TESTUL OMULUI Autor WILLIAM H URBAN, Denumire: DAP. Apoteza testului-subiectul este obligat sa structureze o situatie nedeterminata in funotie de dinamica bazala a psihismului siu. El va exprima in aceasta imagine simbolict atat imaginea sa despre EUL sau real cit gi imaginea sa despre EUL ideal, Subiectul va desena fie personaj apropiat ca varsta si sex,fie 0 persoana semnificativa pentru el(parinte,soj,ruda) Exista si posibilitatea ca subiectul sii deseneze un personaj simbolic (celebritate,personaj din desenele animate etc). Instructaj: “Vi rog si desenati o persoand’ Nu se dau alte indicatii Daca subiectul protesteaza spunand ci nu are talent la desen va fi rugat si deseneze aga cum poate. “Cat de bine jt eum reusiti Daca se observa tendinfe de fasonare a desenului sau blocaje; in timpul testului;subiectul va fi asigurat c& nu se iau in calcul abilitatile artistice, Se va spune subiectului c& acest test investigheaza afectivitatea gi modalitatea lui de wandire imaginativa Pentru a obtine implicarea reala a subiectului, acesta va fi asigurat c& proba este importanti,de rutind iar rezultatele au un earacter strict confidential Dupa ce termini primul desen va fi rugat si deseneze o persoand de sex opus celei din primul desen. Sisuatii deosebite: 1) Subiectul afirma cé prima persoand este asexuati ,caz in care a) va fi rugat si defineasca sexul primei persoane $i apoi s& deseneze o persoana de sex opus, b) Tse va cere s& deseneze o persoana sexuata si dupa ce 0 va realiza va desena 0 persoana de sex opus acesteia. 2) Daca desenele sunt figuri stereotipe(bete.linii,caricaturi) subiectul va fi rugat reia desenul pana cnd va reusi s& contureze o figura concreti,umana Acest stil este caracteristic persoanelor rigide care evita sa se deseneze pe ele insele.sau incearca si devalorizeze situatia de examen desendnd omuleti miniaturali /schematici 3) Subiectul realizeaza figuri relativ nedeterminate(cap oval,ochi ca dous punete,torace ca un triunghi etc) in acest caz I se va cere sé le detalieze Retusurile jin zona capului trebuie analizate deoarece pot oferi informatii desp imaginea de sine, sensul personal si despre capacitatea de interrelationare sociala. 4) Persoana vrea si-si pistreze desenul si de aceea va lucra la indigo.Daca va dori sé ia originalul va opera pe copie toate modificarile gi stersaturile care au fost ficute de el, pe original, in cursul probeiSe vor studia diterentele intre original si copie. La sfarsitul probei subiectul isi ya serie numele. firsta si se nerota desenele si fe va da nume, Obs_Reactiile subiectului fatii de test vor fi observate si notate. Interviul este background pentru interpretareVariatii de la desenul standard. I se cere si deseneze: 1) O figura in ploaie.Se foloseste atunci cdnd subiectul se afla intr-o situatie dramatica din care nu poate iesi (proiectia situatiei dramatice). 2) Unanimal.Exista subiecti care au dificultati majore in abordarea desenului deoarece nu-si pot preciza propria identitate sexuala.Importante sunt doua elemente:tipul animalului (Ieu......pisica) gi accentuarea elementelor sexuale 3) O persoana dintr-un grup minoritar.Aceata varianta va fi folosita pentru persoane care au probleme legate de grupuri minoritare dar numai dupa ce a fost folosita varianta standard. INTERVIUL Se cere descrierea persoanelor respective Primele intrebari vor viza caracteristici ale personajelor care reies cu claritate din desen (daca sunt tinere sau batrdne,grase sau slabe, active sau pasive, flexibile sau rigide, formale sau obisnuite etc. *Spunefi-mi ce persoane va aduc in minte personajele din desenul pe care tocmai -ati realizat 2” “Ce fel de persoand este el sau ea?” “Spunefi-mi o scurt poveste despre aceasta persoana”. Subiecjii mai naivi dau la iveala, inc& de la inceput, date senificative despre ei (proiectia este evidenta). Sunt patru zone foarte importante pentru interpretare:a) capul, b) umerii, pieptul si bratele, c) trunchiul, d)picioarele gi labele picioarelor. Se vor cere detalii despre ele in timpul interviului a) Capul este, cel putin teoretic, sediul imaginii de sine si al Eului. Modul in care a fost desenat eapul ofr informatii despre modul in care subicctul relationcazA perceptiv cu lumea (ochii gi urechie primese $i transmit informati, creierul le prelucreaz, gura incorporeaz elemente din exterior dar poate exprima agresivitatea ). O detaliere neobisnuita a urechii exprima hipersensibilitate sau suspiciune iar ochii sfredelitori sau intunecati semnificd dispret, urd sau agresivitate. b) Piept.umeri, brate, maini.Este zona conflictelor la nivelul relatiilor cu lumea si ofera informafii despre ‘modul in care persoana se implicd intr-o relatie. ©) Trunchiul indica trasaturi de putere asemanator celor indicate de brate sau de umeri.Vestimentatia reprezintaé masca, fatada pe care o arati celorlalti © traire accentuaté a impulsurilor fiziologice, a pulsiunilor apare in desen sub forma personajelor nude, imbricate in costume de baie sau dimpotriv’ imbracate i ori de constrdngere si control sunt cravatele, cordoanele sau bijuteriile-care *, stranguleaza simbolie pulsiunile. 4) Picioarele si labele indicd autonomia subiectului (de exemplu picioarele lungi semnificd 0 tending accentuata de autonomie).Pehilibrul stg.-dr. al figurii indica stabilitate emotionala iar dezechilirul denot& ¢ barbatesti picioarele indica trairea propriei masculinitifi (uneori dubii legate de ea).Preocuparea subiectilor femei pentru detalierea picioarelor, in desen, denotd nevoia de a domina si preocupari legate de sexualitate. Interpretarea va fi ghidaté de informatiile objinute in interviu (anamneza, descricrea desenului de c&tre subiect).PROTOCOLUL 1) Se va deserie sumar atitudinea subiectului fafa de proba (I-a fost straind ?, a fost vorbairet / inchistat, a cerut indrumari, a fost preocupat de sine, disprefuitor sau rigid, a incereat sa faca placere examinatorului etc).Se va nota durata probei : 5 min.-30 min.A pus intrebairi jindnd de realizarea desenului ? 2) Descrierea general a desenului: pasnic/agresiv, mare/mic, extravertintravert etc. 3) Descrierea diferentiatd a figurilor.Ce sex a desenat primul ? 4) Care dintre cci doi omuleti este mai capabil, mai activ, care are o dispozitie mai bund ? 5) Sexul cu care subiectul se identified (constient sau inconstient) este de regula cel pe care il deseneazé primal ANORMALITATEA Bizarerii ale fizionomiei sau ale siluetei ca intreg. Excesive incongruente in detaliul fetei (gen Picasso) Tratarea proasta a fizionomiei in general Organe interne vizute prin corp (inim, ficat, ereier) — indicator de psihopatie, Tensiune excesiva: hasuri.tinii apasate etc Confuzia dintre profil si prim plan ~ element clar de anormalitate. DICATORI DE CONFLICT -varea personal: - omisiunea bratelor. Preocupairi legate de autonomic personala si sexualitate = stersaturi la nivelul picioarelor ~ linia frinte ~ fini tremurate. Preocupari legate de autocontrol: - linii tremurate la gat = asimetri la nivelult ‘Teama fata de pericole exterioare: = asimetria ochilor; - asimetria gatului. Agresiune / ostilitate = personaj turtit ~ accentuarea narilor; - degete ca ghearele (agres 1gresiune bocata in biografia subiectului); tate exteriorizata);- maini inmanusate, ascunse (controlul manifestarilor agresive - _ pumni strdngi (isireprima constient furia); - par foarte hasurat (agresiune si furie profunda, sexualitate abundenta sau desfréu sexual; ~ picioare indepartate si méini ridicate (provocare sau nevoia de a-si impune indiidualitatea). TIPOLOGIT ‘¢ _Inteligenta — desen proportionat. ‘© Deficienyé mentala -. detalii sdrace, desen infantil © Structurd depresiva ~ trasaturi foarte fine, figuri slabe, inactive, oarbe sau goale. © Depresie severd — lipsa completa a detaliilor. «© Structura obsesivo-compulsiva ~ detaliere excesiva. © Anxietate erescuti: detalii amnuntite, multe stersaturi linii vagi, confuze. © Timiditate — desen cu lini slabe. © Psihoza acuta detalii bizare, accentuarea unor indicatori anatomici. ¢ Psihoz& cronica — figuri schematice. lipsite de echilibru, distorsionate. © Paranoia - accentuare excesiva a ochilor gi a urechilor, par stilizat, preocupare pentru reactiile ostile din exterior. ‘* Slabiciune intr-o zona ~ lini slabe in acea portiune. * Homosexual ~ efeminare a siluetei masculine (gene lungi, sprancene arcuite, talie foarte accentuata, coapse si fese mari, tocuri inalte, coafura aranjatd, trisdituri faciale stralucitoare).. © Preocupare excesiv pentru detalii erotice — evasinormaldi — la adolescenti si la persoane aflate in cura psihanalitica. in alte cazuri poate fi semn de sexualitate inadecvata sau de impotenta. © Lipsa detaliilor erotice — imaturitate psihosexuala, fuga pshologica de problema sexual sexualititii sau incapacitatea de a se descurca in acest domeniu. © Stersaturile — anxietate si insatisfactie fat de zona desenata. Frecvente Ia persoane cu nevrozi obsesivo- compulsive, paranoia erotica Rar la subiecti normali, sensibili, estetizanti SEMNE DE DEPRESIE Nivelul scaizut al activitajii, postura aples Expresie faciald acra, frunte increta Rezistenti la desenarea corpului, picioarelor, labelor (lips& de energie si de entuziasm), Ochi care nu vad — inadaptare sociala. Brafe si maini omise — trairi profunde de inadecvare, Corp destins cu forma proasta ~trairi de dezintegrare fizic’. Detaliere saraca a desenului Inceperea desenului cu picioarele, sau agezata,INDICATORI DE SCHIZOFRENIE = Ochi care nu se vid, care privese sasiu; ~ Gurd crestata, deschisa. = Confunda profilul cu imaginea de prim plan. - Caractere bestiale(cozi etc), hasurati extreme ale desenului. — Siluete rigide si displastice, pumni strinsi, nuduri cu organe genitale foarte accentuate. ~ Omiterea unor parti importante (maini, picioare ete. = Figura se clatin — Desene foarte mici gi stirace sau foarte mari care ies din pagina. CONSTRUIREA DETALHLOR Sexul siluetei desenatt cu multi grija si cu multe detalii este sexul in care energia libidinala a subiectului este investita predominant Sexul cu care se identifica subiectul este cel cu care cheltuie cel mai mult timp si pe care il deseneazai la inceput. O detaliere excesiva a desenului poate indica o structura obsesiv- ‘compulsiva sau doar nevoia de a structura foarte mult o situatie pentru a o controla. Lipsa completa a detaliilor semnifica trairi slabe/goale, fra expresivitate sau chiar depresie severd. Pufindtatea detaliilor poate seminala debutul unei depresii, organicitate sau chiar deficienta mentala, SIMBOLURI SEXUALE ‘© Pillirie/saped — ascunde sexualitatea masculina ~ trdire masculina de impotenta, compensarea sexualitafii masculine; - lao femeie - incercarea feminina de ascundere a pulsiunilor sexuale si de a prezenta o fata acceptatt social ~ pe capul unui nud - posibila schizoidie, sexualitate infantité cu fantasme compensatori * Pantofi— ta tinere adolescente — preocupare obsesiva pentru obiecte sexuale sau pentru sexualitatea masculina; = cutoc inalt la barbati — tendinfe homosexuale; + pantofi ascutiti agresiune; ~ cu catarama aecentuati —la femei -exibitionism si narci ~ mult haguraji ~ preocupari si dorinte sexuale; ~ _ lipsa pantofilor — agresiune si sexualitate primitiva neexprimatd. Alte simboluri sexuale:nas, pid figara, baston, cravata, papion, par etc. Zona pelvisului — inchidere pelviand incompleti — conflict sexual, tendinfe homosexuale asociate cu anxietate gi culpabilitate; - Pelvis foarte mare ~ superioritatea femeii fata de barbat, dependena barbatului de mama sau de imago matern, preocupari legate de graviditate(la femei).= Coapse posibile tendinfe homosexuale deschise sau neacceptate de individ, posibils infantilitate psihosexuala la barbat; = hagurare excesiva ~ panic homosexuala, in special, la paranoia; ~ _confuzie in linia coapsei — posibil conflict homosexual sau preocupari legate de homosexualitatea feminina; ~ _coapse gi fese masive ~ semne efeminate la desen masculin; = accentuarea feselor la barbati — tendinte homosexuale. SUCCESIUNEA SEXELOR Desenarea primului personaj: = de acelasi sex cu subiectul ~ maturi — 87,5% - de sex opus - tendinte homosexuale, atasament puternic fata de parintele de sex opus sau fata de © alta persoand semnificativa, Slaba diferentiere intre silueta masculina si cea feminind poate indica tendinfe homosexuale. PICIOARELE $I LABE] Exprima ideca de autonomic, capacitatea de migcare, directie proprie i echilibru. © figurd echilibrata sugereaza stabilitate emotionali iar una care se clatind instabilitate cemoionala.Echilibrul este indicat de simetria si de proportionalitatea {1a figurile barbatesti picioarele indica propria masculinitate / dubii asupra ei La figurile feminine accentuarea picioarelor denot& preocupari legate de sexualitate si de dominare. Se vor analiza atit partile in sine cdt si interactiunea lor.Deasemenea se va observa care este mai mare gi care este in prim-plan. Datele din biografia subiectului_sunt un ghid necesar pentru interpretarea protocolului(are / nu are familie, are /nu are probleme in ceea ce priveste relationarea cu sexul opus etc) = Lipsa picivarelor semnifica trairi patologice de constrictie si dependent, teama de castrare, dificullatea acceptarii dorintelor sexuale. * Laba— foarte lunga —lupta pentru autonomie: ~ foarte lata — ambivalenta in aceasta luptas foarte scurta — lips de autonomie gio stare de imobilitate. + Picioare -incrucisate sau sirdns lipite — rigiditate, respingerea sexualitatii gi a apropierii sexuale. - Indepartate larg — sfidarea /negarea autoritatii, nevoia de consolidare interna impotriva socurilor exterioare, preocuparea pentru stabilitate. ~ Atrofiate — slabiciune, inadecvare, degenerare fizie’, senilitate. - Cu stersaturi — preocupari legate de autonomia personala si de sexualitate. ~ Foarte mult hasurate ~ subiect barbat ~ semn de panicd homosexual’, conflict sau nevoia de autodirectionare(daca nu esre homosexual). Desenat de o femeie — preocupare reprimata pentru sexualitate. = Genunchi aecentuati ~ preocupari somatice in nevroza obsesiv-compulsiv ~ Gambe si picioare desenate la inceput — descurajare si depresie.= Picioare indepartate i maini ridicate ~ provocare / nevoia de a-si stabil individualitatea. ~ Calefiul :ntuat — barbat imatur psihosexual, posibile tendinte homosexuale ascunse. - Tocuri inalte la siluete masculine — tendinte homosexuale. Omiterea unor parti importante : brate, méini, picioare este un indicator de schizofrenie. FIGURI IN MISCARE Indica potentialul activ al subiectului. La adolescenti — aspiratii de integrare si stralucire cu lipsa de adecvare personala: La femei — migcare accentuati — dorinta de putere sau exibitionism ister Blocairi ale migcarii ~ indice de schizofrenie sau de anxietate foarte puternica; Rigiditate — impulsuri fizice blocate — catatonie, paranoia, nevroza obsesiv-compulsiva; Siluete alergdnd — pulsivitate isterica: Baiefii, in general, deseneaz figuri mai active decat fete si de infaqigare. sare sunt preocupate indeose! TRUNCHIUL Este zona impulsurilor vegetative. Rezistenta in desenarea corpului(trunchi, labe, picior) semnitica lipsa de energie, de putere si de autonomie specified depr * Linii schitate la piept /eentura pelviana — nu ofera indicatii patognomice gi pot apare la femei de varsta mijlocie(menopauza), la adolescenti preocupati de propria scxualitat indica rigiditate. = Trunchi omis — respingerea impulsurilor fizico-biologice. la barbafi semnificd involutia, la copii poate fi un stadiu normal iar la un adult dac& semnifica pierderea imaginii corporale indica schizofrenie. Lung gi ingust — caracteristica schizoid, Contur neinchis — preocupare sexual, Trunchi foarte mic ~ inferioritate, slabiciune fizicd, negarea impulsurilor sexuale. Trunchi foarte mare — multe impulsuri instinctuale nesatisfacute Trunchiul persoanei de sex opus foarte hasurat —ostilitate fata de sexul opus. Linia taliei / cordonul ~ accentuate ~ control sexual: - foarte mult hasurata / tiata - control extrem al sexualitatii datorat sentimentului de vinovatie sau sentimentului pierderii iminente a acestui control; = combinata cu elemente de conflict in zona gatului — atitudine rigida: - _combinatd cu migcarea bratelor — rigiditate excesiva, fragilitatea controlului + Talic foarte ingusta, strdnsd — control precar cu posibilitatea unor izbueniri temperamentale sau individ narcisic gi vanitos. Talie ‘viespe” la barbati ~ tendinte homosexuale. Talie accentuatd — semn de efeminare la siluete masculine. * Sublinierea mijlocului poate fi intilnita la persoane dependente sau cu probleme somatice..= Cordomul / cravata este un indicator de constrdngere si de control. = Nuduri / figuri in costum de baie / persoane imbracate rigid, formal —ipoteza accentuarii unui conflict legat de impulsurile fiziologice. Nuduri cu organe genitale foarte accentuate — indicator de schizofrenie. Refuzul de a desena mai jos detalie — sexualitate tulburata si blocata, ‘Aménarea desenului(la sfargit) — blocaj legat de ariile corporale ale sexualitafi. Organe genitale la o silueta nuda ~ normal la cei aflati in curd psihanalitica, la adolescenti gi la studentii de la arte plastice; ~ Schizofrenie — regresie la nivele anterioare; = Semn de inadecvare sexuala, impotenté. = Lipsa detaliilor erotice — imaturitate psihosexuala / neacceptarea sexualitatii in viaf descurca in acest domeniu. incapacitatea de a se STOMAC / BURTA Simptomele somatice se centreazi pe zona stomacului. = Stomac plin — sentiment de bunastare. * Stomac gol ~ singuratate gi gol interior. * Cvasiabsent — tipic la schizofreni gi depresivi BRATE * Omisjuni ale brafelor / hagurari ale mainilor — preocupari legate de adecvarea personala. Brafe si maini care nu se vad - trairi profunde de inadecvare. MIINILE * Mari —nevoia de fortd (tipic la adolescenti) sau tendinfa de a face adaptari rafinate datorate ins unor sentimente de inadecvare. * Omise ~ traieste inadecvarea personala in modul de a se descurca in mediu; ~ vinovatie in legatura cu sexualitatea; = sindrom de castrare.; * Foarte hagurate — sentimente de vinovatie in legatura cu o actiune reala sau fanta atac, furt). * Mini inmanusate,ascunse, wiate — controlul manifestarii dorinjelor agresiv-ostile * Pumni strdnsi — incercare constienta de a-si reprima furia, indicator de schizofrenie. * Articulatii foarte accentuate ~ integritate corporal defectuoasa: ~ nesiguranta corporal’; ~ artrita; = preocupare somaticd pentru detalii neinsemnate (nevroza obsesiv-compulsiva, schizofrenie). (masturbatie,Desenate linga organele genitale ~ preocupare sexual / vinovatie legata de masturbat de o apropiere sexual’ Greseli / reluiri in desenul miinii — lipsa de ineredere in realizarea contactului social Desenate la timp ~ in buzunare sau la spate(fird a fi artist) — evaziune, fuga de situatii ~ des intalnit in psihopatie Desenate la sfirsit ~ govaiala in cea ce priveste descurcarea in mediu are sentimentul de inadecvare), e / apararea fata neaga dorinja de putere sau DEGETELE Fac parte din zona de manipulare a mediului.(sunt puncte de contact social Mari, ascutite, gheare ~ semn de ostilitate si de agresivitate (agresiune deschisa, paranoia). inclestate, taiate — efort sustinut in vederea suprimarii pulsiunilor agresive. Befe ~ agresivitate primara, furie Gheare — agresivitate indrptata Petale / ciorchini de strugure ~ abi Hasurate — culpabilitate, vinovatie datorata ostilitatii sau sexualitati. Pumn strains ~ ostilitate fata de lume — posibil indicator de schizofrenie; = spirit rebel; ~ ocazional la normal; - incercare constientd de reprimare a furiei Ascunse, tiate, inmanusare — reprimarea agresivitati. Mai mult de 5 degete — ambitic foarte mare. Degete foarte lungi — adulti superficiali sau regresati. Detaliere excesiva a degetelor / incheieturilor — ostilitate controlaté constient si sever. BICE! —BRATE Muschi accentuai — narcisism, centrare pe propriul corp.Pot apare la cei cu atrofii musculare, la homosexuali, la introverti, la balerini sau la studentii de la arta dramatica Bicepsi accentuafi — dorinfe fizice — feministe, homosexua Braje - omise ~ trairi puternice de culpabilitate legate de ostilitate — depresie schizofrenica. = scurte ~ lips de ambitie, se simte slab si batut de soarta; ~ _ slabe si subtiri — slabiciune, inutilitate, lips de realizare personala; ~ bizare ~ contact slab, schizoid; indoite ~ respingerea celorlalti (paranoia), control rigid al impulsivitatii; = la spate ~ trdiri de culpa gi dorinta dk uma controlul agresivitat ~ hagurate ~ sentiment al pedepsei: = larg deschise — dorinta de putere fizica fata de cea cerebral; ~ lungi~ dorinta de succes, ambitie; ~ deschise catre mediu ~ cere afectiune, interactiune social.0 PROFILUL Exprima nevoia persoanei de a evada din situatie intr-un mod controlat, de a se opune reveliii / exibairii ccerute de test. Dac& toati figura este din profil tendinja de retragere este clara insa autorul (URBAN) considera cd sunt necesare si alte elemente pentru aceast’ concluzie. Ambivalenfa profilului in intregime (0 parte din fata si cealalta din profil) semnificd frustrare extrema, abandonarea acestei situatii frustrante dar si ambiversiunea. UMERII Exprima dorin{a de putere si de autonomic. Mari — sentimentul de forta si preocupare extrema pentru putere:la adolescent apare in mod normal iar daca sunt desenati de o femeie semnific& dorinta de forté, de putere asupra barbatilor si un proces masculin, Mici, delicati — sentimente de inferioritate, ipsa de fort fizica. atrati — impreunai cu alfi indicatori de rigiditate ~ apdrare extrema gi ostilitate. Care atari dezechilibru emotional, poate fi semn de conflict sexual de rol( sau de identitate sexual’), Normali, bine proporjionai, rotunjiti - expresie echilibrata si fireasca Cu stersituri sau cu intiriri ~ preocupat de capacitatea de a exprima puterea.. CAPUL, Este sediul imaginii de sine, al Eului si exprimi sensul personal pe care si-l atribuie subiectul $i modul in care relationeazi perceptiv cu lumea. Creierul simbolizeara modul de organizare informational. Capul exprima nevoia de receptivitate, trebuintele intelectuale gi controlul emotiilor. Din modul de desenare a capului se poate deduce gradul de preocupare pentru control rational si gradul de imaginatie Cap mare: ~ caracteristica pozitiva - tendinfe intelectuale puterni de tip rational sau imaginar. = caracteristicd negativa — posibil Eu grandios, atitudine egocentricd.Agresivitate, inadaptare emofionala si sociala datorata unor handicapuri intelectuale( mai ales la copii / adolescenti cu probleme sexuale). = Cap foarte li = Paranoia, narcisism, infatuare, copii deficienji mental. Ocazional la intelectualipreocupati exclusiv de intelect. = Cap mic = Nevrozi tip compulsiv-obsesiv — expresia dorinjei de a nega sursa dureroasi a gandurilor obsesive si a trrilor de culpabilitate. . prevalente.Sursi de satisfacti:activitate~ _ negarea controlului rational asupra satisfacerii pulsiunilor corporate. ~ complex de inferioritate legat de inadeevarea in plan intelectual. Cap detaliat (accentuat excesiv in raport cu restul sau sters si reluat): ~ imaginatie activa si nevoia pregnanta de intelectualizare i de ratiune. ‘Cap semiprofil (sau igi intoarce privirea / ochii in alta parte) ~ retragere, respingerea situatiei de testare / a problemelor pe care le traieste in raport cu ambientul. Cap din profil — indice de culpabilitate (intra in retragere din cauza cupabilitaii). PARUL, Par si barba: = foarte hasurate — agresivitate si furie profunda / indice de sexualitate abundenti sau desfréu sexual; - hasurat / stufos ~ sexualitate excesiva asociata cu anxietate vis-a-vis de controlul si de imaginea acestei sexualitaji / conflictualitate masculina cu posibilitatea de evolutie catre o realitate delincventa, Par lung si nehasurat — ambivalent /ostilitate legate de sexualitate. Femeie cu par ciufulit - la adolescenti — impulsivitate datorata mai ales impulsurilor sexuale (deseneaza si arbore cu ridiicini) ~ Ta femei ~ neincreder ~ la paranoia gi la barbati dependenti de alcool — neineredere si deziluzii legate de femei. Femeie cu par ciufulit / barbat cu par foarte ingrijit — barbatiinfantili psihosexual, dezordine psihosexual’, Coafura foarte claborata (bucle, bucligoare) ~ subiect barhat ~ sociopatie / homosexualitate; = subiect femeie—sociopatie, vanitate, exhibitionism; = subiect fata, adolescenta — normalitate, jine de dorinja de a fi stralucitoare, atragatoare. ar tepos si ordonat la siluete feminine — control sexual, posibil steriitate datorata controlului excesiv. Par umbrit (ca la arbore) — inadecvarea virilitaii, nevoia de masura si de control a virilitai Parca o spuma (cu clabuci) — imoralitate sexual si lipsa de control. Par abundent si aranjament liber — desenat de o femeie ~ femeie activa si atractiva din punct de vedere sexual. Multa atenfie acordata parului (stergere, revenire) — narcisism, vanitate, centrare pe sine. Daca nu hasureaza parul (conturul lui) — depresie / libido slab / detaliere proast a desenului. FRUNTEA Accentuarea proeminentelor — scopuri si ambitii intelectual frontal, migrene), deficienta mental. Doar intarit, fird accentuare — control mental. Frunte ineretita ~ depresie. sindrom de tip frontal (leziuni ale lobuluiocHit Semne de anormalitate ~ gura din fata si ochii din profil, ochi ca un punct, ca o inima, ochii in locul obrazului cu nasul deasupra. ‘Ochi primesc si transmit informatia si sunt denumiti simbolic"ferestrele sufletului” pentru c& oferd informafii despre trairile interne ale subiectului. * Mici, disproportionat de mici ~ dorinta de inchidere fata de lume * Care nu vad, fard orbite — incapacitatea adaptarii la lume ~ depresi * Lipiti de orbite, nu vad — imaturitate emotionala si egocentrism = daca subiectul este adult — copilaros, rigid; - deficienti mental ~ nivel seazut + Ca doua cerculete — independenta, lipsi de discriminare afectiva. Orbi / inchisi / acoperiti de cozoroc sau de palarie / cu cearcane foarte accentuate ~ refinere foarte puternica de a privi lumea, fie ostilitate fata de altii, fie tendinta de a exclude neplacerea, de a fugi. Mici dar cu orbte mari curiozitate mintala putemnic dublata de culpabilitate. Sasii / care nuse vad ~ schizo. Crucisi — gandire confuza. Mari cu gene lungi la figuri barbatesti - tendinte homosexuale. Mari, accentuafi ~ cresterea agresivitaii, ostilitatii-Apar la — homosexuali, isterici egoisti (centrati exclusiv pe sine), in adolescenté la fete cu tendinte de exhibitionism, SPRANCENELE Au conotafii sexuale {ngrijite-rafinament,ingrijire stereotip social. Deosebit de ingrijite-aspirati de stralucire,narcisism corporal.blocaj al exprimarii autentice. Ridicate-atitudine dispretuitoare,superioritate.atitudine interogativa, Stufoase-stadiu primitiv,aspru,neinhibat. Arcuite la figuri barbatesti-tendinte homosexual NASUL, Simbol al sexualiti{iidar si al luptei pentru puterein general intelectualé.Dupa uniiultima semnificafie are sens principal. + Lung-ascensiune,tip activ si intreprinzitor in social © Hasurat-barbat infantil cu posibile spaime si trairi de castrare care e gata si proiecteze pe femei defectele. * Cim-sexualitate infantila.dependenta copilaroasa. * Triunghiular-dorinta de putere,sexualitate infantil. Turtit-dorinja de putere care a fost pedepsiti.o agresiune blocata in biografia subiectului.dar care exist in plan intern,* Foarte accentuat-simbol sexual. preocupsiri de tip falie(la persoane cu teama de castrare),cvasinormal la adolescenti. Ascutit-tendinta de dominare,posibil incareata de agresivitate. Coroiat-indice de gindire avara si rautate,poate fi semn de afectare a sexualitafii la barbafii intre dous virste = Nari accentuate-agresiune(in functie de marimea narilor). ‘= Nari hagurate,intarite-freamat,furie primitiva.directa. * Linii frinte,tremurate-chiar daci nasul sub linie ¢ frint-preocupari legate de autonomia personala sau de sexualitate ‘Din profil si gura din faa(prim-plan)-semn de normalitate. MUSTATA = Mult umbrita — dorinta de sexualitate matura; ~ _ desenata la femeie — semn de ostilitate fata de barbati = Mica, ingrijitd si curatd — sexualitate controlatd, egocentrism,Desen freevent la homosexuali controlati GURA Gura este semnificativa pentru inglobarea elementelor din exterior dar si pentru expulzarea agresivitati = Omisa — respingere clara a nevoii de afectiune si a oralitatii, sentiment de culpabilitate foarte puternic, depresie sau astm bronsic, ‘= Foarte accentuata — exprima erotismul oral, imaturitatea, nevoia putemica de dependenta Foarte accentuatd — fie linie, fie stearsd — probleme digestive, simptome gastrice, mofturosi; ~ agresivitate oralé, injurdturi, musedturi, dificultati sexuale legate de contactul oral sau genital * Larga cu colturile in sus ~ afinitate fortata, tendinta de a se prezenta zimbind, de a masca sub o fata agreabila trairi mai putin acceptabile. ‘= Larga cu colturile in jos ~ dependenta oral, imaturitate psihosexuala Individul cere atentie si aprobare. ‘Taieturd pe gurd — ostilitate, furie, agresivitate, hipercritic, sadism oral / verbal. {nchisa rigid — doringa de a nu se autodezvalui, respingerea oricarei nevoi de dependenta. Poate fi semn de ostilitate iar impreund cu alti indicatori poate semnifica culpabilitatea subiectului * Rictus batjocoritor ~ dispret pentru cei din jur, agresiune si ostilitate pe un fond de né slabiciune personala / complexe de inferioritate. = Micd — respingerea / negarea nevoilor de dependent oraliiCaracteristicé in nevroza compulsivi, combinata cu rigiditate. Mai rar — egoisti / persoane deosebit de independente. = Moale, catifelati, in forma de inima deschisa — la figuri barbatesti — tendinte homosexuale. uranta si deURECHILE Sunt importante in masura in care culeg informa = Detaliere neobisnuita ~ hipersensibilitate / suspiciune. = Accentuate — sensitivitate fata de lumea exterioard - surditate, probleme auditive, paranoia, homosexuali care se simt persecutati pentru sexualitatea lor deviantd, nevroza cu sensibilitate la critici = Accentuate extrem — halucinatii sau fantasme auditive, = Lipsa aecentuarii ~ refuzul criticilor, negarea interesului fata de parerile altora, = Omiterea urechii ~ nu este semnificativa.Copii deseneaza gura, ochii, capul atunci cand intra in relatie cu lumea (renunfd la egocentrism) dar nu este semn de retard Ja adulti = Asimetrii la nivelul urechilor ~ preocupari pentru pericole exterioare. Gitu Indicator de coordonare. = Lung si subtire ~ lipsa de coordonare a controlului impulsivitatii.Desenat cu guler ~ semn de ostilitate. = Latgi gros incapatinat, rigid. Asimileaza bine impulsurile. = Unidimensional — un bat ~ control precar (infantil) al pulsiunilor si dorintelor, * Accentuat prin cravat sau colier ~ control intelectual asupra impulsurilor fizice. PAPION Simbolizeaza dorinta de a fi tinar. CRAVATA * Simbolism falic — preocuparea pentru sexualitatea masculind, controlul sexualitatii gi al impulsurilor fizice. # in miscare — preocupare sexual deosebitd, ocazional agresiune sexuala DINTU Care se vad ~ semn de agresiune orala a unui psihism infar = Care musca ironie sarcastic’, lips de menajamente. = Accentuati ~ sarcasm, agresivitate orald, parere foarte bund despre sine.EXPRESIA FETEI Fericitd, vesela, entuziasta, optimista — semn poziti. Trista, nefericiti, posacd, deprimata, descurajata, posomoriti, apaticd, slabits, pasiva, inert, rea, plictisita — semn de depresie. Flexibila, liberd, plastica / inflexibila, rigida, teapana. ‘Activa, riguroasa, alert, animata / sever’.dura, aspra. Atragttoare, chipes, plicutd, strdlucitoare / respingdtoare, urité, suparata, rea, satanic’. Echilibrata, stabila, controlata / dezechilibrata, disproportionatd, impulsiva. Calda, prietenoasi, care te invita / rece, retrasd, lipsita de sentimente, Luptatoare, hotirdta, ambifioasa, agresiva / infantila, adolescentind, imaturd, co} Pompoasa, grandioasd, egocentricd, centraté pe sine. Oarba, care nu vede, preocupati de sine, introspectiva Goal8, oarbi, vaga. Mica, liliputan, nesemnificativa, subdimensionata / giganticd, dominatoare, herculeand, puternic’, coplesitoare. Acri— depresie. Fiecare dintre aceste grupe indica un tip de proiecti psiholog reprezintd o contraproicetie fai de subiect. Tratarea proasta a fizionomiei, in general, simbolizeaza rigiditate. ¢ care se exprima in desenul respectiv iar pentru