Diferenta dintre infractiune si componenta de infractiune

Corelatia dintre infractiune si componenta juridica este una strinsa, dificila de delimitat,
insa aceasta nu ne ofera posibilitatea a le considera identice. Notinea de infractiune este
reglementata in art.14 din CP al RM , iar aceea de componenta juridica in art. 52. Aceste notiuni
se aseamana deoarece constinutul lor explica notiunea aceluiasi fenomen infractiunea.
Delimitarea acestora o facem incepind cu prevederile legii penale care in art. 51 prevede:
Temeiul real al raspunderii penale il constituie fapta prejudiciabila, iar componenta infractiunii,
stipulata in legea penala, reprezinta temeiul juridical raspunderii penale. Dine aceste prevederi
concluzionam ca infractiunea si componenta de infractiune reprezinta conditiile aplicarii
pedepselor penale persoanelor care au comis infractiuni. Infractiunea reprezinta o realitate
obiectiva, iar componenta juridica o notiune juridica despre aceasta ca infractiune. Astfel, putem
spune ca infractiunea reprezinta o fapta prejudiciabila concreta, stabilita de o persoana concreta,
int-un loc anumit, intr-o perioada determinata de timp si in anumite imprejurari, fiindu-i
carcteristice anumite trasaturi specifice, care o diferentiaza de alte fapte concrete. Pe cind
componenta de infractiune nu este o fapta comisa de infractor, ci un ansamblu de semne
caracteristice unei anumite infractiuni fixate in Partea Speciala a CP, cu ajutorul carora se
realizeaza practic incadrarea faptelor concrete si se finalizeaza cu o eficenta calificare, care
exista chiar daca in realitate nu a fost savirsita nici o infractiune cu asa component.
Pentru tragerea la raspundere penala este necesar sa se stabileasca daca fapta
prejudiciabila savirsita contine semnele unei infractiuni. De ex. in art. 186 din CP al RM se
contin semnele furtului, astefel persoana va putea fi trasa la raspundere daca in actiunile savirsite
de fapt se contin semnele coponentei furtului (sustragere pe ascuns a bunurilor altei persoane).
In in final as vrea sa inchei cu parerea penalistului rus A. Piontkov, notiunea materiala a
infractiunii si notiunea generala a componentei infractiunii exprima pe cai diferite elementele
esentiale ale unora si acelorasi fenomene ale vietii sociale, ale faptelor prejudiciabile, care sunt
prevazute in calitate de infractiuni in legea penala.

Bibliografie:
Drept Penal partea generala - Stela Botnaru, Alina Savga,Vladimir Grosu,Mariana
Grama,vol 1 Chisinau 2012;
Drept Penal al RM partea generala-Ivan Macari,Chisinau 2012;
Drept penal (partea general) Matei Basarab Vol.I, Ed. LUMINA LEX, 1997.
p.203/

Deosebiri dintre legitima aprare, reinerea infractorului, starea de

extrem necesitate, constringerea fizic i psihic, riscul ntemeiat i
executarea ordinului sau dispoziiei superiorului
Criterii de
delimitare

Legitima
aprare

Reinerea
infractorui

1.

Izvorul apariiei
pericolului

Sunt faptele
prejudiciabile ale
persoanelor fizice

Sunt infractiunile
persoanelor

2.

Temeiul juridic

Legitima aprare
are un singur
temei juridic, care
const n
savrsirea de ctre
o persoan
(atacant) a unei
fapte
prejudiciabile.

3.

Valorile protejate Persoana propriuzisa, alta

persoane sau un
interes public

Reinerea are la
baz dou
temeiuri:
svrirea
unei infraciuni,
precum i
ncercarea
persoanei de a
fugi, astfel
eschivndu-se
de la rspundere
i pedeaps
penal.
Ordinea de drept

Nr.

Scopul actiunilor

Scopul aciunilor
svrite n
legitim aprare
const n

Scopul aciunilor
svrite pentru
reinerea
infractorului

Starea de
extrem
necesitate

Constrnger
fizic sau psih

Sunt nu doar
faptele
oamenilor, ci i
calamitile
naturale, sociale,
diferite procese
fiziologice i
biologice,
aciunile agresive
ale animalelor,
defeciunile
mecanismelor
etc.

Sunt faptele ca
rezultat al
constringerii fizi
sau psihice din p
oamenilor, dar
situaia dat poat
consta i ntr-un
fenomen natual s
ntr-un proces
fiziologic care
mpiedic prsoan
constrns s
acioneze confor
obligaiilor
sale.
Extrema
Constringerea fiz
necesitate are un sau psihica are te
singur temei, care juridic, care cons
consta in
savrirea de o
survenirea unui
persoan a unui a
pericol iminent
constngere
care nu poate fi
nlturat altfel

Sunt limitate, si
anume cele
expres prevazute
la art. 38 alin.(2):
viata, integritatea
corporala sau
sanatatea
persoanei
propriu-zise, a
altei persoane sau
un interes public.
Scopul aciunilor
svrite in stare
de extrem
necesitate const

Valorile ocrotite
legea penal

Scopul aciunilor
svrite ca rezul
constringerii fizi
sau psihice const

protejarea
valorilor
i a intereselor
publice, artate n
art. 36 din CP al
RM, de atentate
infracionale,
reprimarea
acestora

4.

6.

Momentul
apariiei

Dreptul la
legitima aprare
apare n procesul
svrsirii atacului
i tentativei

Modul de
aciune

Exista mai multe

modalitati de
respingere a
atacului

Subiecii
infractiunii

Legitima aprare
este admis
mpotriva
faptelor
prejudiciabile
svrite
de minori sau
persoane
iresponsabile

Cuantumul
daunei cauzate

Dauna cauzat
poate fi mai mic,
egal, sau mai
mare.

const conform
art. 37 din CP al
RM, n predarea
lui organelor de
drept n vederea
realizrii
sarcinilor justiiei
i a prevenirii
comiterii unor noi
infraciuni de
ctre acesta
Dreptul la
reinerea
infractorului, de
regul, apare dup
consumarea
infraciunii

n protejarea
valorilor i
intereselor
publice, artate
n art. 38 din CP
al RM, de la un
pericol iminent

inlaturarea perico
si protejarea valo
ocrotite de legea
penala

Dreptul la
extrema
necesitate apare
n momentul
survenirii unui
pericol iminent

In momentulin ca
actioeaza o forta
fizica sau psihica
exterior aupra
persoanei constri

Modalitatea de
reinere a
infractorului este
unic- reinerea
acestuia.
Cauzarea
prejudiciului
persoanei care a
svrit o
infraciune se
admite
numai n cazul
cnd, innd
seama de toate
circumstanele
cauzei, reinerea
prin alte metode
este imposibil
Reinerea
minorilor sau a
persoanelor
iresponsabile este
inadmisibil,
ntruct faptele lor
nu conin semnele
componenei
infraciunii

Modul n care s-a

acionat n cazul
strii de extrem
necesitate trebuie
s
reprezinte unicul
mijloc de
nlturare a
pericolului; dac
au existat alte
posibiliti pentru
nlturarea
acestuia, nelegate
de cauzarea unui
prejudiciu, starea
de extrem
necesitate nu mai
poate fi invocat.
Extrema
necesitate este
admis
mpotriva
faptelor
prejudiciabile
svrite
de minori sau
persoane
iresponsabile
Dauna cauzat
trebuie s fie mai
mic n raport cu
cea evitat

Modul n care sacionat trebuie s

ateste c persoan
constrns nu a a
alt posibilitate d
rezista faptei de
constrngere

Dauna cauzat, n
general, trebuie s
fie proporional
cu dauna
provocat

Pentru nlturare
caracterului pena
al faptei nu are n
importan faptu
dac persoanele c
au exercitat
constrngerea era
sau nu responsab

Dauna cauzata po
sa fie mai mica, e
sau mai mare dec
cea evitata.

de infractor,
cauzarea morii n
procesul reinerii
fiind o msur
excepional.

7.

Compensarea
prejudiciului

Potrivit alin. (1)

al art. 1401 din
CC al RM, nu
este pasibil de
reparaie
prejudiciul cauzat
de o persoana n
stare de legitim
aprare dac nu a
depit limitele ei

Potrivit alin. (1)

al art. 1402 din
CC al RM, care
prevede c
prejudiciul cauzat
de o persoan n
caz de extrema
necesitate
urmeaz a fi
reparat de ea

Potrivit art. 1409

(1) CC al RM,
persoana cu
capacitatea de
exercitiu care a c
un prejudiciu afli
se in imposibilita
de a constientiza
dirija actiunile sa
raspunde pentru
prejudiciul sau