E D U C A Ț I E P R I N M I J LO A C E M U L T I M ED I A

– de la tehnologie la artă –
Coșer Gheorghiță
Școala Gimnazială “Manolache Costache Epureanu” – Bârlad, județul Vaslui

Învățarea, proces realizat prin muncă sistematică, este o activitate ce are ca scop
dobândirea de cunoștințe, priceperi, deprinderi și capacități. În prezent, pentru învățare, pe
lângă mijloacele tradiționale (manuale, tratate, cursuri, îndrumare), se folosesc, din ce în ce mai
mult, mijloace multimedia cum sunt, spre exemplu, modulele de curs și laborator asistate de
calculator, în mod „on line” sau „off line”. Aceste module de curs și laborator ne oferă confortul
de a studia la o dată și la un loc ales în funcție de disponibilitățile de timp și spațiu.
Dar procesul de învățare asistat de calculator nu unul pasiv. El nu presupune doar a citi
textul, a privi imaginile și diagramele, a rula filme și animații, ci și a le interconecta pe acestea
sau de a le raporta la altele similare pe care le deținem deja.
Dacă se parcurge un subiect de la un capăt la altul, utilizatorul trebuie să fie activ în
mod permanent. Se cunoaște că anumite activități sunt mai bune decât altele, dar orice activitate
este mai bună decât nimic. De exemplu, a lua notițe este bine, dar nu este corect de copiat textul
cuvânt cu cuvânt, mecanic. Automatismele au o importanță extrem de redusă în procesul de
învățare pentru ele creează pasivitate. Pentru a demonstra că a învățat, elevul trebuie să-și
exprime ideile cu propriile cuvinte, să fie original și în idee, dar și în exprimare.
Este indicat să se suplimenteze informațiile deținute deja pentru a perfecționa un proces,
pentru a putea descoperi elemente noi. Astfel, învățarea devine un proces de construire a
cunoștințelor, nu doar de înregistrare a informațiilor; un proces creativ, nu doar reproductiv.
Trebuie să avem stabilite din timp toate obiectivele învățării pentru a putea accesa mai
ușor cunoștințele pe care le avem deja dobândite. Mai târziu, după ce vom integra în fondul
educațional personal și cunoștințele noi, vom fi capabili de a face mai multe conexiuni, să
aprofundăm, să descoperim.
Astăzi, multimedia este considerată o combinație atent aleasă de elemente de tip text,
grafică, sunet, animație și video. Când utilizatorul final controlează ce, când și cum sunt
prezentate aceste elemente, vorbim de multimedia interactivă. Hypermedia reprezintă tipul de
multimedia interactivă în care navigarea este non-lineară, adică realizată prin intermediul link-
urilor.
Multimedia poate fi utilizată pentru o varietate de scopuri, de la pregătire și învățare la
crearea prezentărilor, prin publicații digitale.
Multimedia poate fi accesată prin intermediul casetelor video, hard disk-ului,
suporturilor optice CD, DVD sau prin intermediul rețelelor distribuite cum este World Wide
Web (www).
Acest domeniu, încă de la apariția sa, a fascinat formatorii de educație, dar și pe
beneficiarii acesteia datorită punctele sale forte în a prezenta concepte dificile în moduri
simple. Ca urmare a creșterii explozive a numărului de calculatoare cu capabilități multimedia,
posibilitățile de a utiliza multimedia au crescut enorm. În cazul educației la distanță, care
depinde de materiale de auto-învățare, utilizarea multimedia îmbogățește experiențele de
predare și învățare prin furnizarea unei perspective multi-senzoriale. În timp ce a fost
recunoscut că multimedia poate fi utilă atât în scenariul clasic de predare față-în-față cât și în
condițiile învățământului la distanță, educatorii au tendința de a considera că dezvoltarea acestui
sector necesită cunoștințe avansate de programare. Acest lucru este adevărat doar parțial, adică
doar în cazul celor care se ocupă de dezvoltarea acestor platforme. În zona utilizării, nu a creării
de software, nu sunt necesare cunoștințe de programare. Astăzi, cu disponibilitatea de software
cum ar fi Adobe Flash, Adobe Director, Autodesk 3D Studio Max, MediaWorks, Microsoft
PowerPoint, suita Articulate etc., putem dezvolta lecții multimedia, fără a avea o experiență

1
practică bogată în utilizarea software-ului. Însă cunoștințele privind crearea software-ul în sine
nu sunt suficiente pentru a dezvolta metode de implementare educațională a suportului
multimedia de calitate. Pentru a fi eficient în învățare, un program multimedia trebuie să includă
și o bază pedagogică solidă.

1. MULTIMEDIA CA INSTRUMENT EDUCAȚIONAL

De-a lungul anilor 1980 și 1990, conceptul de multimedia a luat un nou sens, deoarece
capabilitățile sateliților, calculatoarelor, audio și video au convers către crearea de noi elemente
media cu un potențial enorm. Combinat cu dezvoltările în hardware și software, aceste
tehnologii au fost în măsură să furnizeze facilități sporite de învățare și cu atenție la nevoile
specifice ale utilizatorilor individuali. O aplicație primară a multimediei interactive de instruire
este situația instrucțională în care elevului îi este dat controlul, astfel ca el să poate revizui
materialul în ritm propriu și în conformitate cu interesele individuale, nevoile și procesele
cognitive. Obiectivul de bază al materialelor interactive multimedia nu este atât de mult de a
înlocui profesorul, ci acela de a schimba rolul profesorului în întregime. Ca atare, materialul
multimedia trebuie să fie extrem de bine conceput și suficient de sofisticat pentru a imita cel
mai bun profesor, prin combinarea în design a diferitelor elemente ale proceselor cognitive și
cea mai bună calitate a tehnologiei.

2. AVANTAJELE UTILIZĂRII MULTIMEDIA ÎN EDUCAȚIE

Multimedia sprijină elevii să își construiască modele mentale cu mai mare acuratețe
decât ar realiza-o cu un text simplu. Beneficiile potențiale ale utilizării elementelor multimedia
bine proiectate în educație au fost identificate de Mayer:
 perspective alternative;
 participare activă;
 învățare accelerată;
 învățare individualizată: acoperă stiluri de învățare diverse și sarcini de
învățare pentru toate nivelele de cunoștințe ale elevilor, asigură
feedback ;
 retenția și aplicarea cunoștințelor;
 deprinderi de rezolvare a problemelor și deprinderi de luare a deciziilor;
 înțelegerea sistemică;
 gândirea de nivel înalt;
 autonomie și concentrare;
 controlul ritmului și secvențierea informațiilor;
 accesul la informația de suport.
Importanța pedagogică a multimedia este aceea că utilizează simultan resursele naturale
ale oamenilor de a procesa informații vizuale și auditive. În plus, aceste două canale procesează
informațiile în mod diferit, ca urmare combinarea mediilor diferite ajută. Conexiunile pline de
semnificație între text și grafică permit o înțelegere mai profundă și crearea unor modele
mentale mai bune decât prin utilizarea singulară a uneia dintre ele.
3. DEZAVANTAJELE UTILIZĂRII MULTIMEDIA ÎN EDUCAȚIE
 supraîncărcare cognitivă;
 lipsa structurării;
 “lost in cyberspace” (pierdut în iluzia realității prezentate de computer);
 conținut excesiv de text;
 non - interacție (uneori).

2
 După Reddi, U. V. & Mishra, S. (2003)[17], dificultățile implementării multimediei în
educație sunt:
a)multimedia necesită sisteme de calcul performante;
b)probleme financiare și tehnice;
c)utilizatorii trebuie să posede cunoștințe minime de utilizare a calculatorului pentru a
putea exploata capabilitățile acestui mediu de învățare;
d)pregătirea educatorilor nefamiliarizați cu producerea și proiectarea cursurilor
multimedia sau a pachetelor poate fi de asemenea complicată.
Eficacitatea multimedia pe planul instruirii rezultă chiar din fundamentele sale:
interactivitatea și combinarea diferitelor medii. Studii de specialitate evidentiază structuri
diferențiate de interactiune: o persoană își amintește 10% din ceea ce citește, 20% din ceea ce
aude, 30% din ceea ce vede, 50% din ceea ce vede și aude, 80% din ceea ce spune, 90% din
ceea ce spune și face concomitent [Maddalena, 1997], respectiv oamenii retin aproximativ 20%
din ceea ce văd, 30% din ceea ce aud, 50% din ceea ce văd și aud și pâna la 80% din ceea ce
vad, aud și fac simultan [Karaliotas, 1997].
Asemenea aprecieri cantitative sunt în mod special semnificative pentru a întelege
complementaritatea diferitelor medii în procesul de instruire. În realitate, rezultatele nu sunt
„aritmetice“ și trebuie să se țină seama de diferitele aptitudini personale ale instruitilor. Chiar
cu un public omogen din punctul de vedere al nivelului și experientei, unii beneficiari ai
educației au o memorie auditivă mai bună, alții excelează prin memorie vizuală etc. Solicitând
alternativ diferite simțuri și deci diferite aptitudini ale beneficiarilor, aplicațiile multimedia
determină o mai bună eficacitate sau un randament mai bun în termeni de memorare și asimilare
față de utilizarea unui singur mediu.
În prezent, folosirea echipamentelor multimedia pentru cultivarea creativității și
promovare artistică se află la un standard foarte înalt. Conceptul de artă vizuală este o clasă de
forme de artă care, pe lângă pictură și sculptură, include filmul și fotografia, cele care, astăzi,
nu pot exista fără multimedia. Dar pentru a folosi corect aceste instrumente în procesul educației
este necesar ca educatorul și, implicit, beneficiarul principal la procesului educațional (elevul)
să nu se depărteze de la regulile pedagogice, fie că ele sunt clasice sau moderne.
În concluzie, multimedia permite beneficiarului direct al educației să fie activ în faza de
comunicare pentru ca impactul cunoștințelor transmise și asimilarea lor să fie unul menit să-i
permită să se dezvolte complex, psiho-emoțional și pentru a gestiona corect influențele ce vin
din partea unei societăți aflată într-un continuu proces de transformare.

BIBLIOGRAFIE:
1. Gheorghiță Coșer, “Prezentările multimedia în educație – de la teorie la practică”,
Editura Studis, Iași, 2015
2. Ion Cărmăzan, “Filmul – Nepot al Renașterii”, Editura Universitară, București, 2011