Intrebarile din tema Bronsita cronica.

Emfizemul
pulmonar.
Obstructia
cailor
respiratorii
3. [M1101002] Pneumonia virala severa la varste mici poate duce la obstructie bronsica in
special la nivelul (pg 1602)
A: traheei
B: bronhiilor mari
C: cailor respiratorii mici
D: alveolei
E: oricare dintre ele
Vezi raspuns C
4. [M1101003] La persoanele cu deficit de alfa 1-antitripsina procesul panacinar se gaseste
(pg 1602)
A: difuz
B: mai ales la varfurile pulmonare
C: mai ales la bazele pulmonare
D: corelat cu procesul centroacinar
E: la nivelul lobului mediu
Vezi raspuns C
5. [M1101130] Despre agregarea familiala se poate spune: ()
A: copii parintilor fumatori au episoade mai severe si mai frecvente de bronsita cronica
B: agregarea familiala nu a fost demonstrata
C: la copiii parintilor fumatori , prevalenta simptomelor respiratorii este mai mica
D: nefumatorii care stau in compania fumatorilor au nivelul CO in sange mai scazut
E: factorii genetici nu au nici un rol
Vezi raspuns A
6. [M1201004] Care dintre aspectele morfopatologice de mai jos nu caracterizeaza boala
pulmonara cronica obstructiva (pg 1601)
A: granulomul noncazeificant
B: hiperplazia celulelor mucipare din caile respiratorii mici
C: fibroza peribronsica
D: hipertrofia musculaturii netede in caile respiratorii mici
E: celulele inflamatorii in mucoasa si submucoasa cailor respiratorii mici
Vezi raspuns A
7. [M1201005] Care dintre semnele de mai jos nu este caracteristic bolii pulmonare cronice
obstructive cu predminanta bronsitei (pg 1604)

A: scaderea severa a reculului elastic

B: agravarea hipertensiunii pulmonare in timpul efortului
C: prezenta unei capacitati de difuziune normale sau usor scazute
D: sputa purulenta, abundenta
E: hipertensiune pulmonara de repaus moderata sau severa
Vezi raspuns A
8. [M1201006] Care dintre proprietatile de mai jos nu apartin aminofilinei utilizate in boala
pulmonara cronica obstructiva (pg 1606)
A: proprietati cardiotonice
B: proprietati diuretice
C: depresor respirator
D: stimulator respirator
E: cresterea contractilitatii diafragmului
Vezi raspuns C
9. [M1201007] Care dintre manifestarile de mai jos nu defineste bronsita cronica? (pag 1601)
A: distensia permanenta, anormala a spatiilor aeriene distal de bronsiolele terminale
B: secretia exagerata de mucus la nivel traheobronsic
C: tusea si expectoratia cel putin 3 luni pe an, mai mult de 2 ani consecutiv
D: hipertrofia glandelor producatoare de mucus
E: sputa abundenta, purulenta, persistenta sau recurenta in absenta unui proces supurativ
localizat
Vezi raspuns A
10. [M1301008] Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este
considerat a fi cel mai important (pg 1601)
A: Predispozitia genetica
B: Poluarea aerului
C: Fumatul
D: Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
E: Factorii infectiosi
RASPUNS C
11. [M1301008] Care dintre factorii etiologici implicati in patogenia bronsitei cronice este
considerat a fi cel mai important (pg 1601)
A: Predispozitia genetica
B: Poluarea aerului
C: Fumatul
D: Expunerea profesionala la pulberi si gaze toxice
E: Factorii infectiosi
Vezi raspuns C
12. [M1301009] Care dintre urmatorii germeni apar mai frecvent in timpul exacerbarilor din

bronsita (pg 1602)

A: Micoplasma pneumoniae
B: Hemophzlus influenzae
C: Rinovirusurile
D: Virusul citomegalis
E: Streptococcus pneumoniae
Vezi raspuns C
13. [M1301010] Urmatoarele considerente terapeutice privind BPOC sunt corecte, EXCEPTaND
(pg 1606)
A: Absenta obtinerii de raspuns la un drog bronhodilatator nu exclude posibilitatea unui
efect pozitiv la administrarea prelungita a altor droguri
B: Oprirea fumatului este singura modalitate certa de a stopa progresia sindromului
obstructiv cronci in BPOC
C: Terapia de substitutie cu nicotina asociata programului de educatie si schimbare
comportamentala dubleaza sansa de succes a tentativei de oprire a fumatului
D: Ypratropium este considerat de multi autori ca un bronhodilatator de electie
E: Germenii bacterieni cel mai frecvent intalniti in BPOC sunt Haemophlus, Streptoccocus
pneumoniae si Moraxella catarrhalis, ceea ce recomanda utilizarea unui antibiotic eficient
contra microorganismelor secretante de betalactamaze
Vezi raspuns A
14. [M1301011] Urmatoarele considerente terapeutice sunt valabile in BPOC, EXCEPTaND
(1607)
A: Administrarea de mucolitice (aerosoli) in cursul perioadelor intercritice este mai eficienta
decat asigurarea unei bune hidratari
B: Drenajul postural este eficient in caz de tuse epuizanta sau ineficienta la pacientii cu
hipersecretie
C: Flebotomia periodica se recomanda in caz de hematocrit > 55% la pacientii cu cefalee si
senzatie de cap greu
D: Utilitatea oxigenoterapiei nocturne este justificata de reducerea PaO2 in cursul noptii
E: Dozarea aminofilinemiei se recomanda in caz de ineficienta sau toxicitate la administrarea
dozelor - standard
Vezi raspuns A
15. [M1401012] Emfizemul pulmonar poate fi diagnosticat cu precizie prin (pg 1600)
A: rezonanta magnetica nucleara
B: radiografie toracica
C: computer tomografie de inalta rezolutie
D: examen de sputa
E: radioscopie pulmonara
Vezi raspuns C

16. [M1401013] In bronsita cronica indicele Reid reprezinta raportul dintre (1601)
A: grosimea peretului bronsic si grosimea musculaturii netede
B: grosimea musculaturii netede si grosimea peretului bronsic
C: grosimea peretului bronsic si grosimea glandelor submucoase
D: grosimea glandelor submucoase si grosimea peretului bronsic
E: grosimea glandelor submucoase si grosimea musculaturii netede
Vezi raspuns D
17. [M1401014] Concentratia in sange a teofilinei trebuie mentinuta intre (1606)
A: 5 -10 mg/l
B: 10 - 15 mg/l
C: 15 - 20 mg/l
D: 20 - 25 mg/l
E: peste 25 mg/l
Vezi raspuns B
18. [M1501015] Inflamatia mucoasei bronsice in bronsita cronica este realizata prin
interventia dominanta a (1601)
A: Eozinofiliei
B: Interleukinei 8
C: Alfa-1-antitripsinei
D: Interleukinei 4
E: Elastazei endogene
Vezi raspuns B
19. [M1501016] Fumatul intervine in patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar
prin (1601)
A: Atrofia glandelor secretoare de mucus
B: Alterarea miscarii cililor
C: Stimularea functiei macrofagelor alveolare
D: Stimularea antiproteazelor
E: Relaxarea musculaturii netede
Vezi raspuns B
20. [M1501017] Care din urmatoarele gaze rezultate din poluarea aerului sunt implicate in
patogeneza bronsitei cronice si a emfizemului pulmonar (1601)
A: Dioxidul de azot (NO2)
B: Oxidul de carbon
C: Bioxidul de carbon
D: Dioxidul de sulf (SO2)
E: Amoniacul
Vezi raspuns D

21. [M1501018] Bronsita cronica mucopurulenta se caracterizeaza prin (pg 1601)

A: Sputa purulenta persistenta sau recurenta
B: Sputa perlata
C: Sputa mucoasa
D: Hemoptizie
E: Wheezing precoce
Vezi raspuns A
22. [M1501019] In patogenia bronsitei cronice a fost bine demonstrata implicarea (pg 1602)
A: Deficitului de ceruloplasmina
B: Fumatului
C: Poluarii cu amoniac
D: Poluarii cu dioxid de azot (NO2)
E: Poluarii cu pulberi silicogene
Vezi raspuns B

23. [M1501020] Pacientul cu Boala pulmonara cronica obstructiva cu "predominanta bronsita"

prezinta de obicei comparativ cu cel cu "predominanta emfizem" (pg 1604)
A: Dispnee severa permanenta
B: Sputa redusa, mucoida
C: Infectii bronsice mai putin frecvente
D: Varsta la diagnostic peste 60 de ani
E: Tuse inainte de debutul dispneei
Vezi raspuns E
24. [M1601021] Care dintre urmatorii factori nu se recunosc in etiologia BPOC (pg 1601)
A: Fumatul
B: Factori genetici
C: Alcoolismul
D: Infectiile bronsice
E: Inhalarea cronica a diferitilor iritanti bronsici
Vezi raspuns C
25. [M1601022] Factorul etiologic cel mai important in profilaxia BPOC este (pg 1602)
A: Expunerea la frig
B: Expunerea sporadica la noxe profesionale
C: Spatiile aglomerate
D: Fumatul
E: Virozele respiratorii
Vezi raspuns D

26. [M1601023] BPOC predominant bronsitic se diagnostizeaza in jurul varstei de (pg 1604)
A: 40 de ani
B: 50 de ani
C: 60 de ani
D: sub 40 de ani
E: peste 60 de ani
Vezi raspuns B
27. [M1601024] In BPOC predominant emfizematos presiunea oxigenului arterial este in jurul
valorii de (pg 1604)
A: 50 mmHg
B: 60 mmHg
C: 70 mmHg
D: peste 80 mmHg
E: sub 50 mmHg
Vezi raspuns C
28. [M1601025] La pacientii cu BPOC se recomanda efectuarea flebotomiei terapeutice la un
hematocrit cu valoarea de (1607)
A: Peste 30%
B: Peste 40%
C: Peste 50%
D: Peste 55%
E: La orice valoare a hematocritului
Vezi raspuns D
29. [M2201026] Tipic bolii pulmonare cronice obstructive cu predominanta emfizemuluii
hematocritul are o valoare intre (1604)
A: 30-40
B: 35-45
C: 45-55
D: 40-50
E: 30-45
Vezi raspuns B
. [M2301048] Bronsita cronica se defineste clinic prin tuse cu expectoratie (pg 1601)
A: cel putin 2 luni / an, mai mult de 2 ani consecutivi
B: cel putin 3 luni/ an, mai mult de 2 ani consecutivi
C: cel putin 6 luni/ an,mai mult de 3 ani consecutivi
D: cel mult 3 luni/ an, 2 ani consecutivi
E: continua
Vezi raspuns B

62. [M2301049] La pacientii cu boala pulmonara obstructiva cronica (atat in cea de tip A- cu
predominanta emfizemului, cat si in cea de tip B - cu predominanta bronsitei), sunt valabile
urmatoarele afirmatii (pg 1604)
A: aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 75% din valoarea prezisa
B: aparitia dispneei de repaus la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa
C: aparitia dispneei de efort la valori ale VEMS- ului sub 50% din valoarea prezisa
D: dispnee de efort aparuta la VEMS sub 25% din valoarea prezisa
E: aparitia retentiei de CO2 la valori ale VEMS-ului < 50% din valoarea prezisa
Vezi raspuns C
63. [M2301050] BPOC de tip A - cu predominanta emfizemului (" pink-puffer")se
caracterizeaza prin (pg 1604)
A: Ht~ 50-55%
B: hipoxemie severa: PaO2 ~ 45-60mm Hg
C: evolutie rapida spre CPC (HTAP precoce)
D: aspect radiografic de hiperinflatie, cord mic
E: tuse cu expectoratie abundenta, purulenta
Vezi raspuns D
64. [M2301051] Nivelul sangvin al teofilinemiei - peste care pot apare efectele secundare ale
terapiei cu metilxantine, (greata,varsaturi, tahiaritmii, convulsii) (1606)
A: 5 mg/l
B: 10 mg/l
C: 15 mg/l
D: 20 mg/l
E: 25 mg/l
Vezi raspuns D
65. [M2301052] Tipul B de bronsita cronica obstructiva (" blue bloaters") se defineste prin
urmatoarele aspecte caracteristice (pg 1604)
A: pacient astenic, cu dispnee severa, cu participarea evidenta a muschilor respiratori
accesori
B: gazometric: hipoxemie moderata: PaO2 ~ 65-75 mm Hg
C: Ht ~ 35 - 45 %
D: Pa CO2 de obicei crescut > 50mmHg
E: pacient tahipneic, cu expir relativ prelungit , cu buzele protruzionate
Vezi raspuns D
66. [M2501053] Diferentierea din punct de vedere clinic intre bronsita cronica obstructiva si
astmul bronsic se face pe baza (pg 1601)
A: Antecedentelor indelungate de tuse cu expectoratie
B: Trecutului indelungat cu wheezing
C: Debutului recent al tusei cu expectoratie

D: Prezentei sputei mucopurulente

E: Reversibilitatii complete a obstructiei bronsice sub tratament bronhodilatator
Vezi raspuns A
67. [M2801083] Un rol deosebit de important in procesul inflamator al brositei cronice ii
revine: (pg 1601)
A: IL8;
B: elastazei;
C: IL12;
D: CD33;
E: catepsinei G.
Vezi raspuns A
68. [M2801268] Alcaloza metabolica determina imposibilitatea de mentine schimbul gazos
dupa indepartarea suportului ventilator mecanic si se poate trata cu: (pg 1609)
A: bromura de ipratropium
B: atropina
C: clorura de potasiu
D: terbutalina
E: clorura de sodiu
Vezi raspuns C
69. [M2801273] Urmatoarele elemente sunt caracteristice BPOC cu predominanta
emfizemului, cu exceptia: (1604)
A: cresterea capacitatii pulmonare totale(CPT)
B: tipul constitutional astenic,cu pierdere ponderala evidenta
C: scaderea debitelor maximale expiratorii
D: hipercapnia
E: scaderea capacitatii de transfer a CO
Vezi raspuns D
. [M1102001] Cele mai multe particule inhalate se depoziteaza in bronhiolele mici sau in
alveole, putand declansa infectia, daca marimea lor nu depaseste in diametru (pg 1586)
A: 8 micrometri
B: 5 micrometri
C: 10 micrometri
D: 15 micrometri
E: 20 micrometri
Vezi raspuns B
2. [M1102002] Sindromul pneumonic "tipic" (debut brusc, tuse productiva cu sputa purulenta,
durere toracica de tip pleural, semne de condensare pulmonara)este de obicei cauzat de (pg
1587)

A: Streptoccocus pneumoniae
B: Mycoplasma pneumoniaeB
C: Pneumocystis carinii
D: Coxiella burnetti
E: Chlamydia psittaci
Vezi raspuns A
3. [M1102003] Eritemul multiform, anemia hemolitica, meningita buloasa, encefalita si mielita
transversa pot complica evolutia unei pneumonii cu: (pag. 1587)
A: Streptoccocus pneumoniae
B: Chlamydia psittaci
C: Mycoplasma pneumoniae
D: Legionella pneumophila
E: Staphylococcus aureus
Vezi raspuns C
4. [M1102004] Pot da cavitatie pulmonara urmatorii germeni, cu EXCEPTIA: (pag. 1588)
A: Anaerobi orali
B: Bacili enterici aerobi Gram negativi
C: Mycoplasma pneumoniae
D: Streptococcus pneumoniae tip III
E: Staphylococcus aureus
Vezi raspuns C
5. [M1102005] Pentru ca un frotiu Gram din probele de sputa studiate la o marire mica
(obiectiv de 10x, ocular de 10x) sa faca dovada contaminarii minimale cu secretii din tractul
respirator superior numarul de polimorfonucleare si celule epiteliale pe camp trebuia sa fie:
(pag. 1589)
A: <10 polimorfonucleare si >25 celule epiteliale
B: >10 polimorfonucleare si <25 celule epiteliale
C: >25 polimorfonucleare si <10 celule epiteliale
D: <25 polimorfonucleare si >10 celule epiteliale
E: Nici unul dintre acestea
Vezi raspuns C
6. [M1102006] Care este procedura invasiva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul
respirator inferior in vederea precizarii etiologiei unei pneumonii severe la bolnavi
imunocompromisi? (pag. 1589)
A: aspiratia transtraheala
B: biopsia pulmonara deschisa
C: punctia pulmonara transtoracica percutana
D: examenul bacteriologic al sputei expectorate
E: bronhoscopia cu fibre optice

Vezi raspuns E
7. [M1202007] Ribavirinul este eficient in: (pag. 1593)
A: terapia precoce a infectiei cu virusul gripal A
B: terapia pneumoniei cu citomegalovirus
C: terapia pneumoniei cu Legionella pneumophila
D: terapia infectiei cu virusul respirator sincitial
E: terapia pneumoniei variceloase
Vezi raspuns D
8. [M1202008] Care este antibioticul de electie util in pneumonia cu Legionella pneumophila
(pag. 1591)
A: penicilina
B: ampicilina
C: amoxicilina
D: vancomicina
E: eritromicina
Vezi raspuns E
9. [M1202009] Durata tratamentului in infectiile pulmonare cu Mycoplasma si Legionella este
de: (pag. 1591)
A: 1 pana la 7 zile
B: 2 pana la 3 saptamani
C: 6 saptamani
D: 7 zile
E: 30 zile
Vezi raspuns B
10. [M1402010] Receptorul pentru flora normala gram-pozitiva din oro-faringe este: (pag.
1586)
A: lizozimul
B: interleukina 5
C: interferonul
D: fibronectina
E: leucocitul B
Vezi raspuns D
101. [M1501108] Indicatia de utilizare a Aminofilinei in bronsita cronica este justificata de
urmatoarele efecte: ((pag. 1606))
A: Bronhodilatatoare
B: Cardiotonice
C: Diuretice
D: Creste contractilitatea diafragmului

E: Antiaritmice
Vezi raspuns ABCD
102. [M1501109] Urmatoarele bronhodilatatoare sunt eficiente in terapia bronsitei cronice:
((pag. 1606))
A: Bromura de ipratropium
B: Aminofilin
C: Atropina
D: Efedrina
E: Terbutalina
Vezi raspuns ABE
103. [M1501110] In bronsita cronica la examenul sputei se izoleaza cel mai frecvent
urmatoarele bacterii ((pag. 1606))
A: Streptococcus pneumoniae
B: Haemophilus influenzae
C: Staphilococcus aureus
D: Moraxella catarrhalis
E: Pseudomonas aeruginosa
Vezi raspuns ABD
104. [M1601111] Efectele fiziopatologice ale leziunilor emfizematoase constau in: ((pag.
1602))
A: Reducerea reculului elastic al plamanului
B: Inflamarea cronica a cailor aeriene
C: Cresterea colapsului cailor aeriene in expir
D: Cresterea disproportionata a efortului respirator
E: Hipersecretia de mucus
Vezi raspuns ACD
105. [M1601112] Cele mai frecvente bacterii patogene identificate la pacienii cu BPOC sunt:
-grila modificata ((pag. 1606))
A: Haemophylus influenzae
B: Streprococcus haemolyticus grupa B
C: Streptococcus pneumoniae
D: Moraxella catarhalis
E: Staphilococcus aureus
Vezi raspuns ACD
106. [M1601113] Tratamentul bronhodilatator in BPOC utilizeaza (pag. 1606)
A: Simpatomimetice
B: Derivati de teofilina
C: Anticolinergice

D: Mucolitice
E: Oxigenoterapie prelungita
Vezi raspuns ABC
107. [M1601114] La niveluri de peste 20 mg/l a teofilinei in BPOC se produce: (pag. 1606)
A: Greata
B: Diaree
C: Varsaturi
D: Tahiaritmie
E: Convulsii
Vezi raspuns ACDE
108. [M1601115] La examinarea radiologica a plamanilor in BPOC cu predominenta
emfizemului se constata: ((pag. 1605))
A: Diafragme coborate, aplatizate
B: Silueta cardiaca larga marita
C: Atenuare periferica a desenului bronho-vascular
D: Hipotransparenta retrosternala
E: Largirea mediastinului superior
Vezi raspuns AC
109. [M1601116] In BPOC examenul bacteriologic din sputa se indica in urmatoarele cazuri:
((pag. 1606))
A: Hemoptizie
B: Febra, frison
C: Durere toracica
D: Aspectul purulent al sputei nu se modifica la administrarea de antibiotice
E: Primul episod usor de bronsita
Vezi raspuns BCD
110. [M2001235] Alfa-1 antitripsina are rol in: ()
A: inhiba tripsina
B: stimuleaza enzime proteolitice
C: inhiba enzimele proteolitice
D: inhiba elastaza
E: stimuleaza catepsina
Vezi raspuns ACD
91. [M1302086] Care din urmatoarele afirmatii referitoare la pneumonie sunt exacte? (pag.
1585)
A: Identificarea microorganismului etiologic permite o terapie antimicrobiana adecvata
B: Tratamentul antimicrobian de urgenta se incepe dupa confirmarea de laborator a
agentului cauzal

C: Agentii cauzali sunt reprezentati de bacterii, mycoplasme, chlamidii, virusi

D: Etiologia specific microbiana ramane incerta in aproape 2/3 din cazuri
E: Alegerea initiala a terapiei antimicrobiene este de obicei empirica
Vezi raspuns ACE
92. [M1302087] Dintre microorganismele ce determina pneumonii, unele pot scapa actiunii
mecanismelor microbicide persistand in macrofag (pag. 1585)
A: Staphylococus aureus
B: Streptococus fecalis
C: Mycobacterium tuberculosis
D: Haemophilus influenzae
E: Legionella pneumophila
Vezi raspuns CE
93. [M1302088] Infectarea plamanului prin inseminare hematogena este recunoscuta in
urmatoarele situatii: (pag. 1586)
A: Endocardita stafilococica a inimii drepte
B: Endocardita stafilococica a inimii stangi
C: Sindromul Lemierre
D: Intubatia traheala
E: Sinuzita maxilara
Vezi raspuns ABC
94. [M1302089] Aspectul anatomopatologic al focarului pneumonic poate fi: (pag. 1586)
A: Interesarea initiala a interstitiului
B: Interesarea initiala a alveolelor
C: Necroza tesutului pulmonarcu producerea de multiple cavitati cu diametru sub 2 cm
D: Invadarea cu exudat a bronhiilor mari si traheei
E: Bronhopneumonie confluenta ce nu poate fi distinsa de pneumonia lobara
Vezi raspuns ABCE
95. [M1302090] Selectati germenii patogeni cei mai frecvent intalniti in pneumonia
comunitara: (pag. 1586)
A: Streptococus pneumoniae
B: Chlamidia pneumoniae
C: Pseudomonas aeruginosa
D: Haemophilus influenzae
E: Staphylococus aureus
Vezi raspuns ABD
96. [M1302091] Care din urmatoarele relatii patogene varsta - agent infectant sunt valabile?
(pag. 1587)
A: Micrococus catarralis la copii sub 6 luni

B: Haemophilus influenzae la batrani

C: Mycoplasma pneumonie la batrani
D: Legionella pneumophila la copii intre 6 luni si 5 ani
E: Chlamidia trachomatis la copii sub 6 luni
Vezi raspuns BE
97. [M1302092] Dintre agentii patogeni pulmonari asociati cu defectele specifice ale imunitatii
gazdei, urmatorii apar asociati in neutropenii severe (< 500 neutrofile/mm3): (pag. 1587)
A: Streptococus pneumoniae
B: Pseudomonas aeruginosa
C: Mycobacterium tuberculosis
D: Staphylococus aureus
E: Citomegalovirus
Vezi raspuns BD
98. [M1302093] Sindromul clinic din pneumonia _tipica_ are urmatoarele caracteristici: (pag.
1587)
A: Este generat de Streptococus pneumoniae, Haemophilus influenzae, anaerobi si aerobi
din flora orala
B: Matitatea are topografie precisa
C: Debutul este gradat
D: Predomina simptomele extrapulmonare
E: Durerea este de tip pleural
Vezi raspuns ABE
99. [M1302094] Selectati afirmatiile corecte legate de examenul sputei in pneumonie: (pag.
1589)
A: Contaminarea sputei cu anaerobi orali constituie cauza frecventa de diagnostic eronat a
infectiei pulmonare cu anaerobi
B: In sindromul pneumonic tipic, specificitatea diagnostica a frotiului Gram din Sputa este
de 85%
C: Prezenta florei mixte pe frotiul necontaminat sugereaza o infectie cu anaerobi
D: In pneumonia cu Blastomices, germenul se evidentiaza in sputa prin coloratia Giemsa
E: Evidentierea infectiei micobacteriene se realizeaza prin colorarea directa cu anticorpi
fluorescenti
Vezi raspuns ABC
100. [M1302095] Criteriile de spitalizare pentru pacientii cu pneumonie sunt urmatoarele:
(pag. 1589)
A: Tahipnee > 20 resp
B: Tahicardie >90/minut
C: TAS<90 mmHg

D: PaO2>80 mmHg
E: Incapacitatea administrarii orale a tratamentului
RASPUNS CE
101. [M1402096] Agentii patogeni microbieni care produc pneumonie in mediu spitalicesc
sunt: (pag. 1586)
A: fungi
B: chlamydia psittaci
C: streptococcus pneumoniae
D: pseudomonas aeruginosa
E: bacili enterici aerobi gram-negativi
Vezi raspuns DE
102. [M1402097] Pacientii care au o hipogamaglobulinemie severa (<200mg/dl) au risc de
infectii cu: (pag. 1587)
A: pseudomonas aeruginosa
B: nocardia
C: bacterii incapsulate
D: streptococcus pneumoniae
E: haemophilus influenzae
Vezi raspuns CDE
103. [M1402098] Cauze infectioase de cavitatie pulmonara sunt (pag. 1588)
A: pseudomonas aeruginosa
B: staphylococcus aureus
C: streptococcus pneumoniae tip I
D: histoplasma capsulatum
E: granulomatoza Wegener
Vezi raspuns ABD
104. [M1402099] Criterii de spitalizare a pacientilor cu pneumonie: (pag. 1589)
A: alterarea acuta a statusului mental
B: PO2 arteriala > 60 mmHg
C: imposibilitatea tratarii ambulatorii
D: incapacitatea administrarii orale a tratamentului
E: pacient > 50 de ania administrararii orale a tratamentului
Vezi raspuns ACD
106. [M1402101] Urmatoarele afirmatii privind bronhoscopia cu fibre optice sunt adevarate:
(pag. 1589)
A: este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator
superior

B: este procedura invaziva standard pentru obtinerea secretiilor din tractul respirator inferior
C: este o metoda relativ bine tolerata
D: nu se efectueaza la copii sub 10 ani
E: nu se efectueaza la copii sub 5 ani
Vezi raspuns BC
107. [M1502102] Principalele cai de patrundere in plaman a germenilor microbieni patogeni
care determina producerea de pneumonii sunt reprezentate de: (pag. 1585-1586)
A: Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B: Inhalarea aerosolilor infectiosi
C: Diseminarea hematogena a infectiei de la un focar extrapulmonar
D: Inocularea directa ca rezultat al intubatiei traheale sau al plagilor injunghiate
E: Diseminarea limfatica a infectiei de la un focar extrapulmonar
Vezi raspuns ABCD
108. [M1502103] Cei mai frecventi agenti etiologici ai pneumoniilor comunitare sunt: (pag.
1586)
A: Streptococcus pneumoniae
B: Haemophilus influenzae
C: Pseudomonas aeruginosa
D: Chlamydia pneumoniae
E: Legionella pneumophila
Vezi raspuns ABDE
109. [M1502104] Etiologia pneumoniilor dobandite in spital este cel mai frecvent determinata
de: (pag. 1586)
A: Streptococcus pneumoniae
B: Pseudomonas aeruginosa
C: Staphylococcus aureus
D: Mycoplasma pneumoniae
E: Haemophilus influenzae
Vezi raspuns BC
110. [M1502105] In comunitatile in care infectia cu virusul imunodeficientei umane de tip 1
(HIV-1) este endemica, etiologia pneumoniei este determinata in primul rand de urmatorii
agenti patogeni: (pag. 1586-1587)
A: Chlamydia psittaci
B: Pneumocystis carinii
C: Mycobacterium tuberculosis
D: Stafilococcus aureus
E: Mycoplasma pneumoniae
Vezi raspuns BC

111 [M1502106] La bolnavii cu forme grave de pneumonii se pot folosi urmatoarele proceduri
invazive pentru obtinerea de material biopsic pulmonar: (pag. 1589-1590)
A: Aspiratia transtraheala
B: Punctia pulmonara transtoracica percutanata
C: Bronhoscopia cu fibre optice
D: Biopsia pulmonara deschisa
E: Biopsia ganglionara
Vezi raspuns
ABCD
112. [M1502107] Necroza tesutului pulmonar este o complicatie survenita in evolutia
pneumoniilor a caror etiologie este determinata de: (pag. 1588)
A: Anaerobii orali
B: Mycoplasma pneumoniae
C: Pseudomonas aeruginosa
D: Staphylococcus aureus
E: Mycobacterium tuberculosis
Vezi raspuns ACDE
113. [M1502108] In pneumoniile nosocomiale cu Staphylococcus aureus se intalneste frecvent
rezistenta la: (pag. 1593)
A: Meticilina
B: Oxacilina
C: Penicilina
D: Ampicilina
E: Vancomicina
Vezi raspuns ABCD
114. [M1502109] Utilizarea Amantadinei ca agent terapeutic in pneumonii este recomandata
pentru: (pag. 1593)
A: Prevenirea infectiei cu virusul sincitial respirator
B: Prevenirea aparitiei infectiei cu virusul gripal tip A la pacientii neimunizati in timpul unei
epidemii de gripa A
C: Terapia precoce (5 pana la 7 zile) a infectiei cu virusul gripal tip A
D: Tratamentul pneumoniei variceloase
E: Tratamentul pneumoniei cu citomegalovirus
Vezi raspuns BC
115. [M1502110] Cele mai eficiente antibiotice utilizate in pneumonia comunitara cu
Haemophylus influenzae sunt: (pag. 1591)
A: Eritromicina
B: Doxiciclina
C: Amoxicilina + Clavulanat
D: Penicilina

E: Clindamicina
Vezi raspuns BC
116. [M1602111] Care dintre urmatoarele reprezinta criterii de internare la pacientii cu
pneumonie: (pag. 1589)
A: Leucopenia sub 5000/ mmc
B: Varsta peste 65 ani
C: Infectia cu Streptococcus pneumoniae
D: Imposibilitatea tratarii ambulatorii
E: Subfebrilitate
Vezi raspuns ABD
117. [M1602112] La un pacient spitalizat pentru pneumonie cu Haemophilus influenzae se
poate initia tratament cu: (pag. 1591)
A: Cefalosporine de generatia a IIIa
B: Metronidazol
C: Gentamicina
D: Ampicilina-sulbactam
E: Trimetoprim-sulfametoxazol (cotrimoxazol)
Vezi raspuns ADE
118. [M1602113] Care dintre urmatoarele reprezinta cauze de cavitatie pulmonara: (pag.
1588)
A: Anaerobi orali
B: Staphilococcus aureus
C: Subspecii de Nocardia
D: Streptococcus pneumoniae
E: Neoplasme pulmonare
Vezi raspuns ABCE
119. [M1602114] Care dintre urmatoarele sunt cai de transmitere a patogenilor microbieni in
plamini: (pag. 1585,1586)
A: Aspirarea organismelor care colonizeaza orofaringele
B: Ingestia de substante infectate
C: Inhalarea aerosolilor infectiosi
D: Administrare iv de produse contaminate
E: Diseminare hematogena de la un focar extrapulmonar
Vezi raspuns ACE
120. [M1602115] Care dintre urmatoarele antibiotice se pot administra in tratamentul
pneumoniilor cu Moraxella catarrhalis (pag. 1591)
A: Penicilina G
B: Cefalosporine

C: Eritromicina
D: Metronidazol
E: Ampicilina-sulbactam
Vezi raspuns BCE
1. [M1103001] Tuberculoza la copiii mici (primara) este aproape invariabil insotita de: (pg
112)
A: Revarsat pleural
B: Empiem tuberculos
C: Atelectazie
D: Limfadenopatie hilara/mediastinala
E: Bronsiectazii
Vezi raspuns D
2. [M1103002] In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Izoniazida
recomandata este de: (pg 1117)
A: 5mg/Kg; maxim 300mg
B: 10mg/Kg; maxim 600mg
C: 15mg/Kg; maxim 900mg
D: 20mg/Kg; maxim 1200mg
E: Nici una din aceste doze
Vezi raspuns A
3. [M1103003] In tratamentul initial, zilnic, al tuberculozei la adult, doza de Rifampicina
recomandata este de: (pg 1117)
A: 5mg/Kg; maxim 300mg
B: 10mg/Kg; maxim 600mg
C: 15mg/Kg; maxim 900mg
D: 20mg/Kg; maxim 1200mg
E: Nici una din aceste doze
Vezi raspuns B
4. [M1203004] Diagnosticul definitiv al tuberculozei este certificat prin: (pg 1115-1116)
A: Cultura, cu izolarea si identificarea M tuberculosis intr-o proba diagnostica, reprezentata,
in majoritatea
B: Radiografia toracica anormala, la un pacient cu simptome respiratorii
C: Intradermoreactia la PPD pozitiva
D: Bronhoscopie
E: Diagnostic serologic, bazat pe detectarea anticorpilor impotriva antigenelor
micobacteriene
Vezi raspuns A
5. [M1203005] Vindecare tuberculozei depinde in mod esential de: (pg 1117)

A: complianta pacientului la tratament

B: suportul social
C: suportul material
D: igiena
E: alimentatia
Vezi raspuns A
6. [M1203006] Monitorizarea raspunsului la tratamentul antituberculos beneficiaza esential de:
(pg 1118)
A: Evaluarea bacteriologica prin culturi seriate
B: Evaluarea radiologica prin radiografii toracice seriate
C: Evaluare prin intradermoreactia la PPD, seriata
D: Evaluare prin bronhoscopie cu biopsii`
E: Evaluare prin test serologic pentru anticorpi impotriva antigenelor micobacteriene
Vezi raspuns A
7. [M1203007] Care dintre urmatoarele chimioterapice antituberculoase este (sunt) utilizate in
strategiile de chimioterapie profilactica: (pg 1120)
A: Izoniazida
B: Rifampicina
C: Pirazinamida
D: Etambutolul
E: Streptomicina
Vezi raspuns A
8. [M1303008] Cea mai frecventa rezistenta primara a M. tuberculosis in Europa este la: (pg
1119)
A: etambutol
B: streptomicina
C: pirazinamida
D: izoniazida
E: rifampicina
Vezi raspuns D
9. [M1403009] Tabloul clinic in tuberculoza pulmonara secundara prezinta: (pg 1112, 1113)
A: semne sI simptome specifice: febra, frisoane si junghi toracic
B: semne si simptome nespecifice: febra, transpiratii nocturne, anorexie, scadere ponderala,
astenie
C: in cazuri foarte rare hemoptizie
D: tuse, dispnee si wheezing
E: stetacustica pulmonara relevanta pentru tuberculoza
Vezi raspuns B
10. [M1403010] In diagnosticul tuberculozei urmatoarele afirmatii legate de examenul

bacteriologic sunt corecte, cu o exceptie: (pg 1115, 1116)

A: sunt necesare trei probe de sputa
B: recoltarea sputei trebuie facuta preferabil dimineata
C: in cazul fragmentelor tisulare este obligatorie pastrarea lor in formaldehida pana la
insamintarea pe mediul de cultura
D: microscopia directa furnizeaza rezultate immediate
E: rezultatele furnizate de culturile micobacteriene necesita o perioada mai lunga de timp (4
-8 saptamani)
Vezi raspuns C
[M1104001] Corpii Creola din lumenul bronsic provin din: (pag. 1567)
A: epiteliul cailor aeriene
B: distructie limfocitara
C: proteine granulare ale polimorfonuclearelor neutrofile
D: membrane macrofagice
E: hipersecretie de mucus
Vezi raspuns A
2. [M1204002] La un pacient cu astm bronsic, hiperinflatia marcata a toracelui, folosirea
muschilor respiratori accesori si prezenta pulsului paradoxal semnifica: (pag. 1570)
A: obstructia severa a cailor respiratorii
B: un tablou obisnuit intalnit in criza de astm bronsic
C: pneumonia
D: embolia pulmonara
E: asocierea infectiei
Vezi raspuns A
3. [M1204003] Diagnosticul de astm bronsic se stabileste prin unul sau mai multe dintre
urmatoarele teste: (pag. 1570)
A: Demonstrarea obstructiei reversibile a cailor aeriene
B: Demonstrarea existentei reactiilor cutanate pozitive la diversi alergeni
C: Demonstrarea eozinofiliei in sange
D: Demonstrarea eozinofiliei in sputa
E: Demonstrarea cresterii IgE serice
Vezi raspuns A
4. [M1204004] Dintre catecolaminele utilizate in tratamentul astmului bronsic, cel mai puternic
efect bronhodilatator il are (au): (pag. 1571)
A: izoproterenolul
B: epinefrina
C: izoetarina
D: rimiterolul
E: hexoprenalina
Vezi raspuns A

5. [M1204005] Calea preferata de administrare a medicamentelor stimulatoare a receptorilor

beta-adrenergici, utilizate in tratamentul astmului bronsic, este: (pag. 1571)
A: Inhalatorie
B: Intravenoasa
C: Intramusculara
D: Subcutanata
E: Orala
Vezi raspuns A
6. [M1204006] Cromoglicatul de sodiu este utilizat in tratamentul astmului bronsic datorita
efectului (efectelor): (pag. 1572)
A: De inhibare a degranularii mastocitelor
B: Bronhodilatator
C: Antiinfectios
D: Expectorant
E: Mucolitic
Vezi raspuns A
7. [M1204007] In astmul bronsic cu crize rare, tratamentul de electie este reprezentat de:
(pag. 1573)
A: administrarea de simpaticomimetice inhalatorii, la nevoie
B: adminitrarea cronica de simpaticomimetice inhalatorii
C: administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale inhalatorie
D: administrarea cronica de simpaticomimetice, glucocorticoizi si agenti stabilizatori ai
mastocitelor
E: administrarea cronica de glucocorticoizi pe cale orala
Vezi raspuns A
8. [M1404008] Mecanismele imunologice par a fi legate cauzal de dezvoltarea astmului in
proportie de: (pag. 1568)
A: <25%
B: intre 25% si 35%
C: >35%
D: intre 35% si 45%
E: >45%
Vezi raspuns B
9. [M1404009] Obstructia reversibila a cailor aeriene, ca diagnostic pentru astmul bronsic,
este definita conventional ca o crestere a VEMS-ului, dupa 2 pufuri dintr-un agonist betaadrenergic (pag. 1570)
A: <5%
B: intre 5% si 10%

C: >10%
D: intre 10% si 15%
E: >15%
Vezi raspuns E
10. [M1504010] Cel mai eficace tratament al episoadelor acute de astm se realizeaza folosind:
(pag. 1572)
A: Agentii stabilizatori ai mastocitelor
B: Corticoterapia inhalatorie
C: Medicatia anticolinergica
D: Corticoterapia orala
E: Beta-2-agonistii sub forma de aerosoli
Vezi raspuns E
. [M1107001] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de angioplastia coronariana
percutana transluminala (PTCA) primara in infarctul miocardica acut (IMA), cu EXCEPTIA:
(pag. 1498)
A: se face in loc de tromboliza medicamentoasa
B: este la fel de eficienta ca si tromboliza medicamentoasa in IMA cu hipotensiunea arteriala
C: este superioara tromboliticelor in soc cardiogen
D: este superioara tromboliticelor in IMA la virstnici
E: este o alternativa terapeutica in contraindicatii la trombolitice
Vezi raspuns B
2. [M1107002] Clasa Killip III de disfunctie ventriculara stinga din infarctul miocardic acut se
caracterizeaza prin: (pag. 1501)
A: absenta semnelor de congestie venoasa pulmonara
B: raluri de staza la bazele pulmonare
C: prezenta zgomotului de galop IV si a semnelor de insuficienta ntriculara dreapta
D: edem pulmonar acut
E: soc cardiogen
Vezi raspuns D
3. [M1107003] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de tratamentul medicamentos in
infarctul miocardic acut (IMA), cu EXCEPTIA: (pag. 1500)
A: La debutul IMA , aspirina 160-325 mg trebuie mestecata pentru o absorbtie bucala
B: Este bine sa se evite administrarea nitratilor in IMA de ventricul drept
C: Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si insuficienta cardiaca
D: Inhibitorii enzimei de conversie trebuie administrati in IMA si BRS
E: Antagonistii canalelor de calciu trebuie administrati de rutina in IMA
Vezi raspuns E
4. [M1107004] Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate

postinfarct miocardic acut, cu EXCEPTIA: (pag. 1500)

A: scad mortalitatea globala
B: previn reinfarctarea
C: previn moartea subita
D: betablocantele sunt indicate la majoritatea pacientilor postinfarct
E: istoricul de astm bronsic nu este o contraindicatie istoricul de astm bronsic nu este o
contraindicatie
Vezi raspuns E
5. [M1107005] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate legate de infarctul miocardic acut de
ventricul drept, cu EXCEPTIA: (pag. 1502)
A: se asociaza cu infarctul anterior
B: clinic sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta cu sau fara hipotensiune arteriala
C: segmentul ST este supradenivelat in V4R
D: disfunctia ventriculara dreapta este detectata ecografic
E: tratamentul este de expansiune volemica
Vezi raspuns A
6. [M1107006] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, legate de preventia secundara in
infarctul miocardic acut, cu EXCEPTIA: (pag. 1506)
A: aspirina administrata postinfarct reduce riscul de mortalitate
B: betablocantele administrate cronic postinfarct scad rata mortalitatii
C: antagonistii canalelor de calciu sunt recomandati de rutina in tratamentul pe termen lung
D: inhibitorii enzimei de conversie sunt indicati indefinit postinfarct cu insuficienta cardiaca
E: factorii de risc ai aterosclerozei trebuie modificati in sens favorabil
Vezi raspuns C
7. [M1107007] Creatinfosfokinaza totala creste in urmatoarele afectiuni, cu EXCEPTIA: (pag.
1494)
A: boli musculare si traumatisme musculare
B: cardioversie electrica
C: hipotiroidism
D: pancreatita acuta
E: atacul vascular cerebral
Vezi raspuns D
8. [M1107008] Urmatoarele afirmatii sunt adevarata legate de betablocante administrate in
faza acuta a infarctului miocardic acut, cu EXCEPTIA: (pag. 1500)
A: reduc incidenta aritmiilor severe
B: reduc ischemia recurenta
C: nu reduc reinfarctarea
D: reduc mortalitatea in absenta trombolizei
E: controleaza durerea

Vezi raspuns C
9. [M1140001] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in angina pectorala instabila, cu
EXCEPTIA: (pag. 1515)
A: este angina pectorala cu debut > 6 luni, cu aproximativ 3 episoade dureroase pe
saptamana
B: este angina pectorala cronica cu crize mai frecvente, mai severe, mai prelungite
C: este angina pectorala de repaus
D: este angina pectorala care apare la scurt timp dupa infarctul miocardic
E: poate fi precipitata de febra, anemie, tahiaritmii
Vezi raspuns A
10. [M1140002] In care din urmatoarele situatii angioplastia percutana este o contraindicatie
absoluta in cardiopatia ischemica: (pag. 1514)
A: Stenoza coronariana cu trombus
B: Asocierea disfunctiei ventriculare stangi
C: Stenoza trunchiului arterei coronare stangi
D: Stenoza excentrice, neregulate, lungi
E: Dilatarea grefelor de by-pass obstruate
Vezi raspuns C
17. [M1207010] Cea mai frecventa modalitate de imagistica folosita la pacientii cu infarct
miocardic acut este reprezentata de: (pag. 1495)
A: ecocardiografia bidimensionala
B: ecografia unidimensionala
C: rezonanta magnetica nucleara
D: tomografia computerizata
E: ventriculografia radioizotopica
Vezi raspuns A
18. [M1207011] In infarctul miocardic acut, creatinfosfokinaza creste in: (pag. 1494)
A: 12-14 ore
B: 16-18 ore
C: 10-12 ore
D: 4-8 ore
E: 20-24 ore
Vezi raspuns D
19. [M1207012] Un element esential in tratamentul pacientilor cu suspiciune de infarct
miocardic acut il reprezinta: (pag. 1495)
A: digoxinul
B: chinidina
C: xilina
D: diltiazemul

E: aspirina
Vezi raspuns E
20. [M1207013] Analgezicul extrem de eficient pentru durerea asociata cu infarctul miocardic
este reprezentat de: (pag. 1495)
A: morfina
B: paduden
C: ibuprofen
D: diclofenac 21
VEZI RASPUNS A
. [M1240008] Dupa infarctul miocardic, nivelul de troponina I cardiac-specifica (cTnI) poate
ramane crescut (pag. 1494)
A: maximum 24 h dupa IMA
B: maximum 48 h dupa IMA
C: timp de 7 10 zile dupa IMA
D: peste 14 zile dupa IMA
E: indefinit
Vezi raspuns C
22. [M1240009] In diagnosticul IMA raportul CK-MB 2: CK-MB1 este inalt specific daca (pag.
1494)
A: CK-MB2: CK-MB1<2,5
B: CK-MB2: CK-MB1<1,5
C: CK-MB2: CK-MB1= 1
D: CK-MB2: CK-MB1>1,5
E: CK-MB 2 : CK-MB1 nu are nici o utilitate
Vezi raspuns D
23. [M1240010] Pacientii cu IMA in clasa Killip I: (pag. 1501)
A: prezinta insuficienta cardiaca moderata, cu raluri la baza plamanilor
B: nu au semne de congestie pulmonara sau venoasa
C: prezinta insuficienta cardiaca severa
D: prezinta edem pulmonar acut
E: prezinta soc cardiogen
Vezi raspuns B
24. [M1240011] Dopamina prezinta efecte cronotrop si inotrop positive la doze de: (pag.
1502)
A: < 2 microg/ kg/ min
B: 2 10 microg /kg/ min
C: > 10 microg /kg/ min
D: > 20 microg /kg/ min
E: > 50 microg/kg/min

Vezi raspuns B
25. [M1240012] Contrapulsatia aortica este contraindicata in IMA cu: (pag. 1502)
A: soc cardiogen
B: localizare inferioara
C: disectie de aorta asociata
D: ruptura de sept interventricular
E: tamponada
Vezi raspuns C
26. [M1240013] Infarctul miocadic acut de ventricul drept se asociaza mai frecvent cu: (pag.
1502)
A: IMA anteroseptal
B: IMA antero lateral
C: IMA anterior intins
D: IMA lateral inalt
E: IMA inferoposterior
Vezi raspuns E
27. [M1240014] Un test de efort pozitiv la pacientul coronarian se caracterizeaza prin: (pag.
1509)
A: subdenivelare semnificativa a segmentului ST
B: anomalii ale undei T
C: aparitia oricarei tulburari de conducere
D: aritmii ventriculare
E: modificari ale undei P
Vezi raspuns
28. [M1307014] Marea majoritate a deceselor datorate fibrilatiei ventriculare in infarctul
miocardic acut apar in: (pag. 1495)
A: primele 24 ore
B: primele 3 zile
C: prima saptamana
D: in prima luna
E: in primele 3 luni
Vezi raspuns A
29. [M1307015] Indicati cel mai elocvent semn fizic in diagnosticul anevrismului apical
ventricular stang post infarct miocardic: (pag. 1505)
A: hipotensiunea arteriala
B: aparitia zgomotului III
C: suflu sistolic apexian
D: dublu impuls apical
E: suflu diastolic apexo-axilar

Vezi raspuns D
30. [M1307016] Care este agentul antiplachetar standard in infarctul miocardic acut? (pag.
1499)
A: dipiridamolul
B: ticlopidina
C: aspirina
D: clopidogrelul
E: antiinflamatoriile nesteroidiene
Vezi raspuns C
31. [M1407017] Morfina administrata in controlul durerii din IMA se caracterizeaza prin
urmatoarele cu EXCEPTIA (pag. 1495)
A: este un analgezic extrem de eficient pentru durerea asociata cu IMA
B: poate reduce constrictia arteriolara si venoasa mediata simpatic
C: scaderea debitului cardiac si a tensiunii arteriale contraindica folosirea morfinei
D: are efect vagotonic si poate cauza bradicardia
E: staza venoasa rezultata poate scadea debitul cardiac si tensiunea arteriala
Vezi raspuns C
32. [M1407018] Despre CK totala in IMA sunt adevarate urmatoarele cu EXCEPTIA (pag.
1494)
A: creste in 4-8 ore de la debutul IMA
B: este lipsita de specificitate
C: o crestere de 2-3 ori poate urma unei injectii intramusculare
D: revine la normal dupa 48-72 ore
E: nivelurile de CK totala pot ramane crescute 7-10 zile dupa IMA
Vezi raspuns E
33. [M1407019] Una din urmatoarele afirmatii despre PTCA este falsa (pag. 1498)
A: poate fi aplicata si la pacientii cu contraindicatii la terapia trombolitica
B: nu e mai eficienta decat tromboliza
C: aplicabilitatea sa este serios limitata de considerente logistice
D: se asociaza cu un prognostic mai bun pe termen lung decat tromboliza
E: asigura un beneficiu special la pacientii cu soc cardiogen
Vezi raspuns B
34. [M1407020] Despre insuficienta de pompa in IMA sunt adevarate urmatoarele cu
EXCEPTIA: (pag. 1500)
A: reprezinta principala cauza de deces in spital
B: se coreleaza bine cu extensia necrozei ischemice
C: cele mai frecvente semne clinice sunt ritmurile de galop Z3 si Z4
D: nu se coreleaza cu mortalitatea precoce

E: se coreleaza bine cu mortalitatea tardiva

Vezi raspuns D
35. [M1407021] Terapia trombolitica: (pag. 1497)
A: reduce riscul relativ de mortalitate intraspitaliceasca pana la 50% cand este administrata
in primele 12 ore de la debutul IMA
B: nu influenteaza dimensiunea infarctului
C: limiteaza disfunctia VS
D: nu reduce incidenta aritmiilor ventriculare maligne
E: se administreaza de electie la pacientii cu subdenivelare de segment ST
Vezi raspuns C
36. [M1407022] Contraindicatiile relative ale terapiei trombolitice sunt: (pag. 1498)
A: istoric de hemoragie cerebrovasculara in urma cu 10 ani
B: diateza hemoragica cunoscuta
C: accident vascular nehemoragic in ultimul an
D: suspiciune disectie de aorta
E: hemoragii interne active
Vezi raspuns B
37. [M1407023] Cea mai frecventa si potential cea mai serioasa complicatie a trombolizei
este: (pag. 1498)
A: reactii alergice la streptokinaza
B: hipotensiune arteriala
C: fibrilatie ventriculara
D: hemoragie
E: hipertensiune arteriala
Vezi raspuns D
38. [M1407024] Dopamina (pag. 1502)
A: la doze de 2 10 (g/Kg)/min are efect cronotrop negativ
B: nu este utila la pacientii cu insuficienta de pompa
C: la doze de 2 10 (g/Kg)/min are efect inotrop pozitiv
D: este o amina sintetica parasimpatico-mimetica
E: la doze mici (<2 (g/Kg)/min) are efect vasoconstrictor renal si splahnic
Vezi raspuns C
45. [M1507025] Ocluzia trombotica a arterei coronare din infarctul miocardic acut este
declansata de: (pag. 1492)
A: Eliberarea de oxid nitric
B: Fisura, ruperea sau ulcerarea unei placi de aterom
C: Dezvoltarea unui anevrism
D: Eliberarea de prostaglandina E2
E: Eliberarea de endotelina 1

Vezi raspuns B
46. [M1507026] In diagnosticul infarctului miocardic acut determinarea troponinei T-cardiacspecifica (cTnT) si troponinei I-cardiac-specifica (cTnI) este utila din mai multe motive: (pag.
1494)
A: Se determina cu usurinta folosind reactii radioimunologice
B: Pot creste dupa infarctul miocardic la niveluri de peste 20 de ori mai mari decat valoarea
de repaus
C: Nivelurile lor raman crescute maxim 24-48 de ore dupa debutul infarctului miocardic acut
D: Nu este util in diagnosticul infarctului miocardic acut la pacientii care se prezinta la
examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E: Cresc dupa afectarea musculaturii scheletice secundara traumatismelor
Vezi raspuns B
47. [M1507027] Mioglobina este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic acut deoarece:
(pag. 1494)
A: Este eliberata in sange doar in cateva ore de la debutul infarctului miocardic
B: Este foarte specifica pentru diagnostic
C: Nivelurile ei pot ramane crescute timp de 7-10 zile dupa debutul infarctului miocardic
D: Este utila pentru diagnosticul infarctului miocardic la pacientii care se prezinta la
examenul medical dupa mai mult de 24-48 de ore de la debutul simptomelor
E: Are o specificitate superioara troponinei T cardiac-specifice (cTnT) si troponinei I cardiacspecifice (cTnI)
Vezi raspuns A
48. [M1507028] Reactia nespecifica la injuria miocardica din infarctul miocardic acut se
manifesta prin: (pag. 1495)
A: Leucocitoza cu limfocitoza
B: Leucocitoza polimorfonucleara care apare la cateva ore de la debutul durerii si persista
timp de 3-7 zile
C: Viteza de sedimentare a hematiilor creste mult atingand varful la 24-48 de ore de la
debut si revine la normal dupa 3-4 zile
D: Leucocitoza polimorfonucleara atinge foarte rar niveluri pana la 8-9
E: Leucocitoza polimorfonucleara care apare la 24-48 de ore de la debutul infarctului si
persista 10-14 zile
Vezi raspuns B
. [CS10001] Proprietatea celulelor cardiace de a se depolariza spontan avand ca rezultat
formarea unui impuls este: (1383-1384)
A: inotropism
B: contractilitate
C: automatism
D: electricitate
E: conductibilitate
Vezi raspuns C

2. [CS10002] Partea potentialului de actiune in timpul carei aplicarea unui stimul produce doar
raspuns local este: (p1384)
A: perioada refractara absoluta
B: conducere anizotropa
C: perioada refractara efectiva
D: perioada refractara relativa
E: potential propagat
Vezi raspuns C
3. [CS10003] Care dintre urmatoarele afirmatii despre nodul atrioventricular este falsa: ()
A: se afla la baza septului interatrial deasupra inelului tricuspidian, anterior de sinusul
coronar
B: irigarea nodului atrioventricular provine n 90% din cazuri de la nivelul arterei coronare
drepte
C: fascicolul His ia nastere din nodul atrioventricular
D: proprietatile electrofiziologice ale nodului constau n conducerea lenta a impulsului la
nivel AV
E: vagul alungeste conducerea la nivelul nodului atrioventricular
Vezi raspuns B
4. [CS10004] Sistemul nervos vegetativ simpatic are numeroase efecte la nivelul tesutului de
conducere enumerate mai jos printre care una este falsa: ()
A: creste conducerea impulsurilor la nivel atrial
B: creste automatismul la nivelul nodului sinusal
C: creste conducerea impulsurilor la nivelul nodului sinusal
D: reduce perioada refractara a nodului sinusal
E: scade conducerea la nivelul nodului atrioventricular
Vezi raspuns C
5. [CS10005] Sistemul vegetativ nervos parasimpatic are numeroase efecte la nivelul tesutului
de conducere enumerate mai jos printre care una este falsa: ()
A: scade automatismul nodului sinusal
B: alungeste durata perioadei refractare a tesutului din jurul nodului sinusal
C: alungeste conducerea impulsului la nivelul nodului atrioventricular
D: creste ntr-un mod neomogen perioada refractara a tesutului atrial
E: scade viteza de conducere a impulsurilor la nivel atrial
Vezi raspuns D
6. [CS10006] Faza 0 a potentialului de actiune al miocardului ventricular este determinata de:
(pag. 1383)
A: Eflux de sodiu
B: Eflux de calciu
C: Eflux de potasiu

D: Influx de sodiu
E: Influx de potasiu
Vezi raspuns D
7. [CS10007] Intervalul PR pe electrocardiograma este dat de intarzierea impulsului la nivelul:
((pag. 1383))
A: Nodulului sino-atrial
B: Miocardului atrial
C: Nodulului atrio-ventricular
D: Fasciculului His
E: Miocardului ventricular
Vezi raspuns C
8. [CS10008] Disfunctia de nod sinusal nu se poate manifesta prin: ()
A: Ameteli
B: Oboseala
C: Sincope
D: O accelerare inadecvata a nodului sinusal ca raspuns la stres
E: Extrasistole ventriculare pag 1385
Vezi raspuns E
9. [CS10009] Blocul sino-atrial de iesire de grad II ()
A: Nu poate fi diagnosticat pe ECG de suprafata
B: Se manifesta prin absenta intermitenta a undelor P
C: Se caracterizeaza prin absenta activitatii atriale
D: Se caracterizeaza prin aparitia unui pace-maker atrial ectopic
E: Inseamna alungirea timpului de conducere de la un nodul sinusal la tesutul atrial
inconjurator pag 1385
Vezi raspuns B
10. [CS10010] Cauze de bradicardie sinusala sunt urmatoarele cu exceptia ()
A: hipotiroidie
B: hipoparatiroidism
C: HTA acuta
D: Brucelloza
E: acidoza
Vezi raspuns B
21. [M1308007] Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este reprezentat de: (pag.
1396)
A: Digoxina
B: Chinidina
C: Amiodarona
D: Electrocardioversia cu energie mica

E: Electrostimularea overdrive
Vezi raspuns D
22. [M1308008] Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute in primele 6 saptamani de la
debutul unui infarct miocardic acut prognozeaza o mortalitate la 1 an de: (pag. 1404)
A: 30%
B: 50%
C: 66%
D: 75%
E: 90%
Vezi raspuns D
23. [M1308009] Pacientii cu tahicardie ventriculara sustinuta cu alterare hemodinamica pe
fond de boala cardiaca organica impun un tratament de prima intentie: (pag. 1404)
A: Xilina
B: Bretilium
C: Procainida
D: Electroconversia
E: Electrostimularea overdrive
Vezi raspuns D
24. [M1308010] Tratamentul principal in torsada varfurilor survenita pe fond de sindrom QT
prelungit congenital consta in: (pag. 1405)
A: Betablocant
B: Amiodarona
C: Fenitoina
D: Lidocaina
E: Diltiazem
Vezi raspuns A
25. [M1308011] Medicamentele care nu pot fi clasificate in schema antiaritmicelor pot avea in
comun: (pag 1396 tabel,1398tabel)
A: in boala nodulului sinusal pot provoca bloc sinusal de iesire sau oprire
B: scderea vitezei de conducere la nivelul atriului si ventriculului
C: scaderea automatismului nodulului sinusal mai accentuata de catre digitala
D: cresterea automatismului nodulului sinusal mai accentuata de catre adenozina
E: nu apartin clasei de medicamente antiaritmice (I-IV)
Vezi raspuns E
26. [M1408011] Blocul AV de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag. 1387-1388)
A: blocarea brusca, neasteptata, a unor unde P
B: pauza compensatorie dupa blocarea unui impuls atrial
C: se asociaza cu alungirea complexului QRS
D: este aproape intotdeauna localizat la nivelul sistemului His-Purkinje

E: chiar daca progreseaza spre bloc total, acesta este bine tolerat
Vezi raspuns E
27. [M1408012] Blocul AV de gradul III este localizat nodal daca: (pag. 1388)
A: complexul QRS are 0,14 s
B: frecventa cardiaca este de 40-55 batai/min
C: nu creste la effort
D: nu creste la atropina
E: ritmul de scapare este instabil
Vezi raspuns B
28. [M1408013] Care din urmatoarele afirmatii privind fibrilatia atriala este adevarata: (pag.
1395)
A: raspunsul ventricular este relativ redus fata de frecventa atriala din cauza fenomenului de
conducere aberanta
B: poate precipita edemul pulmonar acut la pacientii cu stenoza mitrala
C: este bine tolerata de pacientii cu ventriculi hipertrofici, necomplianti
D: nu poate trece in flutter atrial
E: zgomotul 1 are intensitate crescuta
Vezi raspuns B
29. [M1408014] Tahicardia prin reintrare in nodul AV se caracterizeaza prin: (pag. 1401)
A: complexe ORS largi
B: ritm neregulat
C: frecventa cardiaca= 100-120 b/minut
D: frecventa la barbati
E: poate fi initiata/oprita prin extrasistola atriala
Vezi raspuns E
30. [M1408015] Tahicardia atriala multifocala se caracterizeaza prin: (pag. 1401)
A: apare in special dupa administrarea teofilinei
B: prezenta a doua unde P consecutive cu morfologie diferita
C: frecventa > 150 b/minut
D: incidenta fibrilatiei atriale la acesti pacienti este de 30%
E: raspunsul ventricular este regulat
Vezi raspuns A
31. [M1408016] Cel mai eficient medicament in tratamentul de urgenta al tahicardiei
ventriculare este: (pag. 1404)
A: moricizina
B: digitala
C: procainamida
D: adenozina
E: flecainida

Vezi raspuns C
32. [M1408017] In cazul pacientilor cu sindrom QT prelungit congenital, tratamentul principal
este reprezentat de: (pag. 1405)
A: digitala
B: betablocante
C: amiodarona
D: simpatectomie cervico-toracala
E: profafenona
Vezi raspuns B
33. [M1408018] Antiaritmicele din clasa IV sunt reprezentate de: (pag. 1396)
A: -blocante
B: chinidina
C: blocanti de calciu
D: profafenona
E: flecainida
Vezi raspuns C
34. [M1508019] Daca in prezenta fibrilatiei atriale ritmul cardiac devine regulat si lent (3060 /min), ce fenomen s-a produs: (pag. 1395)
A: Revenire la ritmul sinusal
B: Bloc atrioventricular complet
C: Tahicardie jonctionala
D: Tahicardie ventriculara
E: Bloc sinoatrial
Vezi raspuns B
35. [M1508020] Inaintea tentativei de cardioversie electrica sau chimica la pacientii cu
fibrilatie atriala instalata de 48-72 ore sau mai mult se indica: (pag. 1396)
A: Coronarografie
B: Anticoagulare
C: Ionograma
D: Intubatie orotraheala
E: Hipokalemiante
Vezi raspuns B
36. [M1508021] Propafenona este un antiaritmic din clasa: (pag. 1396, 1398)
A: I A
B: I B
C: I C
D: II
E: III
Vezi raspuns C
37. [M1508022] Din grupul antiaritmicelor de clasa a III-a fac parte: (pag. 1396, 1398)
A: Atenololul si metoprololul
B: Verapamilul si diltiazemul

C: Tocainida si mexiletinul
D: Amiodarona si bretiliul
E: Procainamida si disopiramida
Vezi raspuns D
38. [M1508023] Cel mai eficient tratament al flutterului atrial este: (pag. 1396)
A: Digitala
B: Tocainida
C: Cardioversia electrica
D: Metoprolol
E: Bretilium
Vezi raspuns C
39. [M1508024] Blocul atrioventricular de grad II tip Mobitz I se caracterizeaza prin: (pag.
1387, 1388)
A: Interval PR constant, mai mare de 0,20 secunde
B: Alungirea progresiva a intervalului PR, urmata de blocarea unui impuls atrial
C: Blocarea brusca, neasteptata a unor unde P fara modificari ale intervalului PR
D: Lipsa totala de transmitere a impulsurilor atriale spre ventriculi
E: Ritm jonctional de scapare in conditiile unei bradicardii sinusale severe
Vezi raspuns B
40. [M1608025] Frecventa raspunsului ventricular in cursul FA depinde de: (pag. 1395)
A: Frecventa activarilor atriale
B: Durata potentialului de actiune atrial
C: Perioada refractara functionala a nodului AV
D: Durata QRS
E: Intervalul Q T
Vezi raspuns C
41. [M1105001] Pneumotoraxul este definit prin: (pag. 1628)
A: Prezenta aerului in spatiul pleural
B: Prezenta de lichid in cavitatea pleurala
C: Scaderea presiunii partiale a oxigenului din singele arterial
D: Cresterea concentratiei bioxidului de carbon din singele arterial
E: Scaderea pH-ului singelui arterial
Vezi raspuns A
42. [M1105002] Tratamentul initial al pneumotoraxului spontan primar este: (pag. 1626)
A: Administrarea unui antibiotic
B: Tratament tonicardiac
C: Aspiratia simpla
D: Administrarea unui bronhodilatator
E: Corticoterapie sistemica

Vezi raspuns C
43. [M1105003] Pneumotoraxul iatrogen apare in urmatoarele situatii cu EXCEPTIA: (pag.
1627)
A: Biopsiile transtoracice
B: Toracenteza diagnostica
C: Toracenteza terapeutica
D: Paracenteza
E: Montarea cateterelor centrale intravenoase
Vezi raspuns D
44. [M1105004] Hemopneumotoraxul este intilnit in: (pag. 1627)
A: Pneumotoraxul primar
B: Pneumotoraxul traumatic
C: Pneumotoraxul in tensiune
D: Pneumotoraxul secundar
E: Pneumotoraxul spontan
Vezi raspuns B
45. [M1205005] Pneumotoraxul compresiv este forma in care: (pag. 1626-27)
A: in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata inspiratiei
B: in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe durata expiratiei
C: in interiorul spatiului pleural presiunea este pozitiva pe toata durata ciclului respirator
D: diagnosticul e sugerat de presiunea joasa in timpul inspirului, pe parcursul ventilatiei
mecanice
E: mecanismul de producere este intotdeauna spontan
Vezi raspuns C
46. [M1205006] Unul dintre agentii sclerozanti care pot fi introdusi intrapleural pentru terapia
pneumotoraxului spontan primar este: (pag. 1626)
A: Penicilina
B: Serul fiziologic
C: Heparina
D: Doxiciclina
E: Gentamicina
Vezi raspuns D
47. [M1205007] In cazul pacientilor cu pneumotorax spontan secundar, terapia electiva consta
in: (pag. 1626)
A: aspiratie simpla
B: toracostomie
C: toracostomie urmata instilarea intrapleurala a unui agent sclerozant
D: pneumonectomie
E: oxigeno-si antibioterapie
Vezi raspuns C

48. [M1205008] Pneumotoraxul traumatic insotit de hemotorax (hemopneumotoraxul) se

trateaza prin: (pag. 1627)
A: toracostomie cu tub de dren unic
B: aspiratie simpla
C: introducerea intrapleurala a unor agenti sclerozanti
D: obligatoriu, prin toracoscopie, abrazie si rezectie pleurala
E: toracostomie cu dublu drenaj -superior si, respectiv, decliv
Vezi raspuns E
49. [M1205009] Pneumotoraxul compresiv reprezinta o urgenta care recunoaste ca gest
terapeutic salvator: (pag. 1627)
A: ventilatia mecanica
B: decompresia prin introducerea unui ac gros in spatiul pleural, urmata de insertia unui tub
de toracostomie
C: oxigenoterapia
D: toracoscopia
E: introducerea intrapleurala a unui agent sclerozant
Vezi raspuns B
50. [M1305010] Pneumotoraxul primar spontan apare aproape exclusiv la: (pag. 1626)
A: fumatori
B: nefumatori
C: bolnavi pulmonari cronici
D: pneumonie cu stafilococ
E: pneumonie cu Klebsiella
Vezi raspuns A
51. [M1305011] Tratamentul initial recomandat pentru pneumotoraxul spontan primar consta
in: (pag. 1626)
A: antiinflamatorii nesteroidiene
B: miofilin i v
C: aspiratie simpla
D: toracostomie
E: aplicare de agent sclerozant
Vezi raspuns C
52. [M1305012] Pneumotoraxul, din cauza lipsei rezervei functionale pulmonare, este mai
periculos la: (pag. 1626)
A: indivizi cu afectiuni pulmonare preexistente
B: indivizi normali
C: indivizi cu afectiuni digestive
D: indivizi cu leucocitoza
E: indivizi cu leucopenie

Vezi raspuns A
53. [M1305013] Candidati la toracoscopie cu rezectie si abraziune pleurala sunt bolnavii cu
pneumotorax spontan primar sau secundar la care: (pag. 1626)
A: plamanul nu s-a expansionat dupa 5 zile de la practicarea toracostomiei
B: plamanul nu s-a expansionat dupa 10 zile de la practicarea toracostomiei
C: plamanul nu s-a expansionat dupa 2 zile de la practicarea toracostomiei
D: plamanul nu s-a expansionat dupa o zi de la practicarea toracostomiei
E: plamanul nu s-a expansionat dupa 2 saptamani de la practicarea toracostomiei
Vezi raspuns A
54. [M1305014] Pneumotoraxul in tensiune (compresiv) este pneumotoraxul: (pag. 1627)
A: la care presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului
respirator
B: la care presiunea este negativa in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului
respirator
C: la care presiunea este alternanta, pozitiva si negativa, functie de timpii respiratiei
D: care nu prezinta modificari ale presiunii intrapleurale
E: la care masurarea presiunii intrapleurale nu are relevanta
Vezi raspuns A
55. [M1405015] Pneumotoraxul spontan primar apare la: (pag. 1626)
A: bolnavi care au suferit un traumatism toracic
B: bolnavi cu boli pulmonare obstructive cronice
C: indivizi fara afectiuni pulmonare cunoscute
D: la nefumatori
E: la pacienti care au fost supusi unei toracenteze
Vezi raspuns C
56. [M1405016] Scaderea intoarcerii venoase si scaderea debitului cardiac se produc in: (pag.
1627)
A: pneumotoraxul spontan primar
B: pneumotoraxul spontan secundar
C: pneumotoraxul iatrogen
D: pneumotoraxul compresiv
E: pneumotoraxul recidivant
Vezi raspuns D
57. [M1405017] Instilarea de Doxiciclina sau talc este indicata de prima intentie in
urmatoarele tipuri de pneumotorax: (pag. 1626 - 1627)
A: pneumotoraxul traumatic
B: pneumotoraxul iatrogen
C: pneumotoraxul spontan secundar
D: pneumotoraxul spontan primitiv
E: pneumotoraxul compresiv

Vezi raspuns C
58. [M1505018] Pneumotoraxul spontan primar apare la pacientii care: (pag. 1626)
A: Prezinta o boala de baza pulmonara cunoscuta
B: Prezinta un traumatism toracic in antecedente
C: Au prezentat un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui
D: Nu prezinta un traumatism toracic in antecedente sau o boala de baza pulmonara
cunoscuta
E: Au avut tuberculoza pulmonara in antecedente
Vezi raspuns D
59. [M1505019] Pneumotoraxul compresiv este pneumotoraxul la care: (pag. 1626)
A: Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in inspir
B: Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural numai in expir
C: Un traumatism penetrant sau nepenetrant al toracelui a declansat simptomatologia
D: Presiunea este pozitiva in interiorul spatiului pleural pe toata durata ciclului respirator
E: Prognosticul este foarte bun
Vezi raspuns D
60. [M1505020] Pneumotoraxul traumatic se trateaza prin: (pag. 1627)
A: Imobilizare gipsata
B: Anticoagulante
C: Introducerea unui ac gros in spatiul IV intercostal anterior
D: Toracostomie cu tub de dren
E: Vasodilatatoare
Vezi raspuns D
1. [M1139001] Care din urmatoarele tipuri histopatologice sunt tumori pulmonare benigne?
(pag. 602)
A: carcinomul cu celule mici
B: adenocarcinomul
C: carcinomul cu celule mari (anaplastic)
D: hamartom
E: carcinom epidermoid
Vezi raspuns D
2. [M1139002] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cancerul pulmonar, cu EXCEPTIA: (pag.
602)
A: carcinoamele epidermoide sunt de obicei tumori centrale cu evolutie endobronsica
B: carcinomul cu celule mici formeaza de obicei noduli sau tumori periferice, cu interesare
pleurala
C: adenocarcinomul este cel mai frecvent neoplasm pulmonar la nefumatori
D: carcinomul bronholoalveolar poate fi o tumora unica, o leziune multinodulara difuza sau
un infiltrat difuz

E: majoritatea pacientilor cu neoplasm pulmonar (90%) de orice tip histologic sunt sau au
fost fumatori
Vezi raspuns B
3. [M1139003] Urmatoarele manifestari sunt secundare dezvoltarii endobronsice a tumorii
pulmonare, cu exceptia: (pag. 605)
A: tuse
B: hemoptizie
C: stridor
D: pneumonita (de obstructie)
E: durere de tip pleural
Vezi raspuns E
4. [M1139004] In cancerele pulmonare altele dacat cele cu celule mici, contraindicatiile majore
de rezecabilitate sunt urmatoarele, cu EXCEPTIA: (pag. 608)
A: revarsat pleural malign
B: tumora situata la mai putin de 2 cm distal de carina
C: tumora endobronsica bilaterala
D: metastaze in ganglionii limfatici hilari ipsilaterali
E: interesarea radacinii arterei pulmonare
Vezi raspuns D
5. [M1139005] Urmatoarele afirmatii sunt adevarate privind cancerul pulmonar cu celule mici,
cu EXCEPTIA: (pag. 607,611)
A: boala este stadializata ca fiind limitata sau extensiva
B: majoritatea pacientilor au boala in stadiu extensiv, avansat
C: chimioterapia poate fi combinata cu radioterapia
D: in remisia clinica completa dispar toate leziunile clinice, dar persista sindroamele
paraneoplazice
E: radioterapia se aplica la nivel cranian in metastazele cerebrale
Vezi raspuns D
6. [M1239006] Tipul histologic de cancer pulmonar cel mai frecvent intilnit la pacientii tineri
este: (pag. 602)
A: scuamos
B: cu celule mici
C: adenocarcinom
D: cu celule mari
E: nediferentiat
Vezi raspuns C
7. [M1239007] Sindromul Eaton-Lambert: (pag. 605)
A: este consecinta aparitiei de anticorpi impotriva canalelor de calciu
B: se caracterizeaza prin tromboflebite migratorii
C: se asociaza cu carcinomul cu celule mari

D: presupune invazia metastatica a maduvei osoase

E: determina aparitia unor leziuni de glomerulonefrita
Vezi raspuns A
8. [M1239008] In cancerul bronho-pulmonar radioterapia craniana profilactica este indicata in:
(pag. 608)
A: cancerul pulmonar cu alte tipuri de celule decit cele mici, forma localizata
B: pacienti cu stare generala alterata, toate stadiile
C: stadiile III si IV pentru pacientii cu cancer pulmonar cu alte tipuri de celule decit cele mici
D: cancer pulmonar cu celule mici complet responsiv la tratament, toate stadiile
E: metastaza izolata in creier
Vezi raspuns D
10. [M1339010] Care sunt varstele la care este atinsa incidenta de varf a neoplasmului
pulmonar ? (pag. 602)
A: 45 - 55
B: 55 - 65
C: 65 - 75
D: 35 - 45
E: peste 75 ani
Vezi raspuns B
9. [M1239009] Administrarea de hematoporfirina se face in scopul: (pag. 609)
A: realizarii unei rezectii chirurgicale conservative
B: evitarii mediastinoscopiei
C: reducerii mortalitatii postoperatorii
D: cresterii sensibilitatii tumorii la citostatice
E: fototerapiei bronhoscopice
Vezi raspuns E
11. [M1339011] De cate ori creste riscul de cancer pulmonar la un barbat care fumeaza doua
pachete pe zi de 20 de ani comparativ cu un nefumator ? (pag. 602)
A: De 13 ori
B: De 2 - 3 ori
C: De 30 ori
D: De 50 ori
E: De 60 - 70 ori
Vezi raspuns E
12. [M1339012] Care este cel mai frecvent tip histologic de neoplasm bronho-pulmonar la cei
care nu au fumat niciodata, la femei si la pacientii tineri ? (pag. 602)
A: Carcinomul cu celule mici
B: Carcinomul cu celule mari (anaplazic)
C: Tumorile carcinoide
D: Adenocarcinomul

E: Carcinomul epidermoid
Vezi raspuns D
13. [M1339013] Care este frecventa cu care se intalnesc sindroamele paraneoplazice
endocrine in neoplasmele pulmonare? (pag. 605)
A: Constante la 12% dintre pacienti, inclusiv hipercalcemia, hipofosfatemia si hipokaliemia
B: Foarte frecvent, la peste 80% din pacienti
C: Constante la 30% dintre pacientii cu neoplasme pulmonare
D: Constante la 50% dintre pacienti, inclusiv hipercalcemia, hipofosfatemia si hipokaliemia
E: Au fiziologia cel mai bine cunoscuta, dar frecventa nu este cunoscuta.
Vezi raspuns A
14. [M1339014] Care este in prezent cea mai utilizata combinatie de chimioterapie in cancerul
pulmonar cu celule mici ? (pag. 611)
A: Doxorubicina plus Vinblastina
B: Doxorubicina plus Cisplatin
C: Etoposid plus Cisplatin
D: Cisplatin plus Vinblastina
E: Vincristina plus Doxorubicina si Ciclofosfamida
Vezi raspuns C
15. [M1339015] Care este procentul de reducere a riscului de moarte la 2 ani prin includerea
chimioterapiei alaturi de radioterapia radicala in tratamentul cancerelor pulmonare altele decat
cele cu celule mici in stadiile avansate ale bolii localizate ? (pag. 610)
A: Reducere cu 30%
B: Reducere cu 40%
C: Reducere cu 13%
D: Reducere cu 50%
E: Reducere cu peste 50%
Vezi raspuns C
16. [M1439016] Care este cel mai frecvent subtip histologic de cancer pulmonar, pentru toate
sexele si rasele combinate: (pg 603)
A: carcinomul cu celule mici
B: carcinoidul
C: carcinomul mucoepidermoid
D: adenocarcinomul
E: carcinomul bronhioloalveolar
Vezi raspuns D
17. [M1439017] De cate ori creste riscul relativ de a face cancer pulmonar la fumatorii activi:
(pg 602)
A: de 11 ori

B: de 12 ori
C: de 13 ori
D: de 14 ori
E: de 15 ori
Vezi raspuns C
18. [M1439018] Care sunt semnele si simptomele secundare cresterii periferice a cancerului
pulmonar: (pg 605)
A: dispneea de tip obstructiv
B: pneumonita de obstructie
C: tusea
D: hemoptizia
E: wheezing
Vezi raspuns C
19. [M1539019] In stadializarea cancerului pulmonar se utilizeaza aprecierea dimensiunii
tumorii, in care categoria T3 semnifica: (pg 606)
A: tumora <3cm in diametru si care este la mai mult de 2cm de carina traheala
B: tumora >3cm in diametru sau cu atelectazie distala extinsa pana la hil
C: tumora invadeaza mediastinul (inima, vasele mari, carina traheala, esofagul) sau
revarsatul pleural malign este prezent
D: tumora cu extensie directa la pleura, perete toracic, diafragm sau pericard, este la mai
putin de 2cm de carina traheala sau cauzeaza atelectazie totala
E: tumora da metastaze la distanta (ex. creier, ficat)
Vezi raspuns D
61. [M1239059] Din cadrul sindromului Horner nu fac parte: (pg 605)
A: paralizia nervului recurent
B: enoftalmie
C: mioza
D: dureri in umar
E: disfagie
Vezi raspuns ADE
62. [M1239060] Care dintre urmatoarele afirmatii cu privire la cancerul pulmonar cu celule
mici sunt adevarate? (pg 605)
A: simptomul principal este tusea cu producerea de mari cantitati de sputa
B: peste 95% din pacienti prezinta metastaze la autopsie
C: are cea mai crescuta rata a supravietuirii la 5 ani
D: este cel mai frecvent tip histologic de cancer pulmonar
E: determina aparitia unei secretii inadecvate (ectopice) de ADH
Vezi raspuns BE

63. [M1239061] Contraindicatiile interventiei chirurgicale de rezectie a cancerului pulmonar

sunt: (pg 608)
A: VEMS 1-2,4 l
B: infarct moicardic in ultimele trei luni
C: capacitatea respiratorie maxima sub 40%
D: hipoxemia
E: hipertensiunea pulmonara severa
Vezi raspuns BCE
64. [M1239062] Criteriile radiologice pentru afirmarea benignitatii unui nodul pulmonar solitar
de 6 cm sunt: (pg 609)
A: calcificarile in ochi de bou
B: localizarea bazala
C: lipsa de crestere pe o perioada de 2 ani
D: lipsa atelectaziei asociate
E: prezenta unui nucleu calcificat dens, central
Vezi raspuns ACE
65. [M1239063] In cancerul pulmonar cu celule mici, in categoria boala in stadiu incipient
se incadreaza cazurile in care: (pg 607)
A: cancerul este limitat la un singur hemitorace
B: sunt afectati ganglionii limfatici regionali (inclusiv mediastinali si hilari contralaterali)
C: umora poate fi cuprinsa in intregime in campul de iradiere
D: revarsatul pleural maling este prezent doar ipsilateral
E: exista metastaza unica
Vezi raspuns ABC
66. [M1339064] Care sunt contraindicatiile majore ale interventiei chirurgicale sau
radioterapiei unice la pacientii cu neoplasme pulmonare cu celule de alt tip decat cele mici?
(pg 608)
A: Prezenta pierderii ponderale de >10% din greutatea initiala, varsta peste 70 ani, valori
ale hemoglobinei <10g%, prezenta metastazelor extratoracice
B: Capacitatea respiratorie <40% din valorile permise, starea generala influentata, prezenta
metastazelor supraclaviculare ipsilaterale
C: Starea generala influentata, varsta peste 70 ani, hipoproteinemia, prezenta sindromului
de cava superioara, hemoptizia
D: Tamponada cardiaca, tumora situata la mai putin de 2 cm de carina bronsica, metastaze
in ganglionii limfatici din mediastinul controlateral si interesarea trunchiului arterei pulmonare
E: Prezenta metastazelor extratoracice la distanta, sindromul de cava superioara, paralizia
nervului frenic si a corzilor vocale, revarsatul pleural malign
Vezi raspuns DE
67. [M1339065] Care este abordarea terapeutica la pacientii cu cancer pulmonar, altul decat

cel cu celule mici, in stadiile avansate, III B si IV? (pg 608)

A: Radioterapia la nivelul sediilor metastatice.
B: Chimioterapia pentru pacientii cu stare generala buna si leziuni evaluabile
C: De considerat rezectia tumorii primare si metastazelor pentru metastazele izolate in
creier sau suprarenale
D: Drenaj pleural pentru revarsatele pleurale maligne mari
E: Rezectia chirurgicala a tumorii primare, urmata de radioterapie si eventual chimioterapie
Vezi raspuns ABCD
68. [M1439066] Care dintre urmatoarele afirmatii privind cancerul pulmonar cu celule mici
sunt adevarate: (pg 604)
A: antigenul carcinoembrionar este prezent
B: receptorii nicotinici sunt prezenti
C: nu reactioneaza la radioterapie
D: mucina este prezenta
E: din punct de vedere histologic, citoplasma este in cantitate mica cu nuclei mici
hipercromatici
Vezi raspuns ABE
69. [M1439067] Care sunt semnele si simptomele secundare dezvoltarii endobronsice sau
centrale a cancerului pulmonar: (pg 605)
A: tusea
B: hematemeza
C: stridor
D: bradipnee
E: wheezing
Vezi raspuns ACE
70. [M1439068] Care sunt semnele si simptomele legate de extinderea regionala a cancerului
pulmonar in interiorul toracelui prin contiguitate sau prin metastazare la ganglionii limfatici
regionali: (pg 605)
A: midriaza
B: disfagie
C: exoftalmie
D: obstructia traheei
E: ptoza palpebrala
Vezi raspuns BDE
66. [M1339064] Care sunt contraindicatiile majore ale interventiei chirurgicale sau
radioterapiei unice la pacientii cu neoplasme pulmonare cu celule de alt tip decat cele mici?
(pg 608)
A: Prezenta pierderii ponderale de >10% din greutatea initiala, varsta peste 70 ani, valori
ale hemoglobinei <10g%, prezenta metastazelor extratoracice

B: Capacitatea respiratorie <40% din valorile permise, starea generala influentata, prezenta
metastazelor supraclaviculare ipsilaterale
C: Starea generala influentata, varsta peste 70 ani, hipoproteinemia, prezenta sindromului
de cava superioara, hemoptizia
D: Tamponada cardiaca, tumora situata la mai putin de 2 cm de carina bronsica, metastaze
in ganglionii limfatici din mediastinul controlateral si interesarea trunchiului arterei pulmonare
E: Prezenta metastazelor extratoracice la distanta, sindromul de cava superioara, paralizia
nervului frenic si a corzilor vocale, revarsatul pleural malign
Vezi raspuns
111. [M1309101] Indicati medicamentele utilizate in tratamentul hipertensiunii arteriale din
timpul sarcinii: (pag. 1536)
A: beta blocante
B: diuretice
C: hidralazina
D: metildopa
E: antagonistii canalelor de calciu
Vezi raspuns CDE
112. [M1309102] Notati obiectivele initiale ale tratamentului in hipertensiunea arteriala
maligna: (pag. 1537)
A: reducerea aportului de sare
B: corectarea complicatiilor medicale
C: reducerea presiunii diastolice cu 1/3 dar nu sub 95 mmHg
D: reducerea drastica a tensiunii arteriale
E: aport suplimentar de K
Vezi raspuns BC
113. [M1309103] Aparitia hipertensiunii arteriale la femei care consuma contraceptive orale ar
putea fi legata de: (pag. 1527)
A: sensibilitatea vasculara crescuta la angiotensina II
B: factori familiali
C: continutul estrogenic al contraceptivelor
D: stimularea sistemului simpatic
E: reducerea concentratiei de prostaglandine
Vezi raspuns AC
114. [M1309104] Efectul antihipertensiv al agentilor antiadrenergici cu actiune centrala s-ar
datora: (pag. 1530)
A: scaderii fluxului simpatic
B: blocarii eliberarii de norepinefrina din terminatiile nervoase adrenergice
C: scaderii debitului cardiac si frecventei cardiace
D: blocarii receptorilor alfa postsinaptici
E: depletie volemica

Vezi raspuns ABC

115. [M1309105] Administrarea de fentolamina intravenos poate antrena urmatoarele reactii
adverse: (pag. 1531)
A: tahicardie
B: bradicardie
C: ameteli
D: eritem facial
E: cefalee
Vezi raspuns ACD
116. [M1309106] Care din urmatorii agenti terapeutici utilizati in tratamentul hipertensiunii
maligne au actiune intarziata: (pag. 1534)
A: enalaprilat
B: trimetafan
C: labetalol
D: hidralazina
E: diazoxid
Vezi raspuns ACD
117. [M1409107] Urmatoarele reprezinta motive de raspuns terapeutic slab la pacientii
hipertensivi (pag. 1536)
A: aport excesiv de sodiu
B: folosirea contraceptivelor orale
C: alimentatie bogata in potasiu
D: efecte medicamentoase antagoniste
E: forme secundare de HTA
Vezi raspuns ABDE
118. [M1409108] Urmatoarele pot fi modalitati de prezentare ale pacientului cu HTA maligna
(pag. 1537)
A: poliuria
B: oliguria
C: cefaleea
D: varsaturile
E: asimptomatic
Vezi raspuns BCD
119. [M1409109] IECA sunt eficienti in urmatoarele cazuri (pag. 1534)
A: in HTA renala sau renovasculara
B: in HTA accelerata sau maligna
C: in stenoza bilaterala de artera renala
D: la gravide cu HTA
E: in HTA usoara
Vezi raspuns ABE

120. [M1409110] Dintre agentii terapeutici utilizati in HTA maligna, urmatorii au actiune
imediata (pag. 1534)
A: nitroprusiatul de sodiu i
B: labetalolul i
C: enalaprilatul i
D: diazoxidul i
E: trimetafanul i
Vezi raspuns ADE
101. [M1209091] In care din urmatoarele afectiuni, tiazidicele sunt contraindicate sau exista
precautii in administrare: (pag. 1531)
A: diabet zaharat
B: hiperuricemie
C: hiperaldosteronism primar
D: feocromocitom
E: ulcer peptic
Vezi raspuns ABC
102. [M1209092] Care din urmatorii antagonisti ai canalelor de calciu pot incetini conducerea
atrioventriculara ? (pag. 1534)
A: nifedipina
B: felodipina
C: amlodipina
D: diltiazemul
E: verapamilul
Vezi raspuns DE
103. [M1209093] Care din urmatoarele medicamente au o actiune imediata in tratamentul
hipertensiunii maligne: (pag. 1534)
A: enalapril
B: nitroprusiat
C: diazoxid
D: trimetafan
E: labetalol
Vezi raspuns BCD
104. [M1209094] Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiune
maligne au o actiune intarziata: (pag. 1534)
A: enalapril
B: hidralazina
C: nitroglicerina
D: nifedipina
E: trimetafanul

Vezi raspuns ABD

105. [M1209095] Care din urmatoarele medicamente utilizate in tratamentul hipertensiunii
maligne sunt preparate orale disponibile: (pag. 1534)
A: nitroprusiatul
B: diazoxidul
C: trimetafanul
D: hidralazina
E: labetalol
Vezi raspuns DE
106. [M1209096] Care din urmatoarele medicamente se pot administrate in hipertensiunea din
sarcina: (pag. 1536)
A: metildopa
B: hidralazina
C: losartan
D: nitroprusiat
E: captopril
Vezi raspuns AB
107. [M1209097] Care din urmatoarele medicamente fac parte din clasa inhibitorilor enzimei
de conversie a angiotensinei: (pag. 1533)
A: fosinopril
B: lisinopril
C: quinapril
D: isradipina
E: losartan
Vezi raspuns ABC
108. [M1309098] Hiperinsulinemia poate fi implicata in cresterea presiunii arteriale prin: (pag.
1525)
A: retentia renala de sodiu
B: demasca un defect al membranei celulare
C: creste activitatea simpatica
D: hipertrofia muschiului neted vascular
E: modificarea transportului transmembranar al ionilor (calciu)
Vezi raspuns ACDE
109. [M1309099] Hiperaldosteronismul primar poate fi determinat de: (pag. 1527)
A: tumora unilaterala de suprarenala
B: hiperplazie suprarenaliana bilaterala
C: tumora a aparatului juxtaglomerular
D: tumora de ganglioni simpatici

E: tumora de hipofiza
Vezi raspuns
110. [M1309100] Encefalopatia hipertensiva consta din urmatorul complex de simptome:
(pag. 1528)
A: hipertensiune severa
B: tulburari ale constientei
C: retinopatie cu edem papilar
D: edem pulmonar acut
E: afectare functionala renala
Vezi raspuns ABC
91. [M1109081] Care din urmatoarele afectiuni pot determina HTA secundara: (pag. 1523)
A: Porfiria intermitenta acuta
B: Poliarterita nodoasa
C: Hipocalcemia
D: Acromegalia
E: Boala renala polichistica
Vezi raspuns ABDE
92. [M1109082] Care din urmatoarele teste sunt utile pentru evaluarea HTA secundare din
sindromul Cushing: (pag. 1528)
A: Determinarea metanefrinelor urinare/24h
B: Determinarea catecolaminelor urinare/24h
C: Testul de supresie nocturna cu dexametazona (dozarea matinala a cortizolului plasmatic
dupa administrarea a 1 mg dexametazona seara precedenta)
D: Determinarea catecolaminelor plasmatice
E: Determinarea cortizolului in urina/24h
Vezi raspuns CE

94. [M1109084] Care dintre urmatoarele medicamente, antagonisti ai canalelor de calciu,

utilizate in tratamentul HTA sunt dihidropiridine: (pag. 1533)
A: Amlodipina
B: Diltiazem
C: Verapamil
D: Nifedipina
E: Felodipina
Vezi raspuns ADE
95. [M1109085] Care dintre urmatoarele medicamente pot fi utilizate ca tratament de prima
linie la un hipertensiv: (pag. 1535)
A: Enalapril

B: Atenolol
C: Diltiazem
D: Clonidina
E: Hidralazina
Vezi raspuns ABC
96. [M1109086] Care dintre urmatoarele afirmatii privind administrarea nitroprusiatului de
sodiu in tratamentul HTA maligne sunt adevarate: (pag. 1537)
A: Dilata arteriolele si venele
B: Doza este de 0,25-8,0 (g/kg)/min
C: Dezvolta tahifilaxie
D: Nu poate fi folosit mai mult de 24h
E: Dilata numai arteriolele
Vezi raspuns AB
97. [M1209087] Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al
hipertensiunii ? (pag. 1526)
A: fumatul
B: consumul de cafea
C: consumul exagerat de alcool
D: obezitatea
E: varsta inaintata
Vezi raspuns ACD
98. [M1209088] Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al
hipertensiunii? (pag. 1526)
A: rasa alba
B: sexul masculin
C: presiunea sistolica persistenta >160 mmhg
D: diabetul zaharat
E: hiperuricemia
Vezi raspuns BD
99. [M1209089] Care din urmatorii factori de risc indica un prognostic nefavorabil al
hipertensiunii? (pag. 1526)
A: presiunea diastolica persistenta >115mmHg
B: consumul exagerat de alcool
C: sexul masculin
D: insuficienta cardiaca congestiva
E: hipertrigliceridemia
Vezi raspuns ABCD
100. [M1209090] In care din urmatoarele afectiuni, hidralazina este contraindicata sau exista

precautii in administrare: (pag. 1532)

A: lupusu eritematos
B: boala coronariana severa
C: diabetul zaharat
D: hiperuricemie
E: ulcer peptic
Vezi raspuns AB
91. [M1110085] Caracterizeaza insuficienta cardiaca acuta: (pag. 1421)
A: Posibila aparitie prin necroza miocardica acuta intinsa
B: Preponderenta formei diastolice de boala
C: Scaderea tensiunii arteriale sistemice
D: Absenta edemelor la membrele inferioare
E: Asocierea cu un debit cardiac crescut
Vezi raspuns ACD
92. [M1110086] Criteriile majore (Framingham) pentru diagnosticul insuficientei cardiace
congestive includ: (pag. 1424)
A: Cardiomegalie
B: Dispnee de efort
C: Dispnee paroxistica nocturna
D: Pleurezie
E: Galop (Z3)
Vezi raspuns ACE
93. [M1110087] De electie, in tratamentul edemelor cardiace cronice moderate se indica:
(pag. 1427)
A: Furosemidul
B: Metolazona
C: Spironolactona
D: Clorotiazida
E: Bumetanida
Vezi raspuns BD
94. [M1110088] In insuficienta cardiaca, la cresterea postsarcinii ventriculare contribuie
urmatoarele influente: (pag. 1422, 1427)
A: Cresterea concentratiei serice a catecolaminelor circulante
B: Activarea sistemului renina-angiotensina
C: Inhibarea peptidului natriuretic atrial
D: Cresterea probabila a nivelului hormonului antidiuretic in ser
E: Activarea sistemului nervos adrenergic
Vezi raspuns ABDE

95. [M1110089] La un bolnav cu insuficienta cardiaca refractara care prezinta slabiciune,

tensiune arteriala sistolica 75 mmHg, azotemie prerenala, natriemie 130 mEq/l pot fi utile:
(pag. 1431)
A: Dobutamina intravenos
B: Amrinona
C: Nitroprusiat de sodiu
D: Amiloridul
E: Inhibitorii enzimei de conversie
Vezi raspuns ABCE
96. [M1110090] Sunt factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca:
(pag. 1432)
A: O fractie de ejectie sub 25%
B: Natriemia = 145 mEq/l
C: Potasemia = 2,9 mEq/l
D: Absorbtia maximala de oxigen = 14 (ml/Kg)/min
E: Extrasistole ventriculare frecvente
Vezi raspuns ACDE
97. [M1210091] Insuficienta cardiaca cu debit scazut apare secundar: (pag. 1421)
A: bolii cardiace ischemice
B: bolilor pericardului
C: fistulei arteriovenoase
D: bolii Paget
E: hipertensiunii
Vezi raspuns ABE
98. [M1210092] Insuficienta cardiaca cu debit crescut apare la pacienti cu: (pag. 1421)
A: hipertiroidism
B: valvulopatii
C: cardiomiopatii dilatative
D: anemie
E: sarcina
Vezi raspuns ADE
99. [M1210093] Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se
poate stabili diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta: (pag. 1424)
A: dispnee paroxistica nocturna, tuse nocturna, tahicardie =120 b/min
B: dilatarea venelor gatului, edeme periferice, raluri
C: dispnee de efort, hepatomegalie, pleurezie
D: tahicardie =120 b/min, hepatomegalie, tuse nocturna
E: galop (Z3), cardiomegalie, tuse nocturna
Vezi raspuns ABE

100. [M1210094] Folosind criteriile Framingham pentru diagnosticul insuficientei cardiace, se

poate stabili diagnosticul clinic de insuficienta cardiaca in prezenta: (pag. 1424)
A: edem pulmonar acut, , cardiomegalie, hepatomegalie
B: reflux hepatojugular prezent, hepatomegalie, tahicardie =120 b/min
C: edeme periferice, hepatomegalie, pleurezie
D: dispnee de efort, hepatomegalie, edeme periferice
E: dispnee paroxistica nocturna, galop (Z3), tahicardie =120 b/min
Vezi raspuns ABE
101. [M1210095] Factori asociati cu un prognostic nefavorabil in insuficienta cardiaca sunt:
(pag. 1432)
A: fractia de ejectie mult scazuta (< 25%)
B: cresterea concentratiei sanghine a sodiului ( >133 mEq/l)
C: incapacitatea de a merge pe plan orizontal in pas normal 9 minute
D: scaderea concentratiei sanghine a potasiului (< 3mEq/l)
E: extrasistole supraventriculare frecvente la monitorizarea Holter
Vezi raspuns AD
102. [M1210096] Care din urmatoarele vasodilatatoare actioneaza aproape numai la nivelul
venelor: (pag. 1428)
A: hidralazina
B: prazosinul
C: minoxidilul
D: nitroglicerina
E: izosorbid dinitratul
Vezi raspuns DE
103. [M1210097] Pot reduce toleranta pacientilor la digitala: (pag. 1429)
A: varsta tanara
B: ischemia
C: insuficienta renala
D: hipocalcemia
E: depletia de magneziu
Vezi raspuns BCE
104. [M1210098] Pot reduce toleranta pacientilor la digitala: (pag. 1429)
A: cardioversia electrica
B: hipotiroismul
C: accidentul vascular cerebral
D: infarctul miocardic acut
E: varsta inaintata
Vezi raspuns ABDE
105. [M1210099] Care din urmatoarele diuretice nu trebuiesc administrate singure la pacientii
cu hiperkaliemie, insuficienta renala sau hiponatremie: (pag. 1427)

A: spironolactona
B: triamterenul
C: amiloridul
D: furoseminul
E: bumetanida
Vezi raspuns ABC
106. [M1210100] La un bolnav cu edeme cardiace cronice usoare sau moderate, fara
hiperglicemie, fara hiperuricemie sau fara hipokaliemie, care sunt diureticele de electie in
administrare orala: (pag. 1427)
A: spironolactona administrata singura
B: amiloridul administrat singur
C: metolazona
D: tiazidicele
E: acidul etacrinic
Vezi raspuns CD
107. [M1210101] In managementul disfunctiei diastolice care din urmatoarele categorii de
droguri previn fibroza si promoveaza regresia fibrozei: (pag. 1430)
A: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
B: diureticele de ansa
C: spironolactona
D: agentii antiischemici
E: restrictia de sare
Vezi raspuns ACD
108. [M1210102] In managementul disfunctiei ventriculare imbunatatirea relaxarii ventriculare
se poate realiza prin: (pag. 1430)
A: agonisti beta-adrenergici
B: tratarea ischemiei
C: blocanti ai canalelor de calciu (in cardiomiopatia hipertrofica)
D: spironolactona
E: dializa sau plasmafereza
Vezi raspuns ABC
109. [M1210103] Care din urmatoarele medicamente duc la cresterea concentratiei plasmatice
a digitalei la pacientii digitalizati: (pag. 1429)
A: chinidina
B: verapamilul
C: amiodarona
D: propafenona
E: nitroglicerina
Vezi raspuns

110. [M1310104] La initierea tratamentului edemului pulmonar acut se aplica urmatoarele

masuri: (pag. 1431)
A: Intubatia orotraheala si ventilatie asistata
B: Administrarea intravenoasa repetata de morfina in doze de 2 pana la 5 mg
C: Pacientul va fi mentinut in pozitie sezanda, cu picioarele atarnand la marginea patului
D: Se va administra diuretic de ansa intravenos (furosemid, acid etacrinic, bumetanid)
E: Se va administra nitroprusiat de sodiu in perfuzie intravenoasa
Vezi raspuns BCDE
1. [CSTEP001] 4Una din complicatiile amenintatoare de viata ale utilizarii heparinei in TEP,
este hemoragia. In astefel de cazuri se foloseste urmatorul antidot: ()
A: stropina;
B: desferoxamina;
C: protamina sulfat;
D: morfina;
E: fenitoina.
Vezi raspuns C
2. [M1144001] Care este cel mai frecvent factor implicat in starile de hipercoagulabilitate
ereditare existente la pacientii cu T.E.P. ? (pg 1620)
A: Deficienta proteinei S
B: Tulburari ale plasminogenului
C: Factorul V Leiden
D: Deficienta proteinei C
E: Deficienta antitrombinei III
Vezi raspuns C
3. [M1144002] Ce procent dintre pacientii cu tromboza venoasa pelviana sau tromboza
venoasa proximala a membrelor inferioare netratate au T.E.P.: (pg 1620)
A: 25%
B: 33%
C: 50%
D: 75%
E: 90%
Vezi raspuns C
4. [M1144003] Prezenta infarctului pulmonar indica un T.E.P.: (pg 1620)
A: Mic
B: Moderat
C: intins
D: Masiv
E: Moderat spre intins
Vezi raspuns A

5. [M1144004] Care dintre urmatoarele simptome si semne nu este sugestiv pentru un T.E.P.
masiv: (pg 1620)
A: Dispnee
B: Sincopa
C: Cianoza
D: Hipotensiune
E: Durere pleurala
Vezi raspuns E
6. [M1244005] Ischemia miocardica din trombembolismul pulmonar se explica prin: (pg 1620)
A: reducerea rezistentei vasculare pulmonare
B: reducerea tensiunii parietale a ventriculului drept
C: comprimarea arterei coronare stangi
D: scaderea debitului ventriculului stang si a presiunii arteriale sistemice
E: hipertrofia ventriculara stanga
Vezi raspuns D
7. [M1244006] Diagnosticul diferential al trombembolismului pulmonar se face cu: (pg 1621)
A: pancreatita acuta hemoragica
B: hipertensiunea arteriala esentiala
C: cardiomiopatia obstructiva
D: angina instabila
E: accidentul vascular cerebral
Vezi raspuns D
8. [M1244007] Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la angiografia pulmonara in
trombembolismul pulmonar nu este adevarata? (pg 1621)
A: angiografia pulmonara selectiva este cea mai specifica explorare pentru diagnosticul
trombembolismului pulmonar
B: angiografia nu poate insa detecta embolii de 1 2 mm
C: diagnosticul presupune aspect de defect de umplere intraluminal
D: avascularitatea este semn diagnostic
E: intreruperea traiectului reprezinta semn secundar de trombembolism
Vezi raspuns B
9. [M1244008] Care dintre urmatoarele metode de terapie primara specifica nu se indica in
trombembolismul pulmonar? (pg 1622)
A: tromboliza
B: dobutamina
C: betablocante
D: embolectomia
E: fragmentarea si dispersia distala
Vezi raspuns C

10. [M1344009] Care din urmatoarele teste de sange are cea mai mare valoare in diagnosticul
TEP? (pg 1621)
A: gazele sangvine arteriale
B: presiunea O2
C: nivelul D dimerului plasmatic
D: dozarea TGO
E: dozarea LDH
Vezi raspuns C
11. [M1344010] Indicati doza de initiere a tratamentului cu warfarina in TEP. (pg 1623)
A: 2-4 mg
B: 7,5-10 mg
C: 10-12 mg
D: 3-5 mg
E: 1-3 mg
Vezi raspuns B
12. [M1344011] Care este examenul de laborator necesar pentru urmarirea tratamentului cu
heparina in TEP? (pg 1622)
A: numaratoarea de trombocite
B: indicele de protrombina
C: determinarea hemoglobinei
D: timpul de tromboplastina partial activata
E: dozarea fibrinogenului
Vezi raspuns D
13. [M1344012] Care este cauza imediata, obisnuita de deces in TEP? (pg 1620)
A: tulburari de ritm supraventricular
B: infarct micardic acut
C: insuficienta cardiaca dreapta progresiva
D: pneumotorax
E: infectii respiratorii supraadaugate
Vezi raspuns C
14. [M1444013] Principala explorare imagistica pentru diagnosticul tromboembolismului
pulmonar este: (pg 1621)
A: ultrasonografia venoasa
B: radiografia toracica
C: scintigrafia pulmonara
D: ecocardiografia
E: rezonanta magnetica nucleara
Vezi raspuns C
15. [M1544014] Cauza imediata, obisnuita de deces in tromboembolismul pulmonar este: (pg
1620)

A: hemoptizia masiva
B: pleurezia masiva
C: septicemia
D: insuficienta cardiaca dreapta progresiva
E: embolia cerebrala
Vezi raspuns D
16. [M1544015] Ce modificare sanguina poate fi pusa in evidenta prin metoda ELISA in timpul
trombolizei endogene din tromboembolismul pulmonar: (pg 1621)
A: cresterea nivelului D-dimerului plasmatic al fibrinei
B: scaderea activatorului tisular al plasminogenului
C: cresterea factorului XII de contact Hageman
D: scaderea nivelului proteinei C
E: cresterea exprimarii glicoproteinei IIb-IIIa plachetare
Vezi raspuns A
17. [M1544016] Care din urmatoarele aspecte ale scintigrafiei pulmonare semnifica o mare
probabilitate de tromboembolism pulmonar: (pg 1621)
A: scintigrama de perfuzie normala cu scintigrama de ventilatie cu zona neventilata
B: scintigrama de perfuzie cu defecte de perfuzie in aceleasi zone cu zonele neventilate la
scintigrama de ventilatie
C: scintigrama de perfuzie si ventilatie normale
D: scintigrama de perfuzie cu prezenta a mai multe defecte de perfuzie segmentara in
prezenta unei ventilatii normale la scintigrama de ventilatie
E: scintigrama de perfuzie normala cu scintigrama de ventilatie cu doua sau mai multe
defecte de ventilatie segmentare
Vezi raspuns D
18. [M1544017] Care din urmatoarele explorari disponibile este cea mai specifica pentru
stabilirea diagnosticului definitiv de tromboembolism pulmonar: (pg 1621-1622)
A: electrocardiografia
B: radiografia toracica
C: ecocardiografia
D: scintigrafia pulmonara de ventilatie
E: angiografia pulmonara
Vezi raspuns E
19. [M1544018] Efectul anticoagulant complet al warfarinei se instaleaza de obicei: (pg 1623)
A: dupa 15 minute
B: dupa 2 ore
C: dupa 12 ore
D: dupa 24 de ore
E: dupa 5 zile
Vezi raspuns E

20. [M1544019] Terapia primara a tromboembolismului pulmonar constand in liza cheagului

prin tromboliza consta in administrarea: (pg 1622-1623)
A: heparinei nefractionate
B: heparinelor cu greutate moleculara mica
C: warfarinei
D: activatorului de plasminogen tisular recombinat
E: aspirinei 21.
VEZI RASPUNS D
[M1644020] In tromboembolismul pulmonar nivelul D-dimerului plasmatic este: (pg 1621)
A: Scazut
B: Crescut
C: Nemodificat
D: Specifici
E: Fara valoare
Vezi raspuns B
22. [M1644021] Cea mai specifica explorare in tromboembolismul pulmonar este: (pg 1621)
A: Nivelul D-dimerului
B: Angiografie pulmonara selectiva
C: Valoarea factorului de coagulare
D: Ecografia sistemului venos profund
E: Venografia (flebografia)
Vezi raspuns B
23. [M1644022] Care dintre simptomele de mai jos nu apare in mod obisnuit in
tromboembolismul pulmonar (pg 1620)
A: Tahicardia
B: Bradicardia
C: Tusea sau hemoptizia
D: Durerea pleurala
E: Cianoza
Vezi raspuns B
24. [M1644023] Administrarea de heparina in bolus se face in tromboembolismul pulmonar cu
o doza de: (pg 1622)
A: 5000-10000 unitati
B: 10000-15000unitati
C: sub 5000 unitati
D: peste 30000unitati
E: nu se administreaza in bolus
Vezi raspuns A

25. [M1644024] Pacientii cu tromboembolism pulmonar raspund la tromboliza pana la: (pg
1623)
A: 2 zile
B: 5 zile
C: 14 zile
D: 30 de zile
E: peste 30 de zile
Vezi raspuns C
26. [M2244025] Care din urmatoarele fac parte din triada Vircow (pg 1620)
A: hipercolesterolemia
B: hipocoagulabilitatea
C: hipercoagulabilitatea
D: deficienta proteinei S
E: deficienta proteinei C
Vezi raspuns C
27. [M2244026] Care din urmatoarele fac parte din triada Vircow_ (pg 1620)
A: hipercolesterolemia
B: hipocoagulabilitatea
C: staza
D: deficienta proteinei S
E: deficienta proteinei C
Vezi raspuns C

29. [M2244028] Care este cea mai frecventa predispozitie ereditara la hipercoagulabilitate (pg
1620)
A: varsta
B: sexul feminin
C: sexul masculin
D: rezistenta la proteina C activata
E: deficienta proteinei S
Vezi raspuns D
30. [M2244029] Care din urmatorii factori nu precipita TEP (pg 1620)
A: sarcina
B: chimioterapia
C: HTA
D: imobilizarea
E: obezitatea
Vezi raspuns C

31. [M2523031] Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei cu simptome de infectie
de tract urinar inferior, fara hematurie sau durere suprapubiana si cu un istoric al
simptomatologiei de peste 7 zile? (pag. 902)
A: Chlamydia trachomatis sau Neisseria gonorhoeae
B: adenovirusuri
C: Herpes simplex
D: Escherichia coli
E: Pseudomonas aeruginosa
Vezi raspuns A
32. [M2523032] Ce etiologie trebuie suspectata in cazul unei femei ce prezinta brusc, cu doua
zile inaintea consultului, disurie, polakiurie, sensibilitate suprapubiana si hematurie
macroscopica? (pag. 902)
A: Klebsiella spp
B: Pseudomonas spp
C: Escherichia coli
D: Neisseria gonorrhoeae
E: Chlamydia trachmatis
Vezi raspuns C
33. [M2523033] Ce antibiotic veti utiliza de prima intentie la o gravida cu simptomatologie de
infectie de tract urinar superior? (pag. 904)
A: cloramfenicol
B: gentamicina
C: ceftriaxona
D: tetraciclina
E: trimetoprim-sulfametoxazol
Vezi raspuns C
34. [M2623034] Reinfectia, tipul cel mai frecvent de recurenta a infectiei urinare se defineste
ca: (pag. 899)
A: Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, constatata dupa 7-10 zile de la eradicarea
episodului precedent
B: Reaparitia bacteriuriei semnificative cu acelasi agent infectios intr-o perioada de pana la 3
saptamani de la terminarea unui tratament de sterilizare a urinei
C: Repetarea la intervale mari de timp a unor episoade de infectie urinara
D: Bacteriurie semnificativa cu un germen diferit, aparuta dupa 3 saptamani de la
terminarea tratamentului de sterilizare a urinei
E: Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
Vezi raspuns A
35. [M2623035] Care din urmatoarele patologii reprezinta factori predispozanti extraurinari ai
infectiei de tract urinar (ITU): (pag. 900)

A: Litiaza renala si urinara

B: Refluxul vezico-ureteral
C: Anomalii intrarenale congenitale
D: Diabetul zaharat
E: Golirea incompleta a vezicii urinare
Vezi raspuns D
36. [M2623036] Cistita bacteriana acuta debuteaza cel mai des cu: (pag. 902)
A: Polakiurie
B: Febra inalta
C: Dureri lombare
D: Greturi, varsaturi
E: Frisoane solemne inalte
Vezi raspuns A
37. [M2623038] Care din urmatoarele investigatii sunt extrem de utile pentru diagnosticul
unei pionefroze: (pag. 904)
A: CT cu substanta de contrast
B: UIV efectuata in urgenta
C: Explorarea radioizotopica cu Ga radioactiv
D: RMN
E: Explorarea endoscopica si cateterizarea tractului urinar
Vezi raspuns A
38. [M2623039] Pentru profilaxia medicamentoasa a cistitei necomplicate la femei, cele mai
utilizate medicamente sunt: (pag. 902)
A: Norfloxacin
B: Ampicilina
C: Gentamicina
D: Nitrofurantoin
E: Metronidazol
Vezi raspuns D
39. [M2623040] Cistoscopia si evaluarea urologica este necesara la: (pag. 904)
A: Persoane varstnice cu hematurie severa
B: Barbati tineri cu un episod de ITU
C: Femei tinere cu rare episoade de ITU
D: Pacienti cu ITU necomplicata
E: Toate persoanele varstnice
Vezi raspuns B
40. [M2623041] UIV cu acid dimecaptosuccinic se efectueaza: (pag. 904)
A: De urgenta, in timpul episodului de ITU
B: De rutina

C: Fara riscuri
D: Pentru a decela cicatrici renale, reflux vezico ureteral (RVU)
E: Pentru decelarea adenomului de prostata
Vezi raspuns D
61. [M1223059] La femei tinere active sexual, agentii etiologici cei mai importanti ai uretritei
transmise sexual sunt: (pag. 900)
A: Chlamidia pneumoniae
B: virusul Herpes Simplex
C: Neisseria gonorrhoeae
D: adenovirusurile
E: Candida
Vezi raspuns BC
62. [M1223060] Predispozitia pentru infeciile tractului urinar superior in timpul sarcinii rezulta
din: (pag. 900)
A: reducerea tonusului ureteral
B: cresterea tonusului ureteral
C: scaderea peristaltismului ureteral
D: disfunctia valvelor vezico-ureterale
E: toxemia gravidica
Vezi raspuns ACD
63. [M1323061] Care sunt circumstantele care influenteaza patogeneza infectiilor urinare?
(pag. 900)
A: activitatea sexuala
B: sarcina
C: obstacole in calea fluxului urinar
D: terapia prelungita cu antibiotice
E: disfunctia neurogena a vezicii
Vezi raspuns ABCE
64. [M1323062] Localizarea infectiei la nivelul tractului urinar superior se insoteste cel mai
frecvent de: (pag. 901)
A: crestere semnificativa a anticorpilor serici indreptati impotriva antigenului O al tulpinei
infectante
B: defect temporar in capacitatea renala de concentrare
C: formare de cilindri hematici
D: formare de cilindri leucocitari
E: bacteriurie nesemnificativa
Vezi raspuns ABD
65. [M1323063] Care din urmatorii agenti bacterieni pot determina piurie sterila? (pag. 902)

A: Proteus
B: Chlamidia trachomatis
C: Mycobacterium tuberculosis
D: Fungii
E: Klebsiella
Vezi raspuns BCD
66. [M1323064] Factorii asociati cu un risc crescut de infectie dupa cateterizarea uretrala
sunt: (pag. 902)
A: sexul masculin
B: perioada de cateterizare lunga
C: boli de baza severe
D: terapia antimicrobiana sistemica
E: deconectarea cateterului si a tubului de dren
Vezi raspuns BCE
67. [M1323065] Care din urmatoarele medicamente pot fi indicate in tratamentul cistitei acute
in sarcina? (pag. 904)
A: cefalosporine
B: amoxicilina
C: chinolone
D: trimetoprim-sulfametoxazol
E: nitrofurantoin
Vezi raspuns ABE
68. [M1323066] Tratamentul profilactic al infectiilor urinare simptomatice frecvente se face:
(pag. 905)
A: dupa eradicarea bacteriuriei
B: dupa actul sexual la femeile cu episoade infectioase legate temporal de activitatea
sexuala
C: cu doze mici de antibiotice administrate pe termen lung
D: cu doza unica de antibiotic administrata dupa eradicarea bacteriuriei
E: cu cefalosporine
Vezi raspuns ABC
69. [M1323067] Necroza papilara renala se poate intilni in: (pag. 905)
A: diabet
B: alcoolism cronic
C: siclemie
D: boli vasculare
E: intoxicatii cu etilenglicol
Vezi raspuns ABCD

70. [M1323068] Necroza papilara renala se poate manifesta prin: (pag. 905)
A: HTA
B: hematurie
C: durere in flanc sau abdomen
D: tesut necrotic in urina
E: oligo-anurie
Vezi raspuns BCDE

PROPUNERI TESTE LICENTA 2008