1 n cadrul msurilor preventive luate n profilaxia primar a afeciunilor dento-parodontale, pe ce loc, ca importan, plaseaz OMS

controlul regimului alimentar? 1 min

R: OMS a emis conceptul de igiena alimentara care plaseaza, ca importanta, regimul alimentar pe locul II in cadrul masurilor
preventive luate in profilaxia bolilor odonto-parodontale.
2

Care sunt elementele nutritive care consumate echilibrat vor contribui la structuri dentare normale i rezistente? 2 min
R: Important pentru realizarea unor stucturi dentare normale si rezistente este consumul echilibrat de calciu, fosfor, magneziu si
fluor, precum si consumul de vitamina A.
3 Care sunt principalele surse alimentare de acid? 2 min
R: Cele mai cariogene alimente s-au dovedit a fi acelea cu un continut ridicat de CH rafinati si care in plus prezinta o retentie
prelungita la nivelul structurilor dentare. CH traditionali zaharul, glucoza, fructoza, galactoza si lactoza genereaza cele mai
importante efecte cariogene.
4

Care sunt elementele nutritive cu legtur cert fa de sntatea structurilor parodontale? 2 min
R: Concentratiile de acid ascorbic (vit C), de vit D, de riboflavina(vit B12), acid folic, vitamina A, dar si zinc, calciu, fosfor si
magneziu pot influenta sanatatea structurilor parodontale.
5 Aportul normal de elemente nutritive poate fi perturbat prin producerea de ulceraii orale (cu evoluie ndelungat, ntinse n suprafa
i dureroase) ntr-o serie de afecini sistemice i medicaii administrate. Care sunt cele mai comune? 2 min
R: Diabet zaharat, cancere orale cu imunosupresie
6 Studii de ultim or constat c la populaia tnr obez frecvena afeciunilor parodontale este mai crescut comparativ cu individul
cu greutate normal. n asemenea situaii i legat de greutate se impune i? 2 min
R: Inlocuirea alimentelor indulcite cu zahar cu indulcitori artificiali( necariogeni, necalorici).
7 Caria dentar se datoreaz pH-ului acid produs prin metabolizarea microbian a carbohidrailor. Aciditii astfel produse i se poate
adug i acidul rezultat prin? 2 min
R: Consumul de alimente acide si cea de bauturi acidulate.
8 Care sunt caracteristicile pentru care Streptococii mutans sunt considerai principalele microorganisme iniiatoare a cariei dentare? 2
min
R: 1. Usurinta cu care metabolizeaza atat zaharul cat si celelalte mono- si dizaharide ingerate, din care rezulta rapid acizi si PZ
extra- si intracelulare;
2. PZ extracelulare produse prin metabolism microbian favorizeaza fixarea S. Mutans la nivelul suprafetelor dentare
3. Produc placi dentare ce contin PZ extracelulare impermeabile, care limiteaza actiunea sistemelor tampon salivare la acest
nivel.
9

Care sunt alimentele - mai frecvent consumate i - cuprinse sub titulatura celor cu potenial cariogen redus? 2 min
R: Pulberea de cacao, branzeturile, alunele, arahidele, vegetalele crude (brocoli, conopida, castravete, marar, morcov), carnea
de pasare, pestele, grasimi (unt, margarina), indulcitori alternativi.

10 Care este grupa ndulcitorilor, care consumai frecvent, genereaz carie dentar (dai i 4 exemple de carbohidrai din aceast
grup)? - 2 min
R: Indulcitorii traditionali consumati frecvent genereaza carie dentara. Exemple de CH din aceasta grupa: zaharoza, glucoza,
fructoza, lactoza, galactoza, sorboza.
11 Care grupe de ndulcitori sunt cuprinse sub denumirea de ndulcitori alternativi? 1 min
R: Poliolii( manitol, xilitol, sorbitol), polipeptidele, indulcitorii artificiali(zaharina, ciclamat de sodiu, glucoza hidrigenata,
isomaltul.
12 Care este formula chimic a zahrului, i cte kcal/g aduce? 1 min
R: Formula chimica a zaharului - C6H12O6, 4,1 kcal/g.
13 Pe lng carie dentar consumul frecvent i excesiv de carbohidrai genereaz o serie de boli generale grave. Enumerai 4 asemenea
afeciuni. 2 min
R: Diabet zaharat, boli cardio-vasculare, HTA, obezitate.

14 ntre ce vrste plasm vrful consumului de zahr i care sunt msurile preventive luate? 2 min
R: Varful consumului de zahar este plasat la varsta adolescentei, intre 15-18 ani, perioada in care nevoile energetice sunt cele
mai mari. Masurile preventive luate constau in: limitarea sau chiar interzicerea consumului de CH pe anumite perioade de
timp( mai ales a alimentelor lipicioase si rafinate), individualizarea consumului de zahar.
15 Care este cantitatea de zahr consumat zilnic sau anual pentru ca indicele de carie s se menin la valori minime (sub 3 i la
persoane care nu beneficiaz de fluorizare)? 1 min
R: Cantitatea de zahar consumata zilnic trebuie sa fie de 50g/zi sau 10 kg/an.
16 Care este cantitatea de zahr consumat anual de pacientul care a beneficiat de fluorizare pentru un indice de carie DMF-T minim
(sub 3)? 1 min
R: 15 kg/an.
17 Care sunt cele mai cariogene alimente? 1 min
R: Cele mai cariogene alimente s-au dovedit a fi acelea cu un continut ridicat de CH rafinati si care in plus prezinta o retentie
prelungita la nivelul structurilor dentare.
18 Ce este amidonul, din ce grup de ndulcitori face parte i cum interpretm cariogenitatea lui? 4 min
R: Amidonul este un polizaharid format dintr-un lant de subunitati de glucoza. Amidonul prelucrat termic (prin fierbere sau
coacere) da nastere la nivelul cavitatii bucale unor particule solubile si degradabile enzimatic. Aici el este hidrolizat sub actiunea
amilazei salivare in maltoza, maltotrioza, dextrine si chiar glucoza. Pe aceasta cale, painea poate ajunge sa coboare pH-ul oral la
acelasi nivel ca si zaharurile. Chiar si prelucrat alimentar dar neamestecat cu zaharul,amidonul este putin cariogen.Amidonul prelucrat
alimentar este de 4 ori mai putin cariogen decat zaharul.
Neprelucrat alimentar, amidonul din grau, porumb, orez, cartofi NU este cariogen.
19 Care sunt principalele zaharide cuprinse sub termenii de mono- i dizaharide, care este substana cel mai puin cariogen (dintre
acestea) i din punct de vedere preventiv care este atitudinea noastr fa de fiecare dintre ele? 4 min
R: Monozaharidele sunt reprezentate in special de: Glucoza, fructoza si galactoza. Dizaharidele sunt reprezentate in special de
sucroza, lactoza si maltoza. Ele sunt CH larg raspanditi in natura si se gasesc de obicei in fructe, vegetale, lapte. Comparativ cu
puterea de indulcire a zaharului, cea a mono- si dizaharidelor variaza intre 0,2-1,8. Toate substantele enumerate genereaza PD mai
subtire in comparatie cu cea produsa de zahar.
Lactoza se gaseste in lapte si in produsele lactate si prezinta cea mai redusa capacitate cariogena, comparativ cu celelalte
zaharide.
20 Laptele staionat n jurul dinilor perioade ndelungate poate fi cariogen, chiar dac lactoza prezint cea mai redus cariogenitate,
comparativ cu celelalte mono- i dizaharide. Care este cariogenitatea laptelui uman, comparativ cu cel de vac sau cu laptele praf?
3 min
R: S-a constatat faptul ca inclusiv laptele natural, consumat si retentionat perioade indelungate in jurul dintilor nou-nascutilor
este un factor favorizantal producerii cariilor de biberon).
Laptele, in pofida lactozei continute 6-9% in laptele uman, 4% in laptele de vaca, lapte praf 26 % (??) se poate metaboliza
la nivelul placii dentare generand carie dentara, poate insa avea si efect protector prin continutul sau in proteine, grasimi si ioni
anorganici(ioni ca calciu si fosfati).
21 Care este puterea de ndulcire a fructozei comparativ cu cea a glucozei i care este cariogenitatea lor? 1 min
R: Puterea de indulcire a fructozei 1,7; puterea de indulcire a glucozei 0,7. Cariogenitatea se datoreaza proprietatii de a
genera PD groasa si bogata in glucani extracelulari insolubili care favorizeaza mentinerea pH-ului scazut la interfata placa/dinte.
22 Toate studiile arat o cariogenitate pentru fructoz i alta pentru zaharoz. Care este indicele CAO pentru cele dou substane? 1
min
R: Studiile efectuate au dovedit o cariogenitate mai redusa pt fructoza - de 3,8, comparativ cu cea a zaharozei pentru care
indicele CAO este de 7.2.
23 Ce sunt poliolii, cum se mai numesc ei i de ce, care sunt principalii reprezentantani? 2 min
R: Poliolii sunt CH naturali care prezinta o molecula asemanatoare sucrozei, exceptie facand gruparea alcoolica atasata la
fiecare atom de carbon al poliolului.este motivul pt care se mai numesc si lichioruri. Cei mai cunoscuti polioli sunt: sorbitolul,
manitolul si xilitolul.
24 Sorbitolul este metabolizabil la nivelul P.D. ns cariogenitatea lui este redus. n ce condiii el devine cariogen? - 1 min
R: In lipsa altor surse de CH, S. Mutans sunt in stare sa metabolizeze sorbitolul, generand acizi organici.
25 Din grupa poliolilor care este singurul poliol care nu este metabolizat la nivelul P.D.? - 1 min
R: Xilitolul produce inhibarea multiplicarii si inhibarea metabolismului microorganismelor PD.

26 Care este principalul reprezentat al grupei poliolilor, care sunt caracterisicile care-l fac neacidogen i necarigen i care sunt
constatrile studiilor cu privire la comportamentul lui cariogen? 3 min
R: Xilitolul este cel mai eficient inlocuitor al sucrozei pt ca este neacidogen si necariogen. Produce inhibarea multiplicarii si
inhibarea metabolismului microorganismelor PD. De asemenea produce stimularea fluxului salivar si prin aceasta creste pH-ul oral si
cantitatea ionilor de Ca prezenti. Indicele DMF-T este 0, indice de placa redus semnificativ, remineralizarea cariilor necavitare( petele
albe cretoase), reucerea numarului de microorganisme acidogene( inclusiv S. Mutans)
27 Pentru xilitol care este principalul efect negativ? 1 min
R: Diareea osmotica, caracteristica ingestiei de xilitol la copil, nu se manifesta la adulti.
28 Thaumatin-ul ca principal reprezentant al polipeptidelor, este el metabolizabil la nivelul P.D. i este un ndulcitor natural sau
artificial? 1 min
R: Thaumatin-ul este un indulcitor natural extras dintr-o planta care creste in vestul Africii.
29 Care sunt cele trei caracteristici ale ndulcitorilor artificiali care-i propulseaz ca nlocuitori ai sucrozei? 1 min
R: 1) Reducerea cariogenitatii si a obezitatii(fiind necariogeni si necalorici); 2) Sunt indulcitori puternici, comparativ cu
capacitatea de indulcire a zaharului; 3) Pretul de cost.
30 Care este cel mai vechi i cel mai utilizat ndulcitor artificial? - 1 min
R: Zaharina descoperita in 1879, cu o putere de indulcire de 300 de ori mai mare comparativ cu cea a zaharului.
1.

Care ndulcitor artificial are o putere caloric de 4 kcal/g asemntoare proteinelor i sub ce denumire comercial mai este
cunoscut? 1 min
R: Aspartamul prezinta o putere calorica de 4 kcal/g, specifica proteinelor. Denumire comerciala: Nutra sweet

2.

Aspartamul este un dipeptid compus din doi aminoacizi naturali, acidul aspartic i fenilalanina. El este contraindicat pacienilor care
sufer de? - 1 min
R: Pacientiilor care sufera de fenilcetonurie

3.

Care este singurul ndulcitor artificial care genereaz reduceri minime ale pH-ului P.D., deci este metabolizabil la acest nivel? 1
min
R: Glucoza hidrogenata; denumire comerciala: Lycasin. Cand se consuma ca sirop, produce reduceri minime ale ph-ului P.D. si
prezinta o cariogenitate mult mai redusa comparativ cu cea a zaharului

4.

Care este ndulcitorul artificiar cu puterea de ndulcire mare i gust similar cu al zahrului i care este posibil s-l nlocuiasc cnd
preul de cost va fi rentabilizat? 1 min
R: Sweetner 2000

5.

Care sunt efectele secundare produse de uni ndulcitori artificiali? 2 min

R: Ciclamatul precum si unii metaboliti ai zaharinei au fost asociati cu tumorile maligne produse la nivelul vezicii urinare,motiv
pentru care au fost interzise in sua si europa de vest si retestate inainte de reintroducerea in circuitul comercial.

6.

Care sunt ndulcitorii care la copii genereaz diaree osmotic? 1 min

R: Indulcitorii alternativi: xilitol si sorbitol

7.

Zahrul se poate extrage din cteva plante i se gsete n miere. Care este produsul cel mai cariogen i de ce? 2 min
R: Fie ca provine din mierea de albine,seva de artar ,sfecla sau trestie de zahar,este la fel de nociv,cu un plus de cariogenitate pt
mierea de albine deoarece ,fiind un aliment lipicios persista mai mult timp la suprafata structurilor dentare.
8. Care dintre alimentele consumate, prezint cel mai redus clearance pentru carbohidraii coninui, de cca 5 min? 1 min
R:Cel mai redus timp de clearance, de cca 5 min, e specific carbohidratilor din: bauturi racoritoare, legume si fructe proaspete

9.

Care sunt formele alimentare (alimente dulci) mai puin periculoase? 2 min
R: Bauturile racoritoare consumate cu paiul si prajiturile cu continut crescut de grasimi sau de ciocolata. Retinem ca, bauturile
racoritoare indulcite precum si sucurile naturale din citrice consumate frecvent intre mese, pot deveni puternic cariogene.

10. Care din alimentele ndulcite genereaz cea mai redus cobrre a pH-ului? 1 min
R: Consumul de grau fiert

11. n cazul pacientului cu arcade integre, unde se produce cel mai rapid autocurirea i n consecin avem cele mai puine carii
dentare? 1 min
R: Autocuratirea se produce mai rapid in zona incisivilor mand. Comparativ cu cea a incisivilor max., in timp ce, pt zonele lat.
diferentele max-mand, sunt nesemnificative
12. Din punct de vederea al caracteristicilor alimentelor, pentru incidena cariei care este cel mai important factor care crete incidena
ei? 1 min
R: Produsele lipicioase (caramele,rahat), prajiturile sau fainoasele care pot staiona mult timp in cavITATEA orala genereaza o
frecventa crescuta a cariei dentare.
13. Pentru a nu se produce carie dentar se recomand ca pH-ul acid oral s nu depeasc o anumit perioad. Ct reprezint aceast
perioad din durata unei zile? 1 min
R: Nu se produc carii daca ph-ul acid al placii nu persista mai mult de 10% din durata unei zile.
14. Pentru ca sistemele naturale de aprare local s poat aciona favorabil, anticariogen, este recomandabil ca ntre 2 prize alimentare
s existe un numr de ore. Cte? 1 min
R: Dintele are nevoie de cca2 ore de repaus alimentar pt ca sistemele de aparare locala sa poata actiona favorabil.
15. n condiiile n care pacientul i menine o igien oral corespunztoare i se perie de 2 ori/zi cu paste profilactice cu fluor cte
prize alimentare pot s fie neutralizate zilnic i la o cariogenitate minim? 1 min
R: 7 prize alimentare/zi
16. Ct la sut dintre membrii unui grup populaional necesit consiliere alimentar, dispensarizare, planuri de tratament preventriv etc.
tiindu-se c 80% dintre cariile nregistrate se regsesc la acetia? 1 min
R: 20% dintre membrii respectivelor populatii, acestia fiind indivizii care vor necesita si o consiliere alimentara specifica
17. Una din cauzele care genereaz carie dentar este i frecvena consumului de carbohidrai. Care sunt indicaile specialitilor cu
privire la numrul de prize alimentate consumate ntr-o zi i compensate natural? 2 min
R: Dintele are nevoie de cca 2 ore de rapaus alimentar pt ca sistemele de aparare locala sa poata actiona favorabil.Pot fi compensate
natural doar 4 prize alimentare pe zi.
18. Pentru revenirea rapid a pH-ului oral la valori neutre se recomand ca la sfritul meselor s consumm? 1 min
R: Se recomanda consumul unei bucati de branza la sfarsitul meselor prin care ph-ul revine rapid la valori neutre. De asemenea,
consumarea alunelor, arahidelor sau a gumelor de mestecat fara zahar (cu xilitol)
19. De ce alimentele fierbini sunt mai cariogene? 2 min
R: Deoarce produc o dilatare brusca si importanta a prismelor de smalt si in plus accelereaza metabolizarea carbohidratilor prin care
efectul cariogen se accentueaza.
20. Care dintre urmtoarele alimente sunt mai cariogene: dropsurile, cafeaua sau ceaiul ndulcite? 1 min
R: Dropsurile si cafeaua indulcita.
21. Care fosfat anorganic utilizat, n principal, n Australia este numit i anticay? 1 min
R: Fosfozaharatul de calciu
22. Fitatul de sodiu 1% ca aliment necariogen nu este indicat pentru c inhib absorbia intestinal a unor elemente anorganice eseniale
i anume? 1 min
R: Zn, Fe, Mg
23. Ciocolata chiar dac este un aliment dulce este mai puin cariogen pentru c conine? - 1 min
R: Pulbere si unt de cacao. Pulberea de cacao contine tanin care inhiba metabolismul microorganismelor orale.
24. Grsimile au rol carioprotector prin mai multe mecanisme. Care sunt acestea? 3 min
R: Grasimile realizeaza in jurul particulelor de glucide mansoane protectoare, care impiedica partial metabolizarea lor si le
accelereaza tranzitul oral. In plus, grasimile, prin inmuiere la temp cav orale formeaza mansoane protecroare si in jurul structurilor
dure dentare. O serie de acizi grasi precum acizii linoleic si oleic, chiar in concentratii reduse, inhiba multiplicare si dezvoltarea
lactobacililor cat si a S. Mutans.
25. n cazul eschimoilor incidena cariei este 0 cnd lipidele din alimentaia lor zilnic nu scade sub? 1 min
R: 25%

26. Se afirm c n cazul dietelor bogate n grsimi este nevoie de mai mult zaharoz consumat zilnic pentru ca alimentaia s devin
cariogen. Ct? 1 min
R: Este nevoie de 5ori mai multa zaharoza consumata pe zi ca alimentul sa devina cariogen.
27. Enumerai mecanismele prin care brnzeturile acioneaz anticarie? 3 min
R: - Stimuleaza secretia salivara, prin care se favorizeaza autocuratirea si se accelereaza remineralizarile
- Potenteaza sistemele tampon salivare, prin prezenta fosfatilor de Ca, care previn coborarea ph-ului oral sub 6
- Realizeaza mansoane de protectie la suprafata structurilor dure dentare prin acizii grasi prezenti
- Actioneaza similar sialin-ului salivar prin continutul in peptone
- Prin eliberarea ionilor de Ca si fosfat se favorizeaza suprasaturarea P.D. cu ioni anorganici
28. n cadrul tratamentelor minim invazive, firma GC propune produse remineralizante i desensibilizante pe baz de
RECALDENTTM (CPP-ACP). Din ce se compune acest produs? 1 min
R: Cazeinfosfopeptida si fosfat de Ca amorf
29. Din punct de vedere preventiv care sunt alimentele sau comportamentul sntos de terminare a meselor? 2 min
R: Se recomanda ca la sf meselor sa se consume branzeturi sau,la fel de sanatos,consumarea alunelor sau,arahidelor sau a gumelor
de mesetecat fara zahar cu xilitol.Aceste alimente det o secretie salivara suplimentara,care actioneaza prin sistemele tampon inca
minim 30 de min de la mestecarea ultimului aliment.Ph-ul va reveni rapid spre valorile neutre.
30. Sucurile naturale ca i buturile rcoritoare au potenial cariogen deoarece? 2 min
R: Bauturile racoritoare indulcite,precum si sucurile natural, mai ales acelea fabricate din citrice si consumate frecvent intre
mese,pot deveni puternic cariogene, ele provoacand scaderi prelungite ale ph-ului oral, care poate ajunge chiar sub 4,5.
31. Din punct de vedere cario-preventiv n ce const un regim alimentar sntos? 3 min
R:
- mese dupa un orar precis si respectat zilnic
- Alegerea alimentelor gatite si calde in locul sandvisurilor si al gustarilor fugare
- Incurajarea cons alim care contin principii alim protectoare, de ex: proteine, lipite fructe proaspete sau cereale
- Combaterea fumatului si a cons exagerat de alcool
- Cons cu moderatie al glucidelor sau al sarii de bucatarie
- Practicarea regulata a ex fizice, in incercarea de a altern efortul fizic cu cel intelectual
32. Stresul este un factor care crete cariogenitatea i dac da, care sunt argumentele? 2 min
R:
- det cresterea poftei de mancare (bulimie de stres), alimentatie irationala insotita de cons mare de glucide.
- Ca urmare a descarcarilor frecvente de adrenalina => scaderea secr salivare si dereglarea altor secretii endocrine, prin care
apararea locala se minimalizeaza
- Cons dulciurilor si alim inalt rafinate reduc efortul masticator => scade fluxul salivar => fav acumularile printr-o autocuratire
deficitara
- Orarele neregulate de alimentare det perturbarea mecanismele locale ale apararii, inclusiv a sist tampon salivare => afectarea
echilibrului intre demineralizare si remineralizare
33. Care este motivul principal pentru care ne intereseaz (ca medici dentiti) pacienta (95% dintre pacienii cu bulimie sunt femei) cu
bulimie/anorexie nervoas i care sunt recomandrile date n asemenea situaii? 4 min
R: Datorita producerii repetate a vomei => aciditate orala prelungita, la care se adauga si aciditatea gastrica. In timp se produc
demineralizari masive (mai ales la niv fetelor orale ale d. Max). Demineralizarile masive si remineralizarile obisnuite faciliteaza
producerea eroziunilor dentare severe, care pot progresa pana la disparitia totala a smaltului (mai ales pe fetele palat ale frontalilor
max). Acesti pacienti pot prezenta mucoase orale inflamate, rosii si dureroase, hipertrofie a gld salivare majore si se poate plange de
dureri si iritatii esofagiene.
34. n care etap a formrii dinilor se obine aproape ntreaga rezisten (maxim) la carie dentar? 1 min
R: In perioada de mineralizare preeruptiva se dobandeste aproape in intregime rezistenta la carie a structurilor dentare .
35. Care este perioada de cariogenitate maxim pentru dinii permaneni, care este cauza acestui comportament i care este atitudinea
medicului dentist? 2 min
R: Mineralizarea se produce mult mai intens in primii 2 ani posteruptiv,fenomen care explica de ce dintii recent erupti sunt mai
vulnerabili la carie in aceasta perioada.Ca regula generala,medicul trebuie sa fluorizeze fiecare dinte permanent in primii 2 ani
posteruptivi.

67.Indicai 2 motive pentru care dinii fetelor sunt mai vulnerabili la carie comparativ cu cei ai bieilor? 1 min
R: S-a constatat o frecventa usor mai crescuta a cariei dentare la fete comparativ cu cea de la baieti, cauzele fiind eruptia mai rapida
si un continut mai redus de fluor (cu cca 10%mai redus).
36. Unde se gsete, n principal, depozitat fluorul n organismul uman? 2 min
R: Este distribuit prin plasma in toate organele si tesuturile,insa prezinta afinitate pt tesuturile mineralizate. Astfel fluorul se gaseste in
proportie de 99 % in oase si dinti si 1% in muschi ,sange,rinichi ,ficat
37. Din punct de vedere cariogen fluorul acioneaz benefic ntrega via reducnd incidena cariilor localizate la nivelul cror structuri
dentare dure? 1 min
R: Smalt, dentina, cement radicular expus.
38. Numii dou alimente cu coninutul cel mai mare n fluor. 1 min
R: Frunzele de ceai - 97 ppm F , in carnea de peste marin - 27 ppm F.
39. Pentru rezidenii europeni este stabilit c prin alimentaie ei obin un aport zilnic de fluor de? 1 min
R: 0,2-0,5 ppm F/zi
40. Din punct de vedere al aportului de fluor ce nelegei prin efect de halou? 2 min
R: Generalizarea fluorozei dentare datorata consumului de produse alimentare preparate cu apa potabila fluorizata.
41. Fluorul prezint o absorbie rapid pe stomacul gol (86-97%) dar absorbia lui este ngreunat cu cca 80% n prezena anumitor
elemente chimice. Care sunt acestea? 1 min
R: Calciului, Aluminiului sau a Magneziului
42. Concentraia maxim sanguin a fluorului absorbit se obine rapid. Care este aceast perioad i n ce situaie poate fi ea
important? 1 min
R: Cresterea incepe la 10 minute de la ingestie si ajunge la o concentratie maxima dupa cca 30 min.Cercetarile arata ca Fluorul poate
traversa placenta dupa luna a V-a ,fara insa ca administrarea la femeia gravida sa aduca beneficii si la nivelul dintilor copilului.
43. Din ce lun de sarcin fluorul traverseaz placenta i ct de benefic este el pentru rezitena ulterioar a dinilor respectivului nou
nscut? 1 min
R: Cercetarile arata ca Fluorul poate traversa placenta dupa luna a V-a, fara insa ca administrarea la femeia gravida sa aduca beneficii
si la nivelul dintilor copilului.
44. n ce perioad captarea fluorului la nivelul smalului este maxim, ea fiind perioada cnd se formeaz numai cristale de fluorapatit?
1 min
R: In cursul organogenezei si a mineralizarii preeruptive a smaltului .
45. Fluorul administrat sistemic este benefic pentru rezistena la carie a dinilor formai deoarece: - 3 min
R: Preeruptiv, fluorul administrat sistemic in perioada de mineralizare a dintilor actioneaza prin formarea cristalelor de fluoroapatita.
Posteruptiv, pe durata perioadei de maturare posteruptiva si apoi intreaga viata, fluorul prezent in fluidul oral actioneaza cariostatic
prin formarea cristalelor de fluorohidroxiapatita.
Acestea cresc rezistenta la atacul acid, fiind mai rezistente decat hidroxiapatita.
46. Care sunt etapele n care la suprafaa smalului se formeaz cristale de fluorhidroxiapatit? 1 min
R:
-Etapa de maturare preeruptiva a dintelui
-Etapa de maturarii posteruptive a dintelui
47. n etapa de maturare pre-eruptiv a dintelui la suprafaa coroanelor dentare fluorul n exces poate realiza un strat, protector, insolubil
de ? 1 min
R: Fluorhidroxiapatita.
48. Post-eruptiv, n prezena fluorului, ce se observ n caz de de- i remineralizare? 1 min
R: Demineralizarea-remineralizarea au aratat ca ,in absenta fluorului,se produce o demineralizare intensa a smaltului,cu pierderi de
30% din componenta anorganica a cristalului afectat,pentru ca ,in prezenta luisa consemnam o demineralizare mai redusa urmata de o
remineralizare rapida si intensa,consemnandu-se in final chiar un castig de 16% subst anorganica.
49. Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte de formare a dintelui. n etapa de mineralizare pre-eruptiv a
smalului, unde se plaseaz fluorul i cum interpretm structurile formate din punct de vedere al rezistenei smalului? 2 min

R: Se acumuleaza sub forma de fluorapatita si se depunde dinspre jonctiunea amelo-dentinara spre suprafata dintelui ,concentratia
crescand spre suprafata.
50. n etapa de formare a dintelui i de mineralizare pre-eruptiv a dintelui n prezena sitemic a fluorului se formeaz anumite structuri
dentare. Ce se formeaz i unde sunt ele plasate? 1 min
R: Etapa de mineralizare preeruptiva a smaltului . Se formeaza fluorapatita si se depunde dinspre jonctiunea amelo-dentinara spre
suprafata dintelui ,concentratia crescand spre suprafata
51. Fluorul se acumuleaz la nivelul smalului n trei etape distincte de formare a dintelui. Ce structuri, care conin fluor, se formeaz n
etapa de mineralizare post-eruptiv, unde pe plaseaz ele i cum le interpretm din punct de vedere al rezistenei smalului? 2 min
R:Fluorul penetreaza suprafata smaltului si formeaza cristalele de fluorhidroxiapatita. Posteruptiv ionii de fluor patrund in smalt. Pe
aceasta cale se obtine o concentrare de cca 1000 ppm P la suprafata structurilor dentare
52. Care sunt structurile dentare care benficiaz de aport de fluor post-eruptiv? 1 min
R: Smaltul, dentina, cementul radicular.
53. Comentnd fluorizarea post-eruptiv a smalului, precizai care smal absoarbe mai mult fluor? 1 min
R: Smaltul hipomineralizat .
54. Cum este influienat dentina i cementul radicular prin prezena post-eruptiv a fluorului? 2 min
R: La nivelul dentinei, fluorul se acumuleaza obisnuit, pe cale generala. Cantitatea cea mai mare se constata spre pupla dintelui. In
cazul dentinei expuse, ea absoarbe o cantitate mare se fluor, comparativ cu ce absorbita de smalt, in timp ce dentina proaspat formata
il fixeaza si mai rapid. In cazul cemetului radicular, cantitatea de fluor absorbita este mare, creste cu varsta si pe masura ce radacina se
dezgoleste.
55. Post-eruptiv fluorul acioneaz anticariogen printr-o serie de mecanisme. Care sunt acestea? 4 min
R:
1. Continuarea mineralizarii dintelui recent erupt. Dintele primeste, in mod natural, diversi ioni minerali aflati in fluidul oral. Daca in
fluid exista si ioni de fluor, acestia vor influenta calitatea smaltului prin formarea cristalelor de fluorhidroxiapatita
2. Fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul P.D, unde poate ajunge in cantitati de 5-50 ppm F, sau la
concetratii de 100 de ori mai mari comparativ cu cea din saliva
3. Concentrarea lui la nivelul P.D conduce la reducerea pH-ului critic de demineralizare a structurilor dure dentare
4. Prezenta fluorului la nivelui P.D. determina de asemenea o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si se accelereaza pe de alta
parte procesele de remineralizare
5. Pelicula dobandita se absoarbe mult mai bine la nivelul cristalelor de fluorhidroxiapatita sau fluorapatita, asemenea pelicula este
mai eficienta in reducerea pierderilor de ioni anorganici eliberati prin demineralizare acida, deci mai protectoare
6. Prezenta fluorului la nivelul peliculei dobandite determina reducerea tensiunii superficiale de la supraf. smaltului
7. Concentrarea ionilor de fluor la nivelul P.D. determina in plus inhibarea microorganismelor acidogene cat si blocarea actiunii
enolazei (enz care participa la metaboliz. Carbohidratiilor)
56. Ca o concluzie, administrarea fluorului este benefic la orice vrst, prezena lui producnd: - 1 min
R: Prevenirea,stationarea sau vindecarea cariilor din smalt sau de la nivelul cementului radicular
57. n cazul omului, care este doza letal de fluor, inclusiv pentru copilul de 12 ani? 2 min
R: Pentru adult 2,5 -10 g florura de sodiu ,la o medie de 4-5 g a cantitatii de fluor ingerata dintr-o data. La copilul de 12 ani cca 1 g
florura de sodiu ingerat o data =fatal
58. Pentru un copil de 1-2 ani, care este doza de fluor letal i ct past de dini cu fluor ingurgitat este suficient pentru a genera o
asemenea intoxicaie acut mortal? 1 min
R: Doza letala fluor = 50 mg/kg corp, 50 ml pasta de dinti
59. n caz de intoxicaie acut cu fluor care sunt principalele semne i simptome care ne pot indica o intoxicaie acut i care sunt
afectrile care conduc la deces? 3 min
R: Greata si varasaturi, diaree si dureri abdominale, hipersalivatie urmata de senzatie de sete. In plus fluorul absorbit se combina
chimic cu calciul sanguin si genereaza manifestari specifice de calcemie, cu afectarea functiilor sistemului nervos central si producere
de convulsii si parestezii.
Netratata si in functie de cantitatea de fluor ingerata, intoxicatia acuta poate evolua spre deces, care se produce prin insuficienta
cardiaca si paralizie respiratorie.
60. n caz de intoxicaie acut cu fluor care este tratamentul de urgen? 3 min
R: Tratamentul incepe in prima - 1 h si presupune:

Inducerea vomei
Protectia mucoaselor digestive si in special a celei gastrice, prin adm de preparate cu calciu si aluminiu
Mentinerea nivelului calciului seric, prin adm i.v. a preparatelor cu calciu

61. Pentru a evita producerea intoxicaiilor acute cu fluor care este cea mai recomandat msur preventiv? 1 min
R:
- Intreprinderea de actiuni sustinute de educare a populatiei, mai ales cu privire la modul de pastrare a produselor cu fluor
comercializate ( a nu se lasa la indemana copiilor mici)
62. Intoxicaia cronic cu fluor se produce prin consum ndelungat a unor cantiti de fluor care genereaz fluoroz la nivelul cror
structuri? 1 min
R: La nivelul oaselor si al dintilor.
63. Fluoroza osoas. 4 min
R:
- Apare la pers care au ingerat fluor mai mult de 20 ani, 10-25 ppm F/zi, sau prin expunere industriala (sunt afectati cei care
cons apa fluorizata natural, muncitori din industria criolitului, bauxitei)
- Se constata osteoscleroza (= alternanta a zonelor de hipermineralizare cu cele de resorbite osoasa)
- Pot aparea osificari ale tendoanelor, sau ligamentelor, inmultirea exostozelor sau deformari osoase
- Exista zone unde populatia cons apa cu continut mare de fluor 3,9 ppm F, insa nu s-au inregistrat cazuri de fluoroza osoasa.
64. Fluoroza dentar: ce este, cnd i cum se manifest, cauze. 5 min
R: Este o forma de hipomineralizare a smaltului
- Cauze: cons in exces de fluor pe durata formarii dintilor, prin care este perturbata functionarea normala a ameloblastului =>
aparitia unor defecte localiz la nivelul matricei smaltului
- Histologic: porozitate a smaltului de subsuprafata. Portiunea hipomineralizata este acoperita de smalt sanatos. Cauzele nu sunt
bine cunoscute: posibil modif ale metabolismului ameloblastului, alterari ale nucleatiei sau ale formarii crist de hidroxiapatita,
modif aparute la nivel enzimatic
- Clinic: pete albe cretoase (asp de pergament). Aspect de dinti cu capete ninse (=frecv localizate spre marginea incizala sau pe
vf cuspizilor). Modificarile difera functie de momentului interventiei excesului de fluor => de la simple pete albe cretoase
pana la modif severe ale culorii sau chiar a morfologiei coronare (la grup dentar sau intreaga arcada)
65. Cu ce facem diagnosticul diferenial n caz de fluoroz dentar, eventuale precauii? 3 min
R:
-

Cu pata alba cretoasa, ca leziune incipienta a cariei dentare in 1/3 gingivala si vestibulara a coroanelor, iar la fluoroza lez se
gasesc in general spre marg incizala. La palparea cu sonda suprafata este rugoasa si neregulata pe cand la fluoroza suprafata
este neteda.
Cu amelogeneza imperfecta (sau alte opacitati ale smaltului)

66. Care este perioada critic de producere a fluorozei dentare la nivelul incisivilor centrali maxilari,
ca dinii cei mai expui estetic? 1 min
R: Lunile 15- 30
67. n caz de fluoroz dentar blnd care este atitudinea terapeutic? 1 min
R: Cand e vorba de o fluoroza dentara usoara probl de fizionomie sunt minime. Specialistii nu le considera o problema si deci nu
este nevoie de un tratament anume.
68. Frecvena fluorozei dentare este mai mare n zonele cu ap fluorizat natural sau cu ap fluorizat artificial? 1 min
R: Frecventa fluorozei dentare este mai mare in zonele cu apa fluorizata natural.
69. De ce n caz de fluoroz dentar, prima recomandare terapeutic este fluorizarea local? 1 min
R: Pentru ca smaltul cu fluoroza, hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor, comparativ cu cel sanatos
70. n caz de fluoroz dentar medie sau sever care sunt recomandrile terapeutice, enumerare? 2 min
R: Fluorizare locala (smaltul cu fluoroza, hipomineralizat, adsoarbe mai mult fluor, comparativ cu cel sanatos) si albire dentara
( metodele de albire se bazeaza pe capacitatea de curatire manifestata de peroxidul de hidrogen sau de carbamida) realizata de medic
sau de pacient la domiciliu. La pacientii cu fluoroza severa, se practica si acoperirea protetica (fatete,coroane de acoperire totala).

71. Care sunt efectele secundare produse de consumul corect de fluor la nivelul celorlalte esuturi i organe? 4 min
R:
- La soarecii de lab s-au observat leziuni minore la niv hepatic si renal (continut de peste 10 ppmF)
- Stabilitatea chimica a compusilor fluorului pare a reprezenta premisa teoretica a absentei caracterului cancerigen si mutagen
- Se constata un nr crescut de alergii si leziuni ulcerative la muncitorii din industria chimica si de prelucrare a aluminiului
- Efecte benefice in caz de fractura, osteoporoza, boli cardio-vasculare (cons de apa fluorurata)
72. n cazul muncitorilor implicai n industria chimic ca i la cei din industria de producere i de prelucrare a aluminiului, unde
concentraia pulberilor cu fluor din atmosfer este mare, ce se constat? 2 min
R: Se constata un nr crescut de alergii si leziuni ulcerative- produse prin arsura chimica si datorate contactului tegumentelor umede cu
sarurile de fluor din atmosfera

73. Care sunt motivele pentru care, actualmente, specialitii afirm c n perioada de mineralizare pre-eruptiv prezena sistemic a
fluorului confer dintelui cea mai mare cario-rezisten? 5 min
R:
- Actioneaza prin formarea crist de fluorapatita care sunt de 10x mai rezistente la atacul acid ca cele de hidroxiapatita, au stab
chimica mai mare, mai uniforme, au talie mai mare => dinti cu morfologie mai putin retentiva si mai acido-rezistenti
- Influenteaza benefic si calitatile crist de hidroxiapatita -> talie mai mare, mai acido-rezistente
- Reducerea ionilor de carbonat/ citrat de sodiu de la acest nivel (care perturba procesul de cristalizare)
- Favorizeaza procesul de epitaxie, contribuind la accelerarea procesului de hidroliza. Daca viteza de hidrolizare este scazuta =>
form unor cantitati suplimentare de brusite si a crist de octofosfat de calciu care confera str dure solubilitate acida crescuta.
74. Care sunt mecanismele prin care fluorul acioneaz cario-static n perioada de maturare posteruptiv (primi doi ani posteruptivi) i
apoi ntreaga via? 5 min
R:
- Continuarea mineralizarii dintelui recent erupt posteruptiv ionii de fluor patrund in smalt pe o adancime de cca 30
- Fluorul prezent in fluidul oral permite concentrarea lui si la nivelul PD unde poate ajunge la c% de 100x mai mari comparativ
cu cea din saliva
- Concentrarea lui la niv PD poate duce la reducerea pH-ului critic de demineralizare a str dure dentare (5-5.5)
- Prezenta F la niv PD det o reducere a cantitatii de smalt demineralizat si se accelereaza procesele de remineralizare
- Pelicula dobandita se adsoarbe mult mai bine la niv crist de fluorhidroxiapatita/fluorapatita => pelicula este mai eficienta in
reducerea pierderilor de ioni anorganici eliberati prin demineralizare acida, deci mai protectoare
- Prezenta F la niv pelic dobandite det si reducerea tensiunii superficiale de la suprafata smaltului => reducerea adeziunii
microorg. => reducerea acomularii de PD
- Concentrarea F la niv PD det inhibarea inmultirii microorg acidogene cat si blocarea actiunii enolazei (=enzima care participa
la metabolizarea carbohidratilor)
75. n cazul copiilor sub 6 ani pentru a reduce frecvena fluorozelor dentare care sunt msurile de recomandat? 2 min
R:
- Se recomanda ca produsele cu care se realizeaza igiena orala la copiii sub 6 ani sa aiba un continut de fluor cat mai mic sau
acesta sa lipseasca in totalitate.
- Pasta de dinti sa se foloseasca in cantitate mica si copilul trebuie incurajat sa scuipe pasta dupa periaj
- Produsele care contin fluor trebuie pastrate la un loc sigur unde copilul nu poate ajunge
76. Care sunt afeciunile sistemice care rspund favorabil la tratamentele cu fluoruri? 1 min
R:
- Efecte benefice la nivelul focarului de fractura si mai ales la pacientul cu osteoporoza ( pt ca fluorul produce cresterea nr de
osteoblasti in zona de fractura)
- Se pare ca fluorul din apa potabila prezinta un efect benefic si in prevenirea bolilor cardio-vasculare dar mai trebuiesc facute
cercetari in acest domeniu
77. Care sunt principale metode de fluorizare sistemic? 2 min
R:
- Apa potabila fluorizata artificial sau natural
- Tabletele si solutiile cu fluor
- Sarea de bucatarie fluorurata
- Laptele si sucurile naturale fluorurate

78. Care este cea mai sigur i mai ieftin metod de fluorizare sistemic? 1 min
R:
- Fluorizarea prin apa potabila
79. Care este metoda sistemic alternativ fluorizrii prin ap potabil? 1 min
R:
- Administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si tabletelor fluorurate, a sarii de bucatarie, a laptelui sau sucurilor de fructe.
80. Care este nivelul optim de fluor din apa potabil recomandat, n 1962, de Serviciul de Sntate Public din Satatele Unite i legat de
diferenele de clim i care este ultima recomandare? 2 min
R: In 1962, SSP din SUA a recomandat ca nivel optim pt tarile de clima temperata valoarea de 1ppm F, pentru cele cu clima rece 1,2
ppm F si 0.7 ppm F pentru tarile cu clima calda.
81. Studiile au concluzionat c la 1 ppm F n apa potabil obinem cele mai mari beneficii dentare i anume? 1 min
R: Cele mai mari reduceri in frecventa cariei dentare si cele mai reduse procente de fluoroza dentara blanda
82. Care sunt suprafeele dentare care beneficiaz de cea mai redus scdere a indicelui de carie (cca 51%)? 1 min
R: Incidenta cariilor radiculare este cu 50% mai redusa si a dintilor temporari
83. Care sunt beneficiile populaiilor legat de fluorizarea sistemic prin ap potabil? 5 min
R:
- Reducerea prevalentei cariei cu cca 75% in general si chiar cu 90% pentru suprafetele aproximale.
- In urma fluorizarii efectuate corect s-au redus indicii de carie cu 30-39% la dentitia temporara, 11-38% la dentitia mixta, 1335% la dentitia permanenta
- In cazul pacientului care beneficiaza de la nastere de apa fluorurata se constata reducerea indicilor de carie la dentitia
permanenta cu 40-65%
- Frontalii (in particular cei maxilari) sunt mai favorizati de preventie, comparativ cu dintii laterali, in timp ce evolutia cariilor
prezente este incetinita
- La grupa de varsta 65-84+ ani, se constata scaderi ale procentului de carii radiculare cu 67% la barbati si 61% la femei
- De asemenea, printr-un nr redus de carii si dinti extrasi, scade cantitatea de placa acomulata, sau se reduc dezechilibrele
ocluzale cauzate prin aparitia edentatiilor neprotezate, aspecte care vor influenta favorabil evolutia sanatatii struct parodontale
- Indirect este influentata si boala parodontala, la aceasta contribuind si imbunatatirea densitatii osoase, prin care creste
rezistenta osului alveolar la actiunea factorilor locali
- In tratarea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu
84. Care sunt dinii cei mai favorizai (cario-rezisteni) din punct de vedere al fluorizrilor sistemice prin ap potabil? 1 min
R: Frontalii, in particular cei maxilari, sunt mai favorizati de preventie, comparativ cu dintii laterali, in timp ce evolutia cariilor
prezente este incetinita
85. n caz de fluorizare prin ap potabil boala parodontal este influienat? i dac da cum? 2 min
R: Indirect este influentata si boala parodontala, la aceasta contribuind si imbunatatirea densitatii osoase, prin care creste rezistenta
osului alveolar la actiunea factorilor locali
86. Care sunt beneficiile necuantificabile ale fluorizrilor prin ap potabil i nu numai? 2 min
R: Reducerea incidentei cariei, efecte benefice in boala parodontala prin imbunatatirea densitatii osoase, printr-un nr redus de carii si
dinti extrasi => scade cantitatea de placa acumulata, in traterea osteoporozei se foloseste fluorura de sodiu.
87. Care sunt problemele ridicate de fluorizarea sistemic prin ap potabil (legat de sistemul de distribuire a apei)? 2 min
R: Costuri mari legate de constructia initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile consemnate in mentinerea constanta
a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a lungul celor 24h.
88. Care este cea mai mare problem de rezolvat n cazul fluorizrii apei potabile? 1 min
R: Costuri mari legate de constructia initiala a initiala a uzinei de distributie centralizata a apei si greutatile consemnate in mentinerea
constanta a concentratiei optime a fluorului la valori de maxim 1ppm F de-a lungul celor 24h (nu stiu sigur daca asta e dar altceva nu
am gasit)

89. Dup legislaia american, la ce valoare maxim a fluorului trebuie redus concentaia lui n apa fluorurat natural (defluorizarea
apei potabile) pentru efecte negative minime? 1 min
R: 4 ppm F

90. n caz de concentraie mare de fluor n apa potabil legislaia american recomand defluorurarea ei, la valori de maxim 3,9 ppm F,
defluorizare care se poate efectua variat. Care sunt aceste proceduri? 2 min
R:
1. Amestecul apei fluorurate cu apa fara fluor
2. Metode chimice:
-tratarea apei cu oxid de calciu (var), compusi de magneziu (dolomita) sau cu sulfat de aluminiu (alaun) cu care fluorul din apa se
leaga stabil si nu mai poate fi absorbit
Metodele de defluorizare chimica a apei sunt de 10 ori mai scumpe decat cele de fluorizare artificiala.
91. Ce nelegei prin fluorizarea extemporane a apei potabile? 2 min
R: Fluorizarea xtemporanee a apei se realizeaza in zonele in care nu exista sisteme de distributie centralizata a apei fluorurate. In
acest scop se comercializeaza sticle care contin solutii cu fluor, prevazute cu picurator astfel calibrat incat, din 10 picaturi, se obtine 1
mg F la litrul de apa.
92. Fluorizarea apei potabile din coli? 3 min
R: Aceasta metoda de fluorizare a fost conceputa pentru copiii rezidenti in zone care nu beneficiaza de apa fluorizata distribuita
centralizat. Chiar daca copilul beneficiaza de avantajele metodei doar dupa varsta de 5-6 ani si chiar daca petrece un timp limitat la
scoala (8 ore pe zi, vacante, etc) rezultatele sunt de necontestat.
Concentratia optima pt aceasta metode de fluorizare este de 5-6 ppm F, la costuri de 1,5 $ de persoana/an, dar pt care
beneficiile sunt evidente.
93. Care sunt avantajele fluorizrii apei potabile din coli pe lng reducerea frecvenei cariei dentare? 2 min
R:
- Scaderea indicelui de carie
- este redusa fluoroza usoara
94. Metodele de fluorizare sistemic alternative fluorizrii prin ap potabil recomandate copiilor i adolescenilor se indic? 2 min
R: Modalitati de fluorizare sistemica alternative:
- administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si al tabletelor fluorurate
- prin intermediul sarii de bucatarie, a laptelui sau a sucurilor de fructe
Aceste metode se idica individualizat si se pot aplica de catre pacient la domiciliu sau in colectivitatile scolare, ca parte a
programelor de sanatate publica.
95. Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil tabletele i soluiile fluorurate. 5 min
R: Solutiile cu fluor sunt indicate copilului mic (pana in 2 ani) sub forma de picaturi. Sunt administrate direct in gura sau odata cu
alimentele consumate.
Tabletele sunt indicate peste aceasta varsta si, obligatoriu, numai acelora care pot sa le suga si sa le inghita fara riscul de a se ineca.
Tabletele se pot administra si prin dizolvarea lor in alimentele consumate. Tabletele cu fluor se administreaza in 3 variante: de 0,25
mg, 0,50 mg si 1 mg F in flacoane prevazute cu capace speciale, greu de desfacut de copilul mic, insa nu se vor pastra la indemana
acestuia. Continutul unui flacon de tablete cu fluor este astfel calculat incat sa nu provoace decesul copilului in cazul in care acesta
consuma accidental intreg flaconul.
Fluorizarea prin tablete se recomanda copiilor de la nastere sau de la 6 luni pana la varsta de 14 si chiar 16 ani. Ele se idica in functie
de varsta si greutatea persoanei, cat si in functie de concentratia fluorului in apa potabila a localitatii de resedinta. Tableta se
administreaza la culcare, dupa periajul de seara. Copilul e sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de 1 minut, dupa care
fluidul oral raspandit se inghite. In final, i se cere pacientului ca timp de 30 min sa nu se clateasca, sa nu bea si sa nu manance.
Aceasta metoda de administrare a tabletelor cu fluor poate face parte din programele scolare de sanatate (incepe la gradinita si
continua pana la 14-16 ani), avand avantajul ca nu mai este responsabilitatea parintelui sa ii dea copilului seara de seara tableta.
Exemple: ZYMAFLUOR, PERI-DENT (1 mg), POLIVIFLUOR.
96. Care sunt obieciile ADA cu privire la produsele gen Poilvifluor, de fluorizare sistemic a dinilor? 2 min
R:
- preparatele contin o cantitate fixa de fluor;
- nu s-a evidentiat o imbunatatire a efectelor prin aceasta combinatie;

de ce sa administram un produs scump si copilului care nu necesita aport suplimentar de vitamine;

97. Cror copii recomandm fluorizare sistemic cu soluii fluorurate i cum se administreaz ele? 2 min
R: Se recomanda copilului mic (sub varsta de 2 ani). Se administreaza direct in gura sau odata cu alimentele consumate.
98. Cror pacieni recomandm fluorizare sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor? 2 min
R: Se recomanda pacientilor cu varsta minima de 2 ani. Se administreaza pana la varsta de 14-16 ani. Se administreaza numai ceor
care pot sa le suga si sa le inghita fara riscul de a se ineca.
99. n funcie de ce i care sunt indicaiile date n caz de administrare a tabletelor cu fluor? 2 min
R: Se indica in functie de varsta si greutatea persoanei, dar si in functie de concentratia de fluor din apa potabila a localitatii de
resedinta. Tableta se administreaza la culcare, dupa periajul de seara. Copilul e sfatuit sa mestece si sa plimbe tableta prin gura timp de
1 minut, dupa care fluidul oral raspandit se inghite. In final, i se cere pacientului ca timp de 30 min sa nu se clateasca, sa nu bea si sa
nu manance.

100.n cazul grupei de vrst 6 luni 3 ani, copiii care sug la sn o perioad mai ndelungat, iar n apa potabil a localitii concentraia
de fluor este de sub 0,3 ppm F se recomnand sau nu administrarea de fluor i dac da ct? 1 min
R: Se recomanda administrarea de 0,25 mg F sub forma de picaturi.
101.Pentru localitile cu clim temperat i cu un coninut de maxim 0,4 ppm F n apa potabil se poate recomanda un suplimet de fluor
dup o anumit schem i anume? 2 min
R:
- de la nastere pana la 10 kg greutate: 0,25 mg F
- pentru o greutate de 10-15 kg: 0,50 mg F
- pentru o greutate de 15-20 kg: 0,75 mg F
- peste 20 kg : 1 mg F
102.Fluorizarea sistemic prin intermediul tabletelor cu fluor poate s fie i parte a programelor colare de sntate. n ce const acest
program de sntate? 2 min
R: In acest context administrarea incepe de la gradinita ( 5 ani) si contiua zilnic pana cand copilul implineste varsta de 14-16 ani.
Administrarea tabletelor in acest fel are avantajul ca nu impovareaza activitatea parintelui, in scoala fiind efectuata prin antrenarea
cadrelor didactice sau a voluntarilor, care realizeaza programul de fluorizare sub supravegherea igienistei dentare.
103.Care este principalul dezavantaj al administrrii tabletelor de fluor? 1 min
R: Grija parintelui, care trebuie, seara de seara, un numar important de ani sa dea copilului tableta de fluor.
104.Care este alternativa sistemic pentru fluorizarea prin ap potabil? 1 min
R: Fluorizarea prin intermediul sarii de bucatarie este considerata, dupa fluorizarea apei potabile, a 2 a metoda de administrare
sistemica a fluorului.
Modalitati de fluorizare sistemica alternative:
- administrarea de fluor prin intermediul solutiilor si al tabletelor fluorurate
- prin intermediul sarii de bucatarie, a laptelui sau a sucurilor de fructe
105.Fluorizarea sistemic prin sare de buctrie a fost propus pentru prima dat n Elveia, 1948, pentru a realiza prevenirea a dou
afeciuni ce prezent o prevalen important n aceast ar. Care sunt aceste afeciuni? 1 min
R: Caria dentara si gusa tiroidiana.
106.n situaia unui consum exagerat de sare de buctrie fluorurat pacientul va putea s prezinte intoxicaie acut cu fluor? 1 min
R: Riscul de intoxicatie acuta cu fluor este exclus in acest caz, deoarece chiar si in cazul consumului unei cantitati apreciabile de sare,
se va produce mai intai intoxicatia cu clor si, mult dupa aceea, cea cu fluor.
107.n ce ri europene este larg folosit fluorizarea prin intermediul srii de buctrie? 1 min
R: Elvetia, Franta, Germania, Ungaria, Finlanda, Spania.
108.Alternative sistemice la fluorizarea prin ap potabil sarea de buctrie, cu avantaje i dezavantaje. 5 min
R: Avantaje:
- Procentul redus de fluoroza dentara generata; asta deoarece la varste mici consumul sarii de bucatarii este relativ redus;
- Exista posibilitatea ca individul sa aleaga intre sarea de bucatarie simpla si cea fluorurata;
- Costul redus;

Lipsa problemelor de dozare care apar in cazul fluorizarii apei potabile;

Dezavantaje:
- Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc. Cel mai mic consum se inregistreaza la copii, cand nevoia de
fluor este mai mare (pentru mineralizarea preeruptiva a dintilor);
- Se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate ( HTA, cardiopatii) este contraindicata sau
indicata in consum moderat;
109.Pentru efecte comparabile cu folosirea apei potabile fluorizate de ct fluor n sarea de buctrie este nevoie i care sunt srurile de
fluor folosite? 1 min
R: 250-350 mg (350 cred); se utilizeaza fluorura de sodiu;
110.Care sunt avantajele folosirii srii de buctrie fluorurat n profilaxia carie dentare? 3 min
R:
- scaderea indicelui DMF-T;
- lipsa problemelor de dozare (comparativ cu fluorurarea apei potabile);
- costul scazut;
- riscul de fluoroza dentara e scazut, iar intoxicatia acuta cu fluor nu e posibila;
111. Care sunt dezavantajele folosirii srii de buctrie fluorurat n profilaxia carie dentare? 2 min
R:
- Consumul diferit de sare, specific, in functie de varsta, sex, etc. Cel mai mic consum se inregistreaza la copii, cand nevoia de
fluor este mai mare (pentru mineralizarea preeruptiva a dintilor);
- Se face reclama unui produs: clorura de sodiu, care din cauza bolilor generate ( HTA, cardiopatii) este contraindicata sau
indicata in consum moderat;
112.Care este indicile de carie DMF-T, la grupa de vrst 4-6 ani, n caz de fluorizare sistemic cu sare de buctrie comparativ cu cel
nregistrat prin consum de ap potabil? 2 min
R:
DMF-T inregistrat prin fluorizare prin consum de sare de bucatarie: 2,8
DMF-T inregistrat prin consum de apa potabila fluorurata: 1,4
113.Cte metode de fluorizare sistemic se recomand unui individ (n acela timp) pentru un efect cario-protector maxim? 1 min
R: Se indica aplicarea unei singure metode de fluorizare sistemica, indiferent de problemele pacientului, eficienta fiind maxima.
114.La ce vrste i n ce momente recomandm fluorizare local? 1 min
R: La orice varsta, in functie de nevoile de moment ale individului.
115.n caz de fluorizare local ce cristale se formeaz la suprafaa coroanelor clinice dentare? 1 min
R: Cristale de fluorhidroxiapatita.
116.Pentru pacientul de orice vrst i indiferent de incidena cariei care sunt sursele primare de fluor? 1 min
R: Apa potabila fluorurata, sarea de bucatarie fluorurata ca alternativa principala la apa potabila fluorurata, laptele sau sucurile
naturale.
117.n cazul pacientului cu risc moderat sau crescut la carie care sunt sursele suplimentare de fluor? 2 min
R: Sisteme de fluorizari locale profesionale sau nu. ????
118.n cazul copilului sub 6 ani fluorizarea local profesional se realizeaz numai cu un singur tip de produs. Care este acesta? 1 min
R: Lacuri (varnish-uri).
119.Peste vrsta de 6 ani, care este metoda de fluroizare profesional cea mai recomandat i cu ce tip de produse (consistena lor)? 1
min
R: APF (fluoroortofosfatul acidulat) gel. ??
120.Care sunt obiectivele fluorizrilor locale? 1 min
R:
-

stimularea remineralizarii suprafetelor dentare demineralizate;

prevenirea CD;
desensibilizarea dentinara;

121.Care dintre metodele de fluorizare local nu sunt parte a programelor comunitare de sntate public? 1 min
R: Metodele de fluorizare locala profesionala NU sunt indicate ca parte a programelor comunitare de sanatate publica.
122.Metodele de fluorizare local profesionale sunt sau nu, parte a programelor comunitare de sntate public? 1 min
R: Nu.
123.n cazul cariilor de biberon o posibilitate de tratament este i fluorizarea. Care este soluia de tratament i vrsta de la care se
poate realiza? 1 min
R: Fluorizarea locala profesionala, numai dupa varsta de 2 ani, folosind lacuri (varnish).
124.Care sunt indicaiile fluorizrii locale profesional? 4 min
R:
- copiilor cu carii de biberon;
- rezidentilor in localitati fara sau cu putin fluor in apa potabila;
- pacientilor cu leziuni carioase incipiente (faza reversibila multiple zone de demineralizare);
- indivizilor care nu reusesc un control eficient al biofilmului dentar;
- celor cu xerostomie;
- celor cu parodontopatie si suprafete radiculare expuse;
- celor cu aparate ortodontice;
- dintilor care suporta supraprotezari;
125.Care sunt motivele pentru care se recomand ca fluorizarea local profesional s se fac n patru edine succesive, efectuate la
2-7 zile, contactul soluiilor fluorurate fiind de maximum 4 min? 3 min
R: Sistemele de fluorizare locala produc la suprafata smaltului, in principal, fluorura de calciu, care se acumuleaza si determina oi
reactii, cu eliberare de ioni de fluor. Acestia pot inlocui ionii hidroxil de la nivelul cristalelor de hidroxiapatita si genereaza cristale
noi, de fluorhidroxiapatita, pe de o parte, sau se pierd in grosimea PD si fluidul bucal. Fluorura de calciu formata se pierde rapid in
primele 24 h. Pierderea continua si in urmatoarele 15 zile, dar intr-un ritm mai lent. Acest lucru impune repetarea fluorizarilor in acest
interval, pt a ramane o cantitate suficienta de fluor pt structurile dentare de suprafata. Maxim 4 min REDUCAND RISCUL
INGHITIRII.
126.Prin fluorizare local fluorul penetreaz structurile de suprafa formndu-se cristale de fluorhidroxiapatit. Pe ce adncime
penetreaz fluorul structurile dentare pe aceast cale n primii 2 ani posteruptivi i ct dup aceast perioad? 1 min
R: In primii 2 ani posteruptiv: 20-30 m; Dupa aceasta perioada: 5-10 m

127.Care este vrsta de la care putem aplica tehnici de fluorizare local profesional? 1 min
R: 2 ani;
128.Fluorizarea local profesional implic un protocol anume de respectat. Care sunt etapele parcurse, timpul de contact sau
indicaiile finale date pacientului? 2 min
R: Indiferent de metoda de aplicare nu este obligatoriu sa se efectueze detartraj si periaj profesional, aceste proceduri fiind indicate
numai in cazul pacientilor cu tatru sau coloratii dentare exogene dure (impermeabile pt fluor). Obligatoriu inaintea procedurii se
efectueaza periaj personal.
Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asupra faptului ca ele reprezinta doar o
parte a programelor preventive, care cuprind obligatoriu controlul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar.
Urmeaza aplicarea sub izolare a preparatelor cu fluor, acestea se mentin in contact cu dintii 30 s- 4 min.

129.Un produs pentru fluorizare local profesional este i cel care conine fluorur de sodiu. n ce concentraie exist fluorura de
sodiu, la ce pH i sub ce forme se comercializeaz? 1 min
R: pH 7. solutie apoasa 2%; se poate prepara si extemporaneu 0,2 g pudra fluorura de sodiu si 10 ml apa distilata
130.Produsele de fluorizare local profesional sub form de lac conin numai un anumit sistem de fluorizare. Care este acesta i la ce
concentraii a substanei active se comercializeaz aceste produse? 1 min
R: Fluorura de sodiu 5%.
131.Produsele sub form de lac (varnish) cu fluorur de sodiu 5% ci ppm F conin? 1 min
R: Peste 20.000 ppm F

132.Care este principalul dezavantaj pentru care, actualmente, fluorura de staniu nu se mai utilizeaz ca produs de fluorizare local
profesional? 1 min
R: Determina colorari brune, persistente, la nivelul structurilor dentare cariate, demineralizate si nu numai.
133.APF-ul (acidulated phosphat fluoride) este un sistem de fluorizare local profesional. Ce conine ca substane componente, la ce
concentraie a ionilor de F, la ce pH eficient i sub ce forme se comercializeaz? 2 min
R: Amestec de:
-fluorura de sodiu 2%
-acid fluorhidric 0,34%
-acid ortofosforic 0,98%
Se comercializeaza sub forma de solutie, gel si spuma la un continut de 1,23% ioni F (1,23 ppm F) la pH de 3-3,5.
134.Ce nelegei prin termenul de tixotropie discutat cu privire la gelurile folosite n fluorizri locale? 1 min
R: Transformarea gelului in solutie in urma presiunilor mecanice aplicate in timpul fluorizarii.
135.Care sunt avantajele principale ale utilizrii produselor de fluorizare local profesionale sub form de spum (foams)? 2 min
R: Spuma se aplica prin intermediul conformatoarelor, oferind avantajul reducerii cantitatii ionilor de F, cu pastrarea concentratiei
substantei. Este o modalitate prin care se previne fluoroza dentara, rezultatele privind reducerea incidentei cariilor fiind identice ca in
cazul aplicarii de solutii sau a gelurilor.

136.Fluorizarea local profesional la copilul cu carioactivitate intens ncepe la 2 ani i se termin la vrsta de 15-16 ani, perioad n
care se fac 2 aplicri pe an de produse fluorurate. Ce produse fluorurate sunt recomandate n funcie de vrst? 1 min
R: ntre 2 i 6 ani se indic lacuri cu fluor iar apoi preparatul preferat este APF-ul.

137.n cazul cror pacieni contraindicm utilizarea produselor de fluorizare local cu APF (acidulated phosphat fluoride) i de ce. 2
min
R:
o
o

-pacienti cu restaurari dentare din portelan sau compozit pentru ca se produc suprafete poroase;
-obturatii din glass-ionomer pt. ca apar suprafete poroase;
-implanturi din titan creste coroziunea;

138.n caz de fluorizare local profesional cnd se recomand detartraj i periere profesional. n caz de periere profesional cu ce se
face i care este motivul? 2 min
R: Detartraj si periere profesionala se recomanda cand pacientul are tatru sau coloratii exogene dure pentru ca aceste depozite nu sun
permeabile si penetrabile pt ioii de fluor. In caz de periaj se utilizeaza cupe de cauciuc si paste abrazive.
139.n caz de fluorizare local pacientul trebuie informat cu privire la cteva aspecte. Care sunt acestea? 2 min
R: Pacientul trebuie informat cu privire la scopul fluorizarilor locale, la limitele lor, dar si asupra faptului ca ele reprezinta doar o parte
a programelor preventive, care cuprind obligatoriu controlul zilnic al PD si disciplinarea regimului alimentar.
140.n cazul adultului care necesit fluorizare local profesional care este intervalul de timp dup care pacientul este rechemat pentru
fluorizare i cte aplicaii se fac? 2 min
R: Aplicarea preparatelor cu fluor se face in 4 sedinte succesive, la intervale de 2-7 zile. Urmeaza ca dupa aplicarile initiale pacientul
sa fie rechemat la fluorizare locala, inf unctie de cario activitatea de moment la intervale de 3, 6, 12 luni, in mod obisnuit pt o singura
aplicare.
141.Cnd realizm fluorizare local de ce trebuie s avem grij ca pacientul s stea cu capul ct mai vertical posibil? 1 min
R: Pentru a evita ingerarea produsului folosit pentru fluorurare.
142.Care sunt metodele de florizare local profesional i care este cea mai eficient metod? 2 min
R:
-

-badijonare
-prin intermediul conformatoarelor
-ionoforeza

Cea prin ionoforeza e cea mai eficienta pentr ca ionii de fluor sunt fortati sa penetreze in profunzime tesuturile dentare.
143.Conformatoarele indicate la fluorizrile locale trebuie s ndeplineasc anumite cerine. Care sunt acestea? 3 min
- Sa fie de unica utilizare sau sterilizabile;
- Sa protejeze gelul fara a permite inghitirea lui;
- Sa existe intr-o gama diversificata de marimi, pentru individualizare;
- Sa acopere in totalitate coroana clinica a dintilor, inclusiv suprafetele radiculare expuse;
- Sa fie rezistente, dar flexibile pentru a permite patrunderea geluui in spatiile interdentare (pt a favoriza efectul tixotropic)
- Sa aiba pret de cost aceeptabil;
144.Conformatoare personale (individuale) din ce materiale sunt confecionate, cror pacieni le indicm i ce recomandm la sfritul
utilizrii? 2 min
R: Materiale: placi de polivinil, materiale termoplastice, etc; Se recomanda pacientilor cu cario-activitate intensa si sunt indicate
fluorizarilor la domiciliu realizate de pacient. Conformatorul trebuie spalat supa fiecare utilizare si e reutilizabil.
145.Cnd recomandm pacienilor fluorizare local profesional n conformatoare ce cantitate de produs se recomand,
particulariznd pentru adult i copil? 2 min
R: Pentru adult: 2 ml gel pt o arcada sau 5 ml gel pt ambele arcade; Pentru copil: 4 ml pt ambele arcade;
146.Care sunt avantajele utilizrii lacurilor fluorurate, ca metod de fluorizare local profesional? 2 min
R:
-

-siguranta metodei, riscul reactiilor toxice e minim (datorita prizei rapide, eliberarii lente a fluorului, cantitatile reduse
necesare)
-contactul indelungat cu structurile dentare
-priza se obtine in prezenta salivei

147.Ce conin, la ce concentraii, principala indicaie, accidente posibile i msurile de urgen luate n cazul utilizrii produselor de
fluorizare local profesional sub form de lac (varnish). 4 min
R:
Lacurile fluorurate pot contine, in functie de produs:
DURAPHAT: fluorura de sodiu 5%
DURAFLUOR: fluorura de sodiu 5%
FLUOR PROTECTOR: difluorosilan 1%
CAVITY SHIELD: fluorura de sodiu 5%
BIFLUORID: fluorura de sodiu 2,7% si fluorura de Ca 2,9%
Pot aparea, exceptional, reactii alergice de contact (chiar edeme) sau crize astmatiforme avand legatura cu solventii din LF
(colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca aceste preparate sa nu fie aplicate si pe tesut gingival
sangerand; iar in caz de alergie substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.
148.n cazul aplicrii lacurilor fluorurate pe lng indicaiile clasice date pacientului de a nu clti, bea sau mnca timp de 30 min ce
alte indicaii mai dm acestui pacient? 1 min
R: Sa nu manance alimente dure 24 de ore, iar periajul se realizeaza numai a 2 a zi.
149.Lacurile fluorurate pentru fluorizare local profesional se indic, n principal, la dou categorii de pacieni. Care sunt acetia? 1
min
R: Copiii mici: 2-3 ani si copiii cu risc crescut la carie.
150.Care este ritmul de aplicare a lacurilor fluorurate, cel mai indicat, la copilul mic (dup experiena Scandinav)? 1 min
R: Conform experientei scandinave, se recomanda doua aplicari pe an, legat si de schema standard de revenire a pacientului la
controalele periodice.

151.n cazul aplicrii lacurilor fluorurate care sunt efectele nedorite posibile i ce se indic n sens preventiv? 2 min
R: S-au raportat exceptionat reactii alergice de contact (chiar edeme) si cateva crize astmatiforme avand legatura cu solventii din
lacurile pe baza de fluor (colofoniu). Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca aceste produse sa nu fie aplicate si
pe tesutul gingival sangerand, iar in caz de alergie, substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.
152.n caz de aplicare a lacurilor fluorurate este posibil producerea reaciilor alergice. Cum trebuie procedat pentru a evita
reaciile alergice i ce trebuie ntreprins n cazul producerii lor? 1 min

R: Pentru a evita producerea reactiilor alergice, se recomanda ca aceste produse sa nu fie aplicate si pe tesutul gingival sangerand, iar
in caz de alergie, substanta aplicata se indeparteaza de urgenta.
153.

Care este metoda de fluorizare local profesional cea mai eficient dar greu de aplicat n colectiviti? 1 min
R: Cea mai eficienta metoda de fluroizare locala este ionoforeza, dar este scumpa si greu de aplicat in colectivitati.
154.Ionoforeza ca metod de fluorizare local profesional. 4 min
R: Este cea mai eficienta metoda de prevenire a cariei dentare. Sub actiunea curentului electric continuu de intensitate mica, ionii de
fluor sun foratti sa penetreze in profunzime tesuturile dentare. Principiul metodei se bazeaza pe legea respingerii ionilor cu aceeasi
sarcina electrica si atragerea celor de sarcina electrica contrara. Ionul de fluor, fiind incarcat negativ este respins se electrodul incarcat
negativ si este fortat sa patrunda in profunzimea structurilor dentare. Prin ionoforeza un numar mare de ioni de fluor penetreaza
structurile dentare pe intreaga suprafata a coroanei clinice, penetrand incluziv suprafetele aproximale. Pentru ionoforeza se utilizeaza
solutii de fluorura de sodiu 1% sau APF 1,4% sau in conformitate cu indicatiile fabricantului.
155.Cnd efectum ionoforez ce preparate cu fluor folosim i la ce concentraii? 1 min
R: Pentru ionoforeza se utilizeaza solutii de fluorura de sodiu 1% sau APF 1,4% sau in conformitate cu indicatiile fabricantului.
156.Cum pot fi aplicate produsele de autofluorizare de ctre pacient la domiciliu? 2 min
R: Aceste produse se aplica prin:
-

Periere
Clatire
Prin intermediul conformatoarelor individuale sau de unica utilizare
Irigare orala
Indicarea variatelor posibilitati de autofluorizare se face in concordanta cu nevoile de moment ale pacientului si sunt
recomandate pentru a suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale profesionale.

157.Produsele pentru autofluorizare se indic n funcie de nevoile de moment ale pacientului. n asemenea situaii produsele
pentru autofluorizare pot reprezenta un supliment de fluor n cazul n care pacientul a beneficiat i de alte metode de
fluorizare. Care sunt acestea? 1 min
R: Sunt recomandate pentru a suplimenta efectele fluorizarilor generale sau pe cele locale profesionale.
158.Cror pacieni nu li se recomand pastele de dini profilactice cu fluor? 1 min
R: Pastele de dinti cu fluor nu sunt indicate copiilor sub 2 ani.
159.Cror pacieni le indicm perierea dinilor mai mult de 2 ori/zi cu paste de dini profilactice cu fluor? 1 min
R: Pacientilor cu cariogenitate moderata sau cu carii agresive.
160.Care sunt indicaiile gelurilor fluorurate special destinate a fi folosite dup perierea dinilor - chiar i - cu paste de dini
fluorurate? 2 min
R: Gelurile fluorurate sunt indicate:
-

Post detartraj
La nivelul dintilor cu hipersensibilitate
La pacientul cu aparate ortodontice fixe, inclusiv o perioada dupa indepartarea lor
La pacientul care a fost supus unor iradieri in zona ca si gat

161.Gelurile fluorurate indicate dup perierea obinuit efectuat cu paste de dini se constituie ntr-o alternativ la folosirea?
1 min
R: Apelor de gura.
162.Ce conin, mai frecvent, gelurile de fluorizare local i la ce concentraii, pH (autofluorizare folosite dup perierea
dinilor chiar i cu paste de dini fluorurate)? 1 min
R:
-

fluorura de Na 1,1%, la pH neutru si 5.000 ppmF

fluorura de staniu 0,4%, intr-o baza de glicerina cu 1.000 ppmF

163.Gelurile de autofluorizare indicate dup efectuarea periajului personal cnd i cum se indic? 2 min
R: Gelurile pentru autofluorizare se folosesc o data pe zi, seara la culcare. Inaintea fluorizarii se recomanda ca pacientul sa isi
efectueze controlul corect al placii, prin periaj dentare si curatire interdentara cu dental floss-ul.
164.

Din punct de vedere al substanelor active din ce se compune produsul Elmex Protector? 1 min

R: Reprezinta un amestec de aminofluoruri si fluorura de sodiu incorporate intr-un lac poliuretan autopolimerizabil.
165.

Care sunt avantajele utilizrii aminelor fluorurate n preparatele destinate profilaxiei? 2 min
R: In mod natural, aminele fluorurate reduc solubilitatea smaltului si usureaza, prin proprietatile lor tensioactive fixarea fluorului la
suprafat smaltului dentar. Aminele fluorurate sunt mai eficiente la nivelul dentinei dezgolite comparativ cu lacurile fluorurate.

166.

Dintre aminele fluorurate i lacurile cu fluor care sunt mai active la nivelul dentinei dezgolite? 1 min
R: Aminele fluorurate.

167.

Din punct de vedere al planului de tratament preventiv apele de gur pot fi recomandate? 2 min
R: Clatirea cu ape de gura fluorurate poate fi parte a planului de ingrijire individual sau poate fi inclusa in grupul programelor
preventive initiate pe durata ingrijirilor scolare.

168.

Apele de gur fluorurate NU se recomand? 1 min

R: Nu se recomanda copiilor sub 6 ani, indivizilor care, din variate motive, nu se pot clati. Datorita continutului alcoolic obisnuit,
aceste ape de gura nu se recomanda alcoolicilor si copiilor.
169.Care sunt indicaiile utilizrii apelor de gur fluorurate? 3 min
R: Pacientilor :
-cu dentitie mixta si pe durata adolescentei (perioada de risc maxim la carie)
-cu arii multiple de demineralizare
-care prezinta retractii gingivale sau dupa tratamente parodontale pentru profilaxia cariilor radiculare
-care participa la programe scolare preventive
-care prezinta explozii de carii
-care nu reusesc sa-si mentina o igiena orala acceptabila
-care, datorita prezentei aparatelor ortodontice, protetice, a reabilitarilor orale, prezinta multiple retentii artificiale
-cu hipersensibilitate dentinara
-cu coroane de acoperire, cu limita de preparare supragingivala
-cu xerostomie din cause variate (medicamente, iradiere cap-gat)
170.Cele mai bune rezutate se obin prin cltirea cu ape de gur fluorurate efectuate n primii 2 ani posteruptivi dar cltirea,
pentru aceast categorie de vrst se extinde ct? 2 min
R: Programele pereventive de fluorizare trebuie sa continue de-a lungul adolescentei, pentru a aduce beneficii si molarilor 2 si
3.
171.Care ape de gur fluorurate sunt preferate? 1 min
R: Sunt preferate apele de gura destinate clatirilor o data pe zi, mai ales cele sub forma de solutie apoasa (se evita cele cu
continut alcoolic mare)
172.Dai exemplu de ap de gur cu fluor de folosit o dat pe zi. 1 min
R: Apa de gura cu fluorura de Na 0,05% ce contine 0,025% ioni de fluor sau 250 ppmF
173.La ce pacieni contraindicm cltirea gurii cu ape de gur cu fluorur de sodiu 0,05%? 2 min
R: Copiilor sub 6 ani si pacientilor cu diferite incapacitati, care nu se pot clati sau nu pot scuipa. Nu se inghit.
174.Care ape de gur cu fluor se poate indica n cltiri zilnice dar i pentru a realiza fluorizare sistemic? 1 min
R: Apa de gura cu APF 0,044% (fluoro-orto-fosfat acidulat)-contine 440 ppmF
175.Care sunt principalele indicaii ale apelor de gur cu APF 0,044%? 2 min
R: Apa de gura cu APF 0,044% se recomanda atat in clatiri zilnice, cat si pt fluorizarea sistemica, in cazul indivizilor care nu
beneficiaza de apa potabila fluorizata, cand dupa clatire fluidul oral rezultat se inghite. De regula se recomanda pacientilor cu
carii agresive.
176.Care este apa de gur care se indic n fluorizri locale colective? 1 min
R: Apa de gura cu fluorura de Na 0,2% - contine 900 ppmF.
177.Cte mg F la ml soluie conine apa de gur cu fluorur de sodiu 0,2%? 1 min
R: Contine cca 1mg F/ml solutie.
178.Cnd indicm cltiri cu ape de gur cu fluorur de sodiu 0,02%, dimineaa recomandm cltirea gurii nainte de mas. De
ce? 1 min

R: Dimineata, clatirea se indica inainte de masa, astfel incat la nivelul PD restante sa se acumuleze ioni de fluor, care sa
determine coborarea pH-ului critic de demineralizare.
179.Care sunt indicaiile autoaplicrilor de geluri fluorurate? 2 min
R:
persoanelor de orice varsta, care prezinta carii aggressive situate in smalt sau la nivelul cementului radicular
-celor cu xerostomie avansata provocata de diferite cause (mai ales in cazul iradierilor cap gat)
-la prevenirea cariei sub supraprotezari
-celor cu hipersensibilitate radiculara
180.Gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicri ce conin? 1 min
R: Fluorura de Na 1,1% sau APF 0,5%
181.Cum se folosesc gelurile fluorurate indicate pentru autoaplicri? 3 min
R: Fluorizarea locala se realizeaza in conformatoare de unica utilizare, cand adaptarea lor este acceptabila. In fiecare
conformator se pun cate 5 picaturi de gel, stiindu-se ca fiecare picatura contine 0,1 ml sau 0,1 ppm F. Se incearca sa se usuce
gura scuipand cat mai mult fluid oral si apoi conformatorul incarcat cu gel se aplica pe arcada de fluorizat. Pe durata fluorizarii,
capul se tine cat mai vertical pentru a nu permite scurgerea sau inghitirea gelului. Contactul gelului cu dintii este de 4 min, iar
dupa indepartarea conformatoarelor fluidul oral reuzultat se scuipa. Pacientul nu va clati, nu va manca si nu va bea timp de 30
min.
182.Apele de gur sau pastele de dini cu fluor prezint un efect sinergic cu materialele de obturat cu eliberare de fluor. Care
sunt aceste materiale? 1 min
R: Compozit, ceramica, glass ionomer.
183.Care este modalitatea de fluorizare local a structurilor dentare care se poate recomanda tuturor pacienilor indiferent de
riscul cariogen? 1 min
R: Fluorizarea prin folosirea pastelor de dinti cu fluor.
184.Care metod de fluorizare local este de preferat (individual sau colectiv) i de ce? 1 min
R: Este de preferat fluorizarea colectiva deoarece este mai putin costisitoare (pentru a stapani cresterea incidentei cariei dentare si mai
ales pentru a preveni consecintele evoultiei ei)
185.Care sunt motivele pentru care realizm sigilarea anurilor i fosetelor coronare i ce presupune acest procedeu? 2 min
R:
-la nivelul santurilor si al fosetelor coronare se inregistreaza 2/3 din nr total al cariilor dentare. Studiile efectuate arata ca
vulnerabilitatea la carie este de 8ori mai mare pentru zona santurilor si a fosetelor coronare, comparativ cu suprafetele
dentare netede.
-in scop preventiv si de deretentivizare a acestor suprafete se practica sigilarea santurilor si a fosetelor coronare. Pentru
protejarea acestor zone se realizeaza aplicare anumitor cimenturi.
186.Ce nelegei prin termenul de ameloplastie. 1 min
R: ameloplastie=largirea fisurilor ocluzale prin frezare in ideea usurarii curatirii si a deretentivizarii santurilor si fosetelor coronare.
187.Care sunt indicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min
R:
-dintii cuspidati ale caror santuri si gropite coronare sunt adanci si retentive.
-fetele palatinale ale frontalilor maxilari care prezinta un cingulum proeminent si cu foramen caecum prezent
-dintii pacientilor care prezinta vulnerabilitate crescuta la carie, indiferent de varstA
-pacientii carora urmeaza sa li se aplice aparate ortodontice in special fixe.
-dintii adultilor care sufera de xerostomie severa indusa medicamentos sau , mai ales, pos-iradiere in zona cap-gat. La
acestia, se poate inregistra o forma speciala de carie, caria de iradiere, localizata in varf de cuspid sau la nivelul marginii
incizale a frontalilor.
-dintii care prezinta carii incipiente, limitate in smalt, in zona gropitelor si a fisurilor coronare.
-dinti sigilati anterior, care au pierdut materialul desigilat mult mai rapid decat s-a dorit.
-regula generala este de a sigilia fosetele si fisurile coronare in primii 2 ani post eruptivi.
-sigilarea molarului I permanent este obligatorie.

188.Care sunt momentele optime pentru realizarea sigilrii anurilor i fosetelor coronare i care este regula de baz? 3 min
R:
-Pentru dentitia temporara, varsta de 3-4 ani
- perioada de 6-7ani, pentru sigilarea molarului 1 permanent (este obligatorie)
-perioada de 11-13ani pentru sigilarea molarului 2 si a premolarilor permanenti
-regula generala este de a sigila fosetele si fisurile coronare in primii doi ani post eruptivi(cat maii aproape de momentul
eruptiei), cand vulnerabilitatea la carie a dintilor recent erupti este maxima.

189.Care este dintele care trebuie sigilat obligatoriu i de ce? 2 min

R: In ceea ce priveste sigilarea molarului 1 permanent, aceasta este obligatorie- si se poate argumenta prin vulnerabilitatea lu crescuta
la carie, de aproximativ 50% in primul an si de 80% in cel de-al doilea an post eruptiv.
190.Care sunt contraindicaiile sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min
R:
-dintele care prezinta proces carios evolutiv pe una dintre fetele aproximale
-dintele care prezinta santuri si fosete putin adanci si neretentive,la care nu se inregistreaza intreruperi ale suprafetelor de
smalt.
-dintele care prezinta leziuni ocluzale profunde
-dintele care prezinta deja obturatii ocluzale
-pacientul care prezinta o igiena orala si una alimentara precara
-pacientul necooperant
191.Care sunt avantajele aplicrii sigilrii anurilor i fosetelor coronare? 3 min
R:
-nu actioneaza invaziv asupra dintelui
-nefiind o interventie dureroasa, este larg acceptata de pacienti
-conditionarea acida actioneaza in smalt pe o profunzime de maximum 30 microni absolut nepericulos pentru sanatatea
coponentelor pulpare
-in caz de desprindere sau in zonele demineralizate acid si neacoperite cu material de sigilare, remineralizarea se produce
rapid, prin mecanisme naturale , salivare
-in caz de desprindere a materialului de sigilare, dintele se poate resigila fara probleme.
192.Enumerai materialele de sigilat folosite n ultimile decenii, materialul cel mai indicat i alternativa aleas? 2 min
R:
-Materiale folosite: rasini compozite- tip bis GMA si apoi cimenturi glass ionomere
-cel mai indicat material, rasinile diacrilice sau ca alternativa cimenturile glassionomer
- initial au fost utilizati poliuretanii si cianoacrilatii care, rezistand putin in conditiile cav orale, au disparut din uz
193.Care sunt criteriile de ndeplinit pentru ca un sigilant s fie ideal? 3 min
R:
-fluiditate
-aderenta buna la suprafetele gravate
-priza rapida in conditiile cav. bucale
-propr.mecanice si termice asemanatoare cu cele ale structurilor dure dentare
-biocompatibilitate
-sa nu perturbe ocluzia; -sa aiba calitati fizionomice satisfacatoare.
194.Cte tipuri de rini compozite s-au folosit de-a lungul timpului i caracteristicile fiecrui tip dezvoltai subiectul. 5 min
R:
1) Dupa felul umpluturii:
-cu umplutura anorganica.Umplutura anorganica poate fi reprezentata de microparticule de sticla sau de cuartz.
Umplutura face ca sigilantii sa fie mai rezistenti la abraziune si uzura,insa vascozitatea este mai mare.
-fara umplutura anorganica (nu necesita adaptarea ocluzala)
-cu umplutura care elibereaza constant fluor. Asemenea sigilanti prezinta proprietati antimicrobiene, anticarioase si,
prin utilizarea lor, se reduce frecventa leziunilor carioase secundare.

2) dupa tipul polimerizarii: - cu priza la rece(autopolimerizabile).Sunt reprezentate de 2 componante care se amesteca pentru
producerea prizei. Avantajul materialului este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul este timpul de lucru limitat.
-fotopolimerizabile, ofera avantajul timpului de lucru practic nelimitat, deoarece intarirea materialului se produce doar
dupa ce incepe fotopolimerizarea. Alt avantaj este timpul scurt de polimerizare. Dezavantajul materialului: pretul
crescut al lampii de fotopolimerizare,al ochelarilor si ecranului de protectie.
Dpdv al retentiei, ambele tipuri sunt la fel de retentive.
3) dupa culoare: compozitele pentru sigilare pot fi transparente, opace sau colorate(in alb, galben sau roz)
195.Dup felul umpluturii cte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? 3 min
R: Dupa felul umpluturii:
-cu umplutura anorganica.Umplutura anorganica poate fi reprezentata de microparticule de sticla sau de
cuartz.Umplutura face ca sigilantii sa fie mai rezistenti la abraziune si uzura,insa vascozitatea este mai mare.
-fara umplutura anorganica(nu necesita adaptarea ocluzala)
-cu umplutura care elibereaza constant fluor. Asemenea sigilanti prezinta proprietati antimicrobiene, anticarioase si,
prin utilizarea lor, se reduce frecventa leziunilor carioase secundare.
196.Dup tipul polimerizrii cte tipuri de materiale compozite pentru sigilare avem? Avantaje, caracteristici. 3 min
R: Dupa tipul polimerizarii:
- cu priza la rece(autopolimerizabile sau chimic polimerizabile).Sunt reprezentate de 2 componante care se amesteca
pentru producerea prizei. Avantajul materialului este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul este timpul
de lucru limitat.
-fotopolimerizabile, ofera avantajul timpului de lucru practic nelimitat, deoarece intarirea materialului se produce doar
dupa ce incepe fotopolimerizarea. Alt avantaj este timpul scurt de polimerizare. Dezavantajul materialului: pretul
crescut al lampii de fotopolimerizare,al ochelarilor si ecranului de protectie.
Dpdv al retentiei, ambele tipuri sunt la fel de retentive.
197.Care sunt avantajele i dezavantajele sigilanilor chimic polimerizabili? 1 min
R: Avantajul materialului este ca nu necesita echipamente speciale, iar dezavantajul este timpul de lucru limitat.

198.Care sunt avantajele i dezavantajele sigilanilor fotopolimerizabili? 2 min

R: Ofera avantajul timpului de lucru practic nelimitat, deoarece intarirea materialului se produce doar dupa ce incepe
fotopolimerizarea. Alt avantaj este timpul scurt de polimerizare. Dezavantajul materialului: pretul crescut al lampii de
fotopolimerizare,al ochelarilor si ecranului de protectie.
199.Care sunt motivele pentru care este obligatoriu s purtm ochelari i ecrane de protecie pe durata polimerizrii compozitelor
fotopolimerizabile? 2 min
R: Expunerea ochiului direct la lumina cu lungime de unda de 400-500nm poate afecta retina, prin lezarea ei termica, afectandu-se
functionarea fotoreceptorilor retinieni si creste predispozitia pentru producerea cataractei.
-se folosesc sisteme de protectia ochilor deoarece reduc intensitatea luminii incidente
200.Izolarea cmpului operator prin intermediul digi este recomand ntr-o serie de situaii clinice atunci cnd realizm sigilri i
nu numai. Care sunt acestea i ct timp trebuie s rmn izolat dintele? 2 min
R:
-diga este indicata cand ne propunem sa sigilam intr-o singura sedinta mai multi dinti.
-deasemenea, este indicata in cazul pacientilor cu salivatie abundenta, la cei cu mobilitatea accentuata a limbii sau la cei cu
planseu bucal ridicat
-dintele desigilat trebuie sa ramana perfect izolat pe toata durata sigilarii, deci pana la realizarea prizei materialului de
sigilat.
201.Cum obiectivm clinic un gravaj acid corect? 2 min
R: Obiectivarea unui gravaj acid corect este aparitia petei albe cretoase care se observa dupa ce am refacut izolarea si am uscat
suprafetele demineralizate.

202.Cnd sigilm cu compozite chimic polimerizabile, dintr-o tran de material ci dini putem s sigilm i de ce? 1 min
R: dintr-o transa de material putem sigila max 2 dinti, depunerea materialului facandu-se doar pe durata peroadei de fluiditate maxima
203.n cazul n care sigilarea efectuat se desprinde de pe dinte atunci cnd ncercm ndeprtarea ei folosindu-ne de sond, care
este atitudinea clinic? 1 min
R: Daca aceasta se desprinde,se trece la refacerea sigilarii. Cand si a2a oara materialul de sigilare se desprinde, refacerea sigilarii se
amana timp de circa o saptamana perioada necesara remineralizarii pe cale naturala a suprafetelor demineralizate acid.
204.Cnd, unde i cu ce realizm adaptarea ocluzal a sigilrilor realizate cu variatele tipuri de materiale special fabricate pentru
sigilarea anurilor i fosetelor coronare? 3 min
R: Adaptarea ocluzala incepe cu controlul prezentei excesului de material in spatiul inter dentar, manopera efectuata prin incercarea de
introducere a dental floss-ului. Cand exista un exces el trebuie indepartat cu ajutorul unui instrument manual de detartraj, de genul
frunzei de mirt.Apoi, cu ajutorul hartiei de articulatie, evidentiem plusurile, care sunt indepartate prin frezare.
Adaptarea ocluzala se practica numai cand materialul compozit utilizat este cu umplutura anorganica. Daca este fara umplutura
anorganica, adaptarea ocluzala nu se efectueaza, ea obtinandu-se natural, prin masticatie si uzura.
205.Dup ct timp de la realizare, o sigilare meninut se consider de succes? 1 min
R: Se considera de succes, sigilarea care rezista peste 6-7 ani.
206.Care sunt comparaiile fcute ntre sigilrile efectuate cu compozite i cele cu cimenturi glass ionomer i care sunt cele mai
importante avantaje prezentate de ultimele? 4 min
R:
-comparandu-le cu compozitele, cimenturile glas ionomere prezinta o rezistenta scazuta la uzura, insa par sa permita o retentie
mai buna, chiar chimica, si fara a necesita o conditionare prealabila a tesuturilor acoperite (insa prin conditionare se obtine o
mai buna adaptare a sigilantului la suprafetele de smalt)
-studii recente arata ca dupa 3 ani de la realizare, aproape 90% dintre sigilarile efectuate cu glass ionomer sau pierdut complet,
in timp ce pierderile celor efectuate cu materiale compozite au fost doar de 10%
-avantaj al cimentului glass ionomeR: elibereaza fluor o perioada de timp indelungata, mecanism prin care scade
susceptibilitatea la carie a tesuturilor aflate in contact.
207.Care dintre cimenturile glass ionomer de sigilare prezint o eliberare mai masiv de ioni de fluor? Cele auto sau cele
fotopolimerizabile. 1 min
R: cimenturile glass ionomere autopolimerizabile prezinta o eliberare mai masiva de oni de fluor, comparativ cu cele
fotopolimerizabile.
208.La ce se refer sintagma sigilarea ca metod alternativ la terapia clasic? 3 min
R: Pentru a respecta principiul profilactic al economiei de substanta, pe durata efectuarii cavitatilor si a timpului chirurgical, dupa
regulile lui Black, se recomanda efectuarea de combinatii intre prepararile clasice ale cavitatilor si sigilarea restului de santuri si
fosete, neafectate de procesul carios.
209.n ce const TEHNICA ART i n ce condiii se aplic? 4 min
R: Tehnica ART=tratament restaurator atraumatic,adica aplicarea cimenturilor glassionomer ,cu degetul inmanusat direct in cavitatea
carioasa preparata minim.
Reprezinta o metoda de tratament indicate tarilor subdezvoltate,in care tramentul stomatologic adecvat nu se poate asigura,din
cauza dotarilor insuficiente.In aceste tari,cu o prevalenta crescuta a cariei dentare,singura posibilitate de tratament a fost
extractia.Se recomanda ca leziunile carioase profunde sa fie curatate de dentina ramolita cu ajutorul instrumentarului de
mana.Cavitatea va fi conditionata 10 secunde cu o solutie de acid poliacrilic dupa care se spala si se usuca.Se aplica cis auto
direct cu degetul inmanusat necesitand doar adaptare ocluzala.
241.Definiti edicatie pentru sanatate 2 min
Reprezinta un proces activ si complex de comunicare interumana,individuala sau colectiva,prin care se realizeaza un transfer de
informatii cu privire la modalitatile de mentinere a sanatatii,informatii care au ca scop insusirea de deprinderi si comportamente
sanogene.Educatia pentru sanatate oro-dentara reprezinta procesul de influentare pozitiva a comportamentului indivizilor,in sensul
pastrarii sanatatii si de dezvoltare a atitudinilor pozitive fata de acesta.Scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata
sanatos,de a crestere a stimei de sine si a calitatii vietii

242.Care sunt implicaiile educaiei pentru sntate ca prioritate a activitilor medicale? 1 min
R: Educatia pentru sanatate se constituie intr-o problema prioritara a activitatii medicale,cu largi implicattii economice,sociale si
politice.
243.Care sunt scopurile pentru care educaia pentru sntate se impune? 1 min
R: scopul educatiei este de a adopta practici si un stil de viata sanatos,de crestere

a stimei de sine si a calitatii vietii

244.Care sunt obiective educaiei pentru sntate n medicina dentar? 4 min

R:
-popularizarea de cunostinte cu privire la cauzele producerii principalelor afectiuni dentare cat si a modalitatilor de
prevenire
-necesitatea ingrijirii sustinute a organismului,incepand din prima copilarie
-intelegerea valorii reale a costurilor tratamentelor curative,in raport cu beneficiile lor reduse
-invatarea regulilor corecte de igiena dentara si orala,prin care se limiteaza evolutia afectiunilor din sfera de activitate
stomatologica
245.Educarea colectiv d cele mai bune rezultate. Care este grupa de vrst la care efectul educaional este maxim? 1 min
R:
-mai ales scolari-grupul tinta fiind indivizii in varsta de 10-19 ani
246.Care sunt sursele de informare n educaia pentru sntate i care sunt caracteristicile mesajului transmis de aceste surse? 3 min
R:
-sursele de informare sunt multiple.sunt impartite astfel:
1.surse primare-sunt repr de specialisti:gradat,ei fiind profesorii universitari si cercetatorii in domeniu,apoi medicii dentisti,in
primul rand cei din scoli sau in unele tari chiar medicii generalisti-pediatri
2.surse secundare-sunt repr. de la mass-media la colegii de scoala sau serviciu,implicand aici educatorii,invatatorii,profesorii si
parintii
-mesajele transmise prin aceste surse trebuie sa fie sinergice si coordonate.
247.n ntocmirea i prezentarea unui mesaj preventiv care sunt recomandrile fcute de specialiti? Ce fel de argumente i formulri
folosim. 1 min
R: In prezentarea mesajului este recomandabil sa utilizam argumente si formulari pozitive.
248.n procesul de educare individual se recomand s se nceap cu un interviu prin care profesionistul constat?
R: In cazul educarii individuale,recomandarile sunt ca procesul sa inceapa cu un interviu prin care profesionistul evalueaza nivelul
cunostintelor si importanta data de individ practicilor preventiei primare.
249.Procesul educativ efectuat n practica stomatologic de ce trebuie s in cont, n primul rnd, i cum se desfoar el? 2 min
R: Procesul educativ este o parte importanta a preventiei primare ,cu o pondere insemnata in viitorul sanatatii dentare.Acest proces va
tine cont de varsta,se desfasoara continuu,variat si cu multa diplomatie.
250.Care sunt cerinele de respectat, cu scopul unei reuite maxime, a aciunii de educare individual? 3 min
R: Reusita actiunii de educare individuala poate fi asigurata prin respectarea anumitor cerinte:
-distanta la care sta profesionistul fata de pacient trebuie sa fie de cca. 1m,pentru a crea un climat de confidentialitate
-cei doi stau fata in fata,pozitie in care expresia fetelor celor doi poate fi reciproc studiata
-dialogul se efectueaza intr-o zona a cabinetului sau intr-o alta incapere,ambele special amenajate,si fara ca pacientul sa fie
asezat in fotoliul dentar
-profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate,intr-un vocabular simplu(recomandabiul fiind cel folosit intr-un ziar popular)
si in concordanta cu nivelul educatiei individului
-medicul orienteaza discutia astefl incat sa suscite interesul pacientului
-se vor alterna expunerile noi cu rezumarea cunostintelor anterior comentate
Pentru un randament educational maxim,se recomanda ca,dupa etapa de prim contact si de constientizare si motivare a
pacientului,sa urmeze cea a demonstratiilor practice,apoi cea de repetare si consolidare a cunostintelor acumulare
251.Care este limbajul recomandat atunci cnd realizm educarea pacienilor? 1 min
R: Profesionistul trebuie sa se exprime cu claritate,intr-un vocabular simplu (recomandabiul fiind cel folosit intr-un ziar popular) si in
concordanta cu nivelul educatiei individului.
252.n cadrul educaiei pentru sntate cum trebuie s fie mesajul transmis? 1 min
R: Mesajele transmise trebuie sa fie sinergice si coordonate.Continutul mesajului este determinat de posibilitatile de percepere ,de
interesul manifestat de receptori,de cadrul si de canalul de transmitere.
253.Care sunt factorii complementari de care trebuie s in cont profesionistul n elaborarea mesajelor educaionale? 3 min

R: In compunerea mesajului educational,profesionistul trebuie sa tina seama

de o serie de factori complementari cum ar fi:
-apartenenta sociala a pacientului
-atitudinea microgrupurilor sau a grupurilor populationale,fata de o
anumita problema
-profilul psihologic al celor implicati
-capacitatea pacientului de a decodifica mesajul transmis de a-l integra in practica.
254.De ce lipsa de inters manifestat de unii pacieni cu privire la explicaiile educative trebuiesc notate n fia pacientului? 1 min
R: Lipsa de interes manifestata de unii pacienti trebuie consemnata in fisa clinica,prin care specialistul poate sa se apere, in cazul in
care pacientul il da in judecata,cerand daune pentru nereusita tratamentelor efectuate.
255.Dai definiia clasic a cariei dentare (HARNDT). 2 min
R: Proces cronic distructiv care evolueaza fara fenomene inflamatorii tipice,care provoaca necroza tesuturilor dentare dure,si in final
infectarea pulpei.
256.Care este definiia cariei dentare acceptate astzi? 2 min
R: Proces dinamic,complex si continuu de alternanta a proceselor de demineralizare si remineralizare,care au loc la nivelul structurilor
dure dentare.
257.Cercetrile au evideniat conexiunile existente ntre infeciile cronice orale i unele afeciuni cronice sistemice. Dai 3 exemple.
1 min
258.Ct timp trece de la prima demineralizare produs pe suprafeele dentare netede pn cnd clinic, obiectivm pata alb cretoas?
1 min
R: Clinic s-a stabilit ca de la initierea demineralizarilor produse pe suprafetele dentare netede si pana la aparitia petei albe cretoase
trece o perioada de 6-9 saptamani.
259.Care sunt leziunile care definesc etapa revervibil a proceselor carioase? 1 min
R: Apar leziuni de subsuprafata,sau in situ si apoi o pata alba cretoasa.
260.Ct timp trece, n funcie de variatele situaii clinice, pn cnd se formeaz caria cavitar sau ireversibil (evaluare clinic i
radiologic)? 4 min
R: Pana cand apare caria cavitara adica etapa evolutiva care necesita tratament curativ,trece de obicei o lunga perioada de timp
estimata pentru caria localizata pe suprafetele dentare netede la cca 24 luni de la prima demineralizare sau la 6 luni pentru cariile
agresive,acute.
In cazul cariilor localizate pe suprafete interdentare timpul scurs pana cand leziunea devine vizibila prin radiotransparenta inregistrata
pe radiografiile cu film muscat,este de cca 9 luni sau mai mult.
261.Cariile n etapa lor reversibil pot s se vindece. Datorit cror factori/tratamente este posibil aceast evoluie? 2 min
R: S-a stabilit ca respectivele leziuni se vindeca spontan-prin interventia sistemelor naturale salivare,in principal,la care se poate
adauga favorabil si instituirea tratamentelor specifice preventiei primare.
262.n ct timp se pot vindeca (remineraliza) leziunile de carie incipiente (reversibile) i care este efectul episoadelor de scdere a pHului oral? 2 min
R: Perioada de reversibilitate este cuprinsa intre 6-24 luni.Scaderea ph-ului determina demineralizarea structurilor dure dentare si
duce la aparitia cariei cavitare ireversibile.
263.Termenul de carie dentar se adreseaz unei multitudini de aspecte clinice eterogene i anume? 2 min
R: De la carie activa la carie stationara,de la carie coronara la carie radiculara,de la starea preclinica de carie inclusiv pata alba
cretoasa la cea cavitara,de la caria primara la cea secundara.
264.Care tip de carie este specific adultului sau altfel spus, nu se regsete la dentiia de lapte? 1 min
R: La adult in proportie de 40-76-% dintre cariile prezente sunt stationare-aspect clinic neintalnit la copii si la dentitia temporara.
265.Care sunt ariile specifice coroanelor dentare unde descoperim obinuit carii dentare? 4 min
R: In mod obisnuit intalnim carii dentare in 4 suprafete specifice ale coroanelor dentare si anume:
-in zona santurilor si fosetelor coronare.cariile se descopera atat la nivelul
suprafetei ocluzale a dintilor
cuspidati cat si la nivelul cingulumului dintilor
frontali
-in zona suprafetelor coronare netede.Diferentiem cariile de pe suprafetele dentare expuse(v si o) de cele ale
suprafetelor aproximale
-in zona radacinilor,cand este afectat cementul suprafetelor radiculare
expuse

refacere a

-cariile secundare sau recurente,situate la interfata dinte- obturatie.aparitia cariilor secundare repr un motiv obiectiv de
obturatiei.

266.n cazul leziunii carioase incipiente, a petei albe cretoase cu ce facem diagnosticul difenial i care este atitudinea clinic? 2 min
R: In cazul leziunilor de carie incipiente si al petei albe cretoase,in special diagnosticul diferential se face cu fluoroza dentara
blanda,care apare clinic tot ca o pana alba cretoasa dar care se descopera de regula incizal sau la nivelul varfului cuspizilor dintilor
laterali.In plus constatam la palparea petei albe cretoase ,ca leziune de carie incipienta,o suprafata rugoasa -se contraindica palpare ;in
timp ce la palparea celei din fluoroza suprafata palpata este neteda.
267.Care este principalul microorganism care iniiaz procesul carios i care este cel care favorizeaz evoluia lui? 1 min
R: Streptococul Mutans este considerat principalul responsabil al initierii procesului carios iar Lactobacilii sunt vinovati in progresul
procesului carios catre forma cavitara.
268.Din punct de vedere microbiologic n ce const prevenia primar? 2 min
R: Preventia primara se
refera la prevenirea transmiterii streptococilor S.mutans intrafamilial si la masurile de prevenire instituite,prin care se incearca sa se
obtina intarzierea transferului lor,de la mama la nou-nascut si la copilul mic.
269. nainte de apariia primilor dini n cavitate oral Streptococii mutans sunt o prezen constant sau nu? 1 min
R: S-a stabilit ca inaintea eruptiei primului dinte temporar,Streptococul S mutans nu reprezinta un colonizator permanent al cavitatii
orale.
270. Colonizarea cavitii orale cu streptococi mutans se produce mai ales ntr-o anumit perioad dup natere. Care este aceast
perioad i cum se numete? 2 min
R: In mod natural,prevalenta streptococilor S mutans creste odata cu inaintarea in varsta a individului,dar si cu numarul suprafetelor
dentare erupte.S-a stabilit ca este mult mai susceptibil copilul mic la colonizarea cu streptococ mutans,perioada cea mai favorabila
fiind cuprinsa intre lunile 19-31 de viata.Aceasta perioada este numita din acest punct de vedere ,,fereastra infectioasa,,.
271. Cnd la biei i fete descoperim acelai genotip al streptococilor S. mutans ca cel de la aceeai mam la care sex vom nregistra
risc cariogen i cu ct mai mare? 2 min
R: Li si Caufield constata ca genotipurile de S mutans indentificate la copiii mici studiati sunt identice cu cele alea propriilor
mame,intr-o proportie de 71%. Daca la fete aceasta specificitate creste la 88%, la baieti ea a fost de numai 53%. (CU 25% MAI
MARE)
272. n mod normal, ct reprezint streptococii i lactobacilii din totalul microorganismelor prezente la nivelul florei microbiene din
fluidul oral i de la nivelul P.D.? 1 min
R: In mod normal,Streprococii si Lactobacilii reprezinta mai putin de 1% din totalul microorganismelor prezente in saliva si la nivelel
placii dentare.
273. Cum strile prelungite de aciditate oral favorizeaz nmulirea cu precdere a microorganismelor acidurice, studiile arat c vom
ntlni n principal, i Streptococi mutans care se pot nmuli i prezint activitate metabolic i la anumite pH-uri. Care sunt acestea?
1 min
R: Studiile arata ca Streptococii S mutans se pot inmulti la pH-uri de peste 5 si prezinta activitate metabolica,deci produc acid si la
pHuri de cca 4,5.
274. Lactobacilii sunt unii dintre microorganismele cele mai tolerante la pH-uri acide. La ce pH i menine nc activitatea metabolic
i ce nelegei prin termenii de acidogen i aciduric? 2 min
R: Lactobacilii isi mentin activitatea metabolica si la pH-uri de sub3.
Acidogen=producator de acid
Aciduric=supravietuiesc si se multiplica la pH-uri acide
275. Ct reprezint Streptococii mutans din totalul microorganismelor prezente la nivelul P.D. la copilul cu carii de biberon i ct
reprezint ei la pacientul copil cu cario-activitate redus? 1 min
R: Proportia Streptococilor in PD asociata cariei de biberon poate fi de peste 30% din nr total de microorganisme viabile.
La un copil cu cario activitate redusa - mai putin de 1%.
276. Unde se acumuleaz de regul, microorganismele acidurice i acidogene la nivelul coroanelor dentare? 1 min
R: La nivelul fisurilor coronare sau in spatiile interdentare
277. Pe ce se focalizeaz interveniie prevenei teriare? 1 min
R: Preventia tertiara se focalizeaza pe stoparea evolutiei procesului carios incipient,obtinuta prin initierea terapiei remineralizante.Pe
aceasta cale,se incearca vindecarea leziunilor reversibile existente.

278.Care este rolul prezenei reelei de smal hipomineralizat de la nivelul lui? 2 min
R: Reteaua hipomineralizata de la nivelul smaltului reprezinta zonele care-i confera acestuia permeabilitate.Existenta acestei retele
hipomineralizate are probabil ca scop:
-sa permita remineralizarea fiziologica a dintelui de-a lungul vietii
-sa asigure rezistenta la rupere-fractura a dintelui pe durata presiunilor intense
279. Permeabilitatea smalului n ambele sensuri presupune trecerea unor particule. n ct timp traverseaz iodul radioactiv i
molacula de ap structurile dure dentare? 2 min
R: Iodul radioactiv strabate dintele dinspre cavitatea orala spre pulpa dentara si este detectat in tiroida dupa cca 5 ore. Apa poate
traversa dintele cu o viteza de 0,1 mm/ora.
280. Cum este mineralizarea smalului dinilor temporari, ct este grosimea lui i ct de repede progreseaz leziunea carioas
comparativ cu aceleai aspecte constatate la dinii permaneni? 2 min
R: In cazul dintilor temporari, mineralizarea este mai redusa, inclusiv la nivelul structurii interprismatice, iar grosimea lui este la
jumatate, comparative cu cea a dintilor permanenti. De asemenea, s-a dovedit ca leziunea carioasa la dintii temporari progreseaza de
1,5 ori mai rapid, comparative cu evoultia la cei permanenti.
281. Ct de lung este perioada de reversibilitate a leziunii carioase incipiente? 1 min
R: Perioada de reversibilitate a procesului carios este cuprinsa intre 6-24 de luni.
282.Cu ce este comparat demineralizarea produs la nivelul cristalului de hidroxiapatit i unde se produce mai nti, n centru sau la
perieferia lui? 1 min
R: La nivelul cristalului de hidroxiapatit, se constat c deminineralizarea se produce n dou etape, mai nti n centrul i apoi la
periferia lui, procesul fiind comparat cu un creion, demineralizarea avnd loc iniial la nivelul minei, adic n centru.
283. In situ, unde se produce pierderea de substan anorganic i la ce adncime? 1 min
R: In situ, pierderea de substanta anorganica se produce in subsuprafata smaltului, demineralizarea avand loc la o adancime de 10-100
um si la niv porului smaltului, al retelei hipomineralizate.
284. Dintre ionii de magneziu, carbonat, calciu sau fosfat, de la nivelul cristalelor de apatit care sunt primii demineralizai? 1 min
R: Initial, acizii demineralizeaza preferential ionii de magneziu si de carbonat.
285. Ce se produce, n timp, prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobndit? 2 min
R: Prin acumularea de ioni anorganici sub pelicula dobandita, in timp, se produce neutralizarea acizilor iar prin reprecipitarea ionilor
anorganici acumulati se produce remineralizarea structurilor dentare afectate.
286.Dupa foarte multi specialisti,cand se considera ca leziunea reversibila de carie devine ireversibila?
R: Pe masura ce
leziunea de subsuprafata se mareste(la nivelul porului smaltului), apare placa dentare care produce acid.Se distrug proteinele de la
nivelul matricei organice a porului =>smaltul de suprafata incepe sa se prabuseasca si apare cavitatea carioasa franca(etapa
ireversibila)
287.Care sunt factorii care influenteaza remineralizarea?
R:
-structura tesuturilor dure dentare afectate
-stadiul si caracteristicile leziunilor
-natura si grosimea peliculei dobandite
-carcateristicile placii microbiene
-fluxul si compozitia salivei
-dieta
-prezenta fluorului