de ne-am invrednicii pururea ale avea cu noi, pre langa care iscalitul gi aici nu lipseste a ruga pre dumnealor cinstifii prenumeranti si pre tofi credin- ciogii a carora plecare evlavioas’ si datorie crestineasci ii face sa citeasca aceasti carte, ca sA binevoiasca a ierta la intamplare, cand s'ar intampina vreo gresala, de si sarguinta de a nu se face a fost pre cat se poate de mare, precum insugi lucrul dovedeste. Dar totodata cu cea mai adanc’ umilinga roag’ pre toti sfintii ce se cuprind intr’insa ca sa va invredniceasca de acel duhovnicese folos, a caruia este scopul facerii sale. Al dragostei voastre fierbinte rugator catre Milostivul Dumnezeu pentru mantuirea voastra si doritor de tot binele [et de a rosti sufleteasca bucurie, ori si cand cineva vede savarsirea NEONIL Arhinandrit gi Stare{ al Stintelor Mandstiri: Neam{ul si Secu, impreuna cu tot SoborulLYNA NOEMVRIE ARE ZILE TREIZECI ZIUA ARE CEASURI 10 $1 NOAPTEA ARE In ziua intaia, sfinjii si faedtorii de minuni & La Doamne strigat-am Glasul al (-lea, insigi Podobia oalé n&dejdea puindu-si in ceruri, vistierie nefu- rata, loru-si_ sfintii sau strans. In dar au luat, in Dar dau, celor bolnavi tamaduiri. Aur sau argint, precum la Eyanghelie, n’au agonisit, si oamenilor si dobitoacelor, fa- ceri de bine au dat; ca prin foate fiind ascultatorilui Hristos, cu indraznealé sa se roage, pentru sufletele noastre. De doua ori. Bucrit cel stricdcios de pre pamant kau urit, si locuitori ceresti in trup ca niste ingeri sau facut, petrecerea cea cu & de arginti Cosma gi Damian, cei din Asia. * Stihirile pe 6. un gand dimpreuna, insofirea cea cu un néray si cu un suflet a sfintilor. Pentru aceasta tutu- ror celor ce patimesc, tama- duiri le daruesc, fara de argint dand facerea de bine celor ce le trebuiesc. Pre caricu aceste praznuiri de preste an, sé-i lau- dam dupre vrednicie, pre cei ce se roaga cu indrazneala, pentru sufletele noastre. De doua or. Thats Treimea intru sine sa- lasluindu-o insofirea cea puru- rea ldudaté. Cosma si Damian de Dumnezeu infeleptitii; ca niste izvoare izvorasc din izvo- rul cel de viafa purtétor, ape de tamaduiri. Ale carora moa- cpp AAR ARR PEPE PEED EAE ELTTT TAA RAIA RAEI IOSsle vindeca patimile prin pipa- ire, si numai singure numele departeazi boalele dela oa- meni. Tuluror celor ce alearga la dansii limanuri de méntuire intru Hristos fiind, si cu indraz- neala se roaga, pentru sufletele noastre. De doua ori glasul al 6-lea, @ Ii Anatolie FP ra de sfarsit este Darul sfinfilor, care dela Hristos a luat. Pentru aceasta si moastel lor cu dumnezeeasca puter: neincetat lucreaza minuni. A carora si numele cu credin| cheméndu-se, izbavese d boale nelamaduite. Prin cari Doamne si pre noi, din pati- mile sufletului si ale trupului ne méntueste, ca un iubitor de oameni. c ome a © Si acum, al Nascitoare! ic. mintea alunecdndu-ma, si cu amagire fiind robil de ti- ranul, dumnezeeasca mireasa, la milostivirea fa cea prea imi- nunata, si la rugdciunea ta cea calda, prea curataé Fecioara, a- lerg eu cel mult ticdlos. Pentru aceasta scapa-mia de ispite si de nevoi, si ma méantueste, ceea ce esti cu fotul fra prihana, de asuprelile dracesti. Ca sa te maresc si cu: dragoste sé ma ‘nchin fie, si ’si te laud pre fine Stdp4na, cea pururea fericita. A Crucii, a Naschtoarei abie, precum a zis Simeon, prin inima ta a trecut prea cu- rafé Stapana, cand ai vazut pre cel ce a stralucit din tine cu cuvant negrait. De cei farade- lege ca un osandit, pre Cruce inalfat, si cu ofet si cu fiere a- dapat, si in coasté impuns, pi- ronit la mini si la picioare. Si fanguindu-te ai glasuit, strigand ca o maica: Ce este aceasta taind noua prea dulce Fiule. LA STIHOAVNA. Stihitile Octoihului, lark de volesti zi aceste stiri, glasul al 2lea, singur glasul onl f4maduirilor, numai pre unul intr'un an témaduia, iard lAcasul celor fara de ar- ginti, toat4 multimea celor bol- navi vindecé. Ci neimputinata este si nechelluité bogalia sfin- tilor. Pentru rugaciunile lor, Hri- stoase, milueste-ne pre noi. A lui Teoten Stih: Minunat este Dumnezeu intru. g u dragoste dumnezeeasca, si cu dorirea celor ce vor sa fie, cu lucrarea vieluind, caile cele de mantuire le-afi indreptal. Pentru aceasta puterea sufletu- lui neintinata p&zindu-o, de cele materialnice pana in sfarsit v'afi departat. Si cu duhul cel dum- | nezeesc poliindu-va, fara de aur celor bolnavi famaduiri dafi. In- sofire sfanta; adunare stralucita,tenement anenrenn nee nore IN_ZIUA INTAI impreunare luminati dumne- zeeasca, cei ce afi fost fara de arginfi: Infru necazuri siin boale cercetiindu-ne pre noi, si nepu- linfele sufletelor noastre fara de argint timaduifi. A lui Ghermano. Stih: Sfiaiilor celor ce* sunt pre. De mari daruri invrednicin- du-va prea laudalilor, cu sme- rita viafa pre pamant afi vietuit. Si umbland pretutindenea, si in dar patimile boalelor tamaduind Vali aratat impreund vorbitori cu ingerii, Cosma impreuna cu inteleptul Damian, prea fru- mosilor frafi. Sipatimile noastre cu rugaciunile yoastre le vin- decafi. Slava, glasul al 6-lea otdeauna avand pre Hri- stos, lucrand intru voi sfinfilor cei fara de arginfi, facefi_ mi- nuni in lume, pre cei holnavi vindecafi. Pentrucd doftoria voastra este izvor neimputinat. Si scofandu-se dintrinsul, mai mult izvoriiste, si varsandu-se, mai de prisosit este. In toate zilele se deserteaza, si mai mult se inmulfeste. Tuturor dand si nescazand; iaré cei ce scot se satura de tamaduiri, si acelas ramane neimpu tinal. Deci, ce vi vom, numi pre voi? Doftori ce vindecali_su- fletele si trupurile, tamaduitori de patimi nevindecate, cari in aS 7 Dar tamaduifi pretoji, uand da- rurile dela mantuitorul Hristos; celce darueste nouimare mild, $i acum, al Nascitoarei: Nascatoare de Dumnezeu, tu esli vila cea adevarata, care ai odraslit rodul vi Tie ne rugém, roagi-le St&pana cu sfinfii, cei fara de arginti, si cu tofi sfinfii, si milueasca sufletele noastre. A Crueii, @ Nascatoarei p re poporul cel prea fara- delege, cu nedreptate pironin- du-te pre tine pre lemn, vaz4n- du-l Fecioara si Curata maica ta, precum Simeon mai ’nainte azis, s’a ranit la cele din laun- tru, Mantuitorule. t Si filor cei fari de arginti si de minuni facatorilor, cerce- tafi neputinfele noastre, in Dar afi luat, in Dar dafi-ne noua. parul, glasul al S-tea Sau aceasta, glasul I-iu. D oftorii cei infelepti ai lumii, dela Dumnezeu luand pre im- preuna patimirea, rugafi-va si acum pentru noiceicestrigam! Doamne mantueste pre Regele> si fara aceasta si méantueste | sufletele noastre de cumplitele nevoi, pentru rugaciunile Nas- catoarei de Dumnezeu. | Nascdtoarei farsitul cari Slava, $i Cautd I ea "a, |LUNA NOEMVRIE LA UTRENIE CANOANELE Amandoud din Octoih, fri mucenicine 9 al sfingilor pe 6. ark unde va fl hramul sfinjilor, eanonul Nas- citoarei de Dumnezeu, cu Irmosul pe 5. Si ale sfintilor dowd pe 8. CANONUL cel inti Al caruia acrostih Ia Greci este acesta Cu cantici cinstese pre infeleptit ect fara de argint Facerea lui loan Damaschin, Peasna 1, glasul iu, Irmos @ cantim toate popoarele S »celui ce a méantuit pre »lsrail, din robia cea a »mara a lui Faraon, si cu pi- »cioare neudate prin adancul »marii lau povafuit, cantare de biruinta, ci s'a_preaslavit*. Din Darul Treimii cei sta- panitoare, insofire acea minu- naa si cinstité luminata find, tuturor celor ce vin cu cre- din{a, tamaduiri le da pururea izvorind. In taind invatali fiind cuvin- telor celor de viata purtatoare, ca niste lumin&tori in lume ali stralucit, negura patimilor lesne gonindu-o, cu caldura credin- fei prea fericitilor. esi Mantuitorului plecan- du-se toaté dulceafa patimii trupesti au lepadat, si cu fap- tele bune, sufletele mai stralu- cit luminandu-si, in lume au stralucit cei vrednici de minuni. eee AAO TR! A Niscttoarei Cy ce in pantecele tau s‘a salasluit, Maica lui Dumnezeu, intru tol omul negrail sa imbracaf, Fiul cel ce a stralucit din Tatal fara de ani, Dumne- zeu cel prea inalt. Aceluia s&-i céntim ca s’a preaslavit. Alt CANON, al sfintilor. Al caruia acrostih la Greci este acesta Mantuegte-ma pre mine doime a inteleptilor fra de argint Faceres hui losif Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos Pre voievozii cei tari. inteleptilor celor fara de ar- ginti, Treimii cei cinstite, cu foti cei alesi stand inainte, roa- ga-te s& se lumineze cei ce sa- varsese pomenirea ta cea de lumina purtatoare, cu Dumne- zeesti stralucirile Duhului. [inet in chipul luminii a Cu minte mai inalla de cat cei materialnici aratandu-va, stralucirile cele fara materie ale Duhului afi lual, infeleptitilor sfinti. Pentru aceasta, intunere- cul boalelor deslegafi totdea- una cu dumnezeestile cercetari, cei ce suntefi fara de arginti. Slava Nedormitorul ochiu al. su- fletului agonisindu-v4, spre plinirea dumnezeestilor porun- cilor lui Dumnezeu, pre cei_cedorm intru neputinfe, mArifilor, spre bunitate fi desteptati. cu Darul milostivirilor, de Dum- nezeu purfatori cei fara de argin|i. Si acum, a Nascdtoarei: p Méntuitorul si Dumne- zeu, din curat sangele tau |-ai intrupat, Curata, cel ce ne-a arafat noua doftori patimilor noastre, Preacurala, mantuitori si calzi folositori cu Duhul, pre cinstifii cei fara de argin{i. Peasna 3, Irmos ntarestema pre mine Hri- I »Sloase pre piatra cea ne- lati’ a poruncilor tale, si »ma lumineaza cu lumina fefii »lale; ci nu este sfant, fara shumai Tu, iubitorule de ,oameni“. Pre izvoarele cele de tama- duiri si curgerile Dumneze- estilor daruri, lécasurile cele prea stralucite ale luminii cei fara materie, tofi dupre vred- nicie s&-i laudam. Gs cei ce vindecali palimile sufletelor si ale trupurilor si nepulintele celor ce vin la voi cu osardie acum, prea cinsti- filor, ca niste facdtori de bine le vindecati. ___IN_ZIUA INTAL bune rodifoare, foat% dulceata viefii_ cea stricicioas’ aratat © afi lepadal, privind neincetat spre frumusefea lui Dumnezeu, A Nasciitoarei: Fj chipul_nostru, cel mai ‘nainle neinchipuit, s’a_aratat Nascéloare de Dumnezeu, im- preunandu-se Dumnezeirea cu trup in pantecele tiu cel prea sfant, dumnezeeascé mireasi. Alt Canon, trmos: Nu intru injelepetne... Biserics voastra cea dum- nezeeasca izvorand cu sfinfenie mir cu bun miros de tamaduiri, prin ploile Duhului, patimile cele rau mirositoare le spala fotdeauna. In ldcasurile cele ceresti salasluindu-vi totdeauna, cor- ful vostru il aratafi pururea izvor de tamaduiri sfinfilor, cu Darul celui Atotputernic. Slava... P atimile frupului cu zabala infranarii infranandu-le, afi luat razele Duhului prea de prisosit. Pentru aceasta ati imbogatit lumea cu vindecirile. Si acum, @ Nascatoarei Mai frumoasa intre femei pre tine Dumnezeu te-a ales, Impodobifi find cu fapte | si din tine trupeste, Curala, a gee T APPELLEE I TAS NOse naste bine a voit, cel ce se odihneste intru sfinfii sai. Irmos Ri fntru infelepciune, si in »putere, si in bogafie ne 1a- ,udim; ci intru tine infelep- ,ciunea Tatalui cea ipostatnica. »Hristoase. Ca nu este sfant »afaré de tine, iubitorule de »oameni*. Sedeslna, glasul al 8-lea. Podobie» Pre infelepciunea si Cuvantul. D in Cer ludnd dela Hristos Darul t&m&duirilor cu_stralu- cire, toate patimile vindecali totdeauna. Ca intru voi s’a a- ratat Darul Duhului, lucraénd puterea dumnezeestilor tama- duiri. Pentru aceasta si boga- tia bundtitilor celor nestrica- cioase prin credinfa afi doban- dit, cu gand nepriimitor de argint, de Dumnezeu_purlato- tilor cei fara de arginfi. Ruga- {iva lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli si daruiasca, celor ce praznuiesc cu dra- goste sfanta pomenirea voastra. Slavi, asemenea Datatori de tamaduiri, fac tori de minuni, si sfesnice pur- tétoare de lumina luminilor, tuluror vafi ar&tat cu Darul Duhului. Ca vapaia_patimilor cu credinfa raécorindu-o, gén- dul credinciosilor intr’ansa in- calzifi. Pentru aceasta, doftorie de suflete castigand dumneze- easci Biserica voastra, la dansa scapam, de Dumnezeu_purta- forilor cei fara de argini. Ru- gati-va lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli si daruiasca, celor ce praznuiesc cu dra- goste sfanta pomenirea voastra. Si acum, a Naseatoare! Pre Imparateasa Maica Zi- | ditorului tuturor, venifi tofi cre- dinciosii cu glasuri s8 0 marim, si ldudandu-o sa strigim: Ceea ce esti pricina bucuriei, Fecioa- r& cu totul léudata: Pre cei ce te cinstese pre tine mantuesle-i, si-i acopere cu rugaciunile tale; ca ai cao maica a lui Dum- nezeu indrazneala, a te milostivi, sia da vindeeare de boale. Pentru aceasta strigim c&tre line: Roaga-te Fiului t&u si Dumnezeu, si daruiasca ier- fare robilor tai, celor ce cu cuviin{& se inchind Preacuratei nasterii fale. A Crucii, a Nascitoarei Bre Mieluselul si pastorul, pre Cruce daca |-a vazul span- zurand, cea Curat’, la cele din léuntru se rumpea ca o Maica, graind: Vai mie lumina lumii, Dumnezeul meu si Domnul. Pentruce suferi acestea de | buna voie acum, vrand pre tofi pamantenii si-i mantuesti, siladumnezeeasca viata s&-i mufi, stricat fiind chipul tau? Slavese patimile tale, cela ce esti fara de rautate, Doamne. Cx dupre | indelunga rabdare ai suferit pentru milostivirea indurarilor, durerile tuturor cu ranele tale vindecandu-le. C »iconomia ta, si cu fricd ,te-am prea slavit pre tine, »Méantuitorule*. Peasna 4 Irmos unoscut-am Alotputernice Bicert dumnezeesti luminat urmand, nici stréluciri de aur, nici argint, dumnezeestilor nu afi agonisil. Sitrstucind cu dumnezeesti minuni cei fara de arginfi, futu- ror le facefi bine, Dar daruin- du-le. Doftori infelepfi vali aratat la durerile patimilor maini fara de rautate tinzand. A Nascdtoarei Sa se bat acum fefele celor ce nu fe marturisesc pre line, de Dumnezeu Nascatoare, Preacuraté Stapana. Alt Canon, lemos ce gade in marire. Ce Cu lucrarile cele purtatoare de viafa, si cu toate darile, pa- timile cele de _moarte aducs- toare oamenilor le vindecati, cei ce suntefi stalpi luminosi, turnuri neclatite, dumnezeesti vile ale viei cei adevarate. ee Bisericii, care vars laple de timaduiri, luminafii cei fara de arginfi, cei ce hranesc pre tofi cu dumnezeesti bucate, s& se laude cu céntiri de bu- curie. Slav Tamiduire s‘a aratal Bise- rica voastra sfinfilor. Celor vi- fordfi liman neviforat side man- tuire. La care alergand tofi, ludm liniste si mantuire de cele rele. $i acum, a Nascitoarei Livrsditonstos Fecioara, milostivirii tale celei_ ce este intru tine, ceea ce ainascut pre Cuvantul unul cu adevaral cel prea indurat; cel ce pre sfinfi milostivi tAmaduitori i-a aratat, si de minuni facdatori_ margi- nilor. Peasna 5, Irmos e noaple manecand te lau- dam pre fine, Hristoase, cela ce estiimpreuna fara ,deinceput cu TatalsiMantuito- »tul sufletelor noastre, pace lumii darueste, iubitorule de ,oameni“. Cs niste izvoare de Dun | RR AA RAR A AR | |nezeu pornile, izvorifi_credin- ciosilor apele facerii de bine, témaduind boalele sufletului si ale trupului, marifilor cei fai de argin{i. Perak Darului, cinstifilor cei fara de arginti, deschizan- du-l tuturor, buna intarire impa- fifi, celor ce cu credinfa si cu dragoste la voi acum alearga. Stelele cele prea luminoase si prea infelepte, care pamantul luminat lau facut Cer, cu ur- marea stralucirii ingeresli, ne- fncetat ne lumineaza pre noi. A Nascitoarei Mi fnalti te-ai aratal, pre facatorul tuturor cel impreunad far de inceput cu tatal, zami- slind, Maicd Fecioara, si nas- cand lumii pre Mantuitorul si Domnul. Alt Canon, Irmos Spiimantatu-s'au toate. u Dumnezeesti. straluciri aratat fiind stralucifi, toaté lu- mea afi incongiurat, pre tofi oamenii luminand, intunericul patimilor gonind, pre draci scofand, de Dumnezeu_ purta- forilor cei fara de arginfi. eC, doi luminatori, luminafi partea cea de sub Cer, de Du- hul miscandu-va purt&torilor de Dumnezeu, toata faptura incongiurand, si pre cei din patul durerilor cercetand, si din nevoi ridicaéndu-i. Slava. Coton bolnavi vindecare, dand tamaduire de palimi fara de argint, tuturor v'afi aratat mari folositori, tuturor ajutatori dupa Dumnezeu, tuturor spri- jinitori, de Dumnezeu purtato- tilor cei fara de arginti. $i acum, a Nascatoarei Drieseiunes lui Dumnezeu cea ipostatnicd ai nascul Prea- curata Fecioara de Dumnezeu Nasciatoare, ceea ce pre slinfi prea infelepfi ia ardtat. Prin cari intardtarea celui fnfelept tn rautate au c&zut, si meste- sugirile cele cumplite. Peasna 0}, Irmos: re proorcul l-ai mantuit din »chil, iubitorule deoameni, ,sipremine ma scoale din- »tru adancul pacatelor, ro- »gu-ma*. Pp re témaduitorii cei de man- tuire, pre fac&torii de bine cei de Dumnezeu_infeleptili, pre dumnezeeslii Cosma si Da- mian, cu osardie sa-i cinstim. C uratia pazind si cu mintea impodobindu-se dumnezeestiiCosma si Damian, impreuna cu Hristos se bucur’. Cu un gand viefuind, cu un suflet pustnicind, impreun’ ta- maduiri a ne da noua vi s’a incredinfat. A Niiscitoarei mina cea neapropiataé o ai nascut cu trup, Preacurata, care lumineaza lumea toata cu razele dumnezeirii. Alt Canon, Irmos Jertfi-voiu fie cu glas. i Nu cu mestesug omenesc, ci cu dumnezeescul Dar cura- _ titiboalele oamenilor, marifilor. Pentru aceasta dupre datorie laudandu-va pre voi, va fericim @ dragostea catre Hristos, de Dumnezeu purtatorilor fiind legafi, toat& rdutatea dracilor o deslegafi cu dumnezeescul Dar. Pentru aceasta savarsim pome- nirea voastra. Slava. cei ce suntefi odraslele viei ‘Cei dumnezeesti, vin de ta- maduiri noua celor ce suntem infru mahnirea boalelor izvo- rand, de veselie ne umplefi ¢ fara de arginti. Si acum, a Nisebtosrei: Byseric’_ pre tine Curala 13 te-a lucrat Stépani, Cuvantul cel prea curat. Carele dumne- zeeasca casa celor fard de ar- ginli, o miareste pururea, cu semne si cu minuni. Imosut ertfi-voiu tie cu glas de nlauda, Doamne, Biserica stri- »gd calre fine, de sangele dra- »cilor curafindu-se, cu sangele »cel curs prin milostivire din »coasta fa. Podobie r de tamaduiri luand, tin- defi sindtate celor ce sunt intru nevoi, marifi doftori facatori de minuni. Deci, cu cercetarea yoastra indrasnirile ostitorilor improtiva le surpafti, lumea ta- maduind cu minunile. Icos. ‘Toata intelegerea si intelep- ciunea, o covérseste cuvantul infeleptilor fara de arginfi, si tuturor stiin{a le dau. Ca darul celui prea inalt luand, nevazut sinalate daruese tuturor. De unde si mie, mi s'a dat Dar de graire, a-i lauda, ca pre niste purfatori de Dumnezeu, bine placufi lui Dumnezeu si_slugi, cari dau multimi de tamaduiri; cd de dureri pre tofi ti isbavesc, lumea timaduind cu minunile.ceasuri 10, §i noapten ceasuri 1-4 Intew intaia i pomenites. sfingilor gi faektoritor de minuni fir de argingi, Cosma gi Damian, fii Teodotei ect din’ Asia Stih: De gi societatea celor fark de arginti paimantul [-a pirisit; Dar iarig i umplu de minuni ca gi mai ‘nainte negrait. Strdlucitii doftori in intéia zi a lui Noemvrie, S'au mutat de pre pimant la nespusa veselie. eesti stinti se trageau de neam din pamfntul Asiei, din tata elin, si din maica crestins, cdreia numele fi eri Teo- dota. Carea ramaind vaduvé de catre barbatul sau, gi afland buna vreme fi invayd pe deplin tot ielul de fapta buna gi find iscusiti de toatd stiinfa, lasand altele, iubira pre ceea ce da tamaduirea sofleteasca si trapeasca, tamaduind toata boala si toata slabiciunea ; nu n umai oa- menilor folosind, ci si dobitoacelor. Drept laceea nu au vrot sa ia ceva dela cineva, ci in Dar tamaduind gi fara de plata. Petrecdndo-si asi bine viata lor, gi cu buna credinj& in pace savarsindu-se, s'au asezat cinstitele lor moaste la locul ce se chiama Fereman. Inteu aceasta 2i, pomenirea sfintelor mucenite femei, Chiriena gi Tuliana, Stih: Ca gi Chiriena prin foe en hucnrie gia dat duhul Decat tonté suflarea pre Domnul cel mare cinstindw-l De dragostea to, Mantuitorule, infoeata find; Iulianel erderea'focului eri cu bucurie su- ferind. A cestea au pitimit pre vremea im+ pératului Maximian, Si era Chiriena de la Tars, din eparhia Ciliciei, iara luliana era din cetatea Rosonilor. Deci prinzin- du-se ele de domnv] Marchian, §i_silin- du-se, nu s’au lepadat de Hristos. Pentru aceea Chirienei, i-au ras capul, i sluji- torii cei fara de omenie o purtau despo- iata prin cetatea Tarsului, incunjurandu-o de patru ori. Si aductindu-o la cetatea Rosonilor, 0 au aruncat in foc cu sfanta Tuliana, Si aga gi-au savarsit mucenia lor. sti zi, pomenirea sfintilor mucenici, Chesarie, Dasie gi a altor cinci Stih: Impreund cu gase impreund nevoitori, prieteni ei adevarului Pre Chesarie il tai prietenii minciunii gi slugile vieleanului Alcesit sfingi find pring! la Dammse, si dAndu-li-se strénsoare cu multe feluri de munci, mai pre urma s'ao_priimit moartea prin sabie. Intru aceasti zi, sfinfii sfinfiii mueeniei Ioan Episcopul, §1 facov Preotul Stih: Impreun’ cu [acov jertfitorul lui Hri- stos cel iubi loan jertfitorul lui Hristos sabie a suferit. Acestia au fost pe vremea lui Sa- vorie imparatul Persilor, Invafand cuvan- tul credinfei, si tndemndnd pre mulfi spre buna cinstire. Au fost prinsi de slugile imparatului; si muncindu-i cu multe fe- Turi de munci, s’au luat sfarsital prin sabie, dandu-si sulletele la Dumnezeu. Intru aceasta zi, sflintul mucenie Erminingheld. Stih': Erminingheld de vapseaua ingolictunii spllandu-se... Prin suferirea junghierii, cu stropirea pra- fului singe vapsindy-se. cesta a fost ndscut din tata ce se chema Linvingheld, Regele Gofilor celor mai dinlauntru, carele cu tot neamul Ini era arian. Deci, tnva- fandu-se dreapta credinja, dela Leandra Episcop ortodox, si mAniindu-se tatal sau pentru Intoarcerea sa, avea despre dansul multe suparari, luandu-l si cu bine gi cu rau in toate zilele, si el era ne- schimbat si nebiruit. Pentru care lucru. intai il lipsi tatal sau de mostenirea tm- parateasca, si legandu-i mainile si picioa~ rele, tl tnchise intru o temnifa intunecata, Deci fiind praznicul Pastilor, trimise tatal sau pre popa cel arienesc ispitindu-l ca si se plece sal cuminece cu tainele arienesti; iar el nu se pleca, ci scar bindu-se pre d€nsul il goni, Deci aceasta ingtiinfandu-se, Liuvingheld tatal lui celmaj inrdutatit decdt fiarele, porunci sai taie capul acolo n temnifa, unde se ala legat. Si dupa ce-l taiara se pogorara cAatari gi versuri ingeresti imprejurul tru- pului fericitului cu faclii, care minune infricosata porni pre tofi credinciosii spre frica lui Dumnezeu, iata pre ucigas il spaimanta, si- turbura, gi-l silea ca. sd se pocaiasca, pentru pagdnatatea ce a facut. Si nu treci) multa vreme, pana il Jovi o boala, care il scoted din minte. Deci chemand pre Leandrn bine cinsti- torul Episcop, gi ridicind imparat pre fiul sau cel mai mic Rechader, il ruga sa-l invefe si pre el asemenea, precum invatase si pre mucenicnl Erminingheld, gi zicnd acestea muri. Iara Rechader Priimind samanfa ortodoxiei, intoarse si pre cei de sub stapanirea lui sa fie gi ei ortodocsi cu dinsul. Si vezi Pronia Ini Dumnezeu; ca lésa sd se omoare Erminingheld pentru evlavie, si prin mij- locirea mortii Ivi, aduse pre tot neamul la credinga ortodoxa. = Sfintii mucenici Chiprian gi luliani prin foc s'au savargit. Stih: Cu Tuliani cea ce focul al vedea rabda. Impreund rabdator gi viteazul Chiprian - Pomenirea sfantului cuviosului, noului mu- cenic lacov cel nou, impreuna gi cu doi ucenic: ai lui, lacov Diaconul gi Dionisie Monahul, cari prin sugrumare s'st savargit la anul 0 mie cinei sute doudzeci, Sti: Omoara prin sugrumare pre cei Wei euviogi parinti Vrajmasii sfintei Treimi cei prea inrautayiti Cu ale lor sfinte rogaciuni, Doamne, mi- lveste-ne gi ne mantueste pre noi, Amin. Peasna 7, Irmos re tine N&scdtoare de ,Dumnezeu, cuptor infe- ,legitor te cunoastem ,credinciosii, Ca precum a ,mantuit pre cei trei tine | prea inalt, si pre mine (tot ,omul) in panlecele téu m’a ,innoit, Dumnezeul p rinfilor ,cel laudal si prea slavil*. a IN_ziUA INT Cu totul ai lui Dumnezeu Vafi ardatat, cu dumnezeeasc& infelepjie, cu totul incapatori de Dumnezeu. Ca lumea toati pentru Dumnezeu a-fi lasat, urménd urmelor Méantuitoru: lui prea marifilor cu dumne- zeeasca cuyiinfai, pre Dumne- zeul parinfilor cinstind, Dottori prea alesi, vindecafi mai pre sus de fire toale ranele celor neputinciosi, cu meste- sugurile cele de tain& ale dof- toriei. Scoateti leacuri de man- tuire din vistieriile cele dum- nezeesli, si ldudati pre Dum- nezeu cel preaslavil. om cununa imparafiei fale, Stapane, si cu stema luminata ai impodobit cu buna cuviin{a, pre cei ce au iubil stralucirea cea nemasuralé a frumusefii tale, Hristoase. lari credincio- | silor pre acestia i-ai aratat fa- | catori de bine. A Nascatoarei: Aurora prea frumoasa si cu toful luminala a rasaritului celui ce s’a ivit de sus pre paméant, Preacurala te-ai ara- lat; carea luminezi lumea cu razele curafiei, si neincetat tri- mifi credinciosilor stralucirile minunilor.Alt Ganon, Irmos: In cuptor tinerii [ui Avraam... Deschizand sfinfii_ izvorul cel de Dumnezeu dal, tuturor izvorasc rauri de curate tama- duiri, spaland spurcaciunile patimilor, si raufatea dracilor cea a tot pierzatoare. |nsofirea cea yrednica de laud& a celor fara de arginti, inlarité find cu Darul cel in- féritor al Duhului, sanatate ce- lor neputinciosi totdeauna da- rueste, Cuvinte al lui Dumne- zeu, infelepciunea si pulerea. Slav. \nul esti sfant, cel ce prea maresli pre sfinfii tai, ci prin- tr’insii scapi lumea de nevoi, si luminezi pe cei ce_striga: Bine esti cnvantat in Biserica slavei tale, Doamne. $i acum, @ Néscdtoarei T: iag din radacina lui le- ssei ai risdrit Marie, ceea ce ai odraslil floare pre Hristos, cel ce a impodobit ca cu niste flori cu minunile pre ai sai slujitori, cei faré de arginli. Peasna §, Irmos cuptor tinerii lui Israil, ca [ints o topitoare, cu po- »doaba bunei credinfe, mai ,curat decat aurul au stralucit, ,graind: Binecuvantali toate LUNA_NOEMVRIE ,lucrurile Domnului pre Dom- nul, ludafi-l si-l prea inalfafi »intru tofi vecii. QOmorandu-vé celor fru- moase ale lumii acestea, si boala iubirii de argint {aindu-o y'afi numit infelepjilor, fara de arginfi, de toli cei ce strigd: Toate lucrurile Domnului pre Domnul ldudafi si-| prea inal- fali intru tofi vecii. Vali facut partagi vielii celei vesnice arataf. Ca cele fru- moase ale viefii cei stricacioa- se le-afi ldsat, cu un glas stri- gand: Binecuydnlali toate lu- crurile Domnului pre Domnul, laudaji_ si-l prea inalfafi intru tofi vecii. Stapane Hristoase méantu- este pre tofi de neputinfele cele cumplite, pentru rugaciu- nile celor fara de arginti, si ii invredniceste pururea ca cu un glas sa strige cétre tine: Binecuvantafi_ foate lucrurile Domnului pre Domnul, lau- dali si-l prea inalfafi intru tofi vecii. A Nascitoaret Bucurandu-ne tofi credin- ciosii, si cu Darul intirindu-ne, cei ce suntem mantuifi prin cel nascut al tau, Maica Fecioa- ra! neincetat strigam: Bine-cuvanlali toate lucrurile pre omnul, laudali si-l prea inal- lafi intru tofi vecii. Alt Canon, Irmos: MAinile intingdndu-si... oli de toaté rautatea vraj- masului v’afi aratat stinfilor, prin Dumnezeescul Duh, noua fScandu-vi_ imbracaminte de mAntuire, si haind de iertare, si de cele rele schimbare, ce- lor ce strigim: Toate lucrurile laudafi pre Domnul. p in credinfa facandu-va fii lui Dumnezeu, dupre impar- lasire, Damiane si Cosma, acum afi aflat parinteasca mo- stenire, si cereasca desfatare, si cu adevarat luminata lucra- rea minunilor, si strigali: Toate lucrurile laudaji_ pre Domnul. Ci picaturile voastre cele de Dumnezeu lucratoare, spur- caciunea noastra cea sulletea- sca o spalali si departati boa- lele cele cu durere sfinfilor, imprastiind pornirile dracilor ca niste folositori, ca niste ta- miaduifori ai nostri prea mi- lostivi Binecuvantim pre Tatil. ‘a niste crini, ca niste flori infelegatoare, ca niste trandal cu Duhulimpodobili, noua vafi aratat sfinfilor, dand buna mi- iz | reasmda din voi si departand mirosul greu al patimilor dela cei ce strigd: Toate lucrurile laudafi pre Domnul. Si acum, a Nascitoarei Omoratu-s'a moartea intru line, c& ai nascul viafa cea ipo- statnicd, pre Hristos Domnul, Preacural&, cel ce a ardtat fo- lositor viefii noastre, pre tima- duitorii cei fara de arginfi, cari strigé: Binecuvantafi toate lu- | crurile Domnului pre Domnul. | Irmosul: SA liudim, bine si cuvantim, Paine intinzdndu-si Daniil, »gurile leilor cele deschise in »groapa le-a incuial, iara tinerii »cei iubitori de buna credin{a ,au stins puterea focului, in- »cingandu-se cu fapta buna si »Strigand: Binecuvantafi_ toate | gure Domnului pre Dom- »nul*, Peasna 9, Irmos re tine faclia cea luminoasa p »si Maica lui Dumnezeu, »mMarirea cea prea stralu- cit si mai tnalta decal toate , fapturile, cu cantari te marim.* | Naincetat si fericim cu can- {ariinsofirea cea infeleapta, care slraluceste raza luminii cei in- lelegatoare si da luminare tu- furor.Tntarind sdnitatea sufleteasc& a credinciosilor si vindecali pa- timile trupului cele incredinfate youd, ca niste mantuitori; pen- tru aceasta si suntefi pururea laudafi dupre vrednicie. buminatorii cei de Dum- nezeu luminafi, duhoyniceste lumineaza Cerul cinstitei Bise- rici, stralucind acum cu revar- sarea luminii. Intrandu-se de cinstita Tre- ime, doimea ceade Dumnezeu chemata, varsa tuturor, celor ce cu dragoste o fericim, daruri de vindecari. A Nisciitoarei: Pre fine norul luminii si sfantul sicriu, aurora cea cu to- ful luminaté a soarelui celui in- felegitor, ca pre ceea ce esti Nascatoare de Dumnezeu, cu eanlari te marim. Alt Canon, Irmos Eva adied prin boala. Tata acum ce este mai bun sau ce este mai frumos precum este scris, fara numai a locui frafii intr’un gAnd, fn locuri lu- minoase in lacasurile ceresti, in slava cea nevestejiti. Pre cari acum dupre vrednicie ii feri- cim. Cat este de mare aceasta casa, impodobila fiind in toate zilele cu minuni, unde pururea | viind, Cosma siDamian, cei ce suntetivrednicide minune,celor | ce le trebuese sanialate dati. Pentru aceasta dupre vrednicie va fericifi. | A: fazi impreuna se bucura cu noi fericifilor, intru pomeni- rea voastra ingerii, dumnezeestlii apostoli, proorocii, cuviosii si fofi dreptii, cu cari impreund cu bucurie sdlasluindu-va, pentru lume va rugafi. Slavs Doime dumnezeeascd side lumina strélucitoare, cei fars de arginti, purtatori de Dum- nezeu prea cinstifi, cereti iertare 4 de greseli, si indreptare vielii si scdpare de toate cele rele, celor ce vi landa pre voi tot- deauna. $i acum, a Nascdloarei Te-ai facut lcas curatlumi- nii celui_ce toate le-a luminat si pre slinfii purtatori de lumina ‘au ardatat, cei ce intunerecul patimilor celor stricitoare de suflet, acum |-au stricat cu Du: hul, Preacurata, una mult liu- data. Irmosul c. prin boala neascultarii,~ »a adus blestem inlauntru; iarx »lu Fecio ara, de Dumnezeu »Niascitoare, prin odrasla pur- »larii in pantece ai inflorit lu- »mii_ binecuvantarea; pentru »aceasta tofi fe marim“. SVETILNA. Podobie: Cu Duhul in Biserica Ali luat Dar de témaduiri dela u, fericifilor cei fara de arginti, a vindeca boa- lele si a lamadui pre tofi cei ce alearg& cu credin{a la dumne- zeeasci Biserica voastra. Pen- fru aceasta cu un glas fericim dupre vrednicie, cinstila pome- nirea voastra. A Nase&toarei: Plascui ai Preacuraté pre Dumnezeu Cuvantul Jui Dur nezeu, cel de méntuire lum carele a savarsit infelepfeste randueala cea prea buna. Pen- tru aceasta pre line tofi cu cén- tari te laudam dupre vrednicie, ca pre ceea ce te rogi catre dansul, si ne mantuiascd pre noi de boale, si de toate pri- mejdiile. A Crucii, a Nascatoarei Patima ta cea mantuitoare, vizandu-o, Mantuitorule, ceea ce le-a nascut mai presus de fire, tanguindu-se, a sirigat: Cum pailimesti acestea Fiul meu? Ins laud patimile tale. LA LAUDARI (Hvatite), Stihitile pe 4, glasul t-iu, Ale lui Anatolie. Cai a toala lumea fara de arginfi, luand dela Dumnezeu Darul tamaduirilor, vindecafi fara de argint palimile sufle- telor si ale trupurilor noastre. Pentru. aceasta prin voi Hri- stos, dand credinciosilor s8- nalalea ceea ce se da, lumina- fori neinselitori_ pre voi v’au ardtat lumii. Pre acela rugali-| si méntuiasca suflelele noasire. Dela randuiala cea de sus ludnd noianul témaduirilor, tu: turor credinciosilor izvorifi vindecari cei fara de arginfi. Ca mai pre sus de fire vinde- cafi patimile celor bolnavi, cu doftorii de taina, din vistie: Duhului puind inaintea celor ce se chinuesc doftorii de man- tuire. Deci facdndu-va lacas cinstit Treimii celei de viafa incepatoare, carea s’a salasluit aratat intru voi. Rugafi-va ei sa mantueasca sufletele noastre. Ale lui Ghermano, glesul al 2-lea Bucura-te ceala sfintilor in yeci; ci imparafia cerurilor au mostenit; moastele lor primin- du-le pamantul, bund mireas- ma din sine da, slugi lui Hri- stos s’au facut, sdldsluindu-se in viafa cea vesnicé. - Sa SR20. D oftorii celor neputinciosi, vistieriile cele de taméaduiri, méantuitorii credinciosilor, intru tot marifilor cei fara de arginli, pre cei ce strigaé intru nevoi, si pre cei ce se chinuesc fa- maduifi-i, impreuné cu Teo- dota; rugafi pre Dumnezeu cel prea bun, sa ne izbaveasca pre noi de cursele vrajmasului. Slava, glasut al 4-lea, A Ini Teofan, | vorul tamaduirilor avand sfinfilor cei fara de arginfi, vindecari dafi tuturor celor ce le trebuesc. Ca de prea mari Daruri vai invrednicit, dela izvorul cel pururea curgator al Méntuitorului Hristos. Ca a zis cdtre voi Domnul, ca, cilre cei impreuna urmatori cu a- postolii: laté vam dat voua putere improtiva duhurilor celor necurate, ca s& le scoateti pre ele, si si vindecafi toata boala si toaté neputinta. Pen- tru aceasta intru poruncile lui bine viejuind, in Dar afi luat, in Dar dali, vindecdnd patimi- le suiletelor si ale trupurilor noastre. Dat-ai semn. Re scnnn te scaparea cres- finilor si puterea; bucura-te scara cereascd; bucura-te vi- stieria fecioriei; bucura-te Na- scdtoare de Dumnezeu, sicriul cel cuyantator al dumnezeestei slave; bucura-te lauda lumii si intarirea, chemarea celor ca- zufi, cortul cel cu totul luminat, sfant si prea frumos. A Cracii a Nascitoarei, asemenea R astignit vazand pre Hri- | stos iubitorul de oameni, si in | coasté impuns cu sulifa, cea | Preacurata a strigat: Ce este | aceasta Fiul meu? Ce fi-a ra- | splatit fie poporul cel nemul- {umitor, in loc de cele ce le-ai | facut lor bine, si te grabesti, | si ma lasi fara de fiu prea | jubite? Ma spdiméntez indurate de rastignirea ta cea de buna voie. STIHOAVNA di Slava, a sfinfilor, glasul al Blea Ocvo'h, Cine nu se va mira, cine nu va prea mri, cine nu va lauda cu credin{a, minunile infeleptilor si miarifilor celor fara de arginfi? Ca si dupa sfanté mutarea lor, tuturor ce- lor ce alearga la dansii le dau din destul tamaduiri. Si cin- stitele si sfintele lor moaste, izvorase dar de vindecari. O insofire sfanté! O capete cin- stite! O infelepciunea si slava Darului ce s’a dat youd dela | Dumnezeu. Pentru aceasta cu | canlari sa cantam lui Dumne- |zeu de bine Acatorului, celui ce a aratat pre acestia, spre vindecarea sufletelor sia tru- purilor noastre. $i acum, a Nascatoarei : Stapana primeste rugaciu- nile robilor tai si ne mantueste pre noi, de toali nevoia si ne- cazul, A Crucii, a Nascatoarei Podobie: Mucenicii tai Doamne. Ba pot suferi Fiule vazan- du-le pre lemn adormit, pre fine cel ce dai priveghere tu- turor: Ca celor ce de demult pentru rodul neascullarii a- dormise’ cu somn de pierzare, si le dai dumnezeeasca si méantuifoare priveghere, Fe- cioara a grait plangand, pre carea o marim. $i cealalta slujb’ a Utreniei dupre rinduialé 9i Otpustul “LA LITURGHIE. Fericirile din Octoih, si din Canonul sfinjilor Peasna a 3a, pe 4. Prochimen giasul al 4lea, Sfintilor celor de pre pa- mfatul lvi: Sth; Mai foainte am vazot pre Domnul inaintea mea : Apostolul catre Corinteni: Frafilor vat suntefi trrpul Int Hristos, si madulari din parte... Aliluia glasul al 2-Jea, Tata ce este bun sau ce este frumos: Evanghelia dela Matei: /x vremea aceea, chemand lisus pre cet dot sprezece ucentct ai sai... CHINONICUL, Bacorati-va dreptii intra Domnul... —IN ZIUA_DouA INTRU ACEASTA LUNA IN 2 ZIUE Shinji! mucenicl A Pigscio, ARonie, ici Achindin, Elpidifor, gi Anempodist. La Doamne strigat-am... Stihirile wlasul Podobie: Ca pre un vitesz... afa cea cu numarul de cinci a mucenicilor sé o liudam, pre infeleptul Achindin si pre Pigasie, Elpi- difor si Aftonie, si pre Anem- podist, pre vitejii patimitori, si fierbinfii ajutatori, cari izvorasc Dar neoprit, si dau indestulare de nadejde fara de primejdie, celor ce cer cu buna credinfa. Nici foamea, nici primejdia, nici viafa, nici moartea, nici fierberea caldarilor, nici cra- palurile pamantului, nici gurile fiarelor, nu au putut sa des- parta de dragostea lui Hristos, pre vitejia voastra, cugetato- rilor de rabdare, c& uiténdu-va neincetat catre dansul, si nu- mai de dansul dorind, ali bi- ruit pre vrajmasi. Ca ce vi indestulali de des- fatare, si sunteli plini de lumina, si mostenifi viafa cea vesnica, méantui{i de primejdii, pre cei ce scapa calre voi, si de lega-luri, si de temnifa cea din locul rdutdfilor, avand indrasneala eatre Dumnezeu, si aratand milostivirea cea urmatoare lui Hristos, cu adevarat. Slavé, glasul al (-lea, al lui Antonie. Astazi adunarea mucenici- lor cea de cinci lumini, ca 0 adunare de stele luminoase, luminand pre credinciosi, i-a chemat spre veselie de taina Ca astazi slugile soarelui ce- lui inteleg&tor, si surpdlorii dogmelor celor persesti, pre cei ce cinstea:pre soarele cel vazul, si se inchinau focului, pre aceia i-au indreplat catre buna credinfé. Umpland cu sangele lor paharul cel rabda- tor de patimi, care s’a varsat pentru Hristos, s’au incununal, si neindeamni pre noi, zicand: Cei ce suntefi iubitori de buna credin{a, venifi de vi ospatafi din nevoinfele noastre, si ve- defi cununile si cinstea; ca cel ce va rabda pana in sfarsit a- cela se va mantui, precum a | zis Hristos adevarul, ca si va face[i partasi cununilor noastre si sd ne avefi pre noi rugatori eatre Domnul. Gi ecum, a Naseitoarci S coate-mé Stapana din pantecele chitului, al picatului celui rau, ceea ce ai ineadput in pantece pre cel neincaput. LUNA NOEMVRIE Scapa-ma de viforul cel cum- plit al ispitelor, répeste-ma Fe- cioara din furtuna pacatelor, uscénd noianul faradelegilor mele, si incetand nayilirile ta- berei cei dracesti, cu bunadtatea ta cea dumnezeeasci Preacu- rata, ca neincetat sa te maresce pre tine cea pururea fericita. A Crucit, a Nasciitoarei Mielusaua cea nespurcalé si Stapdna cea fara de prihana, daca s’a vazut Mieluselul sau odinioara inalfandu-se pre Cruce, se vaita ca o Maica, si mirandu-se, striga: Ce vedere noua este aceasta si straind Fiule prea dulce? Cum te-au dat poporul cel nemulfumitor la judecata lui Pilat? Si te-au osandit cu moarte, pre tine carele esli viafa oamenilor? Ci laud pogorarea ta cea negraila cuvinte. STIHOAVNA din Octoih, apoi aceasta stihiri, Glasul’ 1 Stih: Minurat este Dumnezeu intra sini S tratucit-au razele muceni- cilor, celor incincil straluci- foare infocmai cu numarul fe- cioarelor. Caci vazand yred- niciile lor, ne stralucim, impar- tasindu-ne intru pomenirea lor, Pentru aceasta cu rugaciunile lor, Hristoase Dumnezeule, pa- zeste sulletele noastre, de vraj- masul, fara primejdie. Si cu SET TI S|mijlocirile lor, infareste viata noastré nepizmuitd, ca cel ce izvorasti neincetat milele tale cele bogate, cu neoprire celor ce te slavesc pre tine, avandu-si nadejdea intru tine. Cu ruga- ciunile lor darueste sufletelor noastre mare mila. Slava, glasul al 2-tea. enifi si ne veselim in Domnul astazi, intru pomeni- rea rébdatorilor de patimi, o iubitorilor de praznuire. Veniti sa ldudam pre dansii cu laude de faine, zicand: Bucura-te Achindine, bucura-te Pigasie, bucura-fe Anempodiste, bucu- ra-te Elpidifore, bucura-te AE tonie, cari afi cufundat in pra- pastie inselaciunea idolilor, si pre Hristos Domnul Lali pro- poyeduit luminat, in mijlocul privelistei. Pentru aceea prea fericifilor, si mult patimitorilor, nu incetafi a va ruga, pentru sufletele noastre. $i acum, a Nascitoarei oaté nddejdea mea spre tine o pun, Maica lui Dumne- zeu, pazeste-ma sub acopera- mdntul tau. A Crucii, a Niscitoarei Podobie: Cand de pre lemn. Vrandute cea neispitita de barbat pre tine lisuse spanzurat pre Jemnul Cru: LIED —— — —_IN_ZIUA DOUA aT nneenanan a on 2 plangea si zicea: Fiule prea dulce, pentruce mai lasat pre mine singura ceea ce te-am nascul, cela ce esti lumina cea neapropiaté a Tatalui celui fara de inceput? Grabeste si te prea maresle, ca sa castige dumnezeeasca mirire cei ce slivesc dumnezeestile tale _ patimi. Troparul, glasul al 2-iea. ratorilor de chinuri ai Domnului! fericit este paman- | tul carele s’a ad&pat cu san- gele vostru gi sfinte lacasurile care au priimil trupurile yoa- stre. Ca in priveliste pre vraj- masi afi biruit, si pre Hristos cu indrazneali afi propove- duit, pre d&nsul ca pre un bun rugati-, si méantueasca sufle- tele noastre. Slava, $i acum, a Nase’toarei, C td Ia sflirgitul CREE EEOOEIEOS LA UTRENIE Amandoud Canoanele an yi ale sterler pe Al ciruia acrostif 1a Greci este acesta Acoperiti-mi pre mine cu rugiciunile voa- stre mulfimea mucenicilor. Teofan Facerea | Peasna 1, glasul al 4+lea, limos eschide-voiu gura mea, si dD se va umplea de Duh, si ,cuvant voiu raspunde { ,imparatesei Maicii, si ma Ihi INA NOEMVRIE »voiu arta luminat praznuind, »si voiu canta minunile ei, bu- ,curdndu-ma. Aparato ilor ai prea sfintei Treimi fericifilor, intr’o unire vafi ardtal inchindtori cinslilei Treimi, si stafi inaintea sca- unului, cei ce suntefi sprijini- tori celor ce alearga la voi. ncetat izvorifi Darul fara de primejdie sfinfilor, dandu-l tuturor celor ce se apropie de voi cu credinfa, imblanzind toata primejdia si toata intri- starea si furtuna si turburarea. Slava Piind inchisi cu puterea cea nebiruila, sfinfilor, nu afi socotit slabiciunea trupului, si ardténdu-vd cugetul nespai- méantal, afi indraznit focului si chinurilor. Si acum, a Néssétoarei Or singurd mireasa a lui Dumnezeu, ai purtat in brate pre cel ce s’a facut trup, si sade intru cele dintru inalfime. Ca tu te-ai ardtat, din toate veacurile lacas yvrednic Atot- fiitorului. Peasna 3, Irmos, Nu intra in nlarindu-va cu puterea lui Hristos prea alesilor, si cu cuget intarit palimind, afi lepeivne. trecut prin foc si prin apa catre cele ceresti. Intarindu-va cu nadejdea cea neschimbaté a celor ce vor sa fie, ali defaimat cele de acum cu dureri; cu cuget b&rb&tesc prea liudatilor mu- cenici Slava. Tntoemai cugetand cu cei trei tineri prea laudafilor, v’ati araétat stingand focul trufiei celei persesti, fiind rourafi cu roua Duhului. $i acum, a Naseitoarei p e tine castigandu-te fo- lositoare stiuta, Maica lui Dum- nezeu, la tine puindu-ne na- dejdiile ne mantuim, si catre line scépand suntem pizifi. Nu intru infelepciune si in »putere si in bogalie ne lau- ,»dam; ci intru tine inielepciu- »nea Tatalui cea ipostatnica, »Hristoase. Ca nu este sfant ,alara de tine, iubitorule de ,yoameni*“. CONDACUL, glasul al 2len Podobie: Pre propoveduitorii cei tari. Pre mucenicii cei bine cre- dinciosi si de Dumnezeu purt&tori, ca pre cei ce toatecele de pre pamént le-au de- faimat, i-ai_priimit intru de- sfatarea bunat&tilor tale si odihna: Pre Achindin, Pigasie, Anempodist, cu dansii si pre Altonie si pre Elpidifor, insuli cela ce esli prea bun. Sedealna Podobie: Spaimantatu-s'a Losif. lasul al 4-lea Spéindniatstau odinioa- ra popoarele celor faraide lege vazand biarbafia suflete- lor voastre mucenicilor, si cre- zand in Domnul striga: Slav& tie Hristoase Atotputernice, ca tu esti Dumnezeu, si afara de fine nu stim pre alt Dumnezeu. Cel ce lucrezi minuni prea sla- vite intru sfinfii {ai mucenici. Cu ale lor rugaciuni, Mantui- torul lumii, lumineaza pre cei ce te lauda. Slava, glasul al S-lea, Podobie: Pre infelepeiunea gi Cuvantul Pars de primejdii au sivar- sit calatoria cea de buna cre din{4, patimind in priveliste cei cu buna lauda, fiind inta- rifi cu n&dejdea cununilor, ca pre cei improlivnici iau omo- rit de tol, sivarsindu-si biruinfa lor neoprit. Drept aceea tot- deauna izvorasc din destul mulfime de tamaduiri, celor ce cer cu credin{a, carora sa frigam cu credin{a: Rugali-va UA DOUA lui Hristos Dumnezeu si dé- ruiasca ierlare greselilor, ce- lor ce praznuiese cu dragoste sfanté pomenirea voastra, §i acum, a Nascétoarei P.. intelepciunea si Cuvan- lul in pantecele tau zimislindu-| negrail, Maica lui Dumnezeu, lumii ai ndscul pre cela ce fine lumea; si in brafe ai avul, pre ce- la ce cuprinde toate prin data- forul de hrana al tuturor si fa- catorul fapturei si Domnul. Pentru aceasta te rog pre tine prea sfanta Fecioara, si cu cre- din{ te maresc, ca si ma iz- bavesc eu de greseli, cand voiu yrea sa stau inaintea felei Ziditorului_ meu, St3pana Fe- cioaré Curala, al tau ajutor atuncea sa-mi daruesli, ca pofi cdle voesti. A Crucii, a Niseiioare: Pre Mieluselul si Stépanul si Mantuitorul, vazdndu-l_mie- luseaua pre Cruce fara drep- tate spanzurand, striga tanguin- du-se: Lumea se bucura mén- tuindu-se, iara pantecele meu arde yizand omoréreata, carea rabzi pentru milostivirea milei, indelung rabdatorule Doamne. Adancul milei. Ci inviazé din morfi si apara turma ta de toata primejdia, ca un Dum- nezeu Atolputernic.26 LUNA NOEMVRIE Peasna 4, Irmos ela ce sade in slava pre »scaunul Dumnezeirii, »pre nor usor, a venit »Dumnezeu cel prea inalt, prin »palma curata, si a maéantuit »pre cei ce strigi: Slava Hri- »stoase, puterii fale. L uminandu-va cu frumuse- jea patimirei celei alese, vali aratat luminatori luminafi, mu- cenicilor ai lui Hristos. Lumi- nand cu raze prea luminale pre cei ce slriga: Slava, Hr foase, puterii tale. erifelnic s’a facut sangele mucenicilor, si adevarata jertfa eu bun miros lui Dumnezeu, carele da tuturor neincetat i vorul tamaduirilor, cel ce izvo- raste fara de primejdie. (Cn rugaciunile voastre cele catre Hristos, goniti navalirea supararilor si a primejdiilor celor de multe feluri, dela cei ce savarsim cu osdrdie prea stinfita, si de tofi praznuita po- menirea voastra, vrednicilor de lauda, Slavi, S$ urpand nedumnezeirea inselaciunei idolilor, si ardtand cu fapta lucrarea Dumnezeu- lui tuturor, cea facatoare de viaf{, strigati deapururea cin- lor: Slava Hristoase puterii tale. $i acum, a NascBtoarei Ans prea fare te punem inainte improtiva vrajmasilor la toata nevoia, si gonind vata- marea primejdiilor celor cum- plite, si de viforul eresurilor scdpam Maica lui Dumnezeu. Peasna 5, Irmos ecredinciosii nu vor vedea Slava ta, Hristoase, dar noi pre tine unul nascut ,stralucirea slavei dumnezeirii »Tatalui, de noapte ménecénd pte ldudim iubitorule de oa- meni“. Pre tine te-ai adus lui Dum- nezeu, Aftonie, infruntand cu trie cugetul cel [ari de Dum- nezeu, al tiranilor marite, si ai alergat catre lumina credinfei veselindu-te. | Far andu-te patima lui Hri- stos, Aftonie, pentru dansul fis’a laiat capul prea bunule, si te-ai srguit catre veselia cea fara de sfarsil, si catre desfa- farea cea nemuritoare, Piina intarit pre naidejdea cea neclalita, si defaimand cele a |veseliloare de pre padméant prea infelepte Elpidifore, te-ai intraripat cu dragostea frumu- sefei cei curate, Slava... Tnvrednicitu- te-ai marite mucenice Achindine de sfarsit fericit si de desfatare negraita, in corturile cele din ceruri, c& neabatut ai alergat pre calea palimirii. $i acum, a Nascitoarei asdrind din tine Soarele cel infelegator, catre tofi s’a fins rasele dumnezeirii sale lu- minat, Nascaloare de Dumne- zeu Stapana, pentru aceea tofi fe marim. Peasna 6, Irmos Jertfi-voiu jie cu glas... efaimand cele trecadtoare D si slricdcioase, vafi_ in- vrednicit a vedea cele ne- stricacioase; ci scdpali de su- parari si de nevoi, pre cei ce vachiami pre voi intru ajutor, nebiruifilor. Mitostiv i-vé cu rugaciunile yoastre prea marifilor marturi- silori, ai Treimii cei stapani- toare, si se deslege cei legali cu cumplire, si cuprinsi in tem- nife fara desscapare. __IN Zia poua Slava... Dyandase Pre sine vitejii pentru tine la moarle Man. tuitorul meu, au gisit nemurire; sis’au fScut mantuilori celorin- viforafi si célor din primejdii si din nevoi. Gi acum, a Naseitoarei Reuinne zapisul greselilor mele, Fecioara, daruindu-mi scdpare de intrislare si de pa- timile care m’au cuprins; s pazindu-ma totdeauna fara de valamare, Staépana. Irmosul Cecti-votn lie cu glas de ,lauda, Doamne, Biserica stri- »ga catre line, de sAngele dra- ,cilor curafindu-se, cu sangele ,cel curs prin milostivire din »coasta ta. CONDAG, glasul al 4-tea Podobie: Cel ce te-ai indljat... c podoaba Treimii stralu- cind, dumnezeeasca ceala, cea cu cinci raze a celor patimitori, navialirile tiranilor cele cum- plite le-au tampit, fara de pizma, fara primejdie, faré de sminteala, Darul tuturor izvo- randu-l cu nadejde dumne- zeeste, celor ce yin cu dra- goste printr’insii la Ziditorul tuturor, Hristos Dumnezeul nostru, a IIS28 Icos. Suftetul meu cel intinat, cu- raleste-l cu izvorul milei iubirii tale de oameni, indurate, si cu lumina ceea ce pururea stra- luceste lumineaza-l, ca sa laud ceata cea in cinci numarata, adunarea mucenicilor tai, pre Achindin, si pre dumnezeescul Pigasie, impreuna cu Elpidifor si cu Affonie, pre vifeazul A- nempodist, pre cinstifii purla- tori de chinuri. Cari toata asu- preala muncilor barbateste cu dragostea ta aratat o au suferit cuvinte, jertfa cuvantadtoare a- ducandu-se pre sine fie, Zidi- torului tuturor lui Hristos Dum- nezeului nostru, Intru aceasté luni, in 2 zile, nevoina sfiniilor mucenici Achindin, Pigasie, Aftonie, Elpidifor si Anempodist. Stih: Pre Achindin focul -a omorit lard ceilalfi patru, uni de foc, iara aljii de sebie s'au savarsit In doud sile a color patru gi a lui ARonie, Nevoin{e le-su fost, prin foc gi sabie. de cinste angi Savorie tmparatul Persilor, erau intarifi intra bona credinja. Deci prinzandv-i, au fost batuti, spanzurati si arsi la coaste. Deci Incepand Imparatul a huli pre Hristos, il facura sfintii mut, gi iard ti dezlegara gara. Apoi ti totinsera pre paturi de fier arse in foc, si pogorandi-se ploaia stinse focul, gi surpara jos pre idolul lui Die prin ruga- cinne. Pentru aceea ti bagara in caldari pline de plumb topit si ramAind neatinsi, trasera pre Aftonie catre credinta Ini Hristos, si numai decat i se taie capul Bagandu-i in burduse de boi gi arun- cesti sfinfi fiind din pamntul Per- A siei; si find mai de frunte si mai LUNA NOEMVRIE cAndu-i tn mare, iesira sanatosi. In urma trasera spre credinta in Hristos, pre El- pidifor, carele era cel mai int4i al sfatului, Imprenna si cu alfi sapte mii, carora li sian tdiat capetele. lara Anchindin, Pigasie, si Anepodist, se aruncara {otr'o groapa plina cu fiare si ramaind nevatamati, traserd si pre matca imp@ratulur la cre- dina. In fine bagandu-i totr'un cuptor ars de foc, isi prumira sfargitul nevoin- fei lor. Intru aceasté zi, sfinfii cei din adunarea siatului, de sabie siau sdvargit Stik; Cei din sdunarea sfatului rasplétire nestric&icioas& dorind; Toindu-se rasplatirile sfatului au tagAduit Intru aceasté zi, slinjli mucenict Evdoxie, Agapie, gi alfi opt sfingi Sth: Bunii nevoitori zece, focul au. suferit, Si au venit cate zece spre cel mai bun sfargit. Pests erau ostasi tn Sevestia pe vremea tmparatului Lichinie. Si fiind cer- cetati de capetenia orasulni Avxanie, gi de Marchel ducele si Mareu Agricolae, si supundadu-se la munci nebiruite, au fost dati focului, tntru carele si sufletele lor s'au dat lui Domnezeu. — Stintete Chisiachi, Doamna, de sabie siau savargi. Sul: Chiriachi, Domning, si cinstita Doamna, de un cuget find. P, stargit. mucenice Domnina gi sabie au allat cite trele, prea cinstit Intru_aceasté zi, pomenirea prea cuviosulul périntelui nostru Marchian cel dela Kir. Sth: Pémant fiind Merchiane, in pimant te declegi, Porunea Ziditorului neputind si o treci. cest cuvios p&rinte al nostra Mar- chian, era de loc din Kir. Si lasin- du-si_ patria gi stralucirea neamului sau, s'a dus la mijlocul pustiei, $i acolo f4cindu-si o chilioaré atata de mica, incdt si-i acopere numai trupul, s'a tachis tntr'tnsa purtind haine de para eee nnn de capra. Iara hrana sa era in -toata | seara douazeci si patru de dramuri de Paine. Bea inca si apa atat de pufina incdt numai sa traiasca. Si dupa ce a trecut catva timp a céstigat doi ucenici Pre Evsevie, carele a i ramas mostenitor colibei sale, si pre Agapiton, carele acea- st logereasca petrecere o a sadit de al doilea la Apamia. Caci gi acesti doi, s'au facut mici colibi, si se linisteau tatra ele. Acest cuvios inchis jiind purorea, n'a | castigat nici odata stesnic, ci lumina | dumnezeeasca ti straluce’ Ini pe timpul nopfii, gi-i aati alcatuirea literilor, in cat vedea si cited. Avea cu sine si o mica Psaltirie spre cetire, Dar fiindea odata a iegit din megegitul pustiu un balaur prea mare, carele il ingrozed, ca are s& Pricinuiasca moarte gi stricaciune, pentru aceasta sihastrii cei impreuna cu el s'au turburat. Iara slantul cu degetul sau, a §nsemnat cruce preste balaur, iara cu gura a sullat spre el, si o minune! Precam pacle ce raman ia farina dup’ secera, se topesc de foc, asemenea si balaurul acela, degrab in mai multe bocafi s'a sfaramat. Odata a mers catre el Flavian episcopul Antiohiei si episcopal Kirului si alti oarecari episcopi si insemnati barbaji gi cuvAntarefi, cari puindu-i lui inainte multe ziceri. din dumnezecasca Scriptura, 11 raga pre el ca sa iasa afara dia chilie, pentra folosul fratilor. lara sfantul nici a le avzi acestea a soferit, cia ramas ta chilie tnchis. Acesta a tn- tors pre multi din feluri de eresuri la adevarata credinta. Odata sora sfantului cea dupre trap, Infnd din cetatea Kirului oarecare bucate potrivite la acest fel de pustnic, si luind impreuna $i pre fiul ei, s’au dus la cu- viosul. Iara el pre sora sa n'a voit sd © vaza, iaré pre fiul ei si nepotul sau, 1a priimit cu bucurie, fara sa priimeascd dela ea vreun dar ceva. lara nepotul sau, cu staruinfa tl raga ca s& priimeascd celece i-a adus. Dreptaceca l-a intrebat pre el Cuviosul: Cand veneati catre mine, cite mAnastiri si colibi pustnivesti af trecot? Si cérora afi dat din darorile voa: stre? lara nepotul i-a raspuns, nimanl nu am dat nimic. Atuncea cuvioou IN ziuA_poua 2 zis, mergeti inapoi avand eu voi cele ce mie afi adus. Caci pentru fireasca rudenie, si nu pentru dragoste si apropierea cea catre Damnezeu, afi adus mie acestea. Minunatel acesta Marchian a statut catre tofi mare gi vestit, nu numai la cei de aproape cu lacuinta fiind dorit, ci gi la cei mai de departe. Si fiindcd a aflat, ca mulfi se luptau gi se certau ca sa ia trupul sau dupa moarte. Si'si gatise si lazi gi sicrie, ca sal pue pre el, si bi- serici Intra numele sau zidise. Pentru aceasta a jurat pre intdiul sau ucenic Evsevie, si ascunzi dupa moarte trupul san in loc tainic, departe de chilia sa; si acestea ayezindu-le, s'a mutat catre Domnul. Cu ale lor sfinte rugiciuni, Doamne, milueste-ne si ne mAntueste pre noi, Amin. Pensna 7, Irmos: ela ce ai mantuit in foc pre ,linerii lui Avraam, si ai ,ucis pre haldei, cari »fara dreptate vaéna pre cei ,drepfi, prea laudale Doamne: Bine esti cuyadntat Dumne- ,zeul pariniilor nostri“. p cum ai izbavit din va- paie pre cei frei tineri cu buna credinfa, asa si acum ai pazit pre patimitori in cuptorul fo- cului, cari strigau cu un cuget catre tine: Dumnezeul parin- lilor, bine esti cuvantat. daruri din destul, minuni mucenici- Apreuna cu ei, si ajutorindu-i ca un milostiv, si aratandu-te celor ce-{icanta fie: Dumnezeul parinjilor, bine esti cuvantat. Slavit Maljime a mucenicilor, a- dunandu-va cu adevarata cre- | dinfa, v’ali adus lui Hristos, si _ facefi aratare de minuni prea marile, cantand: Dumnezeul parintilor, bine esti cuvantal. $i acum, a Nascitoarei ind méantuifi prin tine de blestemul stramosilor, si mutafi citre desfalarea cea vesnica, strigim fie: Bucura-+te prea marité Stépand, ceea ce ai nascut noud pre Dumnezeu intrupat. Peasna 8, Irmos Pre tinesii cei bine eredinciogi asit-a praznicul cel cuvios S al mucenicilor, lumea cu i bucurie luminand, pre tofi veselind si strdlucind, lumi- neaza pre cei ce canta cu cre: dinfi: Pre Domnul ludafi lucrurile, si-l prea inallafi intru tofi vecii. Piareior celor salbatice si prapastiilor si chinurilor, afi indraznil fericifilor, ayand intru ajutor pre Domnul slavei cel nebiruil, céruia acum strigim: 2 __LUNA NOENVRIE Pre Domnul [dudafi lucrurile, si-l prea indlfafi intru tofi vecii. Pre voi vitejilor purtatorilor de chinuri, Achindine, Pigasie, Aftonie, Anempodiste si_pu- rurea pomenitule Elpidifore, avandu-vi zid nemiscal, pre Domnul ldudam neincetat, si-] prea inalfam intru fofi vecii. = Bineeuvantim pre Tal [mpodobindu-va cu cununa biruinfei si stralucindu-va_ cu diadema frumusefei, dupa fe- ricitul sfarsit, afi luat in ceruri stralucirea cea neinserafa mu- cenicilor, strigand: Pre Dom- nul laudafi-I lucrurile, si-l prea jnalfafi intru tofi vecii. $i acum, Cu gura si cu mintea soco- tindu-le, Nascatoare de Dum- nezeu fe marturisim pre fine cea fara de prihana. Ca ai na- scul Preacurata pre facatorul si Domnul si imparatul Hri- stos, imbr&caf cu trup. Pentru aceea te laudim pre tine Fe- cioara si te pre fnallim intru tofi vecii. Niscatoarei Irmosul: SA laudim, bine sa cuvantim Pre tinerii cei bine cre- »dinciosi in cuptor, nasterea »Nascatoarei de Dumnezeu »ica mantuit. Atuncea fiind" acces U »inchipuitd, iara acum skyq »sila, pre toata lumen dic »Sa-[i cdnte fie: Pre Domnul ,lucrurile laudafi-l, si-l prea »indlfafi intru tofi vecii“, Peasna 9, Itmos Eva adicd prin boala. stenelele voastre cele de O pre pamant, le-a priimit veselia cea cereasci, unde cetele mucenicilor si ostile celor fara de trup si toala adunarea celor intai nascufi, se veselesc impreund intru cele ceresti. Din scarbele cele nesufe- rite si din nevoi, izbavifi prea fericifilor, pre tofi cei ce pra- znuesc cu credinfa sfanta po- menirea voastri, cerandu-ne pace si linisle si mantuire prea cinstifilor. Slava.. ind Juminafi cu lumina din destul si stralucifi cu Da- rul rabdatorilor de patimi, ru- gali-va. datatorului de bine, sa se dea deslegare pacatelor dimpreuna si _grijelor, celor ce s’au indulcit de ospaf im- preund cu noi, cari alearga calre voi. Si acum, @ Nasciitoarei: Eva s'a izgonit dela lem- nul viefii, fiind oprita de gu- starea lui, iaré tu Nascatoare le Dumnezeu, ai nascut lumii viala cea mai 'nainte de veci daruindu-ne prin credinl& hu. crarea cea purtitoare de vial, Inmosul Eva prin boala neasculta- rii, blestem inlauntru a adus; »lara tu Fecioaré Nascatoare »de Dumnezeu, prin odrasla »purlarii in pantece, ai inflorit lumii binecuvantare. Pentru »aceasta tofi te marim*. SVETILNA Podobie: Femet ascultati las... Pas de primejdie izvorafi Darul témaduirilor neoprit si cu indestulare celor ce cu na- dejde savarsesc pomenirea voastra sfinjilor. Ci si acum izvorili-ne tam&duiri prea lau- dafilor, celor ce cu dragoste va cinslim pre voi purtatorilor de chinuri, cei cu numarul de cinci. Slava, asemenea Pre Achindin si pre Piga- sie si pre Elpidifor, dimpreund cu Aftonie, s&-i laudam cu can- tari si pre. Anempodist. Ca deféimand inselaciunea Persi- lor cea desarta si rane si batai pentru Hristos rabdand, ne- graila marire au casligat.$i acum, a Nisedtoarei Tnnoi ai firea stramosului ceea ce era stricata, zimislind mai pre sus de fire, si naseaénd fara ispité de barbat, pre Zidi- forul a foata firea, de care in- fSrindu-se cetele mucenicilor au patimit, ludandu-te pre tine Nascitoare de Dumnezeu, ceea ce esli incepalura man- tuirii noastre. A Crucii, a Nascitoarei Stand langé Cruce Prea- curata si vazand pre Fiul tau pre lemn intins fara de suflet, fanguindu te ca o Maica, te vaitai plangand si zicand: Ce minune este aceasta? Ca tu Ziditorul lumii, ai suferit a te sui pre Cruce. STIHOAVNA din Octoih Apoi insug glasul, glasul al 2-lea: Sth: Minunat este Dumnezeu intr stintii sai Cuizvorarea sangiurilor yapsindu-i trupul, fara de pri- mejdii ai trecut pre calea mu- ceniei, rabdatorule de patimi Achindine. Pentru aceea in- cingdndu-te cu dumnezeeasca putere, ai taiat mestesugirile vrajmasului. Roaga-te lui Hri- stos Dumnezeu pentru noi, ca sa méntuiascd sufletele noa- stre. Slavé, glasul al 4-lea. Paclia cea cu cinci lumini a patimitorilor, ca intr’o pa- dure de lemne, precum zice David, cu toporul a taiat inge- liciunea vrajmasului, si martu- risind pre Hristos inaintea im- paralilor, neincetat se roaga pentru sufletele noastre. $i acum, » Néscitoarei: Podobie: Ca pre un vitear, Pericimu-te Preacurata, care ai rapil pre om dintru a- dancul rautafii si al desnadaj- duirii, te laud pre tine mireasa a lui Dumnezeu cea pururea fericitd, si maresc prea curalé nastlerea fa cea negraild, ca ai nascut pre Mantuitorul lumii, si ai mantuil omenirea din ble- stemul cel stramosese, Fe- cioara. A Crucii, a Nasc&toarei Dacs te-a vazut pre Cruce pironit, Doamne, mielugaua si Maica ta, se mira si slriga: Ce vedere este aceasta prea iubite Fiule! Acestea fi-a dat fie ras- platire, poporul cel necredin- cios si faradelege? Care s’a indestulat de multe minuni ale tale. Insi slava pogorirei tale cei negraite Stapane. $i cealalta slujba a Utreniei dupre randuiala gi OtpustulLA LITURGHIE. Prochimen, glasul al 4-lea: Sfinfilor cari snnt pre pamdntul lui... Stih: Mai inainte vedeam pre Domnul inaintea mea pururea... Apostolul catre Eleseni : /ra- filor intarifi-vd in Domnul.... Alilvia, gla- sul al 4 lea: Strigat-au dreptii... Suh: Malte sunt scirbele... Evanghelia dela Mateiu: Zia Domuul ucenicilor sai: data eu trimil pre vel. CHINONICUL, Bacurafi-va drepfii tatru Domanul.. INTRU ACEASTA LUNA IN 8 ZIL Sfingii_mucenici, Achep: Preotul gi Aitala diaconul. $i innoirea bisericii sfantului mareiui mucenic Gheorghie, cea din Lida, unde este pus cinstitul lui trup, imi Episcopul, losif La Doamne strigat-am. Stihirile pe 0, ale mu cenicilor 3, gi ale innoirei 3, stihirile 'muceni- cilor, glasul al 5-lea, Podobie: Bucuri-te cémara... ucura-te freime a Trei- mii, lacasurile cele cu- rate ale bunatalilor, pa- harele care revarsa vinul bunei credinfe, care veselesc inimile noastre, [afele, care izvorasc laptele vindecirilor, stelele care lumineaza lumina adeva- rului, si marginile lumii le stra- lucese cu luminari; mucenici- lor cei cunume mare, cei ce ali micsoral noaplea necunostin- fei, si afiluminat cugetele tutu- ror. Rugafi-va lui Hristos sa dea sufletelor noastre mare mila. Bicuste sfinfile Achepsi- ma, Ailala, si losife, vrednicilor de lauda, cei ce prin cunostin{a dumnezeeasca. cu dumneze- escul foc afi slins ratacirea ne- credinciosilor, prin cari ceice slujese soarelui si stelelor, a- fara din lege, de tot s’au in- necal, si au incelat istelimea vrajitorilor. Mucenici cei puru- rea Cinstifi, cei ce afi fost apa- ratori Treimii, lumina celor dintru intunerecul necunoslin- fei, jerlfe ale Arhipastorului cel adevarat, a lui Hristos, carele s’a jertfit, si a dat lumii mare mila. inane navalirea relelor o afi suferit cu gand prea viteaz, puindu-va infelepfilor pre cai, ca pre 0 poyara va ducea ca- fre multa ispité a muncilor. Pentru aceea tdindu-va, si cu toiege batandu-va, si cu chinu- rile fopindu-va cumplit, nu v'afi supus, nu Vafi lepadat de Dumnezeu. De aceea vi s’a adus cununa biruintei, si v'afi numdarat in cetele mucenicilor luminat. Cu cari_dimpreuna cerefi, si dea suflelelor noa- stre mare mila. ie, glas gi Alte stibiri ale sfaatului Gkeorg Podobie asemen: Bucuranda-te ai mers la lupte, cu miscari de sineti por-34 LUNA_NOEMVRIE nile; si spai land tot euge- tul cu rabdarea fa, si semefiile tiranilor caledndu-le, te-ai mu- tat catre pefrecerea cea lumi- nafi a ingerilor, dan{uind jmprejur impreund cu ei si veselindu-te; cu folosi tale prea fericite mucenice Gheorghie, mantuind totdea- una pre cei ce te cinstesc pre tine cu credin{a, si din milosti yire plecdndu-te spre tangui- rele sdracilor, te rogi lui Hri- stos, celui ce darueste lumii mare mila. Vino citre noi cei ce te la- udm, si suntem scarbiti, ca s& ne fii ajutdtor, usurand oste- nelele supararilor celor cum- plite si ridicand greutatea; carmuindu-ne si pazindu-ne, si mAntuindu-ne Gheorghie, si a- ducandu-ne c&tre Domnul prin credinja, si indreptandu-ne ca- tre poruncile celui ce ne-a zi- dit; ca prin bunatatea lui vieluind, lofi si castigam dum. nezeestile rasplatiri in ceruri, léudand pre Hristos, carele da lumii mare mila. Mare si minunat cu adeva- ral, se propovedueste lauda muceniei fale cei nespuse, ma- rite mucenice. C&ci ca un bi ruitor luminal, alergi in toata lumea, vrednicule de lauda Gheorghie. Si fiind impodobit cu dumnezeestile faceri de mi- nuni, si vindecdnd boalele, si pre cei ce palimesc tamaduin- du-icu rugaciunile fale. Pentru aceea le cunoastem ca pre un ajutor fierbinte si facdlor de bine prea [fericit, celor robiti scipare. Roaga-te lui Hrislos, sa dea sufletelor noastre mare mila. Slava, glasul al 6-lea upre vrednicia numelui ai viefuit viteazule Cheorghie. Ca ludnd Crucea lui Hristos pre umere, bine ai lucrat pamdn- ful cel infelenit de inselaciunea cea diavoleasca. Si credinta idolilor cea spinoasa desrada- cindndu-o, ai sddit vifa dreptei credinfe. Pentru aceea izvo- rasti_ vindeciri_credinciosilor celor din toata lumea, si_te-ai aratat drept lucrator al Trei- mii, rugimu-ne fie: Roaga-te pentru pacea lumii si pentru mAntuirea sufletelor noasire. $i acum, @ Nascatoarei, a Invierii c ine nu te va ferici prea sfanla Fecioara? Sau cine nu va lauda Preacurala nasterea la? Ca cel ce a stralucit fara de ani din Tatal, Fiul unul na- scul, acelasi din tine cea Cu- rafé a iesit negrait intrupan- du-se. Din fire Dumnezeu fiind si cu firea om facéndu-se pen- tru noi, Nu in doua fefe fiind desparfit, ci in doua firi fara—— i de amestecare fiind cunoscut. re acela roaga-l Curaté cu totul fericila, si se milueasca sufletele noastre. LA STIHOAVNA, Stihirile sfantutui Ghe Podobie: R bdatorule de patimi Gheorghie, impreuna vorbito- rule cu ingerii, si impreun’ locuitorule cu mucenicii, sca- parea scarbililor tofdeauna; liman de mangaiere fie-mi mie, celui ce sunt in noianul viefii, si indrepteaza viata mea, ro- gu-ma; ca cu credin{a fara in- doialé sa fericesc nevoinlele tale cele mai pre sus de fire. fe, glasul al 4-lea, Ca pre un viteaz intre... Stih: Dreptul ca finicul va inflori... Pre mine cel ce innot in mare, si pre cale calaloresc, si cand adorm in noapte pa- zeste-a, priveghind luminea- zi mintea mea Gheorghie, si ma indrepteazi a face voia Domnului, ca sa aflu mantu- ire la ziua jude pentru cele ce am facut in vial, aler- gand la acoperamantul tau. Minunat este Dumnezeu intru sfintii sai Dumnezeul tui Israil.— Stih u platosa credinfei si cu pavaza Darului, si cu sulija Crucii fiind ingradit, te-ai facut nebiruit de improtivnici Gheor- ghie. Si ca un oslas dumne- TI ae % zeesc, biruind taberile dracilor, dantuesti impreuna cu ingerii; jara pre credinciosi pazindu ii sfinfesti, si mantuesti pre cei ce te chiama. tons tine eae ee ean minunate a facut, f T nerii_cei trei, cari s’au pazit in Persida nearsi, s’au facut inchipuire unirei voastre cei cu trei lumini, si a muce- niei pentru Hristos, si pentru Treimea cea negraild, mai pre sus de fiinfi. Ca precum aceia au indraznit vapaiei, nefaicand necinste lui Dumnezeu, ase- menea si voi nu Vafi lepadal a muri, nedespartindu-va de dragostea lui Hristos. Si pre- cum pre aceia i-au racorit in vapaie cel de al patrulea ce s’a aralal, intru acestagi chip si pre voi Hristos cel ce este unul din Treime, v’a priimitin loc récoros, Achepsima, dim- preuna cu losif si Aitala, de Dumnezeu primitorilor, ruga- {i-va pentru sufletele noastre. si Purtstorule de chinuri Gheorghie, dupre Mantuitorul Cuvant, ca un graunte de grau czand pre pamant prin sfar- situl cel mucenicesc, si dupre singura numirea, lucraénd pa- mantul cu Darul lui Dumnezeu cel ce s’a salasluit intru tine, lava, glasul 1-iuastizi ca un spic frumos, rod mult rodilor ne-ai dat. Daruri izvorind prin mutarea cinstite- lor tale moaste din morméant, dand taméaduire celor ce se in- china lor cu credinfa. Si noua celor ce fe cinstim, cerandu-ne pace si mare mila. $i acum, a Nascdtoarei R ugaciunile pacalosilor pri- mindu-le, nu trece cu vederea suspinurile celor scarbifi, ru- gand pre cel din curate san- giurile tale, ca s4 ne mantuea- sci pre noi prea Sfanta Fecioara. ‘Troparul, glasul al 4-lea. Mucenicii tai Doamne... Slava, a Sfantului asemenea, Ca un izbavilor al celor ro- bifi, si celor saraci folositor, neputinciosilor doftor, impara- jilor ajutator; purtatorule de bi- tuinfaé mare mucenice Gheor- ghie, roagi pre Hristos Dum- nezeu, sd mantueasca sufletele noastre. Si acum, Troparul Nascétonrei al Invierti Taina cea din veac ascunsa Cant ia sfiirgitul cf 36 LUNA NOEWVRIE LA UTRENIE Dupa intdia Stinologhie, Sedeaina glasul 1-iu, Podobie Mormantul tau... Dimnereescat biruitor si viteazul diamant, Gheorghie pre noi impreuna ne chiama, si laudim dumnezeeasca lui nevoinfa si aratarea cea de a doua din mormént, a dumne- zeestilor lui moaste, din care izvoraste vindecare tuluror su- fletelor, impreuna si trupurilor, De doud ori. Slay, $i acum, a Nascitoarei Primeste Curata, de Dum- nezeu Nascatoare Fecioara, pre Dumnezeescul nevoitor si al nostru aparator, pre miari- tul Gheorghie, si amandoi ru- gafi-va Domnului, si dea noua pace unire, si sufleteascd mantuire, si indreptare viefii. Dupa a doua Stihologie, Sedeaina, glasul al 3-iea, Podobie: De trumsetea fecioriei Tarss a rasarit pomenirea ta cea de preste an, mucenice Gheorghie mult nevoitorule, si veseleste inimile credincio- silor, prea ldudate. Deci pre tine te rugam, cei ce savarsim pomenirea la, roag& obisnuit pre Domnul cel indurat, sd se dea noua curdfire de greseli, si mare mila,Slav, glasul al Podobie: ea, De graba ne intampina. Derieticen cea praznuita prefutindenea Gheorghie, de cinstita asezarea moastelor tale, a_ajuns la marginile lu- mii. Deci tofi adunandu-ne impreuna, cu _fefe luminale, cu cantari de Dumnezeu gra- itoare, léudim pre Mantuito- rul, cel ce te-a daruit pre tine noua, folositor prea bun. $i acum, a Naseitosrei Stanta a lui Dumnezeu mi- reasd, Maica neispititaé de bar- bat, neincetat roagi pre Fiul fau si Dumnezeu, sai fie mila de robii sai. Caci dupa Dum- nezeu, cu a fa folosin{a ne im- bogafim, si pre tine neincetat, Maica Fecioara intru cantari ljudéndu-te, cu credinfa te marim. CANOANELE. Din Octoih unul, cu Irmosul pe 6, gi ale sfintilor 2, pe 8. CANONUL mucenieilor. Al c&ruia acrostih la Greci este aceste itoare ale Yoiu liudi pre florile cele miro mucenicilor Facerea tui losif, Peasna I-a, glasul 1-iu, Irmos Dreapta ta cea purtitoare... jind luminafi mucenicilor, FP cu stralucirile celui in trei lumini, izbavifine de in- tunerecul pacalului si de pa- fimi, pre noi cei ce cinstim cu buna _credin{§, aceasti prea sfinfit{ pomenirea voastra, Pindus® gandul plecat prea sfinfilor, cu legile Stapa- nului si Dumnezeului, barba- teste v’ali abatut dela legile cari poruncesc a face faradelege. Drept aceea_ patimind, dupre lege, afi csligat marire. Aldusustati jertle prea cu- rate lui Hristos, cu junghiere de buna voie, prea fericitilor mucenici, facandu-va slujitori sfinfifi, si jertfitori celui ce cu a sa junghiere de buna voie, a inviat lumea. A Niseitoarei eace ai nascut pre Dum- nezeul cel necuprins, cuprins in trup, facéndu-se trup din multa bunatate Fecioara, roa- ga-l pre el si mantueasca primejdii pre robii tai. fintului marelui_mucenic Gheorghie. Alt CANON, al Al carwia acrostih Ia Greci este acesta cu cAntirilaud Prea cinstitul intre mucet infalepyesie. Peasna 1, glasul al 4-lea, Irmos Celui ce a povatuit ipsa si neputinfa gandului Lb meu, cu cinstita rugdciu- nea ta cea fierbinte pre- fa-o sfinte, facdndu-o desfa- fati, ca sé laud prea sfanta praznuirea ta. nlCel ce este inalfat intru a- méandoua bunalafile, a faptei si a cuyantului, nu poate si laude minunile tale Gheorghie. Ca esli vileaz prea ales si ostas nebiruit. Stovi... Pitimirea ta cea cinslits, nu se poate cuprinde cu_ nici un fel de laude p&limitorule, Ca ma intunec si ma fem si nu ma pricep, si ma sfiesc a ma atinge cat de putin de fap- tele tale, purlatorule de chi- nuri. $i acum, a Nascatoarei ascind pre Méntuiforul tuturor ceea ce esti bund, ai indreptat caiderea viefii; ca ai nascul pre viafa carea ne pri- | cinueste noua {uluror ierlare pacatelor, cu rugaciunile tale. Catavesie Deschide-voiv gura mea Peasna 3-a, Irmos Insufi cela ce stii neputinja. rzand_ palimile cu focul A strélucirii, prea sfintite Achepsima, mai ’nainte de ispita patimirii, te-ai jerfit de cei faradelege, ca un ber- bece prea ales, sfintind mulfi- mile credinciosiler, cu curge- rile sangiurilor. Pes de dreptate chinuin- NOEMVRIE du-te infelepte, si sfaramaén- du-le cu toiege, si cumplit sfa- siindu-te cu chinurile, nu te-ai lepadat de dumnezeescul nume, n’ai jertfit focului, losife prea alesule, fiind infierbantat cu rayna credinjei. Bitandute pre spinare si pre piept fara de mili, rabdai Aitala, ca si cum ar palimialtul, ea cu gandul desavarsit priviai mucenice calre Dumnezeu, cel ce poate mantui, pre cei ce cred cu tof sufletul intru el, prea ldudate. A Nascitoarei Din tine ne-a rasdrit noua Soarele cel neapus, ceea ce esti fara prihana, cu straluciri luminatoare luminand lumea cea biruita de intunerec, care era la pierzare de inselaciunea yrijmasului, prea slanti Fe- cioarad mireasa lui Dumnezeu. Alt Canon, Irmos Cela ce intaresti tunetul Nesuferind a veded focul insel&ciunii valvyaind sfinte, ca raynitorul llie infruntand pre cel faridelege, ziceai: Nu este all Dumnezeu, ca Dum- nezeul nostru Pocul Cuvantului carele a yenit sé puie in toata lumea fericite, alingandu-se de sufle-——s a IN TRE! ZILE tul fdu, nu te lisa nici cum a rabda, si cu fierbinfeala_ stri- gai: Hristos este intarirea mea. Seva... Arsienduen feluri de munci tiranul, a socotit ci doari va infricosa sufletul t{u cel nein- fricosat, gandilorule de Dum- nezeu, iara tu strigai cu tarie: Hristos este intarirea mea. $i acum, a Nascatoarei Wecandicte proorocul munte inalt, avand varful_ mai inalt decat tofi muni, decat cetele ingeresti, zicea, ci va naste Fecioar& mai pre sus de fire. CONDAG, glasul al 2-lea Podobie: Céutand cele de sus ate dumnezeesti de taind le-ai invajat infelepte cu cinste, jertfa primila ai fost de Dum- nezeu fericile. Ca paharul lui Hristos ai baut cu marire sfinte Achepsima, cu cei impreuna p&timitori cu fine, rugdndu-te neincetal pentru noi tofi. 1c os. [hima mea cea uscald de multe greseli, lisuse Atotpu- ternice, cu ploile bunatafii tale, arali-o de road& aducaloare prin faple bune; si da_lumi- nare cunostinfei gandului meu, ca si laud bucuréndu-ma, pre LILIES PLL EDL AAD AAPL Saar 30 lerarhul si de chinuri purtato- rul Achepsima cel mare, im- preund cu Aitala viteazul, si cu losif prea fericitul, C& intra tine nadajduindu-se, spre feluri de munci barbateste au indraz- nit. Pentru aceasta dau celor bolnavi tam&duiri, ca cei ce au luat Dar, rugandu-se nein- cefat pentru noi tofi, Sedeaina mucenicilor, glasul a! 8-ica | Podobie: osif viteazul luptitor, A- chepsima pierzétorul inse- laciunii, si Aitala. maritul pati- | milor cel nebiruit, stelele cele luminoase ale credinfei, si se laude astazi intru cantari, cu adevarat dupre yrednicie, Ca acestia au intunecat ingelaciu- nea Persilor, neslujind soare- lui, nici inchinandu-se focului, catre cari cu credin{a sa stri- gam: Rugali-va lui Hristos Dumnezeu sa dea iertare gre- selilor, celor ce cu dragoste praznuese sfanla pomenirea voastra. Pre injelepciunes gi... Slava, a sfantului Gheorghie. iind intrarmat cu semnul Crucii, cu acela ai surpat toata puterea tiranilor barbaleste, ca un luptator pentru credin{a, si cununile biruinfei ai luat dela Dumnezeu. lara acum prin cinslitele moastele tale, le vin- | deci de trei ori fericite, toatepatimile sufletelor si ale trupu- rilor, tuturor celor ce aleargd la tine cu credinfa si cu dra- goste, pururea pomenile birui- torule Gheorghie; roaga-te lui Hristos Dumnezeu, iertare de greseli si daruiasca, celor ce praznuese cu dragosle sfanti pomenirea ta. $i acum, a Nésedtoarei [yauda de mulfumité dupre datorie aduc fie, St§pand, ca vaduva aceea doi fileri, pentru toate darurile tale. C& tu te-ai aratat acoperamant si ajutor, scofandu-mi totdeauna din ispife si din searbe. Pentru a- ceea ca din mijlocul cuptoru- lui celui cu vapaie, izbavin- du-ma de cei ce ma necajesc, _ strig cétre tine din inima: Nas- | catoare de Dumnezeu aju- té-mi, rugandu-te Fiului tau si Dumnezeu, iertare de greseli s& mi se dea, ca pre line te am nadejde eu nevrednicul robul tau. Peasna 4-s, Irmos Munte umbrit cu Darul u cuvintele dumnezeestei C amostnte tare ai biruit pre vrajmasii cei biruifi de _ intunerecul necunostinfei, infe- lepte Achepsima, nespaiman- _ tandu-te de chinurile cele ce se aduceau de dansii dumnezees- cului tau trup fericite. foc cei ce se inchinau focului, sa-i aduci cinsle lui. Jara tu fiind cu gandul infierbantat de dra- gostea lui Dumnezeu, de tot te-ai lepidat a sluji focului, luand mangéere, care te intaria pre tine losife. nd plin de dumnezeestile ape ale Duhului Aitala, ai sca- pat de apele cele turbure si amare ale necredinfei; si in curgerile sangiurilor tale celor varsale, ai innecat pre yrajma- sii cei nevazuli. A Niascitoarei Podoaba sfinfita te-ai aratat sfintilor mucenici Fecioara cu adevarat, si scApare credincio- silor, zid si infdrire, si mantuire desavarsit. Pentru aceea cu mare glas te marim. Alt Canon, trmos: zit-am Dumnezeule auzul tiv. A S dai tuturor ludatorilor lai maritul si cinstitul tau ajutor, si sprijineala, prea fericite Gheorghie, ca unul ce ai in- draznit catre Domnul. Avand putere nebiruils, da- fie dela Hristos Dumne- zeu, risipeste degrab navali- 4 : vrajmasilor, cu rugaciunile ale,‘Slava... De toate parfile ma cuprinde noaptea supararilor, si neince- tat ma impinge citre prapastia patimilor Gheorghie. Ci apu- cand inainte mantueste-ma, Si acum, a Nascdtoarei Numai tu ai avut in pante- cele fu, pre cel ce cuprinde toata lumea. Numai tu ainascut pre cel ce se infelege cu necu- prindere de minte, Nascatoare de Dumnezeu Preacurali. Peasna 5-a, Irmos Cela ce ai luminat... ericifi_ v'afi ar&tat, ca afi F propoveduit pre Cuvantul cel fericit in priveliste cu barbafie, pururea pomenitilor, pre cel ce vau impreunat cu cetele fericitilor, cdci ati biruil prea laudat. Turnuri neclatite vali aratat credintei, mestesugurile vraj- masului cu totul pierzdndu-le, losife dumnezeescule, Achep- sima sfinfife tdinuitorule si Ai- tala prea sfintite. Sfaramandu-se de batai tru- purile mucenicilor, au sfara- mat puterea cea neputincioasa a nedumnezeirii, si a arafat foarte bine dragostea sutletu- lui cea tare calre Stépanul si Domnul. EESTI APPR PDD DP DPE PPPOE D PEDAL DLA AOI S ID ___IN TRE! ZILE | A Nascatoarei Cet ce fe-a pazit Fecioard nestricala ca mai ‘nainte de na- stere, pre fine cea fara de pri- hana, salasluindu-se in pante- cele 8u mai pre sus de fire a iesit Dumnezeu si om, indum- nezeind firea, carea o a lual pentru bunatalea sa. Alt Canon, Irmos Rasare-mi mie Doamne Bruit-ai fabara cea neim- blanzité a dracilor, mucenice, slujindu-te cu arma Crucii, ca, cu o dumnezeeasca sulifi, cu carea ai patruns si ai surpat la pamant, pre mai marii ostilor cei intunecafti. Cu puterea Atolfiilorului in- tarindu-te Gheorghie, si cu pur- tarea de griji, ceea ce ocarmu- este toate povafuindu-te, ai tuit luntrea sufletului nebiruit& de valuri, catre limanul vi ma stra- mufi de calre dragostea Hi stosului meu cu momele? zi- ceai facitorului de rele sfinte, ca si cum ai fierbe o piatra, si ca si cum ai scrie pre apa ma- rii, si ai sagela Cerul. $i acum, a Nas Surpa pre ereticii cei man dri, cari fara de mil& navalesecatre poporul cel drept ma ceea ce esti fara de prihana. C& ai putere intocmai cu voirea, ca o Maica a lui Dumnezeu. Peasna 6-2, Irmos Inconjuratucne-au pre noi nalfandu-se tare valurile mun- cilor, nu au acoperit barba- voastra si buna farie, infe- leptitilor. Ca cu dumnezeeasca carmuire afi ajuns la limanul cel lin al mantuirii veselindu-va. Cu piciturile sfintitelor voa- stre sangiuri sfinfilor, rosin- du-va dumnezeeasca haina feri- cililor, si cu cuviinta imbracan- du-va intr'insa, imparalifi impre- una culmparatul cel nemuritor. umosi v'afi facul cu po- doabele nevointelor, si impre- und afi mers inlduntru in camara cea de mire sfinfilor; indumnezeindu-va luminal, vali aratat fii dupre Dar cu toata lauda, ai Tatalui luminilor, cei ce suntefi vrednici de minuni. A NiscBtoarei Omoritu-s'a vrijmasul cu nasterea la, cea purtdtoare de viata, Fecioara curala, si a in- viat Adam, fiind omorit de de- mult din neascultare, gustand din pom. Pentru aceea te laud si fe fericeste pre tine, ceea ce esti cu totul fara prihanad. NOEMVRI Alt Canon, irmos Viforul gandurilor. Trupul fu dandu-l la chi- nuri, sufletul Lai pazit fara de vatimare, de Dumnezeu feri- cite, ajutorul cel de sus avan- du-l paz& purtaitoare de grija fntru razboaie Gheorghie. Milostiy #& pre Stapanul tot- deauna cu rugaciunile tale, ce- lor ce savarsese cu dragoste pomenirea fa, si pazeste-i ne- yatimati de viforul vrajmasilor celor vazuli si celor nevazuli. Slava. Nintile cele de sus s’au mi- ral vazand b&rbatia ta, in ce chip cu arme de aproape lup- fandu-te, ai biruit pre vrajmasul cel fara de trup, pre cel ce o- dinioara a lovil pre incepatorii neamului in rai. T $i acum, a Néscdtoarei ut-ai haind mohortta Im- paratului tuturor, cu fesdtura cea negraila Preacuraté, prin buna voirea Tatélui, sia dum- nezeescului Duh, imbracandu-l cu frupul fu neschimbal si neamestecal. CONDAG, glasul Ap! al §. a. Doamnei obie Caitre folosinfa ta cea apa- ratoare si calda, alergand noi credinciosii, ne rugam ca sa ne__IN TRE! ZILE méntuim, nebiruile purtatorule de chinuri. Ci ca cela ce ai in- drazneala, mantueste-ne pre noi acum de toate primejdiile, si de raulafi, ca sa strigim: Bucu- ré-te mucenice Cheorghie. ICOS. Mare folositor te-ai arial pre pamant sluga Domnului si prielene! Ca pre poporul cel credincios cercetand, il mantu- esti pururea mdrile. Pentru a- ceasla cu credinfi si cu dra- goste strigam calre tine, mull palimitorule: Bucura-te, prin carele se lumineaza lumea. Bu- cura-le, prin carele oastea se straluceste. Bucurd-le, scapa- rea credinciosilor celor robifi. Bucura-te, grabnicd folosirea celor legali. Bucura-le, inal mea celor ce din credin{a alearga la tine cu caldura. Bu- cura-te, bogalia celor ce te iu- besc pre tine si fntru necaz veselia. Bucuré-te, c& esti zid Imparatului, Bucura-le, ca dai biruin{& intru razboaie. Bucura- fe steaua, care luminezi pre cei ce umbli pre ape. Bucura-te, dezlegatorul a toaté dosadirea. Bucura-te, la carele tot credin- ciosul alearg’. Bucurd-te, prin carele se laud’ Ziditorul. Bu- cura-te, mucenice Gheorghie. ‘i jenirea stir Intru aceast Jund in zile, pomenire {ilor muceniei, Achepsima, losit si Aitala, il omoara prin bit lard pe prietenii Tui Achepsima, cu improgcé. rile pietrilor. Ne a Pre Achepsima ia a trea ai eu. tol batut, — lard pre impreuna nevoitorii tui a impreuna nevoitorit Jui cu pietre ica Improgcat, , Acestia au fost pre vremea lui Sa- vorie imparatul Pergilor gi al Ini Con+ stantin cel mare ce imparati reste: Romani. Deci eri sfantul Achepsima e- piscop la Anita, find batran de optzeci de ani. Deci prinzindu-i au statut de fafa la intrebare, tnaintea lui Andrahoshar stolnicului celui mare, Si indata sfantul Achepsima, a fost batut cu befe de tran- dafir. Iara pre siantul Iosif |-a pus de La batut atat de mult, ct i s'a risipit car nea pana Ja oase si |-a bagat la tnchi- soare legat. lard pre stantu Aitala legén- du-l de maini si de picioare pe sub genunchi ghemuit, il batura pind s’a des- nodat de prin incheeturi, gi ba bagat in temaité. Dupa acestea, aduetind iardg pre sfintul Achep: a fost batut de treizeci de ostasi, pana s'a dat sufletul. Tara pre losif spinzurindu-l cu capul in jos, il ucisera cu pietre. Pre Aitala, tin zindu-l si batandu-| patrozeci de ostasi, lau spanzurat si pre el cu capul tn jos, si aga s'a dat siargitul sau in mainile lui Dumnezeu. Intru aceasta zi, innoirile bisericii slantului felui mucenic Gheorghie cet din Lida, adiek ‘ageznren sfintelor sale moaste intr'inse Sti: FAptura acum eu bucurie cinsteste mucenice, . . Punerea moagtelor tale si tnnoirea cinstitei biserici. cest mare marturisitor al lui Het stos Gheorghie, ert pe vremea loi Dioclitian, din tata capadochian, iar& din maica palestinean ; gi do- bandind crestere minunata gi de fire buna find, si ridacina cinstita gi slanta, cacti parintii Ini din veci din stramosi erau impodobiti cu bunul neam, gi cu buna credinta, s'a facut prea viteaz si prea stralucit intra rézboaie. Pentru care s'a facut si de catre Dioclifian triban_vestit Numerie, tncepand atuncea sd fie de virst&. Si dupa aceea pentru barbafia luiLUNA NOEMVRIE cea covargitoare si Comit, tainuindu-se pana atuncea, si necunoscndu-se ca era crestin. Si implinind douazeci de ani ai varstei sale, a rémas orfan de tatal sau, lasdndu-si acela viata sa Intru luptele bunei cinstiri, lara sfantul purceztind ou maica-sa din Capadochia, au trecut in Palestina, dintru care eri ea; ca acolo avci multe Incrnri simulta mostenire. Deci fiindca s’a intimplat a mori i maica-sa intra acea vreme, iva ramas mult avufie si multd bogatie de lucruri, dintru care lund avere cu sinesi_ din destul, s’a dus la Dioclifian, poltind sa ia mai mare stapanire decit cea dintain. Dar vazdnd pre pagani avind atata por- nire asupra crestinilor si neputind a le vedea pre acestea, a hotdrAt intdiu, s4-gi imparfeasea la siraci averile sale, acelea care Je purtd cu sinesi, apoi si se ve- steasc pre sinesi inaintea lui Dioclitian c& este crestin, $i 1a tot statol si divanul ; care lucra La si facut in degrab. Deci imparfind averile cele co sinesi c&t mai degrab la siraci, si dnd libertate scla- vilor sii, gi féctind agezamant si randu- ala pentra averile cele ramase in Pa- Jestina, intru a treia zi a sfetului (cd faced sfat cu toti staptnitorii de prin toatd stap4nirea Romanilor, ca s& scoata din mijloc pre crestini). Atuncea a venit singur de sinesi in mijlocul divanului si al sfatului, fiindcd se afla atuncea acolo i Dioclifian. Deci propoveduind aratat pre Hristos Dumnezeu gi Fiu al Ini Dum- nezeu, §'a aratat la iveala buna credinta sa. Pentru aceasta prinzandu-se, sa dat la toate felurile de nemasurate munei. Ca s’a Impuns cu sulifa In pantece. S'a pus pe o rout’, s'a batut cu vine de bou de multe ori, gi intr'o groaba plina de var s’a aruncat. Si pazit fiind nevatamat de toate prin Darul Ini Hristos, a tras cAtre credinga cea intru Hristos pre imparateasa Alexandra femeea lui Dioclitian si afara de dansa gi pre oare carele Glicherie, si pre al- tul cu numele Atanasie, pentru ca a Inviat pre unul din mortii cei de demult, si pre un bou a celuilalt |-a inviefuit, si nenuma- rata multime de oameni a adus la cre- dinfa lui Hristos Dumnezeu, facind multe minuni numai,fen chemarea lui Lcistos. Deci facdnd el acestea, a fost Inchis ta temnita prin porunca tui Dioclitian legat cu lanfuri de fier. Si intra acea noapte i s'a aratat Ini in videnie Hristos, bine vestindu-i bunatatile cele ce il ag teapta pre dansul. Si desteptandu-se, a multamit foarte lui Dumnezeu, si a rugat pre pazitorul temoifei, ca sa libereze pre slojitorul cel obisnuit lui sa vie la dansul, $i lacand pazitorul temnitei dupre voia Jui, a intrat robul, caci sta acolo afara de temnita, care a aratat si scrisorile cele aducatoare aminte ale sidatului cu tot felul de sargnints, Deci vazind pre stapannl s&u in legaturi, $i inchindndu-se Joi zcea jos plangand. lard slantul rid: candu-l pre el, fl indemna st fie cu inima buna. Dupa aceea i-a aratat Ini si vede- nia, si ldnga aceastea i-a si poruncit cu Ge-adinsul, ca dup’ moartea sa, sé ia trupul Ini, gi diata pre care o avea facuta mai 'nainte de a fi prins, si sé-1 ducd Ja casa patrie) sale care era ta Palestina, si sd se teama de Domnezeu, si sano lipseasea de a nu face vreuna din cate sunt scrise acolo in diata. Si fiindca si el i s'a fagaduit gi s'a tnvoit a face cu lucrul toate acelea cite i-a poruncit, a luat binecuvintare gi iertare gi s'a dus dela sfantul. lara a doua 2i adus find sfantul iaras la intrebare si neplecndu-se 2 jertli lui Apolon, ci mai virtos 2dro- bind cu rogiciunea gi ca niste praf zdru- micand idolii care erau in capigte, i s'a taiat capul. Iara robul Iui accla Inand prea cinstit trupul sfAntului imprevna cu diata lui, s’a dus in Palestina; unde tm- preund cu alti crestini cu multa cinste si evlavie sfantul acela si mucenicescul trup La Ingropat. Si a savargit ca un rob bine cunoseator si mulfamitor, si pre celelalte toate cate ji eran poruncite de sintul Dupa aceasta n'a trecut mult& vreme sia stralucit buna eredint& si luaad fm- paratia deapururea pomenitul si_ marele imparat si intocmai cu apostolii Constan- tin gi afland vreme sloboda accia cari iubean buna enviinfa si pre mucenicul, i-au zidit biserica slantului prea vesela gi prea frumoasa in Lida gi ridictnd gi mult patimitul si slantul acela trup al mucenicului din locul acela nevederat in-tra carele zacea si aducdndu-] ; 2 La pus acolo la aratare, pre cel vrednic de malta lumina si de mai multa aratare. Si prin- tr'insul a facut inoire bisericii aceea, care erd atuncea din nou zidita de dansii, find atuncea in trei zile ale lunii Ini Noem- vrie, De unde izvorase izvoare deapuru- Fea curgatoare si daruri de minuni ace- lora cari se inchina Ini cu credinga. Ca Dumnezeu prea méreste pre cei ce il prea maresc pre dansul. Deci de atun- cea a luat biserica Ini Dumnezeu in fie- carele an iotru aceeasi zi, a praznui adu- cerea moastelor stantului mucenic, inten slava si lauda lui Hristos adevaratului Damnezeului nostru si a insug marelui mirturisitor Gheorghie. Intru aceasti zi, pomenirea prea cuviosului Parintelui nostru Achepsima, Stih: Cu infrinarea gi cu ostenelcle pre sine s'a topit, Achepsima gi unde nu sunt ostenele s'a mutet. PlcestavertVparnemes il) Teedons cel mare, la anul trei sute optzeci gi doi si fachizandu-se pre sine intr’un loc sapat, acolo a petrecut sasezeci de ani fara sa-1 vada cineva, si fara s4 vorbeascd cn vreun om, Ci tntorcindy si mintea sa catre inima sa, privet ganditor pre Dum- nezeu si dela el primed toata mangterca. Tara locul acela na era sdpat drept, ci era alcatuit piezig, gi cu Intorsaturi pre- cum este clima viei, Mancarea sa era linte mujata cu apa. Si iesit de dona ori pe saptamana gi tsi lua apa ce era din destol, din izvorul ce eri acolo aproape, fara sa se vada de vreun om. Deci acesta factind multe minuni si vrednicia preofiei cu sila primindu-o, ta pace adanca s'a mutat catre Domnul. —Intru aceasti zi, preacuviosul parintele nostru $i mirturisitorul Teodor, episcopul Aghirei i Sfin{ii_mucenisi Sever, Androna, ‘Teodot gi Teodota, cari s'au savargit de sabie. Sti: ‘Tu te daruegti cetatii Aghirei dar, © Teodore dela Dumnezeul tuturor, ie gi femee impreuna mucenifi cu barbaji patimind, a i Cu cei patru ce s'au titint impreund até —_Intru aceastit 2’, preacuviasul parintele no- stru lie, cu pace s'a sévargit Stih: lie prin carul bunatifilor inaintand, ‘Sa apropiat de Cer ca alt lie fiind. |— Intra aceasta zi sabie s'au savargit Stih: be miinile ingelétoritor cei neschim= bati cu sufletele s'au Cel noud barhati gi ingel sfingii roud mucenici de Aciunea au risturnat, — Intra aceasta zi, sfintii douizeci gi opt de mueenici, in for s'au sivargit Sti: S& ard cu foc birbajii de dona ori inci gi de doud oti doi fiind, Cu cari impreun si ard oui cincimi si doua doimi. Intru aceasta zi, sfantul Ahemenid Persul ‘mérturisitorul Stih rind, Marirea parinteasc& si mundile este necrujand, Ahemenid pre Dumnezeu Cuvantul do- Bicnena x statut pe vremea lui Iedigherd fin! Ini Gororan imparatul Per- silor si pe vremea lui Teodosie cel Imparatul Romanilor in anii patra sute zece, barbat minunat, fiu domnitorslui cetatii. Acesta lasind credinta tatane-sav, a crezut in Hristos; de care afland im- paratul, mult s'a nevoit, ca sa-l intoarca la credinga Ini cea dintai; gi findca n'a putut, ka golit pre el de bogatia ce ave’, de hainele ce purtt si de cinurile ce-| impodobia; si a poruncit ca gol sal traga camilele oastei sale avand numai © incingere preste mijloc. Iara dupa ce a trecut multe zile, s'a plecat imparatol din camara sia vazut pre prea bunul acela barbat, c& se arded de soare gi eri plin de mult praf. Deci s'a adus aminte de stralucirea gi slava, ce avet dela tatal sau gi a poruncit sa vie sa imbrace cAmase. Apoi socotind ca s'a muiat din aspra viefuire cea din nainte si de rusinea ce a sulerit, i-a zis lui Acum poate te-ai mai gAndit, leapada pre fial teslarului, adica pre Hristos. Tara sfantul umplandu-se de ravna a. sfasiat camasa cel imbricase si aruncdndu-o pre ea Imparatului a zis: Daca tu socotesti pentru céimaga aceasta, si-mi las eu evla- via mea, aibi-o pre ea impreund cu ne- fiind, eames48 - LUNA NOEMVRIE credinfa ta. Aceasté Indrazneald vazan- du-o imparatul I-a gonit pre el gol din palat. Deci acesta cu temere de Dumne- zeu si cu eviavie petrecandu-si viata, in pace a adormit de trei ori tericital si a Juat cununa marturisirii. Pentru ale lor sfinte rngacivni, Doamne miluegte-ne si ne mantueste pre noi, Amin Paasna 7-2, Irmos Pre tine Naseitosre de Dumnezeu tralucind din pamantul per- S sese, ca niste stele lumi- noase, losif si Aitala, cu stralucirile patimilor au luminat lumea, cu buna credin{a_ stri- gand: Dumnezeul cel prea lau dat al parinfilor si prea slavit. Ci multe ostenele ali ca- stigat viea{a fara de osteneala, mucenici ai lui Hristos. Pen- iru aceea cu rugaciunile voa- stre, usurali toaté osteneala, si supararea fofdeauna, dela cei ce strigd prea laudafilo Dumnezeul parin{ilor cel 1A- udat si prea slavit. Pye Achepsima cel prea sfinfit si pre minunatul Iosif si pre marele Aitala, pre sfin- i mucenici, cu cuvinte sfin- ite acum sa-i laudam, strigand: Dumnezeul parinfilor cel 1a- udat si prea slavit. A Nascitoarei: Dp rinezceasen podoaba a ierarhilor si cununa_ patimi- forilor celor cu bund lauda, | te-ai facut cu adevarat Prea- curata si intarire celor ce can- t§ totdeauna: Dumnezeul pa- rinfilor cel léudat si prea slavil. Alt Canon, Irmos: Cel ce ai mantuit pre tireri.. Dorina numai de cele in- jelegaloare fericite si veselin- du-te numai de bunalafile cele nadajduite, cele de acum le-ai socotif ca un vis, strigand: Prea ldudate Dumnezeul pa- rin{ilor, bine esti cuvantat. P scandu-ti gandul stapan patimilor, marite, precum este legea lui Dumnezeu cea prea buna la toata zidirea, a birul cele mai bune, pre miscarile celor mai rele, cu Darul cel dumnezeesc. Stava. O cat este de fierbinte ci- fre Dumnezeu dragostea ta prea fericite, cum ai socolil avufia ca o [ardna, strigand: Nu am socolit a fi toala lumea yrednica de potriva dragostei St&panului tuturor, macar de ar fieaur. $i acum, a Niscitosrei Peecioara Maica lui Du- mnezeu, sfirama semeliile vrajmasilor, si sfaturile celor fara de credinfa, supune-le celor bine credinciosi, si cor- pet IRAP LEEDS DRE DDE L DEL PD ALLEL DLLnul drept credincio: lor, inal- fandu-l cu laudele Vitejiei. Peasna 8, Irmos In cuptor coconii Iui Israil. iind socolifi inaintea vraj- masilor, ca niste urifi prea infelepfilor, vi mutafi din loc in loc, pentru ispita a mul- tor batai, strigand: Toate Ju- crurile Domnului pre Domnul laudafi-l si-] prea indlfafi intra loli vecii, Pe frupul gol luadnd voi rane, afi ranit pre vrajmasul cel fara de trup prea |duda- filor cu sulita rabdarii, can- land: Toate lucrurile Domnu- lui pre Domnul laudali si-l prea inal{afi intru tofi vecii. Pina ucisi cu pietre, ca o- dinioara cel intaiu intre muce- nici, nu vafi lepddat de piatra cea cu adevaral nesfarémata Hristos, cei ce suntefi cu nu- me mare, canténd: Toate lu- crurile Domnului pre Domnul léudafi si-l prea inalfali intru toti vecii. ¢. pre o unime dupre fire neamestecata, iar dupre fele Treime, sa slivim pre Tatal cel mai ‘nainte de veci fara de incepul, pre [iul si, pre sfantul Duh, céntind: Toate lucrurile Domnului pre Dom- EL ZILE. nul laudafi-l sil prea inalfafi intru foli vecii. A Nascatoarei: Verse le-a_ vazut odinioar’ scara Fecioar’, prin care cel mai pre sus de fiinfa s'a po- gorit pre pamant, iar& pre noi ne-a suit catre inillime. Pre acesta neincetat il ldudim Nascatoare de Dumnezeu sil prea inalfam -intru tofi- vecii. Alt Canon, trmos Pamantul gi toate cele. Cu foiagul cuvintelor tale celor sfinfite ai infrant mul- limea dracilor, si ai izbavit furma credinciosilor de. stri- caciunea lor, cari cantau lui Hristos: Binecuvantali toate lucrurile Domnului pre Dom- nul si-l prea inallali intru tofi vecii. Tintin Andu-fi ochiul la Cer, | lia rasaril fie lumina de dimi- | neafa, cum a fagaduit Du- mnezeu; ca inca rugandu-te tu, a venit strigandu-ti: Venitu-li- | am fie intru ajutor nu te teme, leapad& toaté frica, imbarba- feaza-te in veci. Binecuvaatim pre Tatil. Navatirea fa o a aratat Hri- stos infricosaté viclenilor, si trufasilor ostasi, ca miaestriile acestora le-ai sfaramat ca 048 LUNA NOEMVRIE fesatura de paianjeni Gheor- ghie, strigand: Pre tine bine te cuvintez Hristoase in veci. $i acum, a erie cea fara de stare, si stricaciunea mor le-au stricat nasterea ta, Curala, si a dat tuturor oamenilor viafa, celor ce-I laud’ pre el ca pre un Dumnezeu al tuturor si Domn, si-l prea inalfa intru tofi vecii. scitoarei Peasna 9, Irmos Chipul nagterii tale a niste suisuri si scari, suindu-vé pre voi catre Cer, s’au aratat mulfimile pietrilor, fericite losife si Aitala prea marifilor, prin care omo- rindu-va, Vali invrednicit ne- muririi prea laudatilor. Sx stim cinstind cu buna eredin{a, pre dumnezeescul sfintitul mucenic Achepsima, pre prea alesul de cele sfi lucratori losif si pre slujitorul tainelor lui Hristos, pre marele Aitala, pre slugile lui Dumne- zeu cele cu buna lauda. Accum fiind salasluifi aproa- pe de Dumnezeu, si invredni- cindu-va de lumina negriilad, si unindu-va cu cetele ingeresti, si fiind impreuna cu ostile muce- nicilor, cu acestia purtatorilor de chinuri impreund rugafi-va fotdeauna pentru noi. A Niscltoarai Taina cea infricosatla a nas- ferii tale, nu poate nici cum limba s4 o spue, ca ai intrupat pre Domnul Cerului si a foata vidirea, saracindu-se cu trup, Maica Fecioara curata, pentru aceea cu un glas impreund te slivim. Alt Canon, Irmos. Nasterea ta nestricata. I muntele muceniei fe-ai suil, si cunund ai luat din mana Domnului purtatorule de cl nuri; ci acesta este Darul mu- cenicilor, pentru aceea fofi du- pre vrednicie te marim. Disvare de pacate daruesti, si boalele trupului le gonesti departe purtatorule de chinuri, si cu totul ma faci deplin, pen- fru aceea cu dragoste imbrafi- sez chipul tau. Siavi. Ca unul ce te porfi in ce- ruri patimitorule, si stai inaintea scaunului Imparatului tuluror, trimile catre mine raza cea de lumina, care risipeste norul pa- catelor, cela ce cu dragoste am alcaluil fie cantare. $i acum a Niscitoarei | cel intocmai la chip, ca-rele s'a nascut mai ’nainte de yeci din Tat&l cel nenascut, si iards in vremile cele mai de pre urmé prin Duhul sfant viind din Fecioara, sracindu-se cu trupul, a indumnezeil omenirea. SVETILNA sfantului Gheorghie. Podobie: Femei auzi Tats iarés trage calre sine, praznuirea fa cea marifé pur- fatorule de nevointa, mulfimile iubitorilor de Hristos, vrand a face bine dupre obiceiu, vred- nicule de laud& Gheorghie de Dumnezeu cinstite, viteazule mucenice al Domnului, pierza- forule al dracilor. Alta Podobie: Cu ucenicii si, a un soare a stralucit in toate marginile pamantului, prea cinstité punerea maritelor tale moaste, Gheorghie purtd- torule de nevoin{a; pentru < ceasti deslegare de grese da-ne noua robilor tai, ostasule al Domnului, celor ce savarsim strélucité si purtatoare de lu- mind pomenirea ta, cu canta de Dumnezeu primite, prea fe- ricite mucenice. Slav Maritu Achepsima, losif vi- feazul si Aitala infeleptul, cu pulerea lui Hristos au patimil, si surpand ratacirea Persilor, pA PLLA ARO LLDL PDIP A OOD se roaga pentru noi sfintei Tre- imi. Pre cari laudéndu-icu buna credinji, ca pre niste sfinfifi mucenici, préznuim luminat stralucita lor pomenire. Si acum, a Nascitoarei c pre o Maicé a Cuvan- | tului lui Dumnezeu, te ludim pre tine cu dragoste, intru can- lari de Dumnezeu insuflate, prea sfanté Fecioara, cei ce ne-am mantuit prin tine, ci, Dar sa ne dai noua robilor tai celor nevrednici, Nascadtoare de Dumnezeu, curatie, pace si lu- minare. C4 pofi cate voiesti Fecioara, ca una ce esti Sta- pana tuturor, lauda drept cre- dinciosilor. LA LAUDARI (Hvalite) lui Gheorghie, glasul al 4-lea. Podobie: Ca pre un viteaz... Pe paméantul cel lucrat a lui Hristos, pre viteazul intre mucenici, pre infeleptul Gheor- ghie s&-| l4udim, pre propo- yeduitorul adevarului, vifa cea pururea vie a viei, carea a 0- draslit roada vietii si a izvortt vinul bunei credinte, si veseleste pre cei ce savarsesc cu cre- din{i pomenirea lui cea de preste an. De doua ori Stihirile Ca pre o stea mult lumi- noas&, ca pre un soare ce lu- mineaza intru intunerec te stim pre tine, ca pre un margaritarde mult pref, ca pre o piatra luminoasa, ca pre un fiu al lei, ca pre un ajutor credincio- silor intru primejdii te laudam, sdvarsindu-fi pomenirea, purta- forule de biruinfi Gheorghie. Dye mare inofand, pre cale umblénd, noaptea dormind pa- zeste-ma, priveghind fere- ste-ma, prea fericite Gheor- ghie, si ma invredniceste a face yoia Domnului, ca sa aflu la ziua judecdfii deslegare celor ce am facut in viala, eu carele alerg la acoperemantul tau. Slovi, glasul sl 4-tea Dmantal rabdarii cel infe- legitor, duhovniceste s&-l lau- dam frafilor, pre méritul mu- cenic Gheorghie, pre carele ca pre cel aprins cu dragostea pentru Hristos, primejdiile lau batut, si muncile l'au strujil, si feluri de chinuri i-au topit trupul cel din fire stricdcios. Ca a bi- ruit dorul pre fire, prin moarte indemnand pre doritorul, s& mearg§la doritul Hristos Dum- nezeu si Mantuitorul sufletelor noastre. $i acum, a Nascitoarei, Be toate primejdiile pa- zeste pre robii tai, binecuvan- taté Nascitoare de Dumnezeu, casa fe slivim pre tine na- dejdea sufletelor noastre. 50 ___LUNA NOEMVRIE SLAVOSLOVIA (Doxologhis) cea mare, Ecteniile gi Otpustul, Censul intai gi cel de- ‘sivirgit Otpust. LA LITURGHIE Fericirile din Canonal slantului Gheor- ghie, Peasna 3 a sia 6-a, pe 8. Prochimen, Apostol: Frafilor intaritioa ta Domnul.. Aliluia, Evanghelia dela Luca: Zisa Dom- | nul ucenicilor sai: Nemic nu este acoperit.. CHINONICUL Bucurati-va dreptii intro Domnul... a a ann, INTRU ACEASTX LUNA IN 4 ZILE Prea cuviostl pirintele nostra foanichie cel mare, gi sfingitii mucenici Nicandru episcopul Mirelor, i Ermeu preotul La Doamne strigat-am... Stihitile pe 6, ale Cu- vinsului 2, gi @le Mucenieilor 3, Stibirile Cu viosului, glasul al 4-lea, Podobie: Ca pre un viteaz. u sdgelile postirii ai ranit pre vrajmasul si tabe- rile lui le-ai pierdut. Pentru aceea ai luat darurile biruintei dela insus Hristos, carele te-a intaril pre tine cu tarie fericite. Pre carele roa- gal, s& mdntuiascd din stri- | caciune si de primejdii, pre cei ce sdyadrsese cu credinta pomenirea fa cea pururea cinslila. eeRN recente — : = IN PATRU ZILE Suindu-te la vederea cea mai inalté prea fericite, toate cele pamantesti si trecatoare, in trup fiind le-ai trecut cu vederea; si ai ales vieluirea faré de materie pre padmént, pururea fericite; pova{uindu-te cu dumnezeescul Duh, parinte, fe-ai facut povafuitor si in- dreptator si pild& sihastrilor laudat intru credinfa. b uminandu-te cu straluci- rile cele dumnezeesti ale da- rurilor Duhului, ganditorule de Dumnezeu loanichie, te-ai arétat luminator marginilor lumii; gonind durerile rauta- tilor si intunerecul patimilor cu rugdciunile tale; si tama- duind tot felul de boale, si scapand de primejdii, pre cei ce sdvarsese cu credin{a- po- menirea ta cea pururea fe- ricita. Alte Stihiri ale sfinfilor, glasul al 2-lea, Podobie: Cand de pre lemn. D n chemarea cea intocmai cu numele imbog&tindu-te, din purlarea de grijé a lui Dum- nezeu, o ai intarit pre aceasta cu fapte fericife, si o ai ade- verit. Ca, cu rabdarea fa ai biruit. adunarea_ vrajmasilor, si ceata varvarilor. Pentru a ceasta luand cununa bi uinfei, cu credinja ai strigat: Slava puterii tale celei nebiruite, iubitorule de oameni. Ale taméduirilor miruri cu bune mirezme, ne_ izyordsti noud astazi Nicandre, intru dumnezeeasca pomenirea ta, si gonesli infelepte ceafa scar- belor gi patimile cele trupesti, si umpli cu bogate daruri a- dunarea tuturor celor ce stri- ga lui Hristos: Tu esti mirul cel nedesertat, care prea mi- roseste, celor ce le lauda pre — tine. Ayana indrazneali catre Hristos, cel ce singur este slavit intru sfinjii sai, pre acela roaga-| cuvioase Nicandre, | pentru cei ce savarsesc cu dragoste pomenirea ta, si la- uda isprivile tale, ca sa ne facem p§rtasi bunatafilor ce- lor negraite, si slavei celei nestricacioase cu rugaciunile ale. Slava, ginsul al 24ea, S avarsind calea cea siha- streascd cu cuget barbatesc, ai trecut nevoinfa bunatafilor cu osardie, omorand salbata- cirea patimilor, si ai pazit pre cel dupre chip nevatamat, si facandu-te pazitor cdmarei Duhului, ai vazut mai ’nainte cele de departe, ca si cand ar fide fafa, si te-ai aratat facator de minuni, purtatorule deLUNA NOEMVRIE Dumnezeu parintele nostru loanichie; si stai inaintea sca- unului celui dumnezeese, si te rogi neincetat, sé se méantu- iasca sufletele noastre. $i acum, a Niscdtoarei Podobie Cand de pre lemn... Als scdpare cu farie, de putere, si zid nebiruit cu adevarat nu avem, fara numai pre tine, Preacurata; si catre fine scdpém si fie slrigam: Stapané, ajule-ne, sa nu perim. Arata catre noi Darul tau, si avufia puterii fale, si slava milostivirii tale. A Crucii, a Naseftoarei Matte dureri suferind intru raslignirea Fiului si Dumne- zeului tau Preacurala, suspi- nand lacrémai si strigai: Vai mie dulcele meu Fiu, cum mori fara dreplate, vrand sa méntuesti pre pdméantenii cei din Adam. Pentru aceea Prea- curaté Fecioara fie ne rugém cu credinja: Fa noua pre a- cela milostiy. STIHOAVNA. din Octoih, iar& de voiegti xi aceste stihir, glasul 1-iu Podobie: Ceea ce esti bucuria cetelor Ca frumsefea infranarii impodobindu-{i_ sufletul, te-ai logodit cu Darul curafii_ inte- lepfeste, si nascand fiu buna- tatile, loanichie cuvioase, ai intrat in cdmara lui Hristos, ca un mire prea frumos. Stih: Fericit barbatul carele se teme Domnul, idicat fiind in muntele pust- niciei_ cel ganditor, ca Moisi acela, ai intrat in norul dumne zeestii nepalimiri; si inva{an- due duhoyniceste cele mai dumnezeesti, legiuesti, si inveti si povaluesti, catre paméantul viefii cel imbunataiit. Stih: Dreptul ca finicul va inflori,. Stea de Dumnezeu lumi: nala, pre tine te cunoasiem, Pa- rinte care stralucesti lumea, cu ganditoarele raze si pierzi intu- nerecul relelor turburari cei dracesti; pentru aceasta cu cre- din{aé praznuim fericite, pome- nirea la cea purtdtoare de lumina. Slav, glasul al 6-lea: Riénindu-ise cugetul de dragostea lui Hristos, te-ai suit in munte inalt, Ioanichie, si ai luat multe feluri de daruri, a tamadui boalele celor ce laudai cu dragoste Dumnezeeaseca a- dormirea fa. $i acum, Podobie: T Nascitoare! sti. Nédejden ¢: curafia gandului de de- parte a spus Isaia, ca vei si nasti Fecioara pre facatorul lu- mii. O cinstiti si Preacurataé!Ca numai tu te-ai arditat din veac cu fotul fara prihan&. Pen- tru aceea ma rog fie, curala inima mea cea spurcala, si ma fa pre mine partas dumneze- eslii straluciri a Fiului tiu Fe- cioard, si stdrii deadreapta lui, cand va sedea sa judece toats lumea, precum este seris. A Crucii, a Nascatoarei, asemenea Judecstorii lui Israil Fiule, cu judecaté de moarte aduca- toare a te judeca te-au osandit, ca pre un vinovat puindu-te inaintea divanului, pre tine cel ce judeci viii si mori, Mantui- torule, si inaintea lui Pilat te-au pus, $i spre pierzare fe-au ju- decat cAlc&torii de lege, vai mai ‘nainte de alegerea judeca- , Si Vazandu-te ma rane si impreuna ma pedepsese, Doamne. Pentru aceasta mai bine voiesc a muri decal a fi vie intru suspinuri, Nascatoarea de Dumnezeu a strigaf, unule mult milostive. Troparul Cuviosului, glasul al S-lea 2 curgerile lacramilor tale... Slavé a mucenicului, glasul al 4-lea Mucenicul tau Doamne Nicandrn $i acum, a Nascdtoa Cauld-te 16 sfargitul cari LA UTRENIE CANOANELE Din Octoih, unui ew Irmosul pe 6, qi ale sfintilor 2 pe 8, CANONUL Cuviosului, Al clruia acrostih la Greci este acesta Te voiu luda pre tine urmatorul. Mergato- tului inainte. a Facerea jui Iosif, Peasna I-a, glasul al 4-len, Irmos eschide-voiu gura mea, si »se va umpled de Duh, »Si cuvant voiu raspunde »lmparatesei maicii, si ma yoiu arafé luminat praznuind, si »Voiu canta minunile ei bucu- »randu-ma*. Pine luminat cu lumina Da- rului, Cuvioase, lumineaza pre cei ce praznuesc cu credinfa pomenirea fa, si cu rugaciunile tale scoate-i din intunerecul pa- calelor, loanichie. Catstorit-ni neabatul, pre calea care duce calre cetatea cereasca loanichie, ca te“a po- vafuit Duhul sfant, carele s’a odihnit intru inima ta. Pivatai smerire, care inalfa loanichie, pentru aceea ne ru- gam stiveste-te spre smerirea noastra Cuvioase, si usureazi toate durerile inimilor noastre. A Nas: Gientes celor cazuli, si rei| intarirea celor ce stau, esti cea cu fotul fara prihand. Pentru aceea ma rog fie, indrepteaza gandul meu cel c&zut prin pacat, ca sa te slavesc Stapana. Alt CANON al mucenicilor. Peasna I-a, glasul al 4-lea, Irmos Getele Israilitenesti raznic cinstif al cinstifilor p palimitori, pomenire sfin- {ita a sfinfilor mucenici sa- varsind astazi, prea sfinfité Bi- serica lui Hristos, cu cantari sfinfite si infrumusefeaza, lau- dandu-i pre dansii. Fina uns cu ungere cinstita a preofii lerarhe Nicandre, prin credinfa o ai facut mai cinstité cu vopselele cele din sangiurile fale, strigand cu ye- selie: SA cantam Dumnezeului nostru ca s’a prea slavit. Stavt Trecand calea mucenii, si intru aceasta aevea araland ye- selia cea adevarata, v'afi imbo- gatit cu Darul minunilor, si cu daruiri ceresti, mucenicilor cu un glas strigand: S& cantim Dumnezeului nostru ca s'a prea slavit. Si acum, a Nascitoarei Cul necuprins cu scrisul in sdénurile Talalui, se cuprinde cu trupul in sanurile Maicii sale Hristos, pazindu-o pre dansa LUNA NOEMV! | dupa nastere adevirati Fe- cioara, mai pre sus de gand. C@ruia cu un glas strigim: S& céntim Dumnezeului nostru, ca s'a preaslavit. Peasna 3-8, Irmos: re ai {ai cantareli, Nasca- p »toare de Dumnezeu, »ceea ce esti izvor viu si »indestulat, cari s'au impreunat »ceaté duhovniceasca in- »fareste-i, si intru. dumnezeea- »sc& slava ta, cununilor maririi »invredniceste-i*. Gi intelepciune ai schimbat cele trecatoare cu cele stata- toare, luandu-{i Crucea ta loa- nichie, si te-ai osebit departan- du-te in munfi neumblafi, ca marele Tlie. satires a doi parinfi, tia aralal fie calea cea foarte do- rita, carea 0 ai aflat fiind as cuns intru mulfi ani in munti, luminandu-le cu Dar prooro- cesc fericite. Pind clatiti de multe feluri de patimi, cu credin{a alergim la acoperemantul tau loanichie, ca sd ne cercetezi pre noi pre toli, cu mijlocirile tale cele sfinte, rugand pre iubitorul de oameni. A Nasedtoare Co picaturile milei tale, Fe-cioara, stinge cirbunii_ pacate- lor mele de Dumnezeu daruitd, si aprinde sfesnicul inimii mele cel stins, ceea ce esli sfesnic de aur cu totul fara prihan’. Alt Canon, irmos Biserica cea stearpa Intinzand mrejile cuvintelor, ai vanal pre cei din r&tacire facand_minuni, si aducdéndu-i pre ei Dar de mult pref, celui ce a stralucit din Fecioara, Ni- candre. Vis foarte bine roditoare te-ai facut, din grédina lui Tit lu- minatorului Critenilor, care ne aduce struguri cuvantatori, din care ne izvoraste noua dulceafa de mantuire, Nicandre fericite. Slava Perens cu dumnezeescul Ermeu, ati ogorit cu plugul Crucii inimi intelenite intelep- tilor, sile-ali fAcut roditoare, Ni- candre, pentru aceea va feric $i acum, a NaseAtoarei Nici gand ingerese, nu poate {alcui nasterea ta cea mai pre sus de gand, ci ai zamislit in pantece pre Cuvantul gandului celui dintaiu, Preacurata, carele a intarit toate cu cuvantul. Irmosul Biserica cea slearpa a na- ,»scut din pagani, si adunarea »cea cu multi fii a slabit; mi- »nunatului Dumnezeului no- »Stru sé-i strigam: Sfant esti »Doamne". CONDAC, glasul al 4-lea, Podobie: Cel ce te-ai tat rin dumnezeeasca ungere a preofii cu adevaral, si prin sangele cel cu adevarat slinfit al mucenii, fiind stralucifi_ ma- rifilor, v’ati impreunat cu cetele ingerilor celor netrupesti bu- curandu-va: Pentru aceasta praznuim cinstité pomenirea voastra, rugdndu-va ca si se dea curafire tuturor, cu ruga- ciunile voastre sfintilor. Sedeaina, glosul al 8 toa r Jobie Pre Injelepciunea $i Cuvantul... Curstind jntunerecul patimi- lor, si ludnd lumina poruncilor lui Hristos cu adevarat te-ai stralucit cu post, si omorén- du-{i trupul, te-ai inviat pri Duh, calcdnd cursele vraj- masului fericife. Pentru aceea te-ai facut partas cu ingerii cei de sus {ara de trupuri, prin Da- rul Duhului, fericite loanichie: Roaga-te lui Hristos Dumnezeu ierlare greselilor si daruiasca, celor ce cu dragoste praznuesc sfant& pomenirea ta. Alt Sedealnd, glasul-al 3-l0a. ei tale. Podobie: De frumsetea feci Ves lia lumii cu osardie 0ai parasil, si ai urmat Stapaénu- lui fau, ranindu-fi-se sufletul de dumnezeeasca dragoste, loani- chie. Pentru aceasta si cupto- -rul patimilor |-ai stins, cu roua Duhului sfant prea fericite. Drept aceea dantuesti acum impreunad cu facandu-te vie ingerii, urmadtor acelora. Slavi, a sfantului, asemenea, Piind cu numirea_biruintii mucenice, ai biruit improtivi- rea barbatilor celor fara de Dumnezeu, siinchinaciunile lor le ai stins Nicandre, avand ne- voitor impreun& cu fine pre maritul Ermeu, si dimpreund cu el, ai ribdat toaté munca fericile; si acum mostenifi_ o- dihnele cele nemuriloare, ru- gandu-va si ne mantuim noi. Si acum, a N Toata viata mea a trecut intru multa lenevire, Preacurata, si acum m’am apropial, de vre- mea iesirii mele, si m& tem de vrajmasii mei. SA nu-mi peasca sufletul meu, si si ma frimité la adancimea periciunii. Ci milostiveste-te spre robul tau Fecioar’, si ma izbaveste de osanda lor, mireasd a lui Dumnezeu. soared A Crucii, 8 Nascdtoarei, asemenen Moarte de ocara indurate ai rabdat de bun& voie prin NOEMVRIE rastignire; pre carele vazén- du-fe ceea ce te-a nascut, Hri- stoase, se rania. Si rypandu-si inima se tanguia ca o Maica. Cu ale creia rug&ciuni pentru milostivirea milei tale, indura-te si mantueste lumea, cela ce ai ridicat p&catul lumii. Peasna 4, [mos umnezeescul sfat cel neur- »mat, al celui prea inalt, ,alintruparii tale celei din »Fecioara, proorocul Avya- ,cum infelegandu-l a. strigal: Slava puterii tale, Doamne“. Ajjungana la munfi prea inalli cu smerenia la, aismerit yarfurile dracilor cele inalte infeleple si ai facut vitejie im- protiva lor, lauda si intarirea sihastrilor, Intrarmandu-te cu frica lui Hristos ca cu o sabie cu doud ascufisuri, ai biruit cu infelege- re si cu simfire pre balaurul cel improtivitor, fericite, lu- dandu-te cu_ sfinfité biruin{a. [inerbantanaiete cu totul de dumnezeescul Duh, Pirinte, ai suferit gerul intru mulfi ani, vie- fuind in pustietafi si cdutand pre Domnul, carele te incdlzia pre tine, cu dumnezeescul Dar. De neputinfele noastre celeJN PATRU ZILE sufletesti find clatifi: Parinte, si cu credinfa cheméndu-te, acopere-ne cu rugaciunile tale cele catre Dumnezeu, ca, cu buna credinfa s& te cinstim. A Nascitoarei Pre tine curafitoarea oamie- nilor cu credin{a fe rog, si ma cucerese binecuvantala, f3-mi milostiv pre Judecdtorul Fiul téu, ca dupre datorie sa te maresc. Alt Canon, Irmos Cela ce gade in slava., Carli vaji_ ardtat Cuvan- fului purtandu-l pre dansul cu cugetul. Pentru aceea fiind le- gafi de cai si {arafi cu cum- plire, nu v’afi lepadat de el, nu Wafi biruit, grabindu-va ardtat catre cararea cea cereasca. Piind inchisi in temnife si legafi cu lanfuri, afi mantuit ce- tatea si poporul din legaturile rdtacirii, si i-afi legat cu lega- tura dragostei, celui ce s’a legat trupeste pentru noi din buna- tatea sa. Slava. Piind inchisi mucenicii, sla- viau pre Stipanul impreunaé cu ingerii, cei pururea laudati, hranindu-se cu pdine cereasca Pentru aceea nu se ingrijiau $i acum, a Nascitoarei Cel ce sade pre scaun inalt cu infricosare, facdndu-se prunc sade in bratele Maic indreptind chipul cel c&zut, si daruind indumnezeire celor din Adam. Peasna. 5, Irmos paimntatu-s’au toate de »dumnezeeasca slava ta: »ca lu Fecioara neisp »de nunté, ai avut in pantece »pre Dumnezeu cel preste toa- ,le, si ai niscut Fiu pre cel fara ,de ani, tuturor celorce te lau- »da pre tine pace daruindu-le“. Vinblatai Cuvioase pre ca- lea cea slrampt& si de intri- stare, facdndu-ti lafime cu dum- nezeesti suisuri ale inimii, si cu. privirile mintii; si dupre Dar indumnezeindu+te aratal, locuesti acum in cetalea cea cereascé bucurandu-te. Carstind ochiul sufletului, Cuvioase, {i s’a dat fie Dar de proorocie, ca si spui cele ce vorsa fie, ca sicum ar fi de fafa, si a vedea cele de departe, ca si cum ar fi aproape, o loani- chie cu Darul duhului. kbaveste-ma din patimile pacatelor si ale Arbelor, poto- leste patima inimii mele, si dami de durerile trupului, fiind mai tari decat chinurile. pt APPR PADD APD DDE PELE LEEPER PAOO ADD ————— ees deslegare greselilor, avand pre| datatorul de bine Dumnezeu, carele asculta cinstitele tale rugaciuni, o [oanichie. A Nascdtoarei Cursiteste uimirea gandului meu, ceea ce esti cu lotul fara prihand, tamadueste patima sufletului meu, goneste intune- recul lenevirii, ca sa te laud pre tine cu cantari pururea fe- ricifé, Nascitoare de Dumne- zeu prea laudata. Alt Canon, Irmos Lumina ta Doamne. Catre lumina credinfii, ai povafuit noroadele, care au parasit intunerecul nebuni idolesti, sis’au facut fii luminii, prin mijlocirea ta Nicandre. Sir lucind cu luminile cele luminatoare ale Duhului, au trecut intunerecul chinurilor fara striciciune, risipind ne- gura nedumnezeirii, luminad- torii cei slavili. Slava. Pecaiduse Tit plin de a- pele lui Pavel, te adapa pre tine ardtandu-te rau, carele in- neci paraele cele furburi ale nedumnezeirii, Nicandre. $i scum, a Nasctitos i Oa ce ai nascut pre Mie- Jul si Domnul cu trup, Fecioara singura, cort nespurcal, dum- LUNA NOEMVRIE nezeescule sicriu, sfesnic cin- stit, lumineaza sufletul meu. Peasna 6, Irmos : ugetatorilor de Dumne- Cc »zeu, savarsind acest praz- »nic dumnezeesc, si cu ,totul cinstit al Maicii lui Dum- »nezeu, venifi sa plesnim cu »mainile slivind pre Hristos, ,celces’anascut dintru dansa. Vestejind palimile trupului, le-ai ardtat ca un pom inalt, carele face rodurile minunilor, si ispravile cele de cinste, prea sfinfite loanichie. Vv decatu-te-a pre tine Domnul cu ardatarea_muceni- cului, Evslatie, cand ai palimit, band otrava cea de pierzare prea fericite, din mana celui nedrept. Patimit-ai mii de dureri a- flandu-fi-se trupul intru slabi- ciune loanichie. Pentru aceea cu credin{a strig fie: potoleste durerile boalelor mele. A Niscitoarei Cosa ce singura esti ajula- toare tufuror, ajut&-ne noua, cari suntem in primejd da mana de ne scoala Si ne indrepteazi catre limanurile mantuirii, Fecioara de Dum- nezeu daruita.Alt Canon, Irmos Striget-au mai ‘nainte... D; ronindu-se cu piroane tru- purile mucenicilor, s’au ardtat raynitori palimilor Mantuitoru- lui celui ce s’a pironit pre Cru- ce si a mdntuit lumea din stri- caciune, buciat chinurilor l-afi trecut mucenicilor, cu cArmuirea sfantului Duh celui atotputernic prea laudafilor, si afi ajuns catre limanul cel dumnezeesc, umplandu-va de slava. Slava... Ca unul ce por|i numele bi- ruinfei, ai biruit toalé impro tivirea barbatilor celor ucigasi lerarhe Nicandre, pururea po- menite siai luat cununile slavei, stand inaintea lui Dumnezeu. $i acum, a Nascitoarei Prerdutai Fecioari ocara slrimoasei, nascdnd pre cel ce ne incununeaza pre noi cu bi- necuvantari, si ai prefacut ceea ce esti bund, intrislarea ei intru bucurie. Irmosul Strigat-a mai ‘nainte inchi- d ingroparea ta cea de ‘trei zile, proorocul Iona in chil, rugandu-se : Di slricé- ,ciune ma scap, lisuse im- ,parate al pulerilor“. »P —____IN PaTRu zB CONDAG, ginsul al 8-lee Podobie: Aparitoarei Doamnei... Stea prea luminoasa te-ai aratal pre pamént luminand in lume, si pre cei ce sunt in negura palimilor stralucindu-i, si doffor prea tare celor bol- navi; ci ca cela ce ai luat Dar de lamaduiri, celor ce te ru- gam pre tine, da-ne foal& vin- decarea, ca sa strigim: Bu- curaé-te parinte loanichie. 1cos, Stratucita in lume de Dum- nezeu priimila viata ispravilor lale, prea fericite, si a gonit toala negura patimilor sufle- testi, si lumina fara materie a stralucit celor ce-i striga tie cu credin{4 si cu dragoste unele ca acestea: Bucura-te lauda cea frumoasa a cdluga- rilor. Bucura-te luminatorule, cel stralucit al lumii. Bucura-te mangéerea cea grabnica a celor bolnavi. Bucuré-te razimul cel neclatit al celor si- nalosi. Bucura-te c& gonesti oastea cea de pre pamant. Bu- curate cd cu cele ceresti ai schimbat cele stricacioase. Bu- curaé-te p&zitorul dumnezeesti- lor fapte cu adevaral. Bucuré-te insufi lucralorule de minuni negraile. Bucura-+te stricarea {uturor patimilor. Bucura-te folositorul nostru cel prea cald. b&vitorul palimilor PAA AREAL PRED D DADE PPP ALLL PAPAL IATA) al acel prea gata. Bucura-fe sca- parea a loatad lumea, Bucurd-te parinte laonichie. Iotru aceasti [unk in 4 zile, pomenires Ct ‘viosului péristelui nostru Toanichie cel mare dela Olimp. Stih: Pre loanichie il ia de pre pAmant.. Cuvantal lui Dumnezev, cel ce a intemeiat pimantul pris Cuvant Toanichie trupul tau cel 1dudat. In @ patra zi la ingropat Aloest tericit s'a nascut la doudzeci gi patra de ani ai tiraniei lui Leon Isa- vrului luptatornlui de icoane, nascfindu- se in fara Vitiniilor din tata carele se numia Miritrichie, gi din maica ce se chema Anastasia. Ajongind la masura varstei, adica la patruzeci gi trei de ani ai varstei sale, si mergind cu imparatul Ja oaste asupra Bolgarilor, a facut vitejie mare, sia tdiat pre multi din Bulgari, pizind pre cei de un neam cu dansul, ce stau inaintea imparatului, Deci lastnd cinstea gi marirea, carea socotia impa- ratul sa-i dea, se duse la muntele Olim- pului. Auzind un glas dumnezeesc, merse si mai la tnaltimea muntelui, gi acolo gasi doi monahi ce se pustnicise patruzeci de ani, pre cari nu-i vazuse nimenea nicio: dat, tmbracafi cu rase de par gi hran: cu burueni salbatece; si auzi dela dansii de toate cele ce avea el in cuget. Ludnd dela dingii o haind de binecuvantare, si ducindu-se de acolo, ajunse la muntele ‘Trihalicului, dup’ aceea la Monastirea Avgarilor, spoi la muntii Cundoriei. {nvafand treizeci de Psalmi, fi canta cu oaresi ce tropar Intru acestasi chip alea- tuit:, «Nadejdea mea este Dumnezeu, «scAparea mea este Hristos, acopereman- «tul meu Duhul cel stant». Acest fericit umbland multe locuri, si facand multe minuni, si cele viitoare, si spuind inainte mergand la Monastirea lui Antidie, a ra- posat intra Domnol intra addaci batrénete, caci eradenonazeci si patra de ani Intru acessil i, pomenirea sfinjilor sfinfiilor mucenici, Nieandru Episcopul Mirelor, gi Erme Preotul, ¢2 au fost hirotonisiti de’ siantul ‘Apostal Tit LUNA NOEMVRI Stih: Pre amandoi mucenieii ceri doriau de Hristos viefuind, Cu amar ii ingroapa in mormant inci traind. Acesti stinti, deztipind pre moli de Ja idoli, $i apropiindu i de Hristos, au fost parati la Libanie Comitul cetatii, si acesta legéndu-i de eaii Ini cei de. rase boiv, si pornindu-i ti muncia, $i tragin= duse sfingii mult, li se rumpea carnea de pre trup, cAt se rosise pamintal de stngele lor. Deci, iarasi porunci de-i spanzurara sii sabiaré, sii bagara in cuptor ars de foc, siramdind nevatamati din voia lui Dumnezen, porunci ratacitul acela si le bata piroane prin inimi si prin capete, si pantecele sfintilor. $i inca fiind cu suflete, ti bagara tntro groapa sii acoperiré cu pemdot. Si asa cu acea cumplita si nesuferita sila, s'au dat sfin- tele lor suilete la Dumnezeu. Intru aceesti zi, stantul mucenie Porftie, Cel dintre Mimi, Stih: Porfieie, bine se impodsbeste prin ti jerea sabiei Fiind Impodobit prin strélucité porfira san- gelui. Alcesta eri pre vremea tmparatiei lui Aurelian, din cetatea Efesului, era erescut in teatru tmpreund cu_actori AAcesta merge’ pe urma comitului Ale- xandri¢i, cu carele impreuna a si mers Ta Chesaria, Si odata tnchipoind sfantel Botez crestinesc, s'a botezat de un alt actor mincinos fafarnicindu-se acela c& este Episcop. Caci amandoi luau in ris, si-gi batean joc de Taincle noastre. Iara dupa ce s'a botezat acesta, s'a imbracat si cu hain& alba, dupre obiceiul celor ce se boteaz’. Si o minune! a primit desavargit legea crestineascd cu Darul lui Hristos. Caci dupa ce s'a botezat, s'a aratat taintea lui ingerii, cari la invafat s& se fachine spre rasarit, si sa insemneze pe frunte si preste tot trupul wi cinstita Cruce. Pentru aceasta din asemenea minune, multi au crezut In Hristos. Si prin nor fhind botezati, s'au apropiat lw Biserica. Si dar findea acel comit a poruncit sfntului Porfirie, s& lepede credinfa crestineasc’, si el n'aVoit, pentru aceasta i-a taiat eapul. Si ayaa luat fericitul cununa muceniei. Intra aceasta zi, pomenire Ja plange orocului eremia’ penird. lerusalin st pettca u n vente robirea lui, gi pentru uimirea iui Abimelety Stih: Ce plangi in zadar cetat. oe jar cetatea cea desfé- © tu carele esti deedt proorocii tanguitor prea mare, cest prooroc mare, Ievemia, era din satul Anatot. A proorocit multe pentru lerusalim si Vavilon. Ase menca $i pentru iconomia tntru- parii Fiului lui Dumnezeu. Intra care se vede toata puterea si stapiinirea prooro- ciei, Pre acest prooroc tare |-a batut odata Pashor fil Ivi Emir, purtatorul de al casei Domnvlui in groapa Tra bagat, pentruca se tanguia gi se soar- bed pentru robia, ce era sa_patimeasca Terusalimul. Dar fiindea pronia lui Dam- nezeu a scapat pre proorocul din groapa, pentru aceasta izbavindu-se, a proorocit sia spus lui Pashor: «Numele tau se tva face nemernic si strein din pamaotul «acesta al lerusalimul tot odata te «va mustra nemernicia ta. Caci blestemat «este omal acela, carele face lucral Dom- enului cu lenevire>, (Ieremia, 48, 10). lara fn zilele imparatalui loachim, le- remia plangea lerusalimul. lara proorocii cei mincinosi, indemnan pre preofi sé-l ucig4 pre el. Ins& fiul Ini Safan Hira- chicam, fiind impreuna cu leremia, oprea sa nu-l omoare, Atuncea a zis Domnul catre Ieremia «Ia tie legaturi de lemne, . Si facdndu-le acestea proorocul, le-au pus pre ele in gatul sau. Atuncea Anas nia fiul lui Azor mincinosul prooroc, s'a sculat, gi lutad legaturile dela gatul le- remiei, le-a zdrobit pre ele inaintea ochi- lor norodului, zicind : Aga a zis Domnul cAtre mine, voiu zdrobi jugul imparatului Vavilonolui, dela gatal tuturor nearurilor. Atuncea a zis leremia catre mincinosul prooroc : ; Viclene sunt buzele tale, si inima ta izbucneste otrava, cdci acestea zice ade- varul si Dumnezeu. Ai zdrobit legaturile cele de lemn? Ia locul acestora voiu face legaturi de fier, 2ice Domnul Atot- tiitoral, i le voin pone pre ele in gatol neamurilor. Iara tu Ananie, degrab thi vei lepada sufletul tau. Si_o minune! Luerul a urmat cuvantului proorocese, Caci dupa multe toni a murit acela, lard in anul al optsprezecelea al imparatiei loi Sedechie imparatal Iudei, leremia se tan- guid pentru lerusalim. Deci penta pric cina aceasta a fost pus in temnité, cdnd haldeii si vavilonenii erau aprospe de Terusalim. Nu stiu ins cu ce chip pro- orocul a iesit afar din temnita, gi sa dus ta pamantul ui Veniamin pentru ne- aparata trebuinta ce avel. Si acolo prin- zandu:l norodul haldeilor gi batandu-l La aroncat in temnita. Si dupa ce a petrecut acolo in destula vreme leremia, a trimis imparatul Sede- chie, gi pe taina la scos pre el din temnité. Si apoi ia ais lui: Fiindca ai vezut bine dela mine, spune-mi cea ce va s4 se intdmple in vremea Imparatiei mele. Atuneea raspunziind proorocul, ia zis: Nu sunt eu carele ifi vorbese tie, imparate ; ci este Dohul Ini Dumnezen, carele vorbeste prin mine, si cele ce am soris, am seris : Adicd, cele ce am scris sunt adevarate si neschimbate. Drept aceea, iarag se pune proorocul in temnita si iaras pardsii lui, supara pre tmparatul gicaad': Ca leremia si in temniti aflan- du se, raceste inimile ostasilor, pentruca nu propovedueste pace, ci rasboiu gi turburare. Pentru aceasta mai bine este sA se omoare unul pentra scaparea a mai multora. lard tmparatul a zis catre dangi Tata el in mAinile voastre se afla, Deci atuncea a aruncat pre leremia In_lacul Ini Methie si in impuficiunea mortilor. Deci instiintandu-se de aceasta Avi- meleh, a zis catre imparatul : Pentruce ai facut rau o imparate lui leremia? Ras- puns'a Imparatul: n’am facut aceasta cu voia mea, ci pentru {rica poporului. Deci, ia Impreuna cu tine treizeci de oameni puternici, gi du-te de-l scoate pre el din lac. Si ductindu-se Avimeleh, degrab ba scos pre leremia nevatamat cu puterea Dumnezeu. Atuncea imparatul ludndu-]62 LUNA NOEMVRIE langa el, ia zis: Nu ascunde de mine cea ce voiu sa te Intreb; iard leremia i-a raspuns: Pentruce urasti adevarul 0 imparate? Eu nu sunt propoveduitor min- ciunii, de si ma vei omor! de multe ori, Jar tmparatul s'a jurat, zictnd: Vin Dumnezeul parinjilor mei! Nu te voi omorl, pentru tot cuvantul ce-mi vei spune, nici te voiu da pre tine in mainile bar- batilor varsatori de singe. Asa dar le. remia a zis imparatului: De vei pazi sfatul meu o imparate, gi ieyind vei priimi pre vaviloneni, sa sti ca vei scp viata ta, si cetatea aceasta a lerusalimnlni nu se va pierde. lara de le vei std impro- tiva, SA stii c& nu vei scipa din mainile lor, ci si cetatea aceasta se va pierde de foc. Deci fiindc4 imparatul a socotit barfele cuvintele proorocului, pentru a- ceasta n'a scapat de razboiu si de na- valirea vavilonenilor. Caci viiod ei, au lacungiurat cetatea lerusalimului, si oprind cele spre hrana ce veneau de afar inla- untru, au pricinuit in cetate mare foamete. Atuncea {mparatul temindu-se ca s& nu se omoare inlauntrul cetatii, a fugit noaptea Impreun’ cu oamenii si, iara haldeii gonindu-t din urma, I-au prins, 5i au omorit pre fii Ini inaintea ochilor lui Iara Imparatului Sedechie i-a scos ochii, gi legat I-a pogorit la Vavilon, si la bagat intr'o moard, avandu-l pre el ca © jucirie. Si in pedeapsa aceasta s'a aflat pana la ecle mai de pre urma zile ale vietii sale. Iara Nabuzardan, totdiul bucatar al [ui Navehodonosor imparatul, intrand In lerusalim, I'a ars pre el, §i Biserica lui Dumnezeu 0 a facut cenusa, dupre cuvantul lui leremia. Tara dupa saptezeci de ani, iaras s'a dezlegat robia Terosalimului, precum inainte se va arata, Jara com a statut Iuarea si robia Jeru- salimului gi care sunt cele vorbite de Domnul catre feremia, le spunem acum aicea : In zilele acelea, a grait Domnul catre Jeremia zicind: leremie, iesi afard din cetate impreuna cu Varuh; caci voiu sa © pierd pre ea, pentru mulfimea pacat Jor oamenilor ce locnesc intr’insa. Ca rugaciunile voastre sunt ca niste stalpi neclatifi in mijiocul cetafii acestia, si 0 tncunjuré pre ea ca un zid de diamant. Pentru aceasta iesi alard dintr’insa, mai ‘nainte de oa incunjurd puterea si oastea haldeilor. Atuncea a grait leremia catre Dumnezeu, zictnd: Rogu-te Doamne, ia ta-mi mie robului tau ca si graiesc In- naintea ta; si a zis Domnul graieste. Atuncea a zis leremia : Doamne, cetatea aceasta o dai in mAinile haldeilor, cas se laude ei gi s& zicd, cd o a biruit pre ea; Domnul men, de este vointa ta sé se piarzd cetatea aceasta, piarza-se de miinile tale, iara nu de haldei. Si a zis Dumnezen, tu scoali-te si iesi afara din- tr'insa, iara haldeii nu se vor lauda. Caci de nu le voiu deschide eu lor portile erusalimului, ei singuri nu pot intra in- tr'insul. Du-te gi spune Ini Varvh, acestea ce-ti zic. Si la al saselea ceas din noapte, veniti la zidurile cetatii gi vedefi. Ca de nu voiu deschide eu haldeilor, singuri ei nu pot intra tn Jerusalim, Si dupa ce a zis acestea Domnul, s'a despartit de le- remia. Iara Ieremia s’a dus la Varuh, gi a aratat lui aceasta. Si mergand aman- doi In Biserica, g’au rupt hainele lor, si g'au pus cenug’ preste capetele lor plingeau pentru cetatea lerusalimolui. lara Ia al gasclea ccas din noaptea vind ei la zidurile cetajii, au auzit glasuri de trAmbifi. Caci ingerii din Cer au venit fiind faclii in ménile lor, si au statut preste zidurile cetapii. Si vazdndu-i pre ci Ieremia si Varvh, au plans gi au ait Acum este adevarat cuvantul carele ba grait Dumnezeu, $i au zis ingenlor, ru- gamu-va pre voi, 84 nu se strice cetatea, pana vom grai lui Damnezeu. Atuncea Teremia a grait, zicdnd: Ro- gu-ma tie Doamne, porunceste sa gra- iesc Inaintea ta, Si a zis Domnul, gea~ ieste; si a zis Teremia, iat ne-am tncredinfat, ca vei si dai Jerusalimul ta mainile vrajmasilor lui, si poporul tau Israil, va merge rob in Vavilon. Deci ce 4 facem sfintele vase ale Bisericii tale? Sia zis Domnul: Dafi-le pre ele In pa- mant, zictnd: Asculta pamantule glasul lui Dumnezeu, cel ce te-a zidit pre tine preste ape, si te-a pecetluit cu gapte peceti si cu gapte vremi. Si dupa acestea vei lua frumsetea ta. Pazeste sfiatele vaseale slujirii, pind ce se va aduna poporul cel iubit. Apoi a grait iarag leremia, ricand: Rogu-te Doamne, ce voin face lui Avimeleh Etiopului, ca multe faceri de bine a facut mie robului tau? Caci acesta m’a scos din lacul imputiciunii, intru care ma bagase; si nu voiu sa vaza pierzarea cetatii, ca A nu se sperie si sa moara de friea, fiind fricos si mic la suilet. Si a zis Domnul catre leremia: Trimite-I pre el la via lui Agrippa; §i-1 voiu acoperi pre el sub umbra muntelui, pina se va intoarce poporul din robie. Atuncea dar leremia a luat sfintele vase ale slujini, dupre porunca Ini Dum- nezeu, $i Je-au bagat pre ele tntr'o piatra pecetluindu-o pre ea en inclul sau, ta nomele lui Dumnezeu: Adica lehova, care dupre taleuitorii cei gaptezeci se intelege, Domnul. Si o minune! Tiparul pecets s'a facut acat de adanc, ca si cand ar fi fost sapat cu o unelta de fier. [ara pia~ tra a acoperit-o un nor, pentruca si fe anevoie cunoscuta oamenilor. Se afla ins& piatra aceasta in pustia, in care mai intdiu Moisi a alcatuit Chivotul lui Dumnezeu. Tara dimineafa zice leremia ni Avimeleh: Ia cosnita aceasta Fiule, si duste la via lai Agrippa, pre drumul muntelvi, siadu smochine, ca sa mannce bolnavii popo- rului, ca spre tine este veselia lor, gi preste capul tau sta slava lor. Si indata s'a dus la vie. Gi avesta ducdudu-se acolo gi sosrcle apundnd zina, iata puterea haldeilor viind, a Incungiurat cetatea Ierusalimului, gi a trambitat marele inger, zicdnd: Sa intre fn cetate toata puterea haldeilor, caci s'au deschis voua portile. Atuncea lere- mia Inand cheile Bisericii, a ieit alara din cetate, si arucdndu-le pre ele tnaintea soarclui, a zis: lale pre acestea gi le pazeste pana la ziua intra care te va cerceta Domnul pentru ele; caci noi n’am fost vrednici s& le pazim. Iara Varuh ie- sind afara din cetate, a ramas sezand {ntr'un mormaot. $i Avimeleh lvand smo- chinele pe arsura soarelui, gi apropiindu-se de un copaciu, a sezut sub umbra lui sa se odihneascd putin, si plecdndu-si capu! lang cosnita, a dormit saptezect ni, Si aceasta s'a facut, dupre po- re eennnenennnnnnnanana| Se ___IN PATRU ZILE 3 tunca lui Dumnezeu, pentru cuvantul ce a zis leremiei, ca eu tl voiu acoperi pre el St dopa ce s'a seulat, dulce am dormit, a zis, Ins potin, §: pentru aceasta este Ingreniat capul meu ca nu s’a indestulat de soma. $i descoperind smochinele, a aflat ca pica lapte din ele, ca gi cand cu putin mai 'nainte le-ar fi cules, sia zis As vrea sa dorm inca. Dar fiindea cu grabire m-a trimis leremia, de voiu dormi ma voiu zabovi; si pentru aceasta el se v'a mhni; cd doara nu este osteneala gi arsora toata ziva; 4 ma duc mai cu- rand, si acolo voiu dormi, Si !uand smo- chinele a venit la lerusalim, $i nu cunostea nici Terusalimul, nici casa sa, nici pre o | rudenie, sau prieten. Si a zis, bine este cuvantat Domnul, uimire mi s'a facut mie astazi. Nu este cetatea aceasta lerusalimul? S’a inselat mintea mea, pentruca nu m'am | saturat de somn. Si a iesit alara din ce- tate; si luand seama dupre semne, zicea: Aceasta este cetatea, nu m’am ingelat. Si intrand iarasi in cetate, si cercetand, n'a allat pre cineva dintre rudenii sau din prietenii sai. Si a zis: Bine este cu- vantat Domnul, mare vimire mi s'a lacut mie, si iesind atara, a ramas sedrbit, nestiind ce s4 faca. Si poind jos cosnita a zis: Aicea am sa ez, pind cand Domnul imi va ridica uimirea. Si sezind el, iata un batran venea din farina sa, catre ca- rele a zis: Tie zic batranule, care cetate este aceasta? lara batranol, i-a rAspnns: lerusalimul fiule, si a zis Avimeieh: Unde este leremia proorecul si preotul Ini Dum- | nezeu, si Varuh citetul, gi tot poporul cetafii? Caci nu i-am aflat pre ei. Sia raspuns batranul, Nu esti din cetatea aceasta? ca astazi frai adus aminte de leremia si de popor, si intrebi pentru él dupa atatea ani? Poporul este fo Vavilon finle acum de saptezeci de ani, fiindea s’a robit de imparatul Navuhodonosor, si cum tu tinar find, gi nenascut inca a- tuncea, intrebi acum de cele ce nici odata Je-ai vazat ? $i auzindu-le acestea Avimeleh, zicea batranului: De nu ai fi fost batran, si pentroca nu este iertat omului lui | Dumnezeu a ocara pre mai marele s8v, asi fi ras de tine gi fi-asi fi zis cd est | nebun, zicindu-mi cA poporul s'a dus |LUNA NOEMVRIE rob in Vavilon. Daca gi jghiaburile Ce- rolui s'ar fi deschis gi Ingerii lui Dam- nezeu ar fi venit sd ia pre ei cu putere si stapanire, inca na ar fi putut ajunge aga_degrab la Vavilon. Caci putin ceas este, de cand m’a trimis parintele meu leremia la via lui Agrippa pentru pufine smochine, ca sa dam celor bolnavi din popor; si ducin- du-ma sub un copaciu, pentru arsura soa- relui am dormit putin; i socotind ca m'am zabovit si descoperind smochinele, am aflat c4 pica lapte din ele precum sia cules, si tu imi spui c& s'a robit po- porul la Vavilon? Si ca sa cunosti gi insufi, ca eu nu min, ia smochinele gi vezi. $i yazind batranul smochincle, a is: O fiule, tu esti fiu al dreptului om. n'a voit Dumnezen si-fi arate tie postiirea cetafii acestia, cia adus spre tine vimirea aceasta. lata saptezeci de ani, are poporul de cfnd s'a robit in Vavilon, si ca sa afli ca acestea ce-ti graesc sunt adevarate, cauta 1a tarini si vezi, cd nu s’a ivit incd cresterea sema- naturilor, vezi gi smochinele c& nn le este tnca vremea, si cunoaste $i insuti si te induplecd mie celui ce-ti vorbesc ade- | varul. Atuncea Avimeleh, ca din betie desteptandu-se si deslusind cu deama- runtul pamantul si copacii din el, a zis Bine esti cuvantat Dumnezeul Cerului si al paméntului, odihna sufletelor dreptilor. Dupa aceea zise batranului, care luna este aceasta? Si i-a spus Ini, a douaspre- zece fiule si Inand dela el batranul smo- chine, s'a dos, binecuvanténdu-l pre el Sfintul gi bine credinciosul imparat Ioan Duca Vata} milostivul, carele in Magnesia cu pace s'e sivargit cunund jos mai ‘nainte impArat acum te-si aritat Pentru rugaciunile sfintilor tai, Hri- stoase Dumnezeule, milueste-ne si ne mAntueste pre noi, Amin. Peasna 7 Irmos ’au slujit fapturii cugeta- ytorii de Dumnezeu, fara »numai Facatorului. Ci ingro- »zirea focului barbateste cal- ,»cand-o, se bucurau cantand. »Prea laudate Domnul parinfi- ylor si Dumnezeule, bine esti »cuvantat.“ Pcéndu i inima ta locas Treimii, ai zidit trei biserici intru care prin dumnezeescul Dar, isvorasti mirul spre lumi- nare si curafirea celor ce cu credinli se apropie catre tine loanichie. Suftetul tau fiind luminat pururea cu stralucirile dum- nezeescului Duh, cunostea sfaturile sufletelor celor ce veniau cu credinfa care tine fericite, luminandu-le cu mai ’nainte cunostinla cea prooro- ceasca. Tnviforandu-ms pre mine boale sufletesti si trupesti iz- bavesle-ma, ma rog, cu ruga- ciunile fale fericite si ma fa a canta: Prea laéudate Doamne al parintilor si Dumnezeule, bine esti cuvantal. A Niscitonrei Coa ce singura ai nascut pre Domnul neschimbat, carea esti daruité de Dumnezeu, roaga-te Curaté ca,cu dreapta lui, sa-mi schimbe gandul catre cele mai bune, c& sunt rasvritil de gi iefiAlt Canon, frmos Coconii lui Avraam oarecdind... _ taina ta cea sfinfits vap- sindu-o fericite intru vapsele de Sangiuri, o ai facut mai lu- minoasa_Nicandre, strigand pururea : Dumnezeul parinfilor nostri, bine esti cuvantat. Impreunandu-va cu foe din dragostea cea far& indoiald catre Ziditorul, nu v’afi ars [e- ricifilor, strigand: Bine esti cu- vantat Dumnezeul pdrintilor nostri. Slav Vipaia cuptorului care era gatité vouad spre munca, o afi infors spre roud, cu Duhul cel ce lucreaza toale, strigand: Bine esti cuvantal Dumnezeul parinfilor nostri. $i acum, a Nascatoarei Be Cuvantul cel ce s’a in- trupat negrail, ai nascul Prea- curala Fecioara, carele isba- vesle din moarte pre cei ce strigi: Dumnezeul parin{ilor nostri, bine esti cuvantat. Pensna 8, Irmos re finerii cei bine credin- p ,ciosi in cuptor, nasterea ,Nascatoarei de Dumne- »zeu ‘-a mantuit. Atuncea fiind ,inchipuita, iaraé acum savar- sili; pre toala lumea ridica \sa-fi cdnle fie: Pre Domnul | »lucrurile laudafi-l si-l prea »indlfafi intru lofi vecii, Stand deasupra muntelui, ca faclia pe sfesn Cuvioase, ai luminat cu credinfa cugetele tuluror, aratand foarte bine cararea viefii cu cuvintele si cu faptele loanichie, Si suindu-i pre ei cu dumnezeescul cuvant catre inallimea nepatimirii, Ci Domnul Atoifiitorul ai vorbit, carele a curafit gandul {au cu nepatimirea. Si find in- valat dela dansul cele negraite Cuvioasa, ai spus mai ’nainte prooroceste, luminand sufle- tele ca un mare prooroc prea fericite. Pentru aceasta cu un glas te l4udim pre tine cre- dinciosii. Dinpresaratisn'an pre mine ranele cele nesuferile, si boale de multe feluri ma inyaluese; scapa-ma de acestea rogu-ma P§rinte, ca unul ce ai luat dela Dumnezeu Dar a vindeca pa- timile, si a usura durerile cre- dinciosilor loanichie. A Troimii Dimpreuné cu toate ostile cele de sus, laudam pre Tatil, pre Fiul, si pre Duhul Sfant, Treime nedespartité, Dumne- zeire nezidita, si strigim cu bucurie: Sfant, Sfant, Sfant, o SIAL SAAD AAA66 LUNA NOEMVRIE putere, o slapanire, si o im- paratie. A Nascitoarel Arrstetu-te-ai mai pre sus decat ingerii, intrupand pre Dumnezeu negrait. Deci pre acesta roaga-l, Stapand, cea cu fotul fara prihand, ca sé ma fac eu mai pre sus de patimile cele trupesti, intru inalt&é sme- renie a minfii, cantand Darul {du cel prea mare. Ait Canon, Irmos Mintuitorule al tuturor. Ajuns-i a fi cinstit Jerarh, nu cu sange strein, ci cu al tu, intrand in Biserica cea de sus Nicandre, si cantand: Bine- cuvantali toate lucrurile Dom- nului pre Domnul. Ne scaunul preofilor laudaénd pre Domnul, maritul Ermeu, si impodobindu-se cu sangele muceniei, slrigé: Binecuvan- tafi toate lucrurile Domnului pre Domnul. Slava. Ci slinfenie savarsind mai ’nainte cele sfinte, vali aratat jertfe cinslite, si v’ali adus spre _ miros de bund mireazma Dom- nului, sirigand: Binecuvantali toate lucrurile Domnului pre Domnul. $i acum, a Nascitoarei VWeucs noianul rautajilor mele, ceeaceai nascut noianul milostivirii, pre Mantuitorul si Domnul Fecioara, caruia stri- gam: Toate lucrurile binecu- vantali si liuda{i pre Domnul. Irmosul Sa ldudim, bine si cuvantim... Antuitorul tuturor Atotpu- »lernice, pre cei ce se fineau »de buna credinfa, in mijlocul »Vapaii pogorandu-te, i-ai »Vafat, sé cante: Toate lucrurile »binecuvantafi si ludafi pre »Domnul.* 4 Peasna,7, Irmos ol neamul pamantesc, sa »Silleze cu Duhul fiind luminal, si sd praznuea- sca firea minfilor celor fara ,de trup, cinslind sfintila praz- »nuire a Maicii lui Dumnezeu, »si s& strige: Bucura-te prea ,fericité, Nascadtoare de Dum- ,hezeu, curafé pururea Fe- ,cloara.“ Ditotai birui patimile inta- rindu-fi Dumnezeu gandul. Pentru aceea ai ajuns tu, Pa- rinte, a fi inger intrup, si dim- preuna cu ingerii locuesti in ceruri,stand inainfea scaunului slavei totdeauna, si umplandu- te de lumina neinserata. Ca in ceruri ai locuit in munfi si in pesteri, Cuvioase, pentru aceea s’au impacal cu RADDA DOA,line fiarele cele sdlbatece, c& al supus patimile sufletului, cele ce cu anevoie se opresc, si te-ai facut drept. Pentru aceea credinciosii te laudim pre tine, loanichie. Cinstitele si sfinfilele tale moaste zdcdnd in mormént; vindeca boalele, si ard taberile dracilor totdeauna, prin dum- nezeescul Dar, infelepte loani- chie, si izvorase vindecdri, tu- turor celor ce cu credin{a, pururea te fericesc pre tine. A propiindu-te acum de Hri- stos, mai luminat si mai curat loanichie, adu-{i aminte de cei ce te pomenesc pre tine cu credin/a Cerandu-ne noua iertare de greseli, si vindecare de toate boalele, si unire cu imparajia cea cereasca. A Niscitoarei bumineazs ochii sufletului meu Curala, ceea ce ai nascut lumina, s& nu ma ajunga intu- nerecul cel mai adanc al pa- catului, nici sé ma acopere adancimea deznadajduirii. Ci {u ma mantueste si ma indem- neaza catre limanul dumne- zeestei voiri. Alt Canon, Irmos Eva adicd prin boala. I ntinzandu-te pre lemn cu frie infelepte, si cu faclii_ar- zandu-te, ai priimit roua ce- reasca, prin mana ingereasca mucenice Nicandre; jar& pre cei ce ardeau i-ai dat morfii, cu rugaciunile tale cele pur- tdloare de viafa. Acstatu-v'ati priveala infri- cosala, fiind desbracafi, si de cai_legandu-va, si prea mult larandu-va, si aratandu-va s3- natosi, si déndu-va focului Vali aratat nearsi, fiind pazifi cu dumnezeescul Duh purtato- rilor de chinuri. A stazi sfintita Mitropolie a Mirelor praznueste chemand foata cetatea la ospaf, intru aceasta pomenire a voastra prea laudajilor, intru care afi savarsit sfinjita neyvoinfa voa- strad, cu cugel viteaz. Slav Deschisi-van voud Cerul, si ingerii la intrarea yoastra au dat glas de bucurie. Cetele cuviosilor siale dreptilor s’au bucurat. Cu cari impreuna sé- lisluindu-va, aduceli-va aminte de cei ce va pomenesc pre voi, sfinjilor. Gi acum, a Nascitoarei Ty umineaza-ma cu lumina fa, ceea ce esti cu totul fara prihana, carea ai nascul lumina cea neapropialaé. Risipeste norii suflelului meu, si map scoale din intunerec, rogu-ma; si ma invredniceste dumneze- estei mantuiri, ca si te laud pre tine, ceea ce esli_ pururea laudata, Irmosut: fea prin boala neascultarii, »blestem inlauntru a adus ; iara »tu Fecioara de Dumnezeu »Nascaloare, prin odrasla pur- lari in pantece, lumii bine- ,cuvantare ai inflorit. Pentru aceasta tofi te slavim.* SVETILNA. Podobie: Femei ascultati bund minle ai supus gandului celui singur_ stapani- for, patimile trupului_ pdrinte infelepte loanichie, Pentru aceea ai ajuns la dorirea cea desavarsitd. Si ai castigat dum- nezeeasca marire, rugandu-te pentru noi neincefat prea fe- ricite. Slava, a mucenicilor tad al prea fericitului Tit, te-ai aradtat Nicandre, de carele te-ai uns Arhiereu dumnezeesc al cetatii Mirelor, cuvioase Parinte. Intru care savarsindu-fi si mucenia pentru Hristos, prea infelepte, dimpreuna cu Ermeu imparafesti in ceruri. $i acum, a Nascdtoarei Dipre inchipuire sarut, si cu dragoste dau inchinaciune cu credin{a si cu fricd Prea- LUNA NOEMVRIE curatei si dumnezeestei tale Icoane, ceea ce esti {ara pri- hana, din care izvorésc vinde- cari sufletelor si trupurilor, celor ce te lauda pre tine, Sta- pana, cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu. A Crucii, « Nascitoare! Tnattat pre Cruce vazdnd pre Hristos, ceea ce esti ne- ispilité de nunta, tanguindu-t ai zis: Apus-ai Soarele miariri dela ochii mei, luminand pre cei dintru intunerec. LA LAUDARI (Hvaiite), Stihirite, glosul al 4-tea Podobie: Cela ee de sus esti chemat.. Siratucindu-te cu dumne- zeeascé lumina, cand cu cu- rafia minfii ai privit, si potrivit ai deslusit, din cele trecdtoare pre cele vesnic statitoare; a- tuncea Parinte priimind foc intru inima ta, ca un cerb te-ai aprins de dumnezeeasca dra- goste; si uifandu-fi trupul si sdngele’ le-ai intrarmat cu bu- curie, catre ostenelele pustn ciei, prin care patimile trupesti, le-ai supus sufletului tau. Intru dumnezeestile suisuri, ai locuit varfurile muntilor, ne- smerindu-te parinte [oanichie, de silnicile nevoi ale acestui trup smerit; si cu stdruinjele privegherii, si cu rugaiciuni de 5 tn I RR ATStoata ziua, impreunandu-le cu Dumnezeu, te-ai stralucit si ai luat Darul proorociei, vizind pre cele de departe, ca pre cele de aproape, si mai ’nainte spuind credinciosilor cele ce vor sa fie. Pentru aceasta te marim pre line ca pre un prooroe dumnezeesc, Arcele dracilor si sgetile, cu tarie le-ai zadarnicil, prin rugaciunile cele dinprotiva. Si improliva lor ai castigat, cu puterea lui Dumnezeu biruinti, vrednicule de lauda. De aceia ti-a daruit fie Parinte, prea bu- nul, risplitire minunile, odih- nindu-se intru smerenia inimii tale. Pentru aceasta si cinstilele fale moaste izvoraésc mir prea mirositor, c&ci te-ai aratat buna mireasma lui Hristos loanichie. Stevi, glasul al 6-lea Cc uvioase Parinte, in tul pa- mantul a iesit vestea ispravilor tale. Pentru aceasta in ceruri ai aflat plata ostenelilor tale, taberile dracilor ai pierdut, ce- tele ingerilor ai ajuns, a carora viafé fara prihan& ai urmat, indrasnealé avand catre Hri- stos Dumnezeu, cere pace Su- fletelor noastre. Si acum, @ Nascitoarel wibies A treia zi ai inviat.. IN PATRU ZILE 60 indrepteazé-ma cu rugaciunile tale, Nascatoare de Dumnezeu, nadejdea crestinilor, si ma iz- baveste de chinuri, si de toata munca, si de focul cel vesnic. A Crucii, a Nascitoarei, asemenea: upa ce le-a vazut pre fine, Hristoase, spanzurat pre lemn, ceea ce fe-a nascul, striga cu plangere: Fiul meu si Dum- nezeul meu, cum mori acum pre Cruce? Cum si in mor- miant te pui? STIHOAVNA din Octoin, Slava, a Cuviosului, glasul al Pie cel dupre chip pazin- du-l nevatamat, mintea stapan presle patimile cele pagubi- {oare pustnicesti puindu-i, spre cel dupre asem&nare cal este dupre putin{a te-ai suit. Ca bar- bateste firea silindu-fi, te-ai nevoit pre cel mai rau a-l su- pune celui mai bun, si pre trup al face rob duhului. Pentru aceasta c&lugarilor te-ai aratat mai mare, cetdfean pustiei, celor ce bine calatoresc po- valuitor, indreptator de faple bune prea adevarat. Si acum in ceruri, oglindele deslegan- du-se, fericile parintele nostru loanichie, curat vezi sfanta Treime, si fe rogi fara mijlocire, pentru cei ce cu credinfa si cu dragoste, te cinstesc pre tine.