FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN INVATAMANT FEDERATION DES SYNDICATS LIBRES DE L’ENSEIGNEMENT FREE TRADE UNION FEDERATION IN EDUCATION ROMANIA [BUCURESTI Bd. Regina Elsibeta, nr. 32, sect Sco 050017 Tel 402i 318 1695, 315 18 7, Fax, 4021312 5837 ‘sia APEL, PENTRU SALVAREA INVATAMANTULUI ROMANESC Doamna/Domnule Senstor/Deputat, Colegiul National al Liderlor Federatiei Sindicatelor Libere din fnvaximant,intrnit in sedinga din data de 11 septembrie 2013, analizind situafia sistemului educational romyinese, a constatat: invifimin(ul rominese a fost constant subfinanfat de toate guvernirile {n timp ce in firite membre ale Uniunii Europene se aloc, in medio, 5,2% din PLB, entra finanfarea favitémntulti, Roméinia nu a alocat nici jumatate din media european pentru acest sector statepic educaia, Aga cui rezuta gi din execufile bugetae, in ulimit 23 de ani, ivijimantul rominese a fost im permanent subfinana, iar ,roadele” acestei politic iresponsabile le culegem acum. Prea multi ani s-2 amAnat slocarea unor resurse bugetre, cate, in mod normal, ar fi trebuit si ereased an de an, pent a se putea atinge, un orizont de timp previibil, standardele europene, Desi Legon educafe\ nationale instite caracterol de prioritate national a invatimintului si prevede alocarea anal din bugetl de stat si cin bugetsleautortjlor publice locale a minimum 6% din produsul inter brut al anuli respect pent educate, prin Legea bugetului de stat penta anul 2012 s-a acordat numa 2,5 % Efectcle insiciente! slocari de fonduri pentru educafie sunt tot mei vzibile gi adincese decalgjl nv numai fat de geolile grlor dezvolate, dar si ft de ce al (rior recent admise in Uniunea European, fri care aloct pentra invajimant procente din PLB. mult mai mari deedt Romnia Fari bani se poate face doar o pseudoreforma, iar invijimintl are nevoie de fonduri suplimentae pentru a oferi ganse egale tuturor copilor gi pentru a putea limita ‘efectele siriciei prin condigii mai bune de studiu, prin acordarea unor facilitaji care si compenseze inegalitiile gi si limitez, in mod real, analfabetismal gi tendige de abandon scolar care duc inevitabil la marginalizare social, la cresterea numérului celor care nu se Pot integra pe piaja mune‘ludii superioare, ‘Constvingerile impuse de organismele internationale in coea ce priveste cheltuielile de personal din domeniul public si creslerea masiva a numarului de angajati di aadministrajialocalé si central au fost eauze care au condus la reducerea cheltuelilor de personal din invaamant. Dac in anul 2004 existau aproximativ 1.000.000 de bugetari, din care 343,000 erat salariagi din invaimant, in prezent sunt 1.190.000 salariafi in domeniul public, din care 296,000 sunt in invaamantul preuniversitar. Aga s-a ajuns ca, prin legile de salarizare, personalul din invatamént si se regiseasc’ pe pozifile inferioare ale grilei de salarizare, ceea ce a condus le degradarea alarmanta a statutului social al acestor categorii de salariagi Romén imedin orar din sistemul de edueafie este de 13 let brut (2,92 70) $193 lei Un profesor debutant céstiga. 7,08 lei pe ora brut (1,59 euro), iar un profesor eu gratul I si 0 vechime de 25 de ani cdstigh 14 lei pe or brut 3,14 ‘euro) $i 9,73 lei net (2,18 eu). Cu alte cuvinte, un profesor in Romania eagtigi int Juni cam fot att eat eagtiga un profesor din Luxemburg in patru ore sau edt unul din Polonia in 14 oret ‘Nu se poate vorbi de performanti in invaimant, fir o resursi: umn motivatt financiar. 3. invatiméantul preuiversitar este excesiy politizat, avaind in vedere faptul ei prezent, nu s-au mai {iilor de directori, eci ‘mai multi fiind numifi prin detasare in interesul fnviimantului. Este momentul si inceteze acest provizorat” permanent la conducerea unitifilor de invifimént preuniversitar de stat, care nu serveste intereselor sistemul surilor de ocupare a funefillor de director si directori adjuncfi din unitafile de fint. in alegerea direstorilor si a directorilor adjuneti, cuvantul decisiv trebuie si aparfini eolectivelor de cadre didactice din unitajle de invaamént si nu factorilor politic Numai astfel se va evita ca aceste funefi si fie ocupate si de persoane compromise moral profesional, asa cum s-a intimplat si se intampla gi in prezent. i_sistemul_de_evaluare_a_clevilor mai_sunt Federajia Sindicatelor Libere din Invajimant consider’ ci trebuie regéndite programele scolare, dar gi sistemul de evaluare a elevilor, la toate nivelurile, Actualele programe scolare pun acceatul pe latura informativé a elevilor si mai pujin pe cea formativs, iar prin evaluarea elevilor ge urmareste, preponderent, ceea co au refinut acegtia jtatea lor de a aplica practic cunostinjele acumulate. 5. Legen educatiei nafionale confine prevederi care afeetea7ii direct elevii, cum ar fi structura ciclurilor de Invifamant, eft si dispozitit_ce_provoaed_blocaje in luarea itor decizii de citre organele de conducere ale unitifilor de invajimant, generate de ‘componenja consiliului de administraie. 2Prin Legea edueatiei najionale au fost minimalizate sau eliminate uncle drepturi ale personalului didactic, cle care acestia au beneficiat in temeiul legislafiei anterioare, ceca ce a ‘generat nemuljumiri din partea acestora ‘Aceasté lege confine gi numeroase dispozitii diseriminatori Doamna/Domnule Senator/Deputat, Colegiul Najonal al Liderlor Federajet Sindicatelor Libere din fnvajamént, in numele celor 173.000 de menbri de sindicat ale clr dreptur i interese le reprezins, v8 solicita respectuos sf va implica in solionrea unmitoarlor probleme cu care se Confrunt sistem de inviimnt isalariai acestuia LB. pentr ‘eresterea din totalul Termen: data adoptirii, de citre Guvernul Romaniei, a proicctului Legii Bugetului de stat pentru anul 2014 © Mo nnafionale, inch pers i didactic, astfel incat sa se ‘isi condued la eregteren calitifii aetului de instruefie si edueatie, uplicare a cadrelor didactice in luarea deciziilor. Principalele mod = Reintroducerea normei de predate de 16 ore pe sliptimand pentru wayamnt gi gradul personalul didactic care are peste 25 de ani vechime ti didactic I; = Decontarea cheltuielilor cu naveta cadrelor didactice si se faci de la bugetul de sta, arin Ministerul Educajiei Nationale; = Inttoducerea prevederilor Legii nr. 315/2006 privind stimularea achizitionarii de c&rfi sau programe educafionale pe suport electronic; ~ Reintroducetea sporului de doctorat; = Posibilitatza pensionirii anticipate, cu cel pujin 3 ani tnainte de implinirea vérstei standard de pensionare, fri diminvarea cuantumului POT Avordaren grail do mer i petra personal didactic mar, = Introdueerea posibilitayii dobindirii de cdtre eadvele didactice a celei de-a doua specializavi, prin programe de conversie profesional, cu finanfare de Ia Dugetul de stat; ‘Termen: 30 Noiembrie 2013© Adoptaren_unei legi de salarizare, prin care salariile profesorilo (an{i si creased on 50 %, iar raportul dintre salariul de baz maxim nefiet didaetice si cel minim si fie de 2:1. Aceasta este singura solutie pentru ca meseria de dascal si devin motivanta si tinerii performanti si fie atrasi citre cariera didactic. De asemenea, se impune majorarea salariilor personalului nedidactic, avind in vedere faptul ed actualele i ale acestei categorii de salariafi, le permit un trai sub limita de subzisten ‘Termen: inainte de adoptarea Legii Bugetului de stat pentru anul 2014 sensul ci, in dobiindiren funetiei de de invitimant, rolul determinant sit revind i nu factorilor politiet; 2014 director al unit colectivului unit Termen: 30 April © Regandirea_programelor scolai sensul de a se pune accent pe ls iar prin evaluare si se verifice capacitatea elevi cunostingele dobandite, pentru a face fai c% competiti’ de pe pinta forte de mune, 1 August 2014, 1 pe cea informativi, 1r de a aplien practic lor in schimbare $i FEDERATIA SINDICATELOR LIBERE DIN TNVATAMANT CONSIDERA CA SUBFINANTAREA CRONICA A EDUCATIEL, A CERCETARI $I A$ DAR §1 SALARIILE UMILITOARE DIN ACESTE SECTOARE. DE ACTIVITATE SUNT UN ATENTAT LA SIGURANTA NATIONALA, IN CONDITILE IN CARE DE ACESTE DOMENII FUNDAMENTALE DEPINDE POZITIA PE CARE ROMANIA VA OCUPA IN VIITOR, INTR-O LUME TOT MAI GLOBALIZATA, AFLATA INTR-O| PERMANENTA SCHIMBARE! Parlamentul Roméniei, conform prerogativelor legale, are competenta sit dea solufii pentru salvarea invaigimfntului romanese ! Tar acest lucru depinde de voinga pe care 0 avefi, de a vi implica in rezolvarea acestor situatit grave. respect, PRESEDINTE, 7 UP ame Simion HANCESCU